Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 380 din 13 septembrie 2023 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 232/313/130/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară
EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 986 din 30 octombrie 2023
Având în vedere Referatul Direcţiei generale politici în industrie alimentară şi comerţ din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 251.928 din 26.07.2022,
în baza art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare,
în temeiul:
- prevederilor art. 34-41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 3 lit. f) şi art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul sănătăţii şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:
ART. I
Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 232/313/130/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu completările ulterioare, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezentul ordin.
ART. II
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Adrian Pintea,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,
Horia Miron Constantinescu
ANEXA 1
(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 232/313/130/2003)
NORMĂ
cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta normă stabileşte condiţiile privind definirea, descrierea şi prezentarea oţetului destinat consumului uman.
ART. 2
Oţetul comercializat în mod legal în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia sau originar şi comercializat în mod legal într-un stat AELS care este parte contractantă la Acordul privind SEE este considerat a fi compatibil cu aceste norme. Aplicarea acestor norme se află sub incidenţa Regulamentului (UE) 2019/515 din 19 martie 2019 privind recunoaşterea reciprocă a bunurilor comercializate în mod legal în alt stat membru.
CAP. II
Definiţii şi descriere
ART. 3
În sensul prezentei norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:
a) oţetul este produsul obţinut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică, a lichidelor sau a altor substanţe de origine agricolă;
b) oţetul din vin este produsul obţinut exclusiv prin fermentarea acetică a vinului şi are o aciditate totală de cel puţin 60 de grame pe litru, exprimată în acid acetic;
c) oţetul din fructe şi oţetul din fructe de pădure (fructe mici) sunt sortimente de oţet obţinute prin procedeul biologic al fermentaţiei alcoolice şi acetice a fructelor, fructelor de pădure sau a amestecului fermentabil în care fructele, respectiv fructele de pădure intervin, ca ingredient primar, în proporţie de minimum 50% din cantitate;
d) oţetul din alcool etilic rafinat este produsul obţinut prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice a alcoolului etilic rafinat obţinut din fermentaţia alcoolică a produselor agricole fermentescibile;
e) oţetul din cereale este oţetul obţinut fără distilare intermediară, prin procedeul definit la lit. a), din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malţ;
f) oţetul din malţ este oţetul obţinut fără distilare intermediară, din malţ, cu sau fără adăugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malţ, conform lit. a);
g) oţetul din malţ distilat este oţetul obţinut prin distilarea sub presiune redusă a oţetului din malţ, conform lit. f). Acest oţet nu conţine decât constituenţii volatili ai oţetului din care este obţinut;
h) oţetul condimentat şi oţetul aromatizat sunt sortimentele de oţet obţinute conform lit. b)-g), cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome şi alte ingrediente conform art. 4 alin. (2);
i) alte tipuri de oţet, de exemplu: oţet obţinut din zer, oţet obţinut din bere, oţet obţinut din miere;
j) ingredientul primar înseamnă ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului şi pentru care, în majoritatea cazurilor, este necesară o menţiune cantitativă, conform definiţiei de la art. 2 alin (2) lit. q) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 şi (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei.
ART. 4
(1) Oţetul poate fi fabricat din una dintre următoarele materii prime (ingrediente):
a) vin, conform reglementărilor în vigoare;
b) fructe sau fructe de pădure (fructe mici);
c) alcool etilic rafinat conform SR nr. 14-1998 sau conform prevederilor art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea altor produse alimentare, protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic şi a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008;
d) cereale, malţ, zer şi alte produse de origine agricolă care conţin amidon, zaharuri sau amidon şi zaharuri, precum şi produse derivate din amidon de origine agricolă.
(2) Alte ingrediente care pot fi utilizate la fabricarea oţetului sunt următoarele:
a) zahăr, conform reglementărilor în vigoare;
b) sare, conform reglementărilor în vigoare;
c) miere, conform reglementărilor în vigoare;
d) sucuri de fructe, conform reglementărilor în vigoare;
e) aditivi alimentari, conform reglementărilor în vigoare;
f) arome: definite conform Regulamentului (CE) nr. 1.334/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2.232/96 şi (CE) nr. 110/2008 şi a Directivei 2000/13/CE;
g) auxiliari tehnologici:
- substanţe organice: preparate din malţ, hidrolizat de amidon, glucoză;
– substanţe anorganice: fosfaţi şi săruri de amoniu;
– agenţi pentru limpezire, purificare şi filtrare: cei prevăzuţi în reglementările în vigoare pentru vin;
h) marcuri de fructe şi plante tehnice fermentescibile;
i) culturi selecţionate de drojdii şi bacterii.
(3) Substanţele interzis a fi folosite la fabricarea oţetului sunt următoarele:
a) arome sau ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 1.334/2008;
b) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare şi produsele derivate;
c) acizi de toate tipurile, cu excepţia celor naturali conţinuţi în materiile prime utilizate sau în substanţele a căror adăugare este autorizată.
ART. 5
Utilizarea coloranţilor, aromatizanţilor sau a altor aditivi autorizaţi la prepararea oţetului se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.
ART. 6
Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor, aromatizanţilor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea oţetului se foloseşte alcool etilic rafinat.
ART. 7
Oţetul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) aciditatea totală a oţetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur;
b) aciditatea totală a celorlalte sortimente de oţet trebuie să fie de minimum 50 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur;
c) conţinutul în alcool rezidual trebuie să aibă următoarele valori:
- maximum 1,5% v/v pentru oţetul din vin; v/v - fracţie volumică;
– maximum 3% v/v pentru oţetul de specialităţi obţinut din oţeturile din vin;
– maximum 0,5% v/v pentru alte tipuri de oţet;
d) caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale oţeturilor trebuie să corespundă specificaţiilor tehnice ale producătorilor, cu respectarea prevederilor lit. a)-c) şi e);
e) nivelul de admisibilitate pentru contaminanţi trebuie să fie în conformitate cu reglementările în vigoare.
CAP. III
Marcare şi etichetare
ART. 8
(1) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea sortimentelor de oţet se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare.
(2) Elementele suplimentare de etichetare sunt următoarele:
a) denumirea „Oţet“ nu poate fi utilizată decât pentru produsele obţinute din materii prime de origine agricolă conform prevederilor art. 4;
b) denumirea „Oţet“ nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oţet şi acid acetic de calitate alimentară;
c) oţetul obţinut dintr-o singură materie primă se denumeşte „oţet din X“, unde „X“ reprezintă numele materiei prime utilizate;
d) oţetul obţinut din mai multe materii prime se denumeşte „oţet din X şi Y“, unde „X“ şi „Y“ reprezintă lista completă a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantităţii lor, determinate în momentul introducerii în fabricaţie;
e) în cazul în care la obţinerea oţetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele menţionate la art. 4 alin. (2), acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul;
f) sortimentele de oţet cu una sau mai multe arome menţionate la art. 4 alin. (2) lit. f) vor avea în denumire menţiunea „cu aromă de...“, care se va completa cu numele acestor arome;
g) concentraţia acetică a oţetului, corespunzătoare acidităţii sale totale exprimate în grame la 1 l şi/sau în grade acetice, trebuie trecută pe etichetă cu menţiunea „60 g acid acetic/1 litru“, în cazul oţetului din vin, şi „minimum 50 g acid acetic/1 litru“, în cazul celorlalte sortimente de oţet, sau exprimate în grade acetice, respectiv „6 grade acetice“, în cazul oţetului din vin, şi „minimum 5 grade acetice“, în cazul celorlalte sortimente de oţet.
(3) Oţetul nu trebuie etichetat sau prezentat în aşa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui vegetale, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oţetul din vin).
(4) Sortimentele de oţet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte, cum ar fi „plăcut“, „tip“, „util“, „fabricat“ sau cu alte indicaţii similare.
ANEXA 2
(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 232/313/130/2003)
NORMĂ
cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea acidului acetic de calitate alimentară
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta normă stabileşte definirea, descrierea şi prezentarea produsului acid acetic de calitate alimentară.
(2) În sensul prezentei norme, acidul acetic de calitate alimentară este produsul fabricat din materii prime de origine neagricolă.
(3) Acidul acetic de calitate alimentară comercializat în mod legal în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia sau originar şi comercializat în mod legal într-un stat AELS care este parte contractantă la Acordul privind SEE este considerat a fi compatibil cu aceste norme. Aplicarea acestor norme se află sub incidenţa Regulamentului (UE) 2019/515 din 19 martie 2019 privind recunoaşterea reciprocă a bunurilor comercializate în mod legal în alt stat membru.
CAP. II
Descriere
ART. 2
(1) Acidul acetic glacial (99,8%) luat ca bază la fabricarea produsului acid acetic de calitate alimentară trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) masă moleculară relativă: 60,05;
b) concentraţie: cel puţin 99,8%;
c) proprietăţi organoleptice: lichid limpede, incolor, cu miros caracteristic, înţepător;
d) indice de culoare: cu limita nu mai mare de 5 Hazen (unităţi de culoare);
e) punct de fierbere: aproximativ 118 °C la presiunea de 760 mm coloană de Hg;
f) greutate specifică: de la 1,048 până la 1,051;
g) identificarea acetatului se face într-o soluţie 1/3;
h) punct de solidificare: minimum 16,3 °C;
i) reziduu nevolatil: maximum 50 mg/kg;
j) acid formic: maximum 500 mg/kg;
k) substanţe uşor oxidabile: metodă şi specificaţie conform Farmacopeii Europene (1);
l) zinc: maximum 1 mg/kg;
m) cupru: maximum 1 mg/kg;
n) arsen: maximum 1 mg/kg;
o) plumb: maximum 1 mg/kg;
p) mercur: maximum 1 mg/kg;
q) metale grele: maximum 5 mg/kg, metodă în conformitate cu Farmacopeea Europeană (2).
(2) Pentru soluţiile apoase valorile trebuie să fie în conformitate cu conţinutul lor în acid acetic.
CAP. III
Marcare şi etichetare
ART. 3
(1) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea acidului acetic de calitate alimentară se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare.
(2) Elementele suplimentare de etichetare sunt următoarele:
a) denumirea „Acid acetic alimentar concentrat“ se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentraţie în acid mai mare de 250 g/1.000 ml, respectiv 250 g/1 l; se va menţiona modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;
b) denumirea „Acid acetic alimentar“ se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentraţie în acid cuprinsă între 150 g/1 l şi 250 g/1 l; se va menţiona modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;
c) denumirea „Acid acetic alimentar diluat“ se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentraţie în acid acetic, atunci când este diluat cu apă (4-30% din volum sau în echivalent gram/litru);
d) produsele care au un conţinut de acid acetic mai mare de 11 g/1.000 ml trebuie marcate cu indicaţia următoare: „Atenţie! A nu se consuma nediluat!“;
e) produsele cu un conţinut de acid acetic mai mare de 250 g/l trebuie marcate printr-un simbol de pericol, conform prevederilor legale în vigoare;
f) condiţii speciale de ambalare: acestea trebuie să fie în conformitate cu regulamentul de transport internaţional pentru produse cu un conţinut de acid acetic mai mare de 250 g/1.000 ml;
g) conţinutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate totală în grame/1.000 ml, trebuie indicat pe etichetă cu menţiunea „grame/litru (g/l)“.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
