Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020"

EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 229 din 29 martie 2016
Comenteaza legea
    Având în vedere Referatul nr. 128.856 din 16 martie 2016 pentru aprobarea modificării şi completării Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", elaborat de Direcţia generală industrie alimentară,
    în baza prevederilor:
    - art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
    – art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;
    – art. 37 pct. 2 lit. f) din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004, cu modificările ulterioare,

    în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.
    ART. I
    Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 şi 292 bis din 29 aprilie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 1
    Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, «Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020», prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi bugetul total estimat în sumă de 82.211.192 lei."

    2. La anexa nr. 1, secţiunea "Bugetul" se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Bugetul
    Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 82.561.192 lei, din care:
    - în anul 2015 - 17.426.192 lei;
    – în anul 2016 - 21.595.000 lei;
    – în anul 2017 - 21.795.000 lei;
    – în anul 2018 - 21.745.000 lei."

    3. La anexa nr. 1, la secţiunea "Obiective generale", literele e), h), k) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "e) managementul durabil al resurselor genetice animale - număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.583.450 lei;
    ..................................................................
    h) asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.355.350 lei;
    ..................................................................
    k) punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului - număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 3.188.550 lei;
    ..................................................................
    n) îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 3.951.400 lei."

    4. La anexa nr. 1, la obiectivul general 5 "Managementul durabil al resurselor genetice animale", obiectivul specific 5.3 "Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", Proiectul ADER 5.3.4 "Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie pentru obţinerea hibrizilor de găină pentru ouă şi carne" se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Proiectul ADER 5.3.4: Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie pentru obţinerea hibrizilor de găină pentru ouă şi carne
    Perioada de derulare a planului sectorial: 2016-2018
    Bugetul estimat: 525.000 lei

     ┌───────────────┬────────┬─────────┬─────────┐
     │Total lei: d.c.│  2016  │  2017   │  2018   │
     ├───────────────┼────────┼─────────┼─────────┤
     │    525.000    │ 175.000│  175.000│  175.000│
     └───────────────┴────────┴─────────┴─────────┘

    Rezumat
    Apariţia intersexului la galinacee, respectiv teza şi antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică.
    Rezultatele obţinute şi prezentate în acest proiect atestă modificări şi completări esenţiale care privesc determinismul genic al culorii penajului şi al sexului la păsări.
    Noua teorie este susţinută în prezent de cinci aplicaţii practice. Dintre acestea, producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic.
    Activitatea desfăşurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea unor neconcordanţe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului şi al sexului.
    Pornind de la neconcordanţele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generaţia F1, sau reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold şi barat-gold. Rezultatele obţinute au oferit unele noutăţi care privesc ereditatea culorii penajului şi a sexului la păsări.
    În urma încrucişării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului şi s-a constatat la un număr mic de femele din generaţia F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucişarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000 prezenţa penelor de culoare albă în penajul preponderent roşu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp şi negru-roşiatic pe gât şi cap.
    Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 şi Robar SL-2001, genitorul mascul aparţine rasei Rhode-Island roşu şi este homozigot pentru gena gold.
    O a două neconcordanţă s-a observat în urma încrucişării între ei a masculilor şi femelelor din generaţia F1. Astfel, în generaţia F2 s-au obţinut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului.
    Comparativ cu încrucişarea directă în care s-au obţinut trei categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri, la încrucişarea reciprocă s-au obţinut patru categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvenţă de 50%, dar aceasta se obţine prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote şi se obţin în proporţii egale.
    Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele cercetărilor scot în evidenţă următoarele descoperiri:
    - identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului şi modul particular de acţiune al acestora;
    – determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z;
    – existenţa unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic.
    Genele identificate sunt elemente constitutive ale teoriei genice a sexualităţii. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului şi obţinerea unui raport egal între masculi şi femele în descendenţă.
    De asemenea, cercetările efectuate au şi o importanţă practică concretizată prin obţinerea noilor hibrizi româneşti pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 şi Robar SL-2002. Aceşti hibrizi sunt separaţi pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului şi realizează producţii medii de peste 320 ouă/găină, într-un ciclu de producţie până la vârsta de 77 de săptămâni.
    Atât rezultatele obţinute în generaţia F2, cât şi diferenţele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 şi Robar SL-2002 au scos în evidenţă universalitatea homozigoţiei şi a heterozigoţiei în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The Physical Basis of Heredity.
    Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărţii heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice care sunt situate genele silver, barat şi gold, cu rol în determinismul culorii penajului.
    Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W, şi a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z.
    Acţiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate:
    a) cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea evidenţierii prezenţei efectului epistatic diferenţiat în plan fenotipic, în funcţie de prezenţa genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W;
    b) efectuarea de teste de ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei dominante a sexului (SDW), poziţionarea în cromozomul W;
    c) efectuarea de teste de ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei recesive a sexului (sdw), poziţionarea în cromozomul Z;
    d) cercetări şi studii de genetică moleculară, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării şi validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee;
    e) realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucişări între masculi homozigoţi recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoţi dominanţi cu femele homozigote recesiv, în vederea obţinerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului;
    f) analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 şi F2 rezultate din experimentele menţionate, la locii, genele pentru culoarea penajului;
    g) verificarea prin teste ADN şi validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W;
    h) efectuarea de teste de genetică moleculară pentru verificarea poziţiei în cromozomi şi a corelaţiilor care există între gena pentru sex SDW şi genele pentru culoarea penelor;
    i) cercetări şi studii de genetică moleculară pentru evidenţierea structurii genetice a genei barat, B, care determină culoarea neagră a pufului, corelaţii cu gena dominantă a sexului SDW în cromozomul W şi a alelei recesive a sexului sdw în cromozomul Z.
    Rezultate scontate
    - promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniţi din încrucişări de linii pure ce duc la creşterea productivităţii şi obţinerea pe această bază a rezultatelor economice superioare;
    – elaborarea unui ghid de bune practici, în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie în cadrul tehnologiei de reproducţie în avicultură pentru obţinerea hibrizilor de ouă şi carne.
    Modul de aplicare al rezultatelor
    Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii din avicultura industrială.
    Diseminarea rezultatelor obţinute prin prezentarea de lucrări ştiinţifice, participarea la mese rotunde, elaborarea şi prezentarea de pliante, broşuri şi întâlniri cu crescătorii din industria avicolă.
    Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV.
    Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizări pe site-ul MADR."

    5. La anexa nr. 1, la obiectivul general 8 "Asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", obiectivul specific 8.1 "Suport tehnico-ştiinţific pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", Proiectul ADER 8.1.2 "Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenit de la găini imunizate specific" se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Proiectul ADER 8.1.2: Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono- şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenit de la găini imunizate specific
    Perioada de derulare a planului sectorial: 2016-2018
    Buget estimat: 562.500 lei

     ┌───────────────┬────────┬─────────┬─────────┐
     │Total lei: d.c.│  2016  │  2017   │  2018   │
     ├───────────────┼────────┼─────────┼─────────┤
     │   562.500     │ 187.500│  187.500│  187.500│
     └───────────────┴────────┴─────────┴─────────┘

    Rezumat
    Imunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenuşul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate faţă de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranţă în prevenirea şi combaterea unor boli la animale, în creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal.
    În prezent, interesul faţă de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenţei din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice.
    În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA şi IgM, care ajung în albuş din oviduct, în timp ce IgG-ul, numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină este mare (20-40 g Ig în total).
    Scopul proiectului este îmbunătăţirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea şi utilizarea unor mijloace alternative (produse conţinând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori, în exces.
    Activităţile principale ale proiectului se vor concretiza în:
    - cartarea principalilor agenţi patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viaţă (înţărcare, transport, convalescenţă etc.);
    – prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obţinerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuş (IgY) monovalente sau polivalente.
    După controlul cantitativ şi calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono- sau polivalente, folosind testul de inhibare a creşterii bacteriilor, testul ELISA «in house», se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluţii dezinfectante); în funcţie de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiţionarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată), spray, unguent.
    Controlul calitativ şi cantitativ al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) în condiţii de laborator (biobază) şi în condiţii de teren (ferme), pentru evaluarea eficacităţii lor.
    Rezultate scontate
    - obţinerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono- sau polivalente extrase din gălbenuşul ouălor de găină, acestea fiind apoi condiţionate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanţi), pulberi liofilizate, spray, unguent;
    – elaborarea Ghidului de bune practici privind imunoglobulinele specifice (IgY), obţinute în creşterea bunăstării şi sănătăţii la animale.
    Modul de aplicare al rezultatelor
    Metodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) realizate vor fi puse la dispoziţia fermelor de animale, în scopul creşterii bunăstării şi sănătăţii tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide şi specifice, la utilizarea excesivă a antibioticelor, în perioadele critice din creşterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenţei la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea şi creşterea animalelor, având acţiune nefastă, inclusiv la om.
    Metodologiile, tehnicile şi rezultatele obţinute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate.
    Instruirea fermierilor şi promovarea informaţiilor ştiinţifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono- sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi)."

    6. La anexa nr. 1, la obiectivul general 11 "Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului", obiectivul specific 11.1 "Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă-sol-plantă-animal-produs animalier-conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător", proiectul ADER 11.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Proiectul ADER 11.1.2: Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală
    Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018
    Buget estimat: 1.712.850 lei

     ┌───────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐
     │Total lei: d.c.│  2015  │  2016  │  2017  │  2018  │
     ├───────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
     │   1.712.850   │ 162.850│ 400.000│ 600.000│ 550.000│
     └───────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘

    Rezumat
    Condiţiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajiştile, precum şi schimbările socioeconomice din ţara noastră, care au condus la un anumit stadiu de degradare, impun cercetării ştiinţifice din domeniul culturii pajiştilor o abordare integrată şi interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluţii pentru gospodărirea raţională a patrimoniului pastoral.
    Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ 1° Celsius în ultimul secol, mai ridicată decât media globală. Cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 şi mai ales cel din 2007, au fost relaţionate cu creşterea frecvenţei fenomenelor extreme din ultimele decenii, ca o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice.
    Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării speciilor valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti are ca scop principal crearea de soiuri care să răspundă la cerinţele unei agriculturi ecologice şi obţinerea unor producţii vegetale stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ pe toată perioada de vegetaţie, în condiţii de temperaturi extreme şi precipitaţii reduse, pe diferite nivele altitudinale.
    În ultimele două decenii s-a colectat un bogat material de sursă de germoplasmă la graminee şi leguminoase perene de pajişti, inclusiv pentru specii cu însuşiri corespunzătoare adaptării la condiţiile climatice noi. În comparaţie cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole, prin tehnologii adecvate, în covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid şi mai complex echilibru ecologic pe lanţul trofic sol-plantă-animal-om. Ţinând seama de aceste considerente, valoarea covorului vegetal format din graminee şi leguminoase perene, ca resursă naturală cu utilitate practică pentru om, capătă un conţinut nou, circumscris conceptului de dezvoltare durabilă.
    Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiştilor este sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, în concordanţă cu o conversie optimă în produse animaliere, ca urmare a unei bune valorificări a acestor suprafeţe.
    Principalele obiective generale şi specifice ale ameliorării prevăd constituirea, evaluarea şi identificarea genotipurilor valoroase la speciile de graminee şi leguminoase perene de pajişti, rezistente la condiţiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncţionalitatea soiurilor şi implicit a pajiştilor, în condiţiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice.
    Cercetările şi studiile efectuate în decursul unei lungi perioade de timp, în culturi comparative de orientare şi concurs cu soiuri autohtone, omologate şi de perspectivă, de graminee şi leguminoase perene de pajişti şi străine, au evidenţiat superioritatea soiurilor româneşti privind capacitatea de producţie, perenitatea, adaptabilitatea şi rezistenţa la factorii de stres. Introducerea în cultură a unui număr mare de soiuri asigură o diversitate genetică sporită şi posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condiţiilor de cultivare şi modurilor de folosire.
    Obiective specifice:
    - colectarea şi valorificarea unor specii, populaţii, cu valoare pratologică ridicată, din flora spontană a principalelor agroecosisteme discriminate pe nivele altitudinale şi latitudinale;
    – selecţia varietăţilor cultivate prin corelarea condiţiilor locale de mediu cu gradul de rezistenţă al genotipurilor faţă de condiţiile limitative de vegetaţie (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger etc.);
    – administrarea culturilor şi utilizarea raţională a terenului - măsuri obligatorii pentru păstrarea potenţialului producţiei, menţinând în acelaşi timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului şi climei;
    – cultivarea unui număr cât mai mare de varietăţi/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, cu perioada de vegetaţie diferită, pentru o mai bună valorificare a condiţiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate şi eşalonarea lucrărilor agricole;
    – alegerea de genotipuri rezistente la condiţiile limitative de vegetaţie, cu o toleranţă ridicată la «arşiţă», secetă şi exces de umiditate;
    – selectarea unor varietăţi cu rezistenţă naturală la boli specifice determinate de agenţii patogeni.
    Realizarea acestor obiective se va face prin:
    - caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne şi a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovarea în etapele superioare de selecţie şi pentru folosirea ca genitori în vederea realizării progresului genetic privind principalele caractere urmărite;
    – selecţia genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi potenţialul de producţie în condiţii favorabile de mediu;
    – testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidenţierea adaptabilităţii lor la diferite condiţii de mediu;
    – introducerea liniilor de perspectivă evidenţiate în etapele anterioare în testările oficiale în vederea înregistrării.
    Se vor face cercetări în vederea creării şi omologării de noi soiuri performante din familiile de leguminoase şi graminee perene de pajişti, adaptate la condiţii meteorologice extreme, cel puţin a speciilor de Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Poa pratensis, Bromus inermis, Phleum pratense, Phalaris arundinacea, Agropyron pectiniforme, Trifolium repens, Lotus corniculatus şi Onobrychis viciifolia.
    Cercetările în vederea ameliorării soiurilor propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează:
    - plasticitate ecologică ridicată;
    – adaptabilitate;
    – rezistenţă la factorii de stres: boli, dăunători, secetă, îngheţ etc.;
    – productivitate vegetală cantitativă şi calitativă, exprimată în substanţă uscată, proteină, carbohidraţi, care să asigure creşterea capacităţii de păşunat şi a producţiei animaliere, fără hrănire suplimentară;
    – producţie de sămânţă ridicată;
    – pretabilitate la diverse moduri de folosire ca fâneaţă, conveier şi pentru păşunat cu animale erbivore din speciile bovine/ovine/caprine;
    – competitivitate sporită pentru alcătuirea amestecurilor simple sau complexe pe pajişti;
    – randament ridicat de fixare simbiotică a azotului atmosferic şi stabilirea proporţiei de leguminoase care asigură creşterea producţiei animaliere fără hrănire suplimentară.
    Dintre obiectivele proiectului un loc important îl ocupă adaptarea tehnologiilor de reînsămânţare a pajiştilor permanente, specifice fiecărei condiţii staţionale, pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările climatice, şi optimizarea economică a secvenţelor şi verigilor tehnologice de obţinere şi valorificare a furajelor de pe pajişti.
    Prin măsuri radicale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate se înţelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetaţiei vechi cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti prin reînsămânţare.
    Reînsămânţarea (renovarea totală) pajiştilor permanente cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene este principala măsură de îmbunătăţire şi intensivizare a producţiei pajiştilor degradate şi a celor slab productive.
    Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajişti a suprafeţelor degradate constituie cea mai simplă şi mai economică măsură de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a însuşirilor fizico-chimice ale acestuia.
    Scopul îmbunătăţirii prin reînsămânţare a pajiştilor degradate constă în:
    - creşterea cantităţii şi calităţii furajelor obţinute;
    – reîntregirea proprietăţilor ecopeisagistice prin diminuarea fenomenului de eroziune şi reintroducerea în circuitul agropastoral a pajiştilor şi suprafeţelor degradate;
    – creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse;
    – crearea unor condiţii favorabile mecanizării în continuare a lucrărilor de pe pajişti şi în special a celor de recoltare a furajelor;
    – promovarea unei agriculturi durabile prin introducerea în cultură a leguminoaselor perene fixatoare de azot.
    Datorită diversităţii condiţiilor staţionale în care se găsesc suprafeţele de pajişti ce urmează a fi reînsămânţate se pot întâlni mai multe cazuri, care influenţează aplicarea diferitelor variante tehnologice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente.
    În cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condiţiilor staţionale în care se găsesc aceste suprafeţe, destinaţia (funcţia economică, de protecţie, peisagistică etc.) şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor.
    Pentru obţinerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului, în acest sens, se vor desfăşura activităţi în cadrul cărora se vor urmări:
    - identificarea unor zone cu pajişti permanente degradate pretabile a fi îmbunătăţite prin renovare totală;
    – analiza cauzelor degradării, a condiţiilor pedoclimatice şi stabilirea soluţiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală;
    – promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice;
    – înfiinţare de loturi semincere din categoriile biologice superioare;
    – alegerea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale şi diferite moduri de folosire;
    – verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală;
    – promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare.
    De asemenea, se va urmări ca verigile tehnologice propuse să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producţie de furaj ridicată şi cu o înaltă valoare furajeră.
    Rezultate scontate:
    - elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală (în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc.);
    – omologarea de noi soiuri la speciile de graminee şi leguminoase perene studiate;
    – valorificarea superioară a soiurilor de graminee şi leguminoase perene autohtone, mai rezistente la impactul factorilor de stres accentuaţi de modificările climatice globale;
    – producerea de seminţe din categoriile biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de pajişti, prin înfiinţarea de loturi semincere;
    – soluţii privind formarea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti folosite pentru diferite condiţii staţionale şi destinaţia pajiştilor îmbunătăţite;
    – echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri radicale;
    – creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse;
    – conservarea resurselor genetice in situ şi ex-situ, ca materiale iniţiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor cultivare;
    – crearea unor soiuri de graminee şi leguminoase de pajişti adaptate condiţiilor noi ce decurg din schimbările climatice prognozate;
    – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privinţa obţinerii de rezultate superioare în cultura de plante de graminee şi leguminoase perene de pajişti, chiar în condiţiile schimbărilor climatice;
    – asigurarea nucleelor de sămânţă din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie.
    Pentru obţinerea rezultatelor scontate se vor avea în vedere:
    - îmbunătăţirea reacţiei la temperaturi ridicate a unor noi soiuri de graminee şi leguminoase de pajişti, prin creşterea toleranţei genetice la arşiţă;
    – îmbunătăţirea rezistenţei la deficitul hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficienţa utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpiraţiei, ritm rapid de creştere în perioada de vegetaţie etc.);
    – ameliorarea unor caractere care pot influenţa comportarea plantelor graminee şi leguminoase de pajişti în condiţii meteorologice extreme;
    – introducerea în cultură a unor soiuri de plante graminee şi leguminoase perene autohtone de pajişti care să asigure o diversitate genetică sporită şi posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condiţiilor de cultivare şi a diferitelor moduri de folosire a acestora.
    Modul de aplicare al rezultatelor
    Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate ştiinţifice de specialitate susţinute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate.
    Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii şi echipamente realizate: editarea de broşuri, pliante cu noile soluţii tehnologice şi mijloace tehnice.
    Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare.
    Producerea de seminţe din categorii biologice superioare, în vederea multiplicării acestora. Se va produce şi asigura sămânţă din noile soiuri de graminee şi leguminoase perene de pajişti, rezistente la condiţii meteorologice extreme, şi se vor elabora tehnologiile specifice privind creşterea valorii pastorale pe nivele de altitudine, pentru suprafeţele semincere necesare însămânţării şi supraînsămânţării pajiştilor cultivate, temporare şi permanente.
    Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshopuri cu fermierii din zona respectivă.
    Crearea unei pagini web pentru difuzarea acestor rezultate sub formă de rapoarte, prezentări power-point.
    Organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminare.
    Participarea la unele conferinţe naţionale şi internaţionale.
    Publicarea tehnologiilor privind creşterea valorii pastorale a pajiştilor în noile condiţii ale schimbărilor climatice, ale practicării unei agriculturi durabile şi pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor supuse fenomenelor de degradare, prin utilizarea noilor genotipuri de graminee şi leguminoase perene de pajişti.
    Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute se va realiza prin:
    - omologarea de noi soiuri din speciile de graminee şi leguminoase perene prevăzute a fi create;
    – conservarea resurselor genetice in situ şi ex-situ, ca materiale iniţiale în procesul de ameliorare, în crearea noilor soiuri;
    – valorificarea superioară a noilor soiuri de graminee şi leguminoase perene autohtone, mai rezistente la factorii meteorologici extremi;
    – producerea de sămânţă din noile soiuri de plante de graminee şi leguminoase perene de pajişti omologate, în vederea asigurării înmulţirii lor."

    7. La anexa nr. 1, la obiectivul general 14 "Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor", obiectivul specific 14.1 "Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăţi nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase", Proiectul ADER 14.1.1 "Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor şi subgrupelor de produse alimentare româneşti în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase" se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Proiectul ADER 14.1.1: Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor şi subgrupelor de produse alimentare româneşti în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase
    Perioada de derulare a planului sectorial: 2016-2018
    Buget estimat: 900.000 lei

     ┌───────────────┬────────┬─────────┬─────────┐
     │Total lei: d.c.│  2016  │  2017   │  2018   │
     ├───────────────┼────────┼─────────┼─────────┤
     │   900.000     │ 300.000│  300.000│  300.000│
     └───────────────┴────────┴─────────┴─────────┘

    Rezumat
    Alimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienţi, pentru ca acesta să fie sănătos, iar, în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte compoziţia alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informaţii complete asupra compoziţiei nutriţionale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriţioniştilor, producătorilor şi procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea şi formularea cerinţelor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul.
    Calitatea şi siguranţa produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calităţii vieţii, aflându-se în centrul atenţiei organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor.
    Schimbările rapide care au loc în structura şi autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol şi a industriei alimentare locale şi globale, în comerţ, precum şi în globalizarea şi liberalizarea comerţului conduc la schimbări rapide şi în nevoile şi cerinţele consumatorilor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariţia unor noi cunoştinţe despre aliment-alimentaţie vin să satisfacă aceste cerinţe.
    Cerinţele alimentare situează, pe primul plan, menţinerea stării de sănătate a organismului uman şi prevenirea apariţiei bolilor. În ceea ce priveşte alimentul se aşteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex şi să fie conectat la toate aspectele care influenţează organismul la trecerea lui prin viaţă.
    Dieta şi stilul de viaţă sunt principalele cerinţe pentru dezvoltarea şi performanţa fizică şi mentală, ca şi pentru reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieţii de la viaţa prenatală până la bătrâneţe. Adăugarea unor nutrienţi în alimente în doze fiziologice sau în concentraţii mai mari trebuie să conducă la obţinerea unor alimente funcţionale necesare pentru anumite cerinţe nutriţionale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi ştiinţifice.
    Calitatea alimentelor şi compoziţia lor depind de: calitatea materiilor prime - influenţată de: soi/rasă, calitatea solului, condiţii climatice, tehnologia de cultură/creştere, condiţii recoltare/sacrificare/colectare, condiţii de depozitare şi transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiţii de distribuţie şi comercializare.
    Proiectul propus prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ţinta dorită - baza de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Este pentru prima dată când, în ţară, un proiect de o astfel de complexitate, va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor.
    Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziţia alimentelor şi cu realizarea bazei de date privind compoziţia alimentelor. Programul, iniţiat, trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieţei alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară şi de stimulare a producţiei interne de materii prime agroalimentare.
    Rezultate scontate
    - bază de date privind calitatea nutriţională a produselor alimentare pe bază de legume şi fructe, minimal procesate şi procesate;
    – bază de date privind calitatea nutriţională a preparatelor şi produselor din carne;
    – bază de date privind calitatea nutriţională a produselor lactate;
    – bază de date privind calitatea nutriţională a semiconservelor şi conservelor din peşte;
    – bază de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor.
    Modul de aplicare al rezultatelor
    - proiectul va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară şi producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor;
    – baza de date cu compoziţia nutriţională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR;
    – deschiderea unui site public cu informaţii nutriţionale despre alimentele existente pe piaţă în vederea diseminării rezultatelor;
    – utilizarea informaţiilor în alte aplicaţii IT viitoare (de exemplu: pentru managementul greutăţii corporale, date statistice privind consumul de nutrienţi la nivel local, regional şi naţional etc.);
    – stimularea producţiei agroalimentare autohtone, de calitate;
    – completarea bazei de date cu informaţii compoziţionale privind alimentele."

    8. La anexa nr. 2, primul tabel se modifică şi va avea următorul cuprins:

     ┌───────────────┬───────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┐
     │"Număr de      │Valoarea totală│   2015   │   2016   │   2017   │    2018   │
     │ proiecte      │  contractare  │          │          │          │           │
     │               │    (lei),     │          │          │          │           │
     │               │   din care:   │          │          │          │           │
     ├───────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
     │      92       │     82.561.192│17.426.192│21.595.000│21.795.000│21.745.000"│
     └───────────────┴───────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┘


    9. La anexa nr. 2, la obiectivul general 5 "Managementul durabil al resurselor genetice animale", obiectivul specific 5.3 "Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice", numărul curent 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    
     ┌────┬──────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
     │Nr. │ Cod      │    Denumirea         │ Valoarea    │Principalele rezultate│   Rezumatul proiectului            │  Modul de aplicare/   │
     │crt.│ proiect  │obiectivului general/ │totală (lei),│   preconizate        │                                    │    utilizare a        │
     │    │ ADER     │    Denumirea         │d.c. 2015    │                      │                                    │    rezultatelor       │
     │    │          │obiectivului specific/│    2016     │                      │                                    │                       │
     │    │          │Denumirea proiectului │    2017     │                      │                                    │                       │
     │    │          │                      │    2018     │                      │                                    │                       │
     ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
     │"58.│ADER 5.3.4│Cercetări şi studii de│   525.000   │Promovarea            │Rezultatele obţinute şi prezentate  │Rezultatele preconizate│
     │    │          │genetică moleculară în│      0      │genotipurilor         │în acest proiect atestă modificări  │ale proiectului vor fi │
     │    │          │vederea optimizării   │   175.000   │valoroase, respectiv a│şi completări esenţiale care privesc│aplicate practic în    │
     │    │          │indicatorilor de      │   175.000   │hibrizilor de găini   │determinismul genic al culorii      │producţie de fermierii │
     │    │          │reproducţie pentru    │   175.000   │pentru ouă proveniţi  │penajului şi al sexului la păsări.  │din avicultura         │
     │    │          │obţinerea hibrizilor  │             │din încrucişări de    │Noua teorie este susţinută în       │industrială.           │
     │    │          │de găini pentru ouă şi│             │linii pure ce duc la  │prezent de cinci aplicaţii practice.│Diseminarea            │
     │    │          │carne                 │             │creşterea             │Dintre acestea, producerea puilor   │rezultatelor obţinute  │
     │    │          │                      │             │productivităţii şi    │hibrizi de o zi, sexabili după      │prin prezentarea de    │
     │    │          │                      │             │obţinerea pe această  │culoarea pufului şi metoda propusă  │lucrări ştiinţifice,   │
     │    │          │                      │             │bază a rezultatelor   │pentru stoparea decolorării         │participarea la mese   │
     │    │          │                      │             │economice superioare. │penajului, şi îmbunătăţirea acestui │rotunde, elaborarea şi │
     │    │          │                      │             │Elaborarea unui Ghid  │caracter la hibrizii comerciali de  │prezentarea de pliante,│
     │    │          │                      │             │de bune practici, în  │ouă vor prezenta interes pentru     │broşuri şi întâlniri   │
     │    │          │                      │             │vederea optimizării   │companiile producătoare de material │cu crescătorii din     │
     │    │          │                      │             │indicatorilor de      │biologic.                           │industria avicolă.     │
     │    │          │                      │             │reproducţie în cadrul │Activitatea desfăşurată în domeniul │Publicarea de articole │
     │    │          │                      │             │tehnologiei de        │geneticii aviare permite semnalarea │de popularizare a      │
     │    │          │                      │             │reproducţie în        │unor neconcordanţe în transmiterea  │rezultatelor în        │
     │    │          │                      │             │avicultură pentru     │culorii penajului. Din acest motiv  │lucrările şi revistele │
     │    │          │                      │             │obţinerea hibrizilor  │au fost reluate experimentele       │de specialitate, precum│
     │    │          │                      │             │de ouă şi carne.      │efectuate în primele decenii ale    │şi participarea la     │
     │    │          │                      │             │                      │secolului al XX-lea, experimente    │emisiunile de radio şi │
     │    │          │                      │             │                      │în care s-a urmărit determinismul   │TV.                    │
     │    │          │                      │             │                      │genetic al culorii penajului şi al  │Prezentarea            │
     │    │          │                      │             │                      │sexului.                            │rezultatelor           │
     │    │          │                      │             │                      │În urma încrucişării unui mascul    │activităţii de         │
     │    │          │                      │             │                      │homozigot dominant cu o femelă      │cercetare şi a noilor  │
     │    │          │                      │             │                      │homozigot recesivă s-a observat     │realizări pe siteul    │
     │    │          │                      │             │                      │modul de transmitere a culorii      │MADR.                  │
     │    │          │                      │             │                      │penajului şi s-a constatat la un    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │număr mic de femele din generaţia F1│                       │
     │    │          │                      │             │                      │că gena gold este prezentă în       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul W. Efectuând încrucişarea│                       │
     │    │          │                      │             │                      │reciprocă (mascul homozigot recesiv │                       │
     │    │          │                      │             │                      │x femelă homozigot dominantă) s-a   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │observat la femelele hibride Roso   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │SL-2000 prezenţa penelor de culoare │                       │
     │    │          │                      │             │                      │albă în penajul preponderent roşu,  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │iar la femelele hibride Robar       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │SL-2001 s-a observat că penajul este│                       │
     │    │          │                      │             │                      │negru pe corp şi negru-roşiatic pe  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │gât şi cap.                         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Spre deosebire de culoarea penajului│                       │
     │    │          │                      │             │                      │femelelor hibride Roso SL-2000 şi   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Robar SL-2001, genitorul mascul     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │aparţine rasei Rhode-Island roşu şi │                       │
     │    │          │                      │             │                      │este homozigot pentru gena gold.    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │O a două neconcordanţă s-a observat │                       │
     │    │          │                      │             │                      │în urma încrucişării între ei, a    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │masculilor şi femelelor din         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │generaţia F1. Astfel, în generaţia  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │F2 s-au obţinut trei categorii de   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genotipuri în care ambele sexe sunt │                       │
     │    │          │                      │             │                      │egal reprezentate pentru fiecare    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │categorie genotipică, cu rol în     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │transmiterea culorii penajului.     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Comparativ cu încrucişarea directă  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │în care s-au obţinut trei categorii │                       │
     │    │          │                      │             │                      │de fenotipuri şi trei categorii de  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genotipuri, la încrucişarea         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │reciprocă s-au obţinut patru        │                       │
     │    │          │                      │             │                      │categorii de fenotipuri şi trei     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │categorii de genotipuri. În acest   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │caz, genotipul heterozigot se       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │realizează tot cu o frecvenţă de    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │50%, dar aceasta se obţine prin     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │însumarea a două categorii de       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │fenotipuri care au culori diferite, │                       │
     │    │          │                      │             │                      │sunt heterozigote şi se obţin în    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │proporţii egale.                    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Din punct de vedere ştiinţific,     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │rezultatele cercetărilor scot în    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │evidenţă următoarele descoperiri:   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │- identificarea în cromozomul W a   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genelor care determină culoarea     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │penajului şi modul particular de    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │acţiune al acestora;                │                       │
     │    │          │                      │             │                      │- determinismul genic al sexului    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │care se bazează pe identificarea    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genei dominante a sexului (SDW) în  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul W şi a alelei sale       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │recesive (sdw) în cromozomul Z;     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │- existenţa unui alt mecanism       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genetic care explică separarea pe   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │sexe a puilor hibrizi de o zi,      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │diferit de mecanismul hemizigotic.  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Genele identificate sunt elemente   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │constitutive ale Teoriei genice a   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │sexualităţii. Noua teorie se        │                       │
     │    │          │                      │             │                      │caracterizează prin aceea că, pentru│                       │
     │    │          │                      │             │                      │prima dată, explică din punct de    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │vedere genic determinismul sexului  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │şi obţinerea unui raport egal între │                       │
     │    │          │                      │             │                      │masculi şi femele în descendenţă.   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │De asemenea, cercetările efectuate  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │au şi o importanţă practică         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │concretizată prin obţinerea noilor  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │hibrizi româneşti pentru ouă Roso   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │SL-2000, Robar SL-2001 şi Robar     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │SL-2002. Aceşti hibrizi sunt        │                       │
     │    │          │                      │             │                      │separaţi pe sexe la vârsta de o zi  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │după culoarea pufului şi realizează │                       │
     │    │          │                      │             │                      │producţii medii de peste 320        │                       │
     │    │          │                      │             │                      │ouă/găină, într-un ciclu de         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │producţie până la vârsta de         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │77 săptămâni.                       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Atât rezultatele obţinute în        │                       │
     │    │          │                      │             │                      │generaţia F2, cât şi diferenţele de │                       │
     │    │          │                      │             │                      │culoare a pufului existente între   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │femelele hibride Robar SL-2001 şi   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Robar SL-2002 au scos în evidenţă   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │universalitatea homozigoţiei şi a   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │heterozigoţiei în detrimentul       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │mecanismului hemizigotic descris de │                       │
     │    │          │                      │             │                      │către Thomas Morgan (1919) în       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │lucrarea sa The Physical Basis of   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Heredity.                           │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Pe baza descoperirilor făcute se    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │propune amendarea hărţii            │                       │
     │    │          │                      │             │                      │heterosomilor prin simplificarea    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │acesteia de la doi loci la un singur│                       │
     │    │          │                      │             │                      │locus polialelic în teoria genică a │                       │
     │    │          │                      │             │                      │sexualităţii şi aplicaţiile ei      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │practice care sunt situate genele   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │silver, barat şi gold, cu rol în    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │determinismul culorii penajului.    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Totodată, se propune introducerea în│                       │
     │    │          │                      │             │                      │harta heterosomilor a locusului     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │pentru gena dominantă a sexului     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │(SDW), identificată în cromozomul W │                       │
     │    │          │                      │             │                      │şi a alelei sale recesive (sdw), în │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul Z.                       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │                                    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │Acţiunile întreprinse în proiect în │                       │
     │    │          │                      │             │                      │vederea realizării rezultatelor     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │scontate                            │                       │
     │    │          │                      │             │                      │a) cercetări şi studii de genetică  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │moleculară în vederea evidenţierii  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │prezenţei efectului epistatic       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │diferenţiat în plan fenotipic, în   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │funcţie de prezenţa genei dominante │                       │
     │    │          │                      │             │                      │a culorii penajului sau a alelei    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │sale recesive în cromozomul W;      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │b) efectuarea de teste în ADN,      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │secvenţieri, amplificări ADN,       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │manipulări genetice în vederea      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │validării prezenţei genei dominante │                       │
     │    │          │                      │             │                      │a sexului (SDW), poziţionarea în    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul W;                       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │c) efectuarea de teste în ADN,      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │secvenţieri, amplificări ADN,       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │manipulări genetice în vederea      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │validării prezenţei genei recesive  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │a sexului (sdw), poziţionarea în    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul Z;                       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │d) cercetări şi studii de genetică  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │moleculară, manipulări ale genelor  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │pentru culoare, barat B, silver S,  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │gold b, în vederea identificării şi │                       │
     │    │          │                      │             │                      │validării unui locus polialelic în  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul W la galinacee;          │                       │
     │    │          │                      │             │                      │e) realizarea unor experimente      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │practice la specia Gallus gallus    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │prin încrucişări între masculii     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │homozigoţi recesivi cu femele       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │homozigote dominante, masculi       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │homozigoţi dominanţi cu femele      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │homozigote recesiv, în vederea      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │obţinerii materialului biologic pe  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │care se va studia transmiterea      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │culorii penajului;                  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │f) analize genetice, teste ADN,     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │care să caracterizeze structura     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genetică a femelelor din F1 şi F2   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │rezultate din experimentele         │                       │
     │    │          │                      │             │                      │menţionate, la locii, genele pentru │                       │
     │    │          │                      │             │                      │culoarea penajului;                 │                       │
     │    │          │                      │             │                      │g) verificarea prin teste ADN şi    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │validarea ipotezei referitoare la   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │genele heterosomale, barat, silver, │                       │
     │    │          │                      │             │                      │gold, care transmit culoarea        │                       │
     │    │          │                      │             │                      │penajului la specia Gallus gallus în│                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul W;                       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │h) efectuarea de teste de genetică  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │moleculară pentru verificarea       │                       │
     │    │          │                      │             │                      │poziţiei în cromozomi şi a          │                       │
     │    │          │                      │             │                      │corelaţiilor care există între gena │                       │
     │    │          │                      │             │                      │pentru sex SDW şi genele pentru     │                       │
     │    │          │                      │             │                      │culoarea penelor;                   │                       │
     │    │          │                      │             │                      │i) cercetări şi studii de genetică  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │moleculară pentru evidenţierea      │                       │
     │    │          │                      │             │                      │structurii genetice a genei barat,  │                       │
     │    │          │                      │             │                      │B, care determină culoarea neagră a │                       │
     │    │          │                      │             │                      │pufului, corelaţii cu gena dominantă│                       │
     │    │          │                      │             │                      │a sexului SDW, în cromozomul W şi a │                       │
     │    │          │                      │             │                      │alelei recesive a sexului sdw în    │                       │
     │    │          │                      │             │                      │cromozomul Z."                      │                       │
     └────┴──────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────┴───────────────────────┘


    10. La anexa nr. 2, la obiectivul general 8 "Asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", obiectivul specific 8.1 "Suport tehnico-ştiinţific pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor", numărul curent 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    
    ┌────┬──────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
    │Nr. │ Cod      │      Denumirea       │  Valoarea   │Principalele rezultate│        Rezumatul proiectului       │    Modul de aplicare/  │
    │crt.│ proiect  │obiectivului general/ │totală (lei),│      preconizate     │                                    │        utilizare a     │
    │    │ ADER     │      Denumirea       │    d.c.     │                      │                                    │       rezultatelor     │
    │    │          │obiectivului specific/│    2015     │                      │                                    │                        │
    │    │          │Denumirea proiectului │    2016     │                      │                                    │                        │
    │    │          │                      │    2017     │                      │                                    │                        │
    │    │          │                      │    2018     │                      │                                    │                        │
    ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
    │ 1  │    2     │          3           │      4      │          5           │                 6                  │            7           │
    ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
    │"66.│ADER 8.1.2│Creşterea bunăstării  │   562.500   │Obţinerea unor        │Imunoglobulinele (Ig) extrase din   │Metodologiile, produsele│
    │    │          │şi sănătăţii          │      0      │imunoglobuline        │gălbenuşul oului (Y) de găină sunt  │cu imunoglobuline (IgY) │
    │    │          │tineretului animal, în│   187.500   │specifice (IgY) mono -│imunoglobuline specifice preparate  │(aditivi furajeri,      │
    │    │          │special porcin, prin  │   187.500   │sau polivalente       │faţă de un antigen dat (tulpini     │formule medicamentoase, │
    │    │          │utilizarea de aditivi │   187.500   │extrase din gălbenuşul│bacteriene, virale - inactivate),   │dezinfectanţi) realizate│
    │    │          │furajeri (premixuri   │             │ouălor de găină,      │care au devenit o mare speranţă în  │vor fi puse la          │
    │    │          │sau suplimente        │             │acestea fiind apoi    │prevenirea şi combaterea unor boli  │dispoziţia fermelor de  │
    │    │          │furajere) care să     │             │condiţionate sub formă│la animale, în creşterea bunăstării │animale, în scopul      │
    │    │          │conţină anticorpi     │             │de pulberi concentrate│şi sănătăţii tineretului animal.    │creşterii bunăstării şi │
    │    │          │mono - şi policlonali │             │(aditivi furajeri),   │În prezent, interesul faţă de       │sănătăţii tineretului   │
    │    │          │(IgY) obţinuţi din    │             │sub formă lichidă     │imunoglobulinele preparate pe găină │animal, în special      │
    │    │          │gălbenuşul de ouă     │             │(formule              │este mare, datorită incidenţei din  │porcin; produsele cu    │
    │    │          │provenit de la găini  │             │medicamentoase,       │ce în ce mai ridicate a tulpinilor  │imunoglobuline specifice│
    │    │          │imunizate specific    │             │dezinfectanţi),       │rezistente la antibiotice. În oul de│(IgY) vor contribui la  │
    │    │          │                      │             │pulberi liofilizate,  │găină se găsesc imunoglobuline IgA  │dezvoltarea unei        │
    │    │          │                      │             │spray, unguent.       │şi IgM, care ajung în albuş din     │alternative solide şi   │
    │    │          │                      │             │Elaborarea Ghidului de│oviduct, în timp ce IgG-ul numit mai│specifice, la utilizarea│
    │    │          │                      │             │bune practici, privind│recent IgY se transferă din sânge în│excesivă a              │
    │    │          │                      │             │imunoglobulinele      │ovar, iar cantitatea de anticorpi   │antibioticelor, în      │
    │    │          │                      │             │specifice (IgY),      │specifici produsă pe an de o găină, │perioadele critice din  │
    │    │          │                      │             │obţinute în creşterea │este mare (20-40 g Ig în total).    │creşterea tineretului   │
    │    │          │                      │             │bunăstării şi         │Scopul proiectului este             │animal, în special      │
    │    │          │                      │             │sănătăţii la animale. │îmbunătăţirea bunăstării tineretului│porcin; folosirea       │
    │    │          │                      │             │                      │animal, în special porcin, prin     │antibioticelor este din │
    │    │          │                      │             │                      │realizarea şi utilizarea unor       │ce în ce mai            │
    │    │          │                      │             │                      │mijloace alternative (produse       │restrictivă, datorită   │
    │    │          │                      │             │                      │conţinând imunoglobuline IgY) în    │producerii              │
    │    │          │                      │             │                      │locul antibioticelor folosite       │antibiorezistenţei la   │
    │    │          │                      │             │                      │deseori, în exces.                  │unii germeni patogeni,  │
    │    │          │                      │             │                      │Activităţile principale ale         │afectând bunăstarea şi  │
    │    │          │                      │             │                      │proiectului se vor concretiza, în:  │creşterea animalelor,   │
    │    │          │                      │             │                      │- cartarea principalilor agenţi     │având acţiune nefastă,  │
    │    │          │                      │             │                      │patogeni (tulpini bacteriene) care  │inclusiv la om.         │
    │    │          │                      │             │                      │afectează sănătatea tineretului     │Metodologiile, tehnicile│
    │    │          │                      │             │                      │animal, în special porcin, în       │şi rezultatele obţinute │
    │    │          │                      │             │                      │perioade critice de viaţă           │vor fi publicate online │
    │    │          │                      │             │                      │(înţărcare, transport, convalescenţă│sau în reviste de       │
    │    │          │                      │             │                      │etc.);                              │specialitate.           │
    │    │          │                      │             │                      │- prepararea antigenelor specifice  │Instruirea fermierilor  │
    │    │          │                      │             │                      │(tulpini bacteriene - inactivate),  │şi promovarea           │
    │    │          │                      │             │                      │urmată de imunizarea găinilor       │informaţiilor           │
    │    │          │                      │             │                      │ouătoare, recoltarea la momentul    │ştiinţifice privind     │
    │    │          │                      │             │                      │optim a ouălor care vor fi procesate│imunoglobulinele        │
    │    │          │                      │             │                      │în vederea obţinerii                │specifice (IgY) mono -  │
    │    │          │                      │             │                      │imunoglobulinelor specifice de      │sau polivalente         │
    │    │          │                      │             │                      │gălbenuş (IgY) monovalente sau      │realizate ca produse    │
    │    │          │                      │             │                      │polivalente.                        │(aditivi furajeri,      │
    │    │          │                      │             │                      │După controlul cantitativ şi        │formule medicamentoase, │
    │    │          │                      │             │                      │calitativ al imunoglobulinelor      │dezinfectanţi)."        │
    │    │          │                      │             │                      │specifice (IgY) mono -sau           │                        │
    │    │          │                      │             │                      │polivalente, folosind testul de     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │inhibare a creşterii bacteriilor,   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │testul ELISA «in house», se vor     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │realiza preparate (aditivi furajeri,│                        │
    │    │          │                      │             │                      │formule medicamentoase sau soluţii  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │dezinfectante); în funcţie de       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │antigenul dat (monovalent sau       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │polivalent), condiţionarea          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │preparatelor (aditivi furajeri,     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │formule medicamentoase) se va face  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │sub formă lichidă (concentrat),     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pulbere (liofilizată), spray,       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │unguent.                            │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Controlul calitativ şi cantitativ al│                        │
    │    │          │                      │             │                      │preparatele (aditivi furajeri,      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │formule medicamentoase,             │                        │
    │    │          │                      │             │                      │dezinfectanţi) în condiţii de       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │laborator (biobază) şi în condiţii  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │de teren (ferme), pentru evaluarea  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │eficacităţii lor.                   │                        │
    └────┴──────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


    11. La anexa nr. 2, la obiectivul general 11 "Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului", obiectivul specific 11.1 "Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă-sol-plantă-animal-produs animalier-conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător", numărul curent 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    
    ┌────┬──────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
    │Nr. │ Cod      │      Denumirea       │  Valoarea   │Principalele rezultate│        Rezumatul proiectului       │    Modul de aplicare/  │
    │crt.│ proiect  │obiectivului general/ │totală (lei),│      preconizate     │                                    │        utilizare a     │
    │    │ ADER     │      Denumirea       │    d.c.     │                      │                                    │       rezultatelor     │
    │    │          │obiectivului specific/│    2015     │                      │                                    │                        │
    │    │          │Denumirea proiectului │    2016     │                      │                                    │                        │
    │    │          │                      │    2017     │                      │                                    │                        │
    │    │          │                      │    2018     │                      │                                    │                        │
    ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
    │ 1  │    2     │          3           │      4      │          5           │                 6                  │            7           │
    ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
    │"72.│ADER      │Soluţii tehnologice şi│  1.712.850  │Elaborarea unor       │Condiţiile ecologice foarte diferite│Rezultatele cercetărilor│
    │    │11.1.2.   │mijloace tehnice de   │    162.850  │tehnologii zonale de  │în care sunt situate pajiştile,     │vor fi prezentate sub   │
    │    │          │îmbunătăţire a        │    400.000  │îmbunătăţire a        │precum şi schimbările socioeconomice│forma unor referate     │
    │    │          │pajiştilor permanente │    600.000  │pajiştilor permanente │din ţara noastră, care au condus la │ştiinţifice de          │
    │    │          │degradate prin        │    550.000  │degradate prin        │un anumit stadiu de degradare, impun│specialitate susţinute  │
    │    │          │renovare totală       │             │renovare totală (în   │cercetării ştiinţifice din domeniul │la manifestări          │
    │    │          │                      │             │funcţie de cauzele    │culturii pajiştilor o abordare      │ştiinţifice şi publicate│
    │    │          │                      │             │degradării, condiţiile│integrată şi interdisciplinară în   │în revistele de         │
    │    │          │                      │             │pedoclimatice,        │vederea elaborării de noi soluţii   │specialitate.           │
    │    │          │                      │             │destinaţie etc.).     │pentru gospodărirea raţională a     │Diseminarea rezultatelor│
    │    │          │                      │             │Omologarea de noi     │patrimoniului pastoral.             │prin publicarea lor sub │
    │    │          │                      │             │soiuri la speciile de │Clima Europei a înregistrat o       │forma unor lucrări      │
    │    │          │                      │             │graminee şi           │încălzire de aproximativ 1° Celsius │cuprinzând noile        │
    │    │          │                      │             │leguminoase perene    │în ultimul secol, mai ridicată decât│tehnologii şi echipa-   │
    │    │          │                      │             │studiate.             │media globală. Cantităţile de       │mente realizate: edita- │
    │    │          │                      │             │Valorificarea         │precipitaţii au crescut considerabil│rea de broşuri, pliante │
    │    │          │                      │             │superioară a soiurilor│în nordul Europei, în timp ce în    │cu noile soluţii        │
    │    │          │                      │             │de graminee şi        │sudul continentului perioadele de   │tehnologice şi mijloace │
    │    │          │                      │             │leguminoase perene    │secetă au devenit din ce în ce mai  │tehnice.                │
    │    │          │                      │             │autohtone, mai        │frecvente. Temperaturile extreme    │Înfiinţarea unor loturi │
    │    │          │                      │             │rezistente la impactul│înregistrate recent, cum ar fi valul│demonstrative în        │
    │    │          │                      │             │factorilor de stres   │de caniculă din vara anului 2003 şi │diferite condiţii       │
    │    │          │                      │             │accentuaţi de         │mai ales cel din 2007, au fost      │staţionale şi grade de  │
    │    │          │                      │             │modificările climatice│relaţionate cu creşterea frecvenţei │degradare.              │
    │    │          │                      │             │globale.              │fenomenelor extreme din ultimele    │Producerea de seminţe   │
    │    │          │                      │             │Producerea de seminţe │decenii, ca o consecinţă a efectelor│din categorii biologice │
    │    │          │                      │             │din categoriile       │schimbărilor climatice.             │superioare, în vederea  │
    │    │          │                      │             │biologice             │Activitatea de cercetare în domeniul│multiplicării acestora. │
    │    │          │                      │             │superioare la soiurile│ameliorării speciilor valoroase de  │Se va produce şi se va  │
    │    │          │                      │             │româneşti de plante   │graminee şi leguminoase perene de   │asigura sămânţă din     │
    │    │          │                      │             │furajere perene de    │pajişti are ca scop principal       │noile soiuri de graminee│
    │    │          │                      │             │pajişti, prin         │crearea de soiuri care să           │şi leguminoase perene de│
    │    │          │                      │             │înfiinţarea de loturi │răspundă la cerinţele unei          │pajişti, rezistente la  │
    │    │          │                      │             │semincere.            │agriculturi ecologice şi obţinerea  │condiţii meteorologice  │
    │    │          │                      │             │Soluţii privind       │unor producţii vegetale stabile din │extreme şi se vor       │
    │    │          │                      │             │formarea amestecurilor│punct de vedere calitativ şi        │elabora tehnologiile    │
    │    │          │                      │             │de graminee şi        │cantitativ pe toată perioada de     │specifice privind       │
    │    │          │                      │             │leguminoase perene de │vegetaţie, în condiţii de           │creşterea valorii       │
    │    │          │                      │             │pajişti folosite pen- │temperaturi extreme şi precipitaţii │pastorale pe niveluri de│
    │    │          │                      │             │tru diferite condiţii │reduse, pe diferite niveluri        │altitudine, pentru      │
    │    │          │                      │             │staţionale şi         │altitudinale.                       │suprafeţele semincere   │
    │    │          │                      │             │destinaţia pajiştilor │Obiectivul fundamental pentru       │necesare însămânţării şi│
    │    │          │                      │             │îmbunătăţite.         │punerea în valoare a pajiştilor este│supraînsămânţării       │
    │    │          │                      │             │Echipamente specifice │sporirea producţiei totale de furaje│pajiştilor cultivate,   │
    │    │          │                      │             │mecanizării lucrărilor│şi a calităţii acestora, în         │temporare şi permanente.│
    │    │          │                      │             │de îmbunătăţire a     │concordanţă cu o conversie optimă în│Organizarea, pe timpul  │
    │    │          │                      │             │pajiştilor prin măsuri│produse animaliere ca urmare a unei │derulării proiectului,  │
    │    │          │                      │             │radicale.             │bune valorificări a acestor         │de workshopuri cu       │
    │    │          │                      │             │Creşterea eficienţei  │suprafeţe.                          │fermierii din zona      │
    │    │          │                      │             │economice prin        │Principalele obiective generale şi  │respectivă.             │
    │    │          │                      │             │obţinerea unor        │specifice ale ameliorării prevăd    │Crearea unei pagini web │
    │    │          │                      │             │producţii ridicate cu │constituirea, evaluarea şi          │pentru difuzarea acestor│
    │    │          │                      │             │cheltuieli reduse.    │identificarea genotipurilor         │rezultate sub formă de  │
    │    │          │                      │             │Conservarea resurselor│valoroase la speciile de graminee şi│rapoarte, prezentări    │
    │    │          │                      │             │genetice in situ şi   │leguminoase perene de pajişti,      │power-point.            │
    │    │          │                      │             │ex-situ, ca materiale │rezistente la condiţiile de stres   │Organizarea de vizite de│
    │    │          │                      │             │iniţiale în procesul  │abiotic, utilizarea lor la crearea  │lucru, mese rotunde,    │
    │    │          │                      │             │de ameliorare, în     │de noi soiuri performante, care să  │seminare.               │
    │    │          │                      │             │crearea noilor        │asigure mutifuncţionalitatea        │Participarea la unele   │
    │    │          │                      │             │cultivare.            │soiurilor şi implicit a pajiştilor, │conferinţe naţionale şi │
    │    │          │                      │             │Crearea unor soiuri de│în condiţiile practicării unei      │internaţionale.         │
    │    │          │                      │             │graminee şi           │agriculturi durabile, ecologice.    │Publicarea tehnologiilor│
    │    │          │                      │             │leguminoase de pajişti│Cercetările şi studiile efectuate   │privind creşterea       │
    │    │          │                      │             │adaptate condiţiilor  │în decursul unei lungi perioade de  │valorii pastorale a     │
    │    │          │                      │             │noi ce decurg din     │timp, în culturi comparative de     │pajiştilor în noile     │
    │    │          │                      │             │schimbările climatice │orientare şi concurs cu soiuri      │condiţii ale            │
    │    │          │                      │             │prognozate.           │autohtone, omologate şi de          │schimbărilor climatice, │
    │    │          │                      │             │Crearea unei          │perspectivă, de graminee şi         │ale practicării unei    │
    │    │          │                      │             │germoplasme noi care  │leguminoase perene de pajişti şi    │agriculturi durabile şi │
    │    │          │                      │             │să permită continuarea│străine, au evidenţiat              │pentru reconstrucţia    │
    │    │          │                      │             │progresului genetic în│superioritatea soiurilor româneşti  │ecologică a terenurilor │
    │    │          │                      │             │privinţa obţinerii de │privind capacitatea de producţie,   │supuse fenomenelor de   │
    │    │          │                      │             │rezultate superioare  │perenitatea, adaptabilitatea şi     │degradare, prin         │
    │    │          │                      │             │în cultura de plante  │rezistenţa la factorii de stres.    │utilizarea noilor       │
    │    │          │                      │             │de graminee şi        │Introducerea în cultură a unui      │genotipuri de graminee  │
    │    │          │                      │             │leguminoase perene de │număr mare de soiuri asigură o      │şi leguminoase perene   │
    │    │          │                      │             │pajişti, chiar în     │diversitate genetică sporită şi     │de pajişti.             │
    │    │          │                      │             │condiţiile            │posibilitatea alegerii soiurilor    │Implementarea           │
    │    │          │                      │             │schimbărilor climatice│care se pretează cel mai bine       │rezultatelor            │
    │    │          │                      │             │Asigurarea nucleelor  │condiţiilor de cultivare şi         │cercetărilor obţinute se│
    │    │          │                      │             │de sămânţă din noile  │modurilor de folosire.              │va realiza prin:        │
    │    │          │                      │             │soiuri superioare,    │Realizarea acestor obiective se va  │- omologarea de noi     │
    │    │          │                      │             │pentru asigurarea     │face prin:                          │soiuri din speciile de  │
    │    │          │                      │             │multiplicării şi      │- caracterizarea materialului de    │graminee şi leguminoase │
    │    │          │                      │             │extinderii rapide în  │ameliorare existent prin folosirea  │perene prevăzute a fi   │
    │    │          │                      │             │fermele de producţie. │de metode fiziologice moderne şi a  │create;                 │
    │    │          │                      │             │Pentru obţinerea      │markerilor moleculari pentru        │- conservarea resurselor│
    │    │          │                      │             │rezultatelor scontate │identificarea genotipurilor celor   │genetice in situ şi     │
    │    │          │                      │             │se vor avea în vedere:│mai valoroase pentru promovarea în  │ex-situ, ca materiale   │
    │    │          │                      │             │- îmbunătăţirea       │etapele superioare de selecţie şi   │iniţiale în procesul de │
    │    │          │                      │             │reacţiei la           │pentru folosirea ca genitori în     │ameliorare, în crearea  │
    │    │          │                      │             │temperaturi ridicate a│vederea realizării de progres       │noilor soiuri;          │
    │    │          │                      │             │unor noi soiuri de    │genetic privind principalele        │- valorificarea         │
    │    │          │                      │             │graminee şi           │caractere urmărite;                 │superioară a noilor     │
    │    │          │                      │             │leguminoase de        │- selecţia genotipurilor care       │soiuri de graminee şi   │
    │    │          │                      │             │pajişti, prin         │combină în cea mai mare măsură      │leguminoase perene      │
    │    │          │                      │             │creşterea toleranţei  │caracterele necesare pentru         │autohtone, mai          │
    │    │          │                      │             │genetice la arşiţă;   │reducerea efectelor negative ale    │rezistente la factorii  │
    │    │          │                      │             │- îmbunătăţirea       │schimbărilor climatice şi           │meteorologici extremi;  │
    │    │          │                      │             │rezistenţei la        │potenţialul de producţie în         │- producerea de sămânţă │
    │    │          │                      │             │deficitul hidric, prin│condiţii favorabile de mediu;       │din noile soiuri de     │
    │    │          │                      │             │utilizarea diferitelor│- testarea celor mai bune linii     │plante de graminee şi   │
    │    │          │                      │             │mecanisme fiziologice │în diferite zone ecologice pentru   │leguminoase perene de   │
    │    │          │                      │             │de care depinde       │evidenţierea adaptabilităţii lor la │pajişti omologate, în   │
    │    │          │                      │             │eficienţa utilizării  │diferite condiţii de mediu;         │vederea asigurării      │
    │    │          │                      │             │apei de către plante  │- introducerea liniilor de          │înmulţirii lor."        │
    │    │          │                      │             │(reglarea osmotică,   │perspectivă evidenţiate în etapele  │                        │
    │    │          │                      │             │reducerea             │anterioare în testările oficiale în │                        │
    │    │          │                      │             │transpiraţiei, ritm   │vederea înregistrării.              │                        │
    │    │          │                      │             │rapid de creştere în  │Se vor face cercetări în vederea    │                        │
    │    │          │                      │             │perioada de vegetaţie │creării şi omologării de noi soiuri │                        │
    │    │          │                      │             │etc.);                │performante din familiile de        │                        │
    │    │          │                      │             │- ameliorarea unor    │leguminoase şi graminee perene de   │                        │
    │    │          │                      │             │caractere care pot    │pajişti, adaptate la condiţii       │                        │
    │    │          │                      │             │influenţa comportarea │meteorologice extreme, cel puţin a  │                        │
    │    │          │                      │             │plantelor graminee şi │speciilor de Festuca pratensis,     │                        │
    │    │          │                      │             │leguminoase de pajişti│Festuca arundinacea, Festuca rubra, │                        │
    │    │          │                      │             │în condiţii           │Dactylis glomerata, Lolium perenne, │                        │
    │    │          │                      │             │meteorologice extreme;│Poa pratensis, Bromus inermis,      │                        │
    │    │          │                      │             │- introducerea în     │Phleum pratense, Phalaris           │                        │
    │    │          │                      │             │cultură a unor soiuri │arundinacea, Agropyron pectiniforme,│                        │
    │    │          │                      │             │de plante graminee şi │Trifolium repens, Lotus corniculatus│                        │
    │    │          │                      │             │leguminoase perene    │şi Onobrychis viciifolia.           │                        │
    │    │          │                      │             │autohtone de pajişti  │Dintre obiectivele proiectului un   │                        │
    │    │          │                      │             │care să asigure o     │loc important îl ocupă adaptarea    │                        │
    │    │          │                      │             │diversitate genetică  │tehnologiilor de reînsămânţare a    │                        │
    │    │          │                      │             │sporită şi            │pajiştilor permanente, specifice    │                        │
    │    │          │                      │             │posibilitatea alegerii│fiecărei condiţii staţionale,       │                        │
    │    │          │                      │             │soiurilor care se     │pentru realizarea unor sisteme      │                        │
    │    │          │                      │             │pretează cel mai bine │agricole durabile, cu efecte minime │                        │
    │    │          │                      │             │condiţiilor de        │cauzate de schimbările climatice,   │                        │
    │    │          │                      │             │cultivare şi a        │şi optimizarea economică a          │                        │
    │    │          │                      │             │diferitelor moduri de │secvenţelor şi verigilor            │                        │
    │    │          │                      │             │folosire a acestora.  │tehnologice de obţinere şi          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │valorificarea furajelor de pe       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pajişti.                            │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Prin măsuri radicale de îmbunătăţire│                        │
    │    │          │                      │             │                      │a pajiştilor degradate se înţelege  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │un complex de lucrări de înlocuire  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │totală a vegetaţiei vechi cu specii │                        │
    │    │          │                      │             │                      │şi amestecuri valoroase de graminee │                        │
    │    │          │                      │             │                      │şi leguminoase perene de pajişti    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prin reînsămânţare.                 │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Reînsămânţarea (renovarea totală)   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pajiştilor permanente cu specii şi  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │amestecuri valoroase de graminee şi │                        │
    │    │          │                      │             │                      │leguminoase perene este principala  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │măsură de îmbunătăţire şi           │                        │
    │    │          │                      │             │                      │intensivizare a producţiei          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pajiştilor degradate şi a celor     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │slab productive.                    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Pe de altă parte, înierbarea cu     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │amestecuri de plante furajere de    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pajişti a suprafeţelor degradate,   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │constituie cea mai simplă şi mai    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │economică măsură de combatere a     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │eroziunii solului şi de ameliorare a│                        │
    │    │          │                      │             │                      │însuşirilor fizico-chimice ale      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │acestuia.                           │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Scopul îmbunătăţirii prin           │                        │
    │    │          │                      │             │                      │reînsămânţare a pajiştilor degradate│                        │
    │    │          │                      │             │                      │constă în:                          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- creşterea cantităţii şi calităţii │                        │
    │    │          │                      │             │                      │furajelor obţinute;                 │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- reîntregirea proprietăţilor       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │ecopeisagistice prin diminuarea     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │fenomenului de eroziune şi          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │reintroducerii în circuitul         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │agropastoral a pajiştilor şi        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │suprafeţelor degradate;             │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- creşterea eficienţei economice    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prin obţinerea unor producţii       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │ridicate cu cheltuieli reduse;      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- crearea unor condiţii favorabile  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │mecanizării în continuare a         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │lucrărilor de pe pajişti şi în      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │special a celor de recoltare a      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │furajelor;                          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- promovarea unei agriculturi       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │durabile prin introducerea în       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │cultură a leguminoaselor perene     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │fixatoare de azot.                  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Datorită diversităţii condiţiilor   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │staţionale în care se găsesc        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │suprafeţele de pajişti ce urmează a │                        │
    │    │          │                      │             │                      │fi reînsămânţate se pot întâlni mai │                        │
    │    │          │                      │             │                      │multe cazuri, care influenţează     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │aplicarea diferitelor variante      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │tehnologice de îmbunătăţire a       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pajiştilor permanente.              │                        │
    │    │          │                      │             │                      │În cadrul proiectului se vor elabora│                        │
    │    │          │                      │             │                      │unele soluţii tehnologice şi se vor │                        │
    │    │          │                      │             │                      │promova unele mijloace tehnice de   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │îmbunătăţire a pajiştilor degradate │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prin renovare totală, avându-se în  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │vedere cauzele degradării,          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │diversitatea condiţiilor staţionale │                        │
    │    │          │                      │             │                      │în care se găsesc aceste suprafeţe, │                        │
    │    │          │                      │             │                      │destinaţia (funcţia economică, de   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │protecţie, peisagistică etc.) şi    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │echipamentele specifice folosite    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pentru executarea mecanizată a      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │lucrărilor.                         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Pentru obţinerea rezultatelor       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │scontate în cadrul proiectului, în  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │acest sens, se vor desfăşura        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │activităţi în cadrul cărora se vor  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │urmări:                             │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- identificarea unor zone cu pajişti│                        │
    │    │          │                      │             │                      │permanente degradate pretabile a fi │                        │
    │    │          │                      │             │                      │îmbunătăţite prin renovare totală;  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- analiza cauzelor degradării, a    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │condiţiilor pedoclimatice şi        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │stabilirea soluţiilor tehnologice cu│                        │
    │    │          │                      │             │                      │un grad mare de extrapolare zonală; │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- promovarea unor mijloace tehnice  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pentru efectuarea mecanizată a      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │verigilor tehnologice;              │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- înfiinţarea de loturi semincere   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │din categoriile biologice superioare│                        │
    │    │          │                      │             │                      │- alegerea amestecurilor de         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │graminee şi leguminoase perene de   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pajişti în funcţie de condiţiile    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pedoclimatice zonale şi diferite    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │moduri de folosire;                 │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- verificarea tehnologiilor zonale  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │de îmbunătăţire a pajiştilor        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │degradate prin renovare totală;     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │- promovarea tehnologiilor zonale   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prin diferite metode de diseminare. │                        │
    │    │          │                      │             │                      │De asemenea se va urmări ca verigile│                        │
    │    │          │                      │             │                      │tehnologice propuse să elimine sau  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │să limiteze efectul factorilor      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │restrictivi externi, astfel încât să│                        │
    │    │          │                      │             │                      │se asigure o producţie de furaj     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │ridicată şi cu o înaltă valoare     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │furajeră.                           │                        │
    └────┴──────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────────┘


    12. La anexa nr. 2, la obiectivul general 14 "Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor", obiectivul specific 14.1 "Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăţi nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase", numărul curent 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    
    ┌────┬──────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
    │Nr. │ Cod      │      Denumirea       │  Valoarea   │Principalele rezultate│        Rezumatul proiectului       │    Modul de aplicare/  │
    │crt.│ proiect  │obiectivului general/ │totală (lei),│      preconizate     │                                    │        utilizare a     │
    │    │ ADER     │      Denumirea       │    d.c.     │                      │                                    │       rezultatelor     │
    │    │          │obiectivului specific/│    2015     │                      │                                    │                        │
    │    │          │Denumirea proiectului │    2016     │                      │                                    │                        │
    │    │          │                      │    2017     │                      │                                    │                        │
    │    │          │                      │    2018     │                      │                                    │                        │
    ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
    │ 1  │    2     │          3           │      4      │          5           │                 6                  │            7           │
    ├────┼──────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
    │"83.│ADER      │Cercetări şi studii   │      900.000│Bază de date privind  │Alimentele trebuie să răspundă la   │Proiectul va constitui, │
    │    │14.1.1.   │privind calitatea     │            0│calitatea nutriţională│necesitatea consumatorului de a fi  │prin rezultatele        │
    │    │          │nutriţională a        │      300.000│a produselor          │hrănit corespunzător, prin aportul  │obţinute, baza          │
    │    │          │grupelor şi           │      300.000│alimentare pe bază de │de nutrienţi, pentru ca acesta să   │infrastructurii în      │
    │    │          │subgrupelor de        │      300.000│legume şi fructe,     │fie sănătos, iar în acest sens      │dezvoltarea politicilor │
    │    │          │produse alimentare    │             │minimal procesate şi  │trebuie să existe o mai mare        │de sănătate şi nutriţie,│
    │    │          │româneşti în vederea  │             │procesate.            │transparenţă în ceea ce priveşte    │securitate alimentară şi│
    │    │          │asigurării unei       │             │Bază de date privind  │compoziţia alimentelor, astfel      │producerea de alimente  │
    │    │          │alimentaţii sănătoase │             │calitatea nutriţională│încât consumatorul să poată cumpăra │care să prevină şi să   │
    │    │          │                      │             │a preparatelor şi     │alimente după nevoile sale.         │menţină starea de       │
    │    │          │                      │             │produselor din carne. │Dezvoltarea unui program cu         │sănătate a              │
    │    │          │                      │             │Bază de date privind  │informaţii complete asupra          │consumatorilor;         │
    │    │          │                      │             │calitatea nutriţională│compoziţiei nutriţionale a          │- baza de date cu       │
    │    │          │                      │             │a produselor lactate. │alimentelor, cu diseminare largă în │compoziţia nutriţională │
    │    │          │                      │             │Bază de date privind  │rândul consumatorilor,              │va putea fi accesată de │
    │    │          │                      │             │calitatea nutriţională│nutriţioniştilor, producătorilor şi │pe site-ul proiectului  │
    │    │          │                      │             │a semiconservelor şi  │procesatorilor din sectorul         │legat de site-ul MADR.  │
    │    │          │                      │             │conservelor din peşte.│agroalimentar, cercetătorilor din   │Deschiderea unui site   │
    │    │          │                      │             │Bază de date          │domeniul alimentar şi, nu în ultimul│public cu informaţii    │
    │    │          │                      │             │informatizată pentru  │rând, al factorilor de decizie      │nutriţionale despre     │
    │    │          │                      │             │compoziţia            │politică, va contribui la orientarea│alimentele existente pe │
    │    │          │                      │             │nutriţională a        │şi formularea cerinţelor privind    │piaţă în vederea        │
    │    │          │                      │             │alimentelor de pe     │calitatea şi siguranţa alimentelor, │diseminării             │
    │    │          │                      │             │piaţa românească, în  │securitatea alimentară, nutriţia,   │rezultatelor.           │
    │    │          │                      │             │baza de date EuroFIR, │legislaţia şi controlul. Calitatea  │Utilizarea informaţiilor│
    │    │          │                      │             │în conformitate cu    │şi siguranţa produselor alimentare  │în alte aplicaţii IT    │
    │    │          │                      │             │cerinţele standardelor│au devenit un drept al              │viitoare (de exemplu,   │
    │    │          │                      │             │şi ghidurilor         │consumatorilor, cu efecte directe   │pentru managementul     │
    │    │          │                      │             │internaţionale        │asupra calităţii vieţii, aflându-se │greutăţii corporale,    │
    │    │          │                      │             │referitoare la        │în centrul atenţiei organismelor    │date statistice privind │
    │    │          │                      │             │generarea datelor de  │constituite pentru apărarea         │consumul de nutrienţi   │
    │    │          │                      │             │compoziţie            │intereselor consumatorilor.         │la nivel local, regional│
    │    │          │                      │             │nutriţională,         │Schimbările rapide care au loc în   │şi naţional etc.).      │
    │    │          │                      │             │compilarea şi         │structura şi autoritatea            │Stimularea producţiei   │
    │    │          │                      │             │managementul datelor, │guvernamentală, în economia globală,│agroalimentare autohtone│
    │    │          │                      │             │software capabil să   │în structura sectorului agricol şi a│de calitate.            │
    │    │          │                      │             │cuprindă asamblarea,  │industriei alimentare locale şi     │Completarea bazei de    │
    │    │          │                      │             │arhivarea             │globale, în comerţ, precum şi în    │date cu informaţii      │
    │    │          │                      │             │informaţiilor şi      │globalizarea şi liberalizarea       │compoziţionale privind  │
    │    │          │                      │             │controlul calităţii   │comerţului conduc la schimbări      │alimentele."            │
    │    │          │                      │             │datelor               │rapide şi în nevoile şi cerinţele   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │consumatorilor privind calitatea şi │                        │
    │    │          │                      │             │                      │siguranţa alimentelor, securitatea  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │alimentară, nutriţia, legislaţia şi │                        │
    │    │          │                      │             │                      │controlul. Dezvoltarea unor noi     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │tehnologii, apariţia unor noi       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │cunoştinţe despre aliment -         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │alimentaţie vin să satisfacă aceste │                        │
    │    │          │                      │             │                      │cerinţe. Cerinţele alimentare       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │situează, pe primul plan, menţinerea│                        │
    │    │          │                      │             │                      │stării de sănătate a organismului   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │uman şi prevenirea apariţiei        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │bolilor. În ceea ce priveşte        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │alimentul se aşteaptă ca acesta să  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │fie din ce în ce mai complex şi să  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │fie conectat la toate aspectele care│                        │
    │    │          │                      │             │                      │influenţează organismul la trecerea │                        │
    │    │          │                      │             │                      │lui prin viaţă.                     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Dieta şi stilul de viaţă sunt       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │principalele cerinţe pentru         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │dezvoltarea şi performanţa fizică şi│                        │
    │    │          │                      │             │                      │mentală, ca şi pentru reducerea     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │riscului de apariţie a bolilor      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │cronice netransmisibile. Impactul   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │acestora se extinde pe tot parcursul│                        │
    │    │          │                      │             │                      │vieţii, de la viaţa prenatală până  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │la bătrâneţe. Adăugarea unor        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │nutrienţi în alimente în doze       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │fiziologice sau în concentraţii mai │                        │
    │    │          │                      │             │                      │mari trebuie să conducă la obţinerea│                        │
    │    │          │                      │             │                      │unor alimente funcţionale necesare  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pentru anumite cerinţe nutriţionale.│                        │
    │    │          │                      │             │                      │Informarea corectă a consumatorilor │                        │
    │    │          │                      │             │                      │privind beneficiile aduse de        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │aceste alimente trebuie să aibă la  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │bază dovezi ştiinţifice.            │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Calitatea alimentelor şi compoziţia │                        │
    │    │          │                      │             │                      │lor depind de: calitatea materiilor │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prime - influenţată de: soi/rasă,   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │calitatea solului, condiţii         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │climatice, tehnologia de cultură/   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │creştere, condiţii de recoltare/    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │sacrificare/colectare, condiţii de  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │depozitare şi transport, tehnologii │                        │
    │    │          │                      │             │                      │de procesare (tratamente minimale,  │                        │
    │    │          │                      │             │                      │tratamente termice, conservare etc.)│                        │
    │    │          │                      │             │                      │ambalare, condiţii de distribuţie şi│                        │
    │    │          │                      │             │                      │comercializare.                     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Proiectul propus prezintă un grad   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │mare de complexitate, care se       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │reflectă în etapele ce trebuie      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │parcurse pentru a atinge ţinta      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │dorită - baza de date informatizată │                        │
    │    │          │                      │             │                      │pentru compoziţia nutriţională a    │                        │
    │    │          │                      │             │                      │alimentelor de pe piaţa românească, │                        │
    │    │          │                      │             │                      │în conformitate cu cerinţele        │                        │
    │    │          │                      │             │                      │standardelor şi ghidurilor          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │internaţionale referitoare la       │                        │
    │    │          │                      │             │                      │generarea datelor de compoziţie     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │nutriţională, compilarea şi         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │managementul datelor, software      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │capabil să cuprindă asamblarea,     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │arhivarea informaţiilor şi controlul│                        │
    │    │          │                      │             │                      │calităţii datelor. Este pentru      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prima dată când, în ţară, un proiect│                        │
    │    │          │                      │             │                      │de o astfel de complexitate va      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │constitui, prin rezultatele         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │obţinute, baza infrastructurii în   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │dezvoltarea politicilor de sănătate │                        │
    │    │          │                      │             │                      │şi nutriţie, securitate alimentară, │                        │
    │    │          │                      │             │                      │producerea de alimente care să      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │prevină şi să menţină starea de     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │sănătate a consumatorilor.          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Proiectul se va finaliza cu         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │programul de întocmire a bazei de   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │date privind compoziţia alimentelor │                        │
    │    │          │                      │             │                      │şi cu realizarea bazei de date      │                        │
    │    │          │                      │             │                      │privind compoziţia alimentelor.     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │Programul iniţiat trebuie să capete │                        │
    │    │          │                      │             │                      │caracter permanent datorită         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │dinamicii pieţei alimentare. De     │                        │
    │    │          │                      │             │                      │asemenea, rezultatele proiectului   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │vor sta la baza unor propuneri de   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │elaborare a politicilor de          │                        │
    │    │          │                      │             │                      │securitate alimentară şi de         │                        │
    │    │          │                      │             │                      │stimulare a producţiei interne de   │                        │
    │    │          │                      │             │                      │materii prime agroalimentare.       │                        │
    └────┴──────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────────────┘



    ART. II
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
                    Achim Irimescu

    Bucureşti, 23 martie 2016.
    Nr. 360.

    ---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Alte Institutii,  ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016