Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 369 din 19 decembrie 2003 pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT CR 6-2003, editia 1,

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 369 din 19 decembrie 2003 pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT CR 6-2003, editia 1, "Examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale instalatiilor mecanice sub presiune si ale instalatiilor de ridicat"

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 30 ianuarie 2004

Comenteaza legea

În aplicarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 7 iulie 2003,
şi având în vedere referatul de aprobare prezentat,

ministrul economiei şi comerţului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Prescripţia tehnica PT CR 6-2003, editia 1, "Examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat", cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei şi comerţului,
Dan Ioan Popescu

Bucureşti, 19 decembrie 2003.
Nr. 369.

ANEXA

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
- ISCIR -


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       - REGLEMENTARE TEHNICA NATIONALA -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

                              PRESCRIPŢIE TEHNICA

                                  PT CR 6-2003

           EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE A IMBINARILOR SUDATE ALE
      INSTALAŢIILOR MECANICE SUB PRESIUNE ŞI ALE INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

            COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR,
             RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

                                   - ISCIR -

                              - EDITIE OFICIALĂ -

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicativ: PT CR 6-2003                                                 Editia 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    1. GENERALITATI
    1.1. Scop
    Prezenta prescripţie tehnica face parte din reglementãrile tehnice naţionale referitoare la examinarile nedistructive.
    Autoritatea tehnica nationala care asigura punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnica este ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.340/2001 , este organul de specialitate cu personalitate juridicã în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnica.

    1.2. Domeniu de aplicare

    Prezenta prescripţie tehnica stabileşte modul de examinare cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat supuse supravegherii conform prevederilor prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR.
    Examinarile nedistructive la elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesarã supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea prevederilor standardelor şi prescripţiilor tehnice aplicabile, Colecţia ISCIR.
    Prevederile prezentei prescripţii tehnice sunt aplicabile oricãrui tip de imbinare sudata dintre materiale metalice (neporoase), în vederea detectarii discontinuitatilor deschise la suprafata imbinarii sudate (sau a materialelor de baza).
    Discontinuitatile care pot fi puse în evidenta în imbinarea sudata, inclusiv în zona adiacenta (materialele de baza), pot fi de tip fisura, lipsa de topire, porozitate, suprapuneri, exfolieri sau cute.

    1.3. Personal de execuţie

    Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuatã de cãtre personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR.

    1.4. Referinte normative

    Prezenta prescripţie tehnica face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementãri naţionale.

    1.4.1. Legi şi hotãrâri

    ● <>Legea nr. 90/1996  privind protecţia muncii
    ● <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.340/2001  privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
    ● <>Hotãrârea Guvernului nr. 752/2002  privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piata a echipamentelor sub presiune

    1.4.2. Standarde


●SR EN 473:2002,     Calificarea şi certificarea personalului pentru examinari
                     nedistructive. Principii generale
●SR EN 571-1:1999,   Examinari nedistructive. Examinãrii cu lichide penetrante.
                     Partea 1: Principii generale
●SR EN 10163-1:1994, Condiţii de livrare privind starea suprafeţelor tablelor,
                     platbenzilor şi profilelor de oţel laminate la cald.
                     Partea 1: Generalitati
●SR EN 10228-2:2000, Examinari nedistructive ale pieselor forjate din oţel. Partea 2:
                     Examinãrii cu lichide penetrante
●SR EN 25817:1993,   Imbinarii sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru
                     nivelurile de acceptare a defectelor
●prEN 571-2,         Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 2: Testing of
                     penetrant materials
●prEN 571-3,         Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 3: Reference
                     test blocks
●prEN 1330-6,        Non-destructive testing-Terminology-Part 6: Terms used în
                     penetrant systems
●prEN 1956,          Non-destructive testing-Penetrant testing and magnetic
                     partide testing-Viewing conditions
●ASTM E 165-1995,    Standard Test Method for Liquid Penetrant Examination
●ASTM E 1209-87,     Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination
                     Using the Water Washable Process
●ASTM E 1219-87,     Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination
                     Using the Solvent Removable Process
●ASTM E 1220-87,     Standard Test Method for Visible Penetrant Examination Using
                     the Solvent Removable Process
●ASTM D 129-1995,    Standard Test Method for Sulfur în Petroleum Products
                     (General Bomb Method)
●ASTM D 516-1990,    Standard Test Method for Sulfate Ion în Water
●ASTM D 808-1995,    Standard Test Method for Chlorine în New and Used Petroleum
                     Products (Bomb Method)
●ASTM D 1552-1995,   Standard Test Method for Sulfur în Petroleum Products
                     (High-Temperature Method)
●Cod ASME,           Secţiunea a V-a, editia 1998

1.5. Termeni

Termenii sunt conform prEN 1330-6.

1.6. Abrevieri

PT - Prescripţie tehnica
UV - Ultraviolete

2. PRODUSE, SENSIBILITATE ŞI DENUMIRE

2.1. Familie (set) de produse

Familia (setul) de produse pentru examinarea cu lichide penetrante este o combinatie a urmãtoarelor materiale: penetrant, produs de îndepãrtare a excesului de penetrant şi developant. În familia de produse, producãtorul poate include şi degresantul utilizat la curatarea chimica prealabilã a pieselor de examinat. În tabelul 1 sunt prezentate tipurile de produse folosite pentru examinarea cu lichide penetrante.
Familia (setul) de produse va fi achizitionata, în mod obligatoriu, de la acelaşi producãtor, în conformitate cu instrucţiunile acestuia.

Tabelul 1



┌─────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│                         │     Produs pentru      │                                    │
│        Penetrant        │ indepdrtarea excesului │             Developant             │
│                         │      de penetrant      │                                    │
├───┬─────────────────────┼───┬────────────────────┼───┬────────────────────────────────┤
│Tip│      Denumire       │Tip│      Denumire      │Tip│            Denumire            │
├───┼─────────────────────┼───┼────────────────────┼───┼────────────────────────────────┤
│I  │Penetrant fluorescent│ A │Apa                 │ a │Uscat                           │
│II │Penetrant contrast de│ B │Emulgator lipofil   │ b │Solubil în apa                  │
│   │culoare              │   │1) Emulgator pe baza│   │                                │
│   │                     │   │de ulei             │ c │Suspendabil în apa              │
│III│Dublu scop           │   │2) Clatire cu apa   │   │                                │
│   │(penetrant           │   │curgãtoare          │ d │Pe baza de solvent (umed neapos)│
│   │fluorescent şi       │   │                    │   │                                │
│   │contrast de culoare) │ C │Solvent             │ e │Pe baza de apa sau solvent      │
│   │                     │   │                    │   │pentru aplicaţii speciale       │
│   │                     │ D │Emulgator hidrofil  │   │                                │
│   │                     │   │Optional preclatire │   │                                │
│   │                     │   │(apa)               │   │                                │
│   │                     │   │Emulgator (diluat în│   │                                │
│   │                     │   │apa)                │   │                                │
│   │                     │   │Clatire finala (apa)│   │                                │
│   │                     │ E │Apa şi solvent      │   │                                │
└───┴─────────────────────┴───┴────────────────────┴───┴────────────────────────────────┘

2.2. Produsele folosite nu trebuie sa genereze reactii chimice cu materialul examinat şi nici sa reactioneze chimic între ele. La utilizarea lichidelor penetrante se va avea în vedere urmãtoarele:
- otelurile inoxidabile austenitice şi titanul sunt atacate de halogenii Cl şi F;
- otelurile cu conţinut ridicat de nichel sunt atacate de sulfuri etc.
2.3. În cazul în care exista cerinţe privind limitarea conţinutului pentru anumite elemente din compozitia produselor de examinare (de exemplu: halogeni, sulf etc.) se vor respecta limitele impuse, care vor fi certificate printr-un buletin de analiza chimica corespunzãtor. Limitele se vor înscrie şi în buletinul de examinare emis.
2.4. Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lampi care emit radiatii ultraviolete cu lungimea de unda cuprinsã între 330 ... 390 nm.
2.5. Laboratoarele care efectueazã examinari cu lichide penetrante trebuie sa fie dotate cu aparate pentru mãsurarea iluminarii zonei de examinat, pentru lumina alba şi pentru lumina ultravioleta (în cazul utilizãrii lichidelor penetrante fluorescente). Aparatura destinatã iluminarii suprafeţei cu lumina alba sau ultravioleta va fi verificata metrologic, conform prevederilor legale.
2.6. Laboratoarele care efectueazã examinari cu lichide penetrante trebuie sa aibã în dotare cel puţin un bloc de comparare (a se vedea anexa B) care va fi utilizat în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

3. CONDIŢII PREALABILE DE EXAMINARE

3.1. Imbinarile sudate care se examineazã cu lichide penetrante, volumul de examinare, faza tehnologicã în care se face examinarea şi tipul de lichide penetrante vor fi stabilite în funcţie de cerinţele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea şi verificarea tehnica, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT.
3.2. Examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate va fi efectuatã în conformitate cu SR EN 571-1 şi cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, în funcţie de secventa operaţiilor.

3.3. Pregãtirea şi curatarea prealabilã

Curatarea prealabilã trebuie sa garanteze ca reziduurile au fost indepartate de pe suprafata de examinat şi ca penetrantul poate intra în orice discontinuitate.
Imbinarea sudata care urmeazã a fi examinata, precum şi zonele adiacente acesteia cu o latime de minim 25 mm, vor fi curatate de oxizi, de alte straturi neaderente (zgura, stropi de sudura, grãsimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protecţie etc.) şi de orice alt material strãin care pot obtura sau masca discontinuitatile sau pot altera lichidele penetrante.
În funcţie de cele constatate la un control vizual prealabil, la alegerea metodei de curatare se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:
- natura impuritatilor şi a contaminantilor;
- efectul metodei de curatare asupra imbinarii sudate şi a materialului adiacent;
- aplicabilitatea practica;
- metodele specifice impuse de documentaţia de execuţie.
Curatarea prealabilã se efectueazã în doua etape:
a) curatarea mecanicã: curatarea mecanicã se efectueazã în scopul indepartarii unor impuritati (de exemplu: zgura, stropi de sudura, rugina, oxizi, carburi etc.); aceasta curatare se efectueazã prin periere cu perii de sarma, polizare, slefuire, sablare, jet de apa sub presiune ridicatã etc.; polizarea imbinarii sudate este necesarã numai în cazul în care suprafata imbinarii sudate prezintã neregularitãţi mari care pot genera indicaţii false sau pot masca discontinuitati; nu se va folosi metoda de curatare mecanicã prin sablare cu alice, deoarece aceasta poate conduce, prin deformare plastica, la obturarea discontinuitatilor deschise la suprafata; în toate cazurile, tehnologia de curatare trebuie sa garanteze ca discontinuitatile nu sunt obturate prin deformare plastica sau prin acumulari de materiale abrazive;
b) curatarea chimica: curatarea chimica se efectueazã în scopul indepartarii materialelor organice (de exemplu: grãsimi, uleiuri, vopsea etc.); aceasta curatare se poate efectua cu solventi organici (care pot fi livrati de producãtor împreunã cu setul de produse de examinare), cu detergenti sau cu soluţii de decapare; la curatarea chimica se va avea în vedere ca agenţii folosiţi sa nu reactioneze cu materialul examinat şi sa nu lase reziduuri pe piesa; atunci când exista cerinţe privind limitarea conţinutului în anumiti compuşi pentru solventii organici şi soluţiile de decapare, se vor respecta prevederile de la pct. 2.3; proiectantul poate indica şi alţi agenţi de curatare chimica, cu condiţia ca aceştia sa respecte cele menţionate anterior.
Factorii care pot influenta negativ concluziile examinãrii cu lichide penetrante a imbinarilor sudate, datorati stãrii suprafeţei, sunt prezentaţi în tabelul 2.

Tabelul 2


┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│    Starea suprafeţei imbinarii     │      Influenta asupra concluziilor      │
│               sudate               │              examinãrii                 │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Uleioasa, grasa, murdara, curatata  │Nu se obţine nici o indicaţie            │
│cu alice sau nisip                  │                                         │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Umeda                               │Indicaţiile sunt slabe din cauza         │
│                                    │diludrii penetrantului                   │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Acoperitã de crusta, oxizi          │Indicaţiile sunt false sau nu se obţine  │
│                                    │nici o indicaţie                         │
└────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

3.4. Uscarea

Dupã curatarea prealabilã, suprafata de examinat se usucã prin evaporare naturala sau forţatã folosind aer cald sau rece filtrat de impuritati uleioase şi apa, pana dispare orice urma de umezeala de pe suprafata.
Dupã curatarea suprafeţelor pe care se va efectua examinarea cu lichide penetrante, se va efectua un control vizual care sa ateste acest lucru.
Temperatura piesei trebuie sa fie cuprinsã între 10°C şi 50°C pe toatã durata examinãrii cu lichide penetrante. Dacã prin instrucţiunile de utilizare, producãtorul produselor de examinare indica alte limite de temperatura şi se doreşte utilizarea acestora în afarã intervalului 10 ... 50°C, se va efectua o încercare a acestora, conform prevederilor din anexa B.

4. TEHNICA DE EXAMINARE

Tehnica de examinare se identifica prin simbolurile indicate în tabelul 1, care prezintã şi familia de produse. De exemplu, în cazul utilizãrii unui penetrant cu contrast de culoare, al cãrui exces se indeparteaza cu apa, şi al unui developant pe baza de solvent identificarea va fi: IIAd.

4.1. Aplicarea penetrantului

Penetrantul se aplica pe suprafata imbinarii sudate şi a zonelor adiacente prin pulverizare, pensulare, turnare sau imersare (dacã acest lucru este posibil).
4.1.1. Timpul de penetrare trebuie sa fie cuprins între 5 şi 60 de minute. Dacã producãtorul produselor de examinare prevede prin instrucţiunile de utilizare un timp de penetrare cuprins în acest interval, acesta va fi respectat.
4.1.2. Pe toatã durata penetrarii se va urmãri ca lichidul sa nu se usuce şi sa acopere intreaga suprafata supusã examinãrii. Dacã este necesar, se admite completarea cantitãţii de penetrant aplicat.

4.2. Îndepãrtarea excesului de penetrant

4.2.1. Excesul de penetrant solubil în apa se indeparteaza prin ştergere cu tampoane de panza umezite sau cu ajutorul unui jet de apa cu temperatura cuprinsã între 10°C şi 40°C şi presiunea mai mica de 2,5 bar, sub un unghi mai mic de 30° fata de suprafata.
4.2.2. Excesul de penetrant solubil în solvent se indeparteaza prin ştergerea suprafeţei cu pânze curate uscate care nu lasa scame, urmatã de o curatare a suprafeţei cu tampoane din panza, umezite în solventul indicat.
4.2.3. Excesul de penetrant care se indeparteaza cu emulgatori hidrofili se efectueazã în urmãtoarele etape:
- spalare cu apa pentru a îndepãrta cea mai mare parte a penetrantului în exces;
- aplicarea emulgatorului prin pulverizare, turnare sau, dacã este posibil, prin imersare; timpul de emulsionare este cuprins între câteva secunde şi 5 minute, în conformitate cu instrucţiunile producãtorului;
- dupã emulsionare se efectueazã o spalare finala cu apa.
4.2.4. Excesul de penetrant care se indeparteaza cu emulgatori lipofili se face numai prin imersare, a carei durata este prevãzutã de producãtor, urmatã de o spalare cu apa.
4.2.5. În cazul penetrantilor al cãror exces se indeparteaza cu apa şi solvent, se va face o spalare cu apa a suprafeţei, urmatã de o curatare a suprafeţei numai cu tampoane de panza care nu lasa scame, umezite în solventul indicat.
4.2.6. Se va evita, în toate cazurile, o spalare excesiva care poate conduce la îndepãrtarea penetrantului din discontinuitatile deschise la suprafata. Îndepãrtarea excesului de penetrant se considera terminatã atunci când:
- dispare orice urma de culoare vizibila, în cazul penetrantilor cu contrast de culoare;
- nu mai apare nici un fond fluorescent, în cazul penetrantilor fluorescenti, pus în evidenta de o sursa de lumina ultravioleta cu minim 300 æW/cm².

4.3. Uscarea suprafeţei

4.3.1. Imediat dupã îndepãrtarea excesului de penetrant, suprafata supusã examinãrii se usucã prin unul din urmãtoarele procedee:
- ştergere cu o panza, uscata care nu lasa scame;
- evaporare la temperatura ambianta;
- evaporare la temperatura ridicatã;
- evaporare forţatã sub acţiunea unui jet de aer filtrat de impuritati uleioase şi apa, astfel încât presiunea pe suprafata piesei sa fie menţinutã cat mai redusã posibil.
Temperatura suprafeţei nu trebuie sa depãşeascã 50°C în timpul uscarii, dacã nu s-a convenit altfel.
4.3.2 Uscarea se considera terminatã în momentul în care de pe suprafata de examinat dispare orice urma de pata de umezeala. Se va evita o uscare excesiva pentru a nu conduce la uscarea penetrantului aflat în discontinuitati.
4.3.3. Se poate renunţa la uscarea suprafeţei dacã se utilizeazã un developant sub forma de suspensie/soluţie în apa.

4.4. Aplicarea developantului

4.4.1. Developantii sub forma de pulbere uscata vor fi folosiţi numai cu penetranti fluorescenti şi vor fi aplicati prin pensulare, pulverizare sau sitare.
4.4.2. Developantii suspensie în apa şi cei pe baza de solvent vor fi agitati bine pentru omogenizarea suspensiei şi vor fi aplicati numai prin pulverizare. Aplicarea poate fi efectuatã şi cu un echipament care foloseşte aer comprimat filtrat şi uscat. Se va asigura o depunere subtire şi uniforma pe intreaga suprafata de examinat.
4.4.3. Dupã aplicarea developantilor suspensie în apa sau solubili în apa, precum şi a celor pe baza de solventi, suprafata de examinat trebuie sa fie uscata prin evaporare naturala sau prin evaporare forţatã.
4.4.4. Durata de developare începe imediat dupã aplicarea developantilor uscati şi imediat dupã uscarea suprafeţei, atunci când se folosesc developanti umezi. Aceasta poate fi cuprinsã între 10 min şi 30 min, dacã producãtorul nu prevede alţi timpi. Interpretarea finala a rezultatelor se efectueazã în momentul terminãrii timpului prescris pentru developare.
4.4.5. Factorii care pot influenta negativ concluziile examinãrii cu lichide penetrante a imbinarilor sudate, datorati calitãţii operaţiilor din tehnica de examinare, sunt prezentaţi în tabelul 3.

Tabelul 3


┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Operaţiile din tehnica │                 Calitatea operatiei                  │
│     de examinare      ├──────────────────────────┬───────────────────────────┤
│                       │       insuficienta       │         excesiva          │
├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Penetrarea             │Nu apar defecte fine      │Eliminarea excesului de    │
│                       │                          │penetrant poate fi dificila│
├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Spalarea (îndepãrtarea │Indicaţiile pot fi        │Se elimina penetrantul din │
│excesului de penetrant)│neconcludente             │defectele puţin adânci     │
├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Developarea            │Contrast slab, respectiv  │                           │
│                       │luminiscenta redusã       │Ascunde defectele fine     │
└───────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────────────┘

5. CONDIŢII DE INTERPRETARE

5.1. Iluminarea suprafeţei de examinat se efectueazã astfel încât direcţia fasciculului de lumina sa nu depãşeascã cu 30° unghiul format cu normalã la suprafata.
5.2. Iluminarea se va efectua astfel încât sa nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafata de examinat.
5.3. Fasciculul de lumina trebuie sa fie astfel îndreptat încât sa ilumineze suprafata de examinat şi sa fie ecranat fata de ochii interpretatorului.
5.4. Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante fluorescente, trebuie sa fie efectuatã în incinte intunecate, cu iluminare reziduala şi cu o intensitate a radiatiei ultraviolete pe suprafata conform SR EN 571-1 (lumina vizibila este limitatã la maxim 20 Ix).
5.5. Condiţiile iluminarii ultraviolete şi a luminii reziduale se verifica la începutul examinãrii, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul considera necesar, dar nu mai puţin de o data pe schimb.
5.6. Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, se efectueazã la lumina naturala sau la lumina alba artificiala conform SR EN 571-1, precum şi conform prEN 1956, prin mãsurarea iluminarii suprafeţei la începutul examinãrii, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul considera necesar, dar nu mai puţin de o data pe schimb.

6. INDICAŢII DE DISCONTINUITATI

6.1. Indicaţiile de discontinuitati care pot sa apara pe suprafata examinata pot fi:
a) indicaţii concludente, care pot avea urmãtoarele aspecte:
- liniare, la care lungimea este mai mare decât triplul latimii maxime;
- neliniare;
b) indicaţii neconcludente, datorate modului necorespunzãtor de pregãtire a suprafeţei de examinat sau executãrii defectuoase a operaţiilor din tehnica de lucru; în acest caz este necesarã repetarea examinãrii dupã pregãtirea corespunzãtoare a suprafeţei; la repetarea examinãrii se va utiliza acelaşi set de lichide penetrante şi aceeaşi tehnica;
c) indicaţii false, datorate configuraţiei suprafeţei, crustelor, oxizilor etc.
6.2. Indicaţiile de discontinuitati liniare pot fi sub forma de:
a) linie continua, datoritã fisurilor, lipsei de topire, lipsei de patrundere şi exfolierilor;
b) linie întreruptã sau punctata, datoritã fisurilor foarte inguste sau numai parţial strapunse la suprafata examinata, precum şi exfolierilor parţial acoperite în timpul prelucrarilor.
6.3. Indicaţiile rotunjite se pot datora porilor de suprafata.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 571-1 şi sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3


┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│                            │              Niveluri de acceptare              │
│    Tipuri de indicaţii     ├────────────────┬────────────────┬───────────────┤
│                            │       1        │       2        │       3       │
├────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Indicaţii liniare           │  1 ≤ 2 (mm)    │  1 ≤ 4 (mm)    │  1 ≤ 8 (mm)   │
│l = lungimea indicatiei     │                │                │               │
├────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Indicaţie neliniara         │  d ≤ 4 (mm)    │  d ≤ 6 (mm)    │  d ≤ 8 (mm)   │
│d = axa cu dimensiune maxima│                │                │               │
└────────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┘

7.1. În cazul echipamentelor sub presiune specificate în <>Hotãrârea Guvernului nr. 752/2002 , condiţiile minime recomandate de acceptare a indicaţiilor de discontinuitati prezentate în tabelul 3 vor fi corelate astfel:
- echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1;
- echipamentele sub presiune din categoriile I şi II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.
7.2. La examinarea echipamentelor, elementelor şi componentelor instalaţiilor de ridicat se aplica nivelul de acceptare 1, conform tabelului 3.
7.3. Pentru celelalte cazuri de examinari, nivelurile de acceptare a indicaţiilor de discontinuitati vor fi stabilite de organele competente.

8. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

8.1. Fiecare laborator care efectueazã examinari cu lichide penetrante trebuie sa întocmeascã şi sa ţinã la zi un registru de evidenta a examinarilor efectuate, care va conţine cel puţin urmãtoarele date:
- data examinãrii;
- comanda interna;
- produsul;
- subansamblul;
- tipul de lichid penetrant utilizat şi producãtorul acestuia;
- numãrul buletinului emis.
8.2. Rezultatele examinãrii cu lichide penetrante vor fi consemnate într-un buletin de examinare care va conţine:
- denumirea completa şi adresa agentului economic;
- denumirea completa şi adresa laboratorului;
- numãrul autorizaţiei laboratorului, emisã de ISCIR-INSPECT;
- data la care expira autorizaţia;
- numãrul şi data buletinului;
- beneficiarul;
- numãrul comenzii interne;
- datele de identificare a elementului examinat (ansamblu, subansamblu, material, numãr de fabricaţie, anul construirii etc.);
- temperatura suprafeţei de examinat;
- modul de curatare a piesei;
- durata de penetrare, emulsionare şi developare;
- modul de îndepãrtare a excesului de penetrant;
- limitarea lichidelor penetrante în anumiti compuşi, atunci când este necesar;
- condiţii de observare a suprafeţei;
- tipul lichidelor penetrante utilizate, lotul şi producãtorul;
- nivelul de acceptare;
- volumul de examinare al elementului;
- numele şi semnatura operatorilor care au efectuat examinarea şi a şefului de laborator;
- numãrul autorizaţiilor operatorilor şi data la care acestea expira.
8.3. Schita elementului, cu indicarea zonelor în care s-au efectuat examinarile cu lichide penetrante, va fi anexatã la buletinul de examinare. Aceste zone vor fi astfel cotate încât sa permitã identificarea ulterioara fãrã echivoc a zonelor respective (în cazul în care examinarea s-a realizat într-un procent mai mic de 100% pe elementul respectiv).
8.4. Buletinul de examinare se emite în cel puţin doua exemplare, din care unul va rãmâne în arhiva laboratorului.
8.5. Modelul buletinului de examinare este prezentat în anexa A. Se poate utiliza şi alt tip de buletin de examinare, cu condiţia respectãrii numãrului minim de date prevãzute în anexa A.

9. DISPOZIŢII FINALE

9.1. Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţioneazã conform reglementãrilor legale în vigoare.
9.2. La data intrãrii în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi înceteazã valabilitatea urmãtoarea prescripţie tehnica:
● CR 6-99 "Prescripţii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobatã cu <>Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 195/1999 .
9.3. Prezenta prescripţie tehnica intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
9.4. Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi înceteazã valabilitatea.
9.5. Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi sa se asigure ca sunt în posesia ultimei editii şi a tuturor modificãrilor apãrute dupã publicare.
9.6. Trimiterile fãcute în prezenta prescripţie tehnica la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referã la editiile în vigoare.

ANEXA A

Model de buletin pentru examinarea cu lichide penetrante

(Denumirea completa şi adresa agentului economic, denumirea completa şi adresa laboratorului, numãrul autorizaţiei laboratorului, data la care expira autorizaţia)

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Nr. ...... Data .........

Denumirea produsului ...... subansamblul ....... nr. de fabricaţie ........ construit în anul ..... conform comenzii interne nr. ...... material ........ beneficiar ...........

1. Condiţii de executare a examinãrii:

Simbolizare procedeu: ..........................................
Tipul lichidelor penetrante: ...................................
Producãtor .................... Nr. lot .......... Valabilitate .............
Temperatura mediului ambiant ............... Temperatura piesei .............
Modul de curatare a piesei ....................................
Durata de:
Penetrare ..................... minute
Emulsionare ................... minute
Developare .................... minute
Agent de îndepãrtare a excesului de penetrant ...............................
Tipul lampii cu UV: .........................................................
Iluminare ........ Intensitatea radiatiei ultraviolete pe suprafata .........
2. Examinarea s-a efectuat conform procedurii ..............;* ..............
3. Lichidele penetrante au fost limitate în ................ la .............
4. Interpretarea rezultatelor examinãrii s-a fãcut la nivelul de acceptare ........., în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 6, Colecţia ISCIR, constatandu-se urmãtoarele: .............................................

┌───────────────────────┬──────────────────────┬─────────────────────┬─────────┐
│ Nume şi prenume │ Nr. autorizaţie/ │ Nivel de autorizare │Semnatura│
│ │ data expirãrii │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────┤
│Operator │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────┤
│şef laborator │ │ │ │
└───────────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┴─────────┘

___________
*) Se va preciza momentul în care s-a efectuat examinarea (înainte de tratament, între straturi etc.).

ANEXA B

Verificarea aplicabilitatii tehnicii de examinare cu lichide penetrante

B.1. Verificarea aplicabilitatii tehnicii de examinare cu lichide penetrante se efectueazã pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare pentru stabilirea modului de utilizare (durata de penetrare, emulsionare, spalare şi developare) a unui set de lichide penetrante, în afarã limitelor de temperatura prevãzute la pct. 3.4 din prescripţia tehnica, pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite sau pentru verificarea condiţiilor de pãstrare şi depozitare.

NOTA CTCE Piatra Neamt
Figura B.1 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004 la pagina 37, vezi imaginea asociata.

a) Monobloc

b) Blocuri separate

B.2. Pentru aplicarea metodei de comparare se folosesc blocurile tip P1 şi/sau P2 prezentate în figurile B.1 şi B.2. Dimensiunile blocurilor sunt informative. Acestea pot fi modificate în funcţie de necesitaţi şi posibilitãţi.
B.3. Blocul P1 se confectioneaza din aluminiu. Acesta poate fi monobloc sau din doua blocuri identice, conform figurii B.1. În cazul monoblocului, o fata se noteaza cu A şi cealaltã cu B. Dacã se utilizeazã doua blocuri separate, unul se va marca cu A şi celãlalt cu B.
B.4. Dupã debitarea la dimensiuni şi rectificare, în mijlocul fiecãrei fete a monoblocului (A şi B), sau pe fiecare fata a blocurilor separate, se delimiteaza cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea, un cerc cu diametrul de 25 mm. Partea opusã marcajului va fi incalzita cu ajutorul unui bec Bunsen sau cu alt dispozitiv similar pÃna la o temperatura cuprinsã între 510°C şi 525°C, evidenţiatã prin schimbarea culorii marcajului la care trebuie sa se ajungã în timp de 4 min. Imediat dupã aceasta încãlzire, blocul se introduce în apa rece, determinând astfel apariţia unei reţele de fisuri. Aceasta operaţie se repeta şi pentru cealaltã fata a blocului (în cazul monoblocului) sau pentru blocul similar (în cazul blocurilor separate). Dupã fisurare, blocul (blocurile) se usucã prin încãlzire la o temperatura maxima de 150°C şi se lasa sa se raceasca la temperatura mediului ambiant.
B.5. Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O fata se marcheaza cu A şi cealaltã cu B.

NOTA CTCE Piatra Neamt

Figura B.2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004 la pagina 38, vezi imaginea asociata.

B.6. Blocul P2 se confectioneaza dintr-o placuta de material metalic cat mai maleabil (oţel inoxidabil, cupru etc.), iar pe una din fete se depune un strat de crom dur de aproximativ 250 æm. Pe fata necromata se produc prin apasare amprente Brinell. Corpul de apasare al aparatului Brinell va avea diametrul de 5 mm.
B.7. În stratul de crom depus va aparea o reţea de fisuri aferentã fiecãrei amprente. Se recomanda fixarea penetratorului Brinell într-o masina de tracţiune pentru a se putea obţine forta într-un domeniu de valori continuu. Variind forta de apasare se poate modifica lãţimea fisurilor obţinute. Se recomanda ca în timpul procesului de fisurare blocul sa fie aşezat pe suprafata plana, sprijinit în doua puncte simetrice fata de locul unde se produce amprenta. Se produc un numãr de opt pana la zece amprente, doua câte doua, cu aceeaşi forta, simetric fata de mijlocul blocului, astfel încât amprentele obţinute cu forta maxima sa se afle la extremitati, iar cele cu forta minima la mijloc (a se vedea figura B.2). Lãţimea fisurilor obţinute cu forta maxima poate depãşi 20 æm, dar cele obţinute cu forta minima nu vor depãşi 2 æm. Pot fi luate în considerare forte de apasare cuprinse între 20 N ... 70 N. Lãţimea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu: microscop cu marire de 100 x). În reţeaua de fisuri aferentã fiecãrei amprente se va identifica fisura cu lãţimea cea mai mare, aceasta caracterizand grupul de fisuri din amprenta respectiva.
B.8. Pe mijlocul blocurilor de comparare P1 (varianta monobloc) şi P2 se practica un canal de 2 mm latime şi 1 mm adancime necesar introducerii unui ecran de protecţie care sa împiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor penetrante.
B.9. Blocurile de comparare vor fi folosite pentru stabilirea condiţiilor de examinare în urmãtoarele cazuri:
- utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici decât cele prevãzute de producãtor;
- utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari decât cele prevãzute de producãtor;
- pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite, în intervalul de temperaturi prevãzut;
- pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante;
- pentru verificarea alterarii lichidelor penetrante, a impurificarii sau a unei depozitari incorecte a acestora, în timpul de garanţie prevãzut de producãtor.
B.10. În cazul în care suprafata de examinat se gãseşte la o temperatura mai mica decât cea prevãzutã în standard, atât blocul de comparare monobloc sau blocul B (în cazul blocurilor separate) cat şi setul de lichide penetrante se aduc la temperatura respectiva şi se efectueazã examinarea suprafeţei B a blocului (în cazul monobloc) sau a blocului B (în cazul blocurilor separate). Se readuce blocul (în cazul monobloc) la temperatura standard şi se efectueazã examinarea suprafeţei A (în cazul monoblocului) sau a blocului A (în cazul blocurilor separate). Dacã indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe sunt asemãnãtoare rezulta ca tehnica respectiva poate fi aplicatã la temperatura la care s-a efectuat încercarea.
B.11. În cazul în care suprafata examinata se gãseşte la o temperatura mai mare decât cea prevãzutã în standard, se aduce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul B (în cazul blocurilor separate) la temperatura respectiva şi se efectueazã examinarea suprafeţei B cu setul de lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul A (în cazul blocurilor separate) la temperatura mediului ambiant şi se efectueazã examinarea respectiva. Dacã indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe sunt asemãnãtoare, rezulta ca tehnica respectiva poate fi aplicatã la temperatura la care s-a efectuat încercarea.
B.12. Pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite în cadrul limitelor de temperatura prevãzute de producãtor, se aplica examinarea suprafeţei A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar suprafata B se examineazã cu setul de lichide penetrante care trebuie sa fie testat. Dacã indicaţiile obţinute pe suprafeţele A şi B sunt asemãnãtoare, rezulta ca performanţele tehnice de examinare ale celor doua seturi de lichide penetrante sunt comparabile.
B.13. Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante se procedeazã în conformitate cu prevederile de la pct. B.11 din prezenta anexa, fata sau blocul B examinandu-se dupã noua tehnica propusã. Dacã indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe A şi B sunt asemãnãtoare sau pe suprafata B indicaţiile sunt mai clare, noua tehnica propusã poate fi aplicatã. Dacã pe suprafata B indicaţiile obţinute sunt mai slabe sau neconcludente, tehnica noua propusã nu poate fi utilizata.
B.14. Pentru verificarea alterarii sau impurificarii lichidelor penetrante, în cadrul limitelor de temperatura prevãzute de producãtor, se examineazã suprafata A cu un set nou de lichide penetrante şi suprafata B cu setul de lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau impurificat. Dacã pe suprafata B indicaţiile sunt mai slabe sau neconcludente fata de cele obţinute pe suprafata A, setul de lichide penetrante alterate, incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. În cazul obţinerii pe suprafeţele A şi B a unor indicaţii asemãnãtoare, setul încercat pe suprafata B poate fi folosit, încercarea nu conduce însã la acceptarea întregului lot de lichide penetrante.
B.15. În timpul utilizãrii blocurilor de comparare pentru încercãri se vor urmãri cu stricteţe toate secventele operaţiilor de examinare cu lichide penetrante prevãzute în prezenta anexa.
B.16. Dupã cel mult trei utilizãri, blocul de comparare P1 trebuie sa fie spãlat într-o soluţie de apa şi detergenti, clatit cu apa şi încãlzit incet pana la 400°C (temperatura masurata cu termocreta). Se introduce apoi blocul în apa rece şi se usucã timp de 15 minute la o temperatura de 150°C. Dupã tratament, blocul se şterge cu o perie sau tampoane inmuiate în solvent şi se tine aproximativ 12 ore în acetona. Înainte de folosire blocul se incalzeste la o temperatura de 100°C şi se raceste la temperatura mediului ambiant.
B.17. Blocul de comparare P2 trebuie sa fie spãlat, înainte de reutilizare, într-o soluţie de apa şi detergenti, clatit cu apa şi uscat la 100°C, timp de aproximativ 15 minute, dupã care pot urma secventele examinãrii. Blocul P2 va fi ţinut, în timpul cat nu este utilizat, într-un recipient închis, cufundat într-un amestec de 50% acetona şi 50% alt solvent volatil neclorurat.
B.18. În cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua incercarile menţionate la pct. B.9 din prezenta anexa se poate folosi tehnica fotografierii. În acest caz se utilizeazã monoblocul pe intreaga sa suprafata sau unul din blocurile separate, aplicându-se secventele de examinare prevãzute în prezenta anexa. Dupã developare se fotografiaza indicaţiile puse în evidenta. Se procedeazã la o foarte buna spalare a blocului şi se aplica celãlalt set de lichide penetrante, urmandu-se secventele prevãzute. Se fotografiaza indicaţiile apãrute dupã developare. Prin examinarea celor doua fotografii se poate face o comparare între calitãţile celor doua seturi de lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile sa fie efectuate în condiţii tehnice identice (cu acelaşi aparat foto, aceeaşi distanta focala, diafragma, timp de expunere, tip de film, procesare etc.).

──────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Economiei si Comertului, ORDIN nr. 369 din 19 decembrie 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"