───────
la NML CEE-71/319
───────────────────
CAP. 1
Condiţii pentru contoarele pentru lichide, altele decât apa
1. Terminologie
1.1. Contorul volumetric pentru lichide este un mijloc de mãsurare compus dintr-un dispozitiv de mãsurare şi un dispozitiv indicator. În general acesta face parte dintr-un sistem de mãsurare.
1.2. Sistemul de mãsurare pentru lichide este un mijloc de mãsurare care cuprinde atât contorul propriu-zis, cat şi echipamentele auxiliare, care pot fi asociate cu el, toate dispozitivele necesare pentru a asigura o mãsurare corecta şi orice dispozitiv suplimentar, destinat sa faciliteze operaţiunile de mãsurare.
1.3. Livrarea minima este cel mai mic volum de lichid care poate fi mãsurat cu un anumit model de contor.
1.4. Volumul ciclic este volumul de lichid care corespunde unui ciclu de funcţionare a dispozitivului de mãsurare, adicã secventei miscarilor la sfârşitul cãreia toate organele mobile ale dispozitivului de mãsurare revin pentru prima data în aceeaşi poziţie ca în momentul iniţial.
1.5. Abaterea periodicã este diferenţa maxima, în timpul unui ciclu de funcţionare, dintre volumul dezlocuit prin miscarea componentelor şi volumul arãtat de dispozitivul indicator conectat la dispozitivul de mãsurare, fãrã jocuri sau alunecãri, astfel încât sa indice, la sfârşitul ciclului şi pentru acest ciclu, un volum egal cu volumul ciclic.
2. Dispozitiv indicator
2.1. Contoarele trebuie sa aibã un dispozitiv indicator care sa indice volumul mãsurat în cmc sau în mmc, în dmc ori în litri sau în mc.
2.2. Într-un dispozitiv indicator având unul sau mai multe elemente, acel element care are valoarea diviziunii scãrii cea mai mica este denumit primul element.
2.3. Legatura dintre dispozitivul indicator şi dispozitivul de mãsurare trebuie sa fie sigura, durabila şi efectuatã printr-o conexiune mecanicã sau printr-un dispozitiv cu magnet permanent.
2.4.1. Citirea indicatiei trebuie sa fie sigura, uşoarã şi clara.
2.4.2. Dacã dispozitivul indicator are mai multe elemente, construcţia sa trebuie realizatã astfel încât citirea indicatiei sa poatã fi facuta prin simpla juxtapunere a indicaţiilor diferitelor elemente.
2.5. Valoarea maxima a indicatiei dispozitivului indicator trebuie sa fie de forma 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n, n fiind un numãr întreg, pozitiv sau negativ, ori zero.
2.6. Miscarea unui element poate fi continua sau discontinua.
2.7. Când partea mobila a unui element are o mişcare continua, scara gradata şi indicele acesteia trebuie sa permitã determinarea cantitãţii mãsurate pentru orice poziţie în care elementul se poate opri.
2.8. Valoarea diviziunii scãrii primului element trebuie sa fie de forma 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n unitãţi de mãsura legale pentru volum.
2.9. Exceptând elementul care corespunde valorii maxime a indicatiei dispozitivului indicator, valoarea unei rotatii a unui element trebuie sa fie de forma 10^n unitãţi de mãsura legale, în cazul în care scara gradata de pe acest element este complet vizibila.
2.10. Când un element este constituit dintr-o scara circulara fixa şi un indice rotitor, direcţia de rotaţie a acestui indice trebuie sa fie în sensul acelor de ceasornic.
2.11. La un dispozitiv indicator cu mai multe elemente fiecare rotaţie a partii în mişcare a elementului, a carei gradatie este în întregime vizibila, trebuie sa corespundã cu valoarea diviziunii scãrii urmatorului element.
2.12. La un dispozitiv indicator cu mai multe elemente indicele unui element cu mişcare discontinua, în afarã de primul element, trebuie sa se miste înainte cu o cifra, în timp ce precedentul element se misca nu mai mult de o zecime din rotatia sa. Aceasta mişcare înainte trebuie sa înceteze când precedentul element indica zero.
2.13. Când un dispozitiv indicator are mai multe elemente şi când numai o parte a celui de-al doilea şi a urmãtoarelor elemente este vizibila în fereastra, miscarea acestor elemente trebuie sa fie discontinua. Miscarea primului element poate fi continua sau discontinua.
2.14. Dacã indicaţia este data de cifre în linie şi miscarea primului element este discontinua, este permisã marcarea unuia sau mai multor zerouri fixe, la dreapta acestui element.
2.15. Când primul element are o porţiune din scara sa vizibila într-o fereastra şi are o mişcare continua poate sa rezulte o ambiguitate în citire, care trebuie eliminata în mãsura în care este posibil. Pentru a realiza acest lucru şi pentru a permite citirea prin interpolare dimensiunea ferestrei, paralela cu direcţia de mişcare a scãrii, nu trebuie sa fie mai mica de 1,5 ori distanta dintre centrele liniilor a doua repere gradate numerotate consecutiv, astfel încât cel puţin doua repere gradate, dintre care unul va avea o cifra, sa fie mereu vizibile. Fereastra poate sa fie asimetrica fata de repere.
2.16. La o scara cu repere gradate acestea trebuie sa aibã aceeaşi grosime constanta de-a lungul lor şi sa nu depãşeascã un sfert din distanta dintre centrele liniilor a doua repere consecutive. Reperele corespunzãtoare pentru 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n unitãţi de mãsura legale trebuie sa se diferentieze numai prin diferenţa lor de lungime.
2.17. Distanta realã sau aparenta dintre axele a doua repere gradate, consecutive nu trebuie sa fie mai mica de 2 mm.
2.18. Înãlţimea realã sau aparenta a cifrelor nu trebuie sa fie mai mica de 4 mm.
3. Dispozitiv de calibrare
3.1. Contoarele trebuie sa fie prevãzute cu un dispozitiv de calibrare care sa permitã modificarea raportului dintre volumul indicat şi cel real care traverseaza contorul.
3.2. Când acest dispozitiv modifica raportul într-o maniera discontinua, diferenţa dintre doua valori consecutive ale acestui raport nu trebuie sa fie mai mare de 0,002.
3.3. Reglarea prin intermediul montarii în derivatie a contorului este interzisã.
4. Condiţii speciale privind livrarea minima
4.1. Livrarea minima trebuie sa fie astfel încât fiecare dintre urmãtoarele valori sa nu fie mai mare decât eroarea tolerata pentru acest volum, specificatã la pct. 2 şi 3 din cap. II:
(1) volumul corespunzãtor miscarii cu 2 mm a scãrii primului element al dispozitivului indicator şi unei cincimi din valoarea diviziunii, când primul element are o mişcare continua;
(2) volumul corespunzãtor miscarii a doua cifre consecutive, când primul element are o mişcare discontinua;
(3) eroarea care, în condiţii normale de funcţionare, este cauzatã de jocul sau de alunecarea între dispozitivul de mãsurare şi primul element al dispozitivului indicator;
(4) dublul abaterii periodice.
4.2. La determinarea livrãrii minime trebuie sa se ţinã seama, dacã este necesar, de efectul componentelor adiţionale ale dispozitivului de mãsurare.
4.3. Livrarea minima trebuie sa fie de forma 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n, n fiind un numãr întreg, pozitiv sau negativ, ori zero.
5. Debitul maxim şi debitul minim
5.1. Debitul maxim şi debitul minim sunt specificate în certificatul aprobãrii de model, în concordanta cu rezultatele obţinute în timpul probelor. Contorul trebuie sa funcţioneze la debitul sau maxim, pentru o perioada determinata, specificatã în certificatul de aprobare de model, fãrã sa prezinte o schimbare sensibila a calitãţii masurarilor sale.
5.2. Raportul dintre debitul maxim şi debitul minim trebuie sa fie de cel puţin 10 pentru contoare în general şi de cel puţin 5 pentru contoarele pentru gaze lichefiate.
6. Efectul naturii lichidului, al temperaturii şi al presiunii
6.1. În certificatul aprobãrii de model al unui contor trebui sa fie specificate felul lichidului sau lichidelor pentru care contorul este destinat, limitele intervalului de temperatura a lichidului care trebuie sa fie mãsurat, în cazul în care aceste limite sunt sub -10°C sau peste +50°C, şi presiunea maxima de lucru.
6.2. Incercarile efectuate în scopul obţinerii aprobãrii de model a unui contor trebuie sa demonstreze ca variatia erorilor datorate variaţiei maxime a presiunii şi temperaturii, în limitele care vor fi specificate în certificatul aprobãrii de model, nu trebuie sa depãşeascã, pentru fiecare dintre aceşti factori, jumãtate din valorile stabilite la pct. 1, 2 şi 3 din cap. II.
7. Erorile tolerate ale contorului
7.1. Când verificarea iniţialã a unui sistem de mãsurare este precedatã de verificarea iniţialã CEE a contorului, conform art. 3 din prezenta norma de metrologie legalã CEE, erorile tolerate în timpul verificãrilor metrologice sunt egale cu jumãtatea erorilor tolerate, specificate la pct. 1, 2 şi 3 din cap. II, dar nu mai mici de 0,3% din cantitatea masurata, dacã lichidul utilizat este acelaşi cu cel pentru care este destinat contorul.
7.2. În cazul în care exactitatea masurarii nu este suficienta ca sa permitã îndeplinirea condiţiei prevãzute la pct. 7.1, în certificatul aprobãrii de model pot fi majorate erorile tolerate, în limitele celor specificate la pct. 1, 2 şi 3 din cap. II.
7.3. De asemenea, în certificatul aprobãrii de model se pot reduce şi/sau se pot modifica erorile tolerate, când verificarea de mai sus se face numai cu unul dintre lichidele prevãzute sau cu un alt lichid.
În ultimul caz (când lichidul folosit la verificare este diferit de cel pentru care este destinat contorul) în certificatul aprobãrii de model trebuie sa se specifice valorile debitului din timpul verificãrilor, altele decât cele cuprinse între debitul maxim şi debitul minim.
8. Inscripţii
8.1. Fiecare contor trebuie sa prezinte, în mod vizibil şi de nesters, pe cadranul dispozitivului indicator sau pe o placuta specialã, urmãtoarele menţiuni:
a) simbolul aprobãrii de model CEE;
b) marca de identificare sau numele producãtorului;
c) descrierea producãtorului, dacã exista;
d) numãrul de serie al contorului şi anul de fabricaţie;
e) volumul ciclic;
f) debitul maxim şi debitul minim;
g) presiunea maxima de lucru;
h) intervalul de temperatura, în cazul în care lichidul poate fi mãsurat la o temperatura sub -10°C sau peste +50°C;
i) natura lichidului sau lichidelor care trebuie sa fie mãsurate şi limitele viscozitatii cinematice sau dinamice, când numai indicaţia naturii lichidului nu este suficienta pentru determinarea viscozitatii lichidului sau lichidelor.
8.2. Unitatea de mãsura a volumului mãsurat sau simbolul acesteia, precum şi livrarea minima trebuie sa fie vizibil marcate pe cadranul dispozitivului indicator.
8.3. În cazul în care sensul de curgere a lichidului nu rezulta în mod evident, acesta trebuie sa fie indicat printr-o sageata pe carcasa contorului.
8.4. La contoarele care mãsoarã lichide alimentare şi care pot fi demontate numãrul de serie sau ultimele trei cifre ale acestui numãr trebuie sa fie inscriptionate şi pe componentele a cãror înlocuire poate afecta rezultatele masurarilor.
8.5. Dispozitivul indicator poate avea un semn special şi un numãr de identificare.
9. Sigilare şi marcare
9.1. Sigilarea trebuie sa previnã accesul la pãrţile ce pot modifica calibrarea şi demontarea, chiar parţialã, a contorului, când aceste demontari nu sunt autorizate în certificatul aprobãrii de model (contoarele care mãsoarã lichide alimentare şi care pot fi demontate).
9.2. Pentru aplicarea marcajului CEE trebuie sa fie prevãzut un loc special pe o componenta principala, vizibila, fãrã demontare pe dispozitivul de mãsurare, pe dispozitivul indicator sau pe carcasa acestora.
9.3. Certificatul aprobãrii de model trebuie sa prevadã locul pentru aplicarea marcii pe componentele interschimbabile ale contorului, care pot fi demontate, alãturi de numãrul de serie la care se face referire în pct. 8.4.
CAP. 2
Erorile tolerate ale sistemelor de mãsurare
1. Când un contor este incorporat într-un sistem de mãsurare, erorile tolerate, pozitive sau negative, la verificarea iniţialã a sistemului, în condiţii normale de funcţionare şi în limitele de funcţionare specificate în certificatul de aprobare de model, sunt prezentate în tabelul de mai jos, în funcţie de cantitãţile mãsurate.