Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 358 din 4 mai 2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la masurile de imbunatatire a sigurantei circulatiei pe infrastructura rutiera, in vederea aplicarii Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea sigurantei infrastructurii rutiere
În temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul transporturilor şi infrastructurii emite urmãtorul ordin:
ART. 1 Se aprobã Liniile directoare cu privire la mãsurile de îmbunãtãţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã, în vederea aplicãrii Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Autoritatea Rutierã Românã - A.R.R. duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Alexandru Nazare
Bucureşti, 4 mai 2012. Nr. 358.
ANEXÃ LINIILE DIRECTOARE cu privire la mãsurile de îmbunãtãţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã, în vederea aplicãrii Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere
CAP. I Cadrul legislativ şi instituţional
ART. 1 Prezentele linii directoare stabilesc obiectivele, prioritãţile şi cãile de punere în practicã a prevederilor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, în baza prevederilor actelor normative naţionale, respectiv: a) Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 792/2010 pentru aprobarea componenţei, a atribuţiilor şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de atestare, disciplinã şi soluţionare a contestaţiilor privind auditul de siguranţã rutierã, precum şi a Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranţã rutierã; c) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 480/2011 pentru aprobarea programelor-cadru de formare, instruire şi perfecţionare profesionalã a auditorilor de siguranţã rutierã, a tarifelor pentru efectuarea evaluãrii de impact, a auditului de siguranţã rutierã şi a inspecţiei de siguranţã, a onorariilor cuvenite auditorilor de siguranţã rutierã, precum şi a contractelor-cadru care se încheie de cãtre Autoritatea Rutierã Românã - A.R.R. cu investitorii, cu administratorii şi cu auditorii de siguranţã rutierã; d) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.031/2010 pentru aprobarea structurii organizatorice a Autoritãţii Rutiere Române - A.R.R.*) _________ *) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.031/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. II Domeniul de aplicare
ART. 2 (1) Prezentele linii directoare se aplicã siguranţei reţelelor rutiere naţionale aflate în faza de proiectare, de construcţie şi de exploatare. (2) Prezentele linii directoare nu se aplicã tunelurilor rutiere reglementate de Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de siguranţã pentru tunelurile din Reţeaua rutierã transeuropeanã.
CAP. III Obiectivele gestionãrii siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã
ART. 3 Implementarea cadrului legislativ specific gestionãrii siguranţei infrastructurii rutiere a avut în vedere: a) îmbunãtãţirea siguranţei infrastructurii rutiere; b) scãderea numãrului de accidente soldate cu morţi sau rãniţi grav; c) creşterea capacitãţii instituţionale de implementare şi extindere a gestionãrii siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã.
CAP. IV Definiţii şi acţiuni privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã
ART. 4 În sensul prezentelor linii directoare se definesc urmãtorii termeni: a) auditul de siguranţã rutierã este verificarea detaliatã, tehnicã şi sistematicã, independentã din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei, a caracteristicilor de proiectare proprii unui proiect de infrastructurã rutierã în toate etapele, de la planificare pânã la începutul exploatãrii; b) inspecţia de siguranţã este verificarea periodicã a infrastructurii rutiere din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei, cu identificarea eventualelor disfuncţionalitãţi ori deficienţe de proiectare, construcţie şi/sau întreţinere a drumului, care pot conduce la producerea de accidente rutiere; c) evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere este o analizã comparativã, strategicã a impactului asupra gradului de siguranţã a reţelei rutiere, al unei noi cãi rutiere sau al unei modificãri substanţiale a reţelei existente; d) clasificarea siguranţei reţelei rutiere este metoda pentru identificarea, analizarea şi clasificarea secţiunilor reţelei existente în funcţie de potenţialul de îmbunãtãţire a siguranţei şi de reducere a costurilor legate de accidente; e) clasificarea tronsoanelor cu o concentraţie mare de accidente este metoda de identificare, analizare şi clasificare a tronsoanelor rutiere care au fost în exploatare mai mult de 3 ani, pe care s-a înregistrat un numãr mare de accidente soldate cu persoane decedate, proporţional cu fluxul de trafic. ART. 5 Acţiunile principale care asigurã gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã sunt: a) evaluarea de impact a siguranţei rutiere; b) operaţiuni de audit în domeniul siguranţei rutiere pentru proiecte de infrastructurã; c) inspecţii de siguranţã rutierã periodice; d) inspecţii de siguranţã rutierã suplimentare, în caz de accident; e) clasificarea siguranţei reţelei rutiere şi gestionarea reţelei rutiere în exploatare; f) gestionarea datelor privind accidentele soldate cu persoane decedate sau rãniţi grav; g) formarea, atestarea, instruirea, perfecţionarea şi desemnarea auditorilor; h) îmbunãtãţirea continuã a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere; i) schimbul de cele mai bune practici; j) crearea unei baze de date la nivelul Autoritãţii Rutiere Române - A.R.R., denumitã în continuare ARR, cu informaţii privind siguranţa reţelei rutiere naţionale.
CAP. V Ghidul acţiunilor privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutierã şi îmbunãtãţirea continuã a practicilor de gestionare a acesteia
Secţiunea 1 Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere ART. 6 (1) Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere este parte integrantã a studiului de prefezabilitate sau, dupã caz, a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructurã rutierã. (2) Elementele componente ale unei evaluãri de impact asupra siguranţei rutiere sunt: a) definirea problemei; b) situaţia actualã şi situaţia în eventualitatea neiniţierii vreunei acţiuni; c) obiectivele specifice siguranţei rutiere; d) analiza impactului alternativelor propuse asupra siguranţei rutiere; e) compararea opţiunilor, printre care şi analiza raportului costuri/beneficii; f) prezentarea tuturor soluţiilor posibile. (3) Elementele care trebuie avute în vedere la efectuarea evaluãrii de impact sunt: a) decese şi accidente; obiectivele de reducere în comparaţie cu scenariul care prevede eventualitatea neiniţierii vreunei acţiuni; b) alegerea traseelor şi studii origine-destinaţie ale utilizatorilor pentru noile trasee; c) efecte posibile asupra reţelelor rutiere existente (de exemplu, ieşiri, intersecţii, pasaje de nivel); d) utilizatorii cãilor rutiere, inclusiv utilizatorii vulnerabili (de exemplu, pietoni, biciclişti, motociclişti); e) trafic (de exemplu, volumul de trafic, trafic clasificat în funcţie de tipul de vehicul); f) sezonalitate şi condiţii climatice; g) prezenţa unui numãr suficient de zone care permit staţionarea în condiţii de siguranţã; h) activitatea seismicã. (4) În vederea realizãrii evaluãrii de impact asupra siguranţei rutiere, între ARR, pe de o parte, şi investitor, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii. (5) ARR desemneazã auditorul/auditorii de siguranţã rutierã în termen de 5 zile de la data semnãrii contractului de prestãri de servicii dintre ARR şi investitor. (6) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul de siguranţã rutierã, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii. (7) Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructurã rutierã sau a drumului public supus evaluãrii de impact asupra siguranţei rutiere, în termenul prevãzut de lege. (8) Auditorul de siguranţã rutierã realizeazã evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere, care se concretizeazã printrun raport.
Secţiunea a 2-a Auditul de siguranţã rutierã ART. 7 (1) Auditul de siguranţã rutierã este parte integrantã a unui proiect de infrastructurã rutierã şi se executã obligatoriu pentru fiecare dintre urmãtoarele stadii: a) proiectul preliminar; b) proiectele detaliate; c) anterior recepţionãrii drumului public; d) imediat dupã darea în exploatare a drumului public, în trafic. (2) Operaţiunile de audit în domeniul siguranţei rutiere pentru proiecte de infrastructurã rutierã se efectueazã cu respectarea urmãtoarelor criterii: a) criterii aplicabile în studiul de fezabilitate: 1. localizarea geograficã (de exemplu, expunerea la alunecãrile de teren, la inundaţii, la avalanşe etc.), sezonalitate şi condiţii climatice, precum şi activitãţi seismice; 2. tipurile de joncţiune şi distanţa dintre punctele de joncţiune; 3. numãrul şi tipul cãilor rutiere; 4. structura şi componenţa traficului pe noua infrastructurã; 5. funcţionalitatea cãii rutiere în cadrul reţelei; 6. condiţiile meteorologice; 7. viteze de proiectare şi viteze de operare; 8. secţiuni transversale (de exemplu, lãţimea pãrţii carosabile, piste pentru ciclişti, cãi pietonale); 9. alinieri orizontale şi verticale; 10. vizibilitate; 11. dispunerea punctelor de joncţiune; 12. mijloace de transport în comun şi infrastructurile aferente; 13. treceri la nivel cu cãi rutiere/calea feratã; b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic şi de proiectare detaliatã: 1. planul; 2. semnalizare şi marcaj coerente; 3. iluminarea cãilor rutiere şi a intersecţiilor; 4. echipamente la marginea drumului; 5. mediul specific marginii de drum, inclusiv vegetaţia; 6. obstacole fixe la marginea drumului; 7. parcãri sigure; 8. utilizatori vulnerabili ai cãilor rutiere (de exemplu, pietoni, ciclişti, motociclişti); 9. adaptarea sistemelor rutiere de restricţionare într-un mod uşor de utilizat (spaţii care separã sensurile de mers şi parapete de siguranţã pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili); c) criterii aplicabile în stadiul anterior dãrii în exploatare: 1. siguranţa utilizatorilor cãilor rutiere şi vizibilitatea în diverse circumstanţe, cum ar fi întunericul, şi în condiţii meteorologice normale; 2. lizibilitatea elementelor de semnalizare şi marcaj; 3. starea drumurilor; d) criteriul aplicabil în stadiul imediat ulterior dãrii în exploatare este evaluarea siguranţei cãilor rutiere din perspectiva comportamentului real al utilizatorilor. (3) Realizarea unei operaţiuni de audit într-un anumit stadiu poate duce la reanalizarea criteriilor aplicabile în stadiile precedente. (4) Pentru fiecare stadiu, între ARR, pe de o parte, şi investitor sau administrator, dupã caz, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii. (5) ARR desemneazã auditorul/auditorii de siguranţã rutierã în termen de 5 zile de la data semnãrii contractului de prestãri de servicii dintre ARR şi investitor sau administrator. (6) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul de siguranţã rutierã, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii. (7) Investitorul sau, dupã caz, administratorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructurã rutierã sau a drumului public supus evaluãrii de impact asupra siguranţei rutiere, inspecţiei de siguranţã sau auditului de siguranţã rutierã. (8) Auditorul de siguranţã rutierã realizeazã auditul de siguranţã rutierã, care se concretizeazã printr-un raport. (9) Investitorul şi, dupã caz, administratorul au obligaţia sã întreprindã demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor constatate şi prezentate în raportul de audit de siguranţã. (10) Eventualele contestaţii ale investitorului sau administratorului la raportul de audit de siguranţã rutierã vor fi soluţionate de cãtre Comisia de atestare, disciplinã şi soluţionare a contestaţiilor.
Secţiunea a 3-a Inspecţii de siguranţã periodice ART. 8 (1) Inspecţia de siguranţã se realizeazã obligatoriu pentru fiecare drum public o datã la 2 ani, alternativ în perioadele de iarnã şi varã, şi cuprinde verificarea periodicã a gradului de deteriorare a elementelor care influenţeazã siguranţa rutierã, menţinerea caracteristicilor iniţiale privind semnalizarea şi, dupã caz, analiza posibilelor efecte ale lucrãrilor rutiere asupra siguranţei traficului. (2) Între ARR, pe de o parte, şi administrator, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii. (3) ARR desemneazã auditorul/auditorii de siguranţã rutierã în termen de 5 zile de la data semnãrii contractului de prestãri de servicii dintre ARR şi administrator. (4) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul de siguranţã rutierã, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii. (5) Auditorul de siguranţã rutierã realizeazã inspecţia de siguranţã rutierã, care se concretizeazã printr-un raport. (6) Administratorul are obligaţia sã întreprindã demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor constatate şi prezentate în raportul de inspecţie de siguranţã.
Secţiunea a 4-a Inspecţii de siguranţã rutierã la accidente ART. 9 (1) În cazul unui accident de circulaţie soldat cu persoane decedate sau rãniţi grav, înregistrat pe un drum public, administratorul drumului va solicita imediat, obligatoriu, executarea unei inspecţii de siguranţã suplimentarã care sã identifice elementele care au favorizat producerea accidentului. (2) Între ARR, pe de o parte, şi administrator, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit prin actul normativ în vigoare. (3) ARR desemneazã auditorul/auditorii de siguranţã rutierã în termen de 5 zile de la data semnãrii contractului de prestãri de servicii dintre ARR şi administrator. (4) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul de siguranţã rutierã, pe de altã parte, se încheie un contract de prestãri de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit prin actul normativ în vigoare. (5) Auditorul de siguranţã rutierã realizeazã inspecţia de siguranţã rutierã, concretizatã printr-un raport de inspecţie de siguranţã rutierã, care cuprinde recomandãrile necesare în vederea eliminãrii cauzelor ce ţin de infrastructurã şi care au favorizat producerea accidentului. (6) Administratorul are obligaţia sã întreprindã demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor constatate şi prezentate în raportul de inspecţie de siguranţã.
Secţiunea a 5-a Clasificarea siguranţei reţelei rutiere şi gestionarea reţelelor rutiere în exploatare ART. 10 (1) ARR efectueazã clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi clasificarea siguranţei reţelei pe baza unor analize periodice, efectuate cel puţin o datã la 3 ani, de exploatare a reţelei rutiere. (2) Pentru fiecare tip de drum, tronsoanele de drum se analizeazã şi se clasificã în funcţie de urmãtorii factori de siguranţã: a)concentraţii de accidente; b)volumul de trafic; şi c)tipologia traficului. (3) Clasificarea siguranţei reţelei rutiere are ca rezultat crearea unei liste de prioritãţi care cuprinde tronsoanele rutiere unde se preconizeazã cã îmbunãtãţirea infrastructurii va fi deosebit de eficientã în ceea ce priveşte raportul cost/beneficiu şi va contribui semnificativ la reducerea numãrului de accidente. (4) Tronsoanele rutiere cu prioritate conform rezultatelor clasificãrii tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi ale clasificãrii siguranţei rutiere sunt evaluate de echipe de auditori de siguranţã rutierã prin vizite pe teren. (5) Clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi clasificarea siguranţei reţelei se realizeazã prin: a) identificarea tronsoanelor cu o concentraţie mare de accidente, unde se iau în considerare cel puţin numãrul accidentelor rutiere din anii anteriori soldate cu persoane decedate pe unitate de distanţã, raportat la fluxul de trafic, şi, în cazul intersecţiilor, numãrul de astfel de accidente raportat la tipul intersecţiei; b) identificarea tronsoanelor de drum cu concentraţie mare de accidente în vederea analizei pentru clasificarea nivelului siguranţei reţelei rutiere unde se ia în considerare potenţialul de reducere a costurilor legate de accidente. Astfel, tronsoanele rutiere se clasificã pe categorii. Pentru fiecare categorie de drum, tronsoanele se analizeazã şi se clasificã în funcţie de factorii de siguranţã prevãzuţi la alin. (2). Pentru fiecare categorie de drum, clasificarea siguranţei reţelei rutiere are ca rezultat crearea unei liste de prioritãţi care cuprinde tronsoanele rutiere unde se preconizeazã cã îmbunãtãţirea infrastructurii va fi deosebit de eficace din punctul de vedere al siguranţei rutiere; c) creşterea siguranţei tronsoanelor cu grad ridicat de risc de producere a accidentelor, care se face prin adoptarea cu prioritate de cãtre administratorii reţelei rutiere, în urma rezultatelor clasificãrii tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi ale clasificãrii siguranţei reţelei, de mãsuri corective pe tronsoanele rutiere cu o concentraţie mare de accidente rutiere. Se acordã atenţie mãsurilor ce se aplicã pe tronsoanele rutiere care prezintã cel mai favorabil raport beneficii/costuri. (6) Vizitele de evaluare pe teren se fac de cãtre auditori şi vizeazã: a) descrierea tronsonului rutier; b) analiza eventualelor rapoarte anterioare referitoare la acelaşi tronson rutier; c) analiza rapoartelor de accidente; d) analiza accidentelor din punctul de vedere al numãrului acestora şi al numãrului persoanelor decedate şi rãnite grav în ultimii 3 ani; e) elaborarea propunerilor de mãsuri corective, care pot fi realizate în intervale diferite, cum ar fi: - eliminarea sau protejarea obstacolelor fixe de la marginea drumului; - reducerea limitelor de vitezã şi intensificarea controlului vitezei la nivel local; - îmbunãtãţirea vizibilitãţii în diferite condiţii meteorologice, de luminozitate şi în diferite perioade ale anului; - îmbunãtãţirea stãrii de siguranţã a echipamentelor de la marginea drumului, cum ar fi sistemele de restricţionare rutierã; - îmbunãtãţirea coerenţei, vizibilitãţii, lizibilitãţii şi poziţionãrii marcajelor rutiere (în special, aplicarea unor benzi de avertizare sonorã pentru încetinire), precum şi a semnalizãrii; - protecţia împotriva cãderilor de pietre, a alunecãrilor de teren şi a avalanşelor; - îmbunãtãţirea aderenţei/rugozitãţii şoselei; - reproiectarea sistemelor de restricţionare rutierã; - asigurarea şi îmbunãtãţirea platformei centrale a drumurilor; - reconsiderarea posibilitãţii de efectuare a manevrei de depãşire în condiţii de siguranţã; - îmbunãtãţirea punctelor de joncţiune, inclusiv a trecerilor la nivel cu cãi rutiere/calea feratã; - modificarea traseului; - modificarea lãţimii drumului, adãugarea unor benzi de refugiu; - instalarea unui sistem de gestionare şi de control al traficului; - reducerea posibilitãţii de apariţie a unui conflict cu utilizatorii vulnerabili ai drumurilor; - îmbunãtãţirea drumurilor în funcţie de standardele de proiectare în vigoare; - recondiţionarea sau înlocuirea şoselelor; - utilizarea unor semne de circulaţie inteligente; sau - îmbunãtãţirea sistemelor inteligente de transport şi a serviciilor telematice pentru interoperabilitate, situaţii de urgenţã şi semnalizare. (7) Mãsurile corective se concentreazã pe tronsoanele rutiere cu o concentraţie mare de accidente, acordându-se prioritate acelor mãsuri corective care prezintã cel mai favorabil raport cost/beneficiu. (8) Prin grija administratorului drumului, semnalizarea în vederea avertizãrii utilizatorilor drumurilor cu privire la tronsoanele care se aflã în reparaţie şi care astfel pot periclita siguranţa utilizatorilor cãilor rutiere se va face corespunzãtor, cu elemente de semnalizare conforme cu legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice, vizibile atât ziua, cât şi noaptea, şi care sunt instalate la o distanţã de siguranţã. (9) Utilizatorii drumurilor vor fi informaţi de existenţa unui tronson cu o concentraţie mare de accidente prin intermediul unor mijloace adecvate şi/sau sisteme de semnalizare conforme cu legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice.
Secţiunea a 6-a Gestionarea datelor privind accidentele soldate cu persoane decedate sau rãnite grav ART. 11 (1) Rapoartele de accidente trebuie sã cuprindã cel puţin urmãtoarele elemente: a) localizarea cât mai exactã a accidentului; b) imagini şi/sau diagrame cu locul accidentului; c) data şi ora accidentului; d) informaţii referitoare la drum, cum ar fi tipul de zonã, tipul de drum, tipul de joncţiune, cu precizarea sistemelor de semnalizare, numãrul cãilor rutiere, marcajul, suprafaţa rutierã, sistemele de iluminat şi condiţiile meteorologice, limitarea de vitezã, obstacolele de la marginea drumului; e) gravitatea accidentului, cu precizarea numãrului de persoane decedate şi vãtãmate; f) caracteristicile persoanelor implicate în accident, cum ar fi vârsta, sexul, naţionalitatea, nivelul alcoolemiei, utilizarea sau nu a echipamentelor de siguranţã; g) date cu privire la autovehiculele implicate în accident (tip, vechime, ţara în care este înmatriculat/înregistrat, echipament de siguranţã, dupã caz, date privind ultimele inspecţii tehnice periodice, în conformitate cu legislaţia aplicabilã); h) date referitoare la accident, cum ar fi tipul accidentului, tipul coliziunii, manevrarea vehiculului şi manevrele conducãtorului auto; i) ori de cate ori este posibil, informaţii privind timpul dintre momentul accidentului şi constatarea acestuia sau sosirea serviciilor de urgenţã. (2) Datele referitoare la accidente se vor centraliza într-o bazã de date a accidentelor gestionatã de cãtre ARR, care va fi folositã inclusiv la clasificarea siguranţei reţelei rutiere.
Secţiunea a 7-a Formarea, atestarea, instruirea, perfecţionarea şi desemnarea auditorilor ART. 12 (1) ARR este desemnatã sã efectueze formarea, instruirea şi perfecţionarea profesionalã a auditorilor de siguranţã rutierã, prin organizarea cursurilor de specialitate. (2) Cursurile de formare, instruire sau perfecţionare profesionalã se realizeazã în colaborare cu instituţii de învãţãmânt superior acreditate şi/sau cu furnizori de formare profesionalã autorizaţi, potrivit legislaţiei privind formarea profesionalã a adulţilor, în baza programelor-cadru de formare, instruire şi perfecţionare profesionalã, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, la propunerea ARR. (3) ARR organizeazã periodic informãri şi dezbateri ale auditorilor de siguranţã rutierã pe teme legate de rezultatele cercetãrii şi practicii în domeniu. ART. 13 (1) La desemnarea auditorilor de siguranţã rutierã ARR respectã urmãtoarele criterii: a) criteriul zonal geografic, care asigurã prioritatea la desemnare auditorilor de siguranţã rutierã domiciliaţi în zonã sau cel mai aproape de zona în care se aflã sectorul de drum public/proiectul auditat; b) criteriul desemnãrii echitabile a auditorilor de siguranţã rutierã, asigurându-se un grad nediscriminatoriu de încãrcare a acestora. (2) În cazul în care într-o procedurã de desemnare nu existã auditori de siguranţã rutierã disponibili, care sã îndeplineascã criteriile prevãzute la alin. (1), ARR poate desemna, în mod justificat, auditori de siguranţã rutierã cu derogare de la criteriile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b). (3) ARR desemneazã auditorii de siguranţã rutierã în termen de 5 zile lucrãtoare de la data semnãrii contractului prevãzut la art. 6 alin. (6), art. 7 alin. (6), art. 8 alin. (4) sau art. 9 alin. (4) şi notificã în acest sens auditorilor de siguranţã rutierã desemnaţi şi investitorului sau administratorului, dupã caz. (4) Auditorii de siguranţã rutierã nu pot refuza desemnarea decât din motive obiective sau în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (5) şi (6). (5) Auditorul de siguranţã rutierã are obligaţia de a aduce la cunoştinţa ARR orice împrejurare de naturã a aduce atingere principiului independenţei auditorului de siguranţã rutierã faţã de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului, dupã caz, imediat ce a luat cunoştinţã de aceasta. (6) Independenţa auditorului de siguranţã rutierã faţã de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului, dupã caz, este afectatã în urmãtoarele cazuri: a) auditorul de siguranţã rutierã sau o rudã a sa pânã la gradul al IV-lea are relaţii contractuale ori este angajat al uneia dintre pãrţi; b) auditorul de siguranţã rutierã sau o rudã a sa pânã la gradul al IV-lea este acţionar ori deţine pãrţi sociale la una dintre pãrţi; c) auditorul de siguranţã rutierã sau o rudã a sa pânã la gradul al IV-lea este membru în organele de conducere ale uneia dintre pãrţi; d) auditorul de siguranţã rutierã este salariat al administratorului drumului sau al unei autoritãţi care are calitatea de investitor, de proiectant şi/sau de executant al proiectului; e) sunt îndeplinite alte condiţii privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.
Secţiunea a 8-a Îmbunãtãţirea continuã a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere ART. 14 (1) ARR are în vedere îmbunãtãţirea continuã a practicilor de gestionare a siguranţei reţelei rutiere pe baza creşterii capacitãţii administrative, adoptãrii, dezvoltãrii şi perfecţionãrii procedurilor auditului de siguranţã rutierã, revizuirii şi dezvoltãrii carierei profesionale a auditorilor de siguranţã rutierã. (2) În scopul perfecţionãrii continue a procedurilor de lucru în materie de siguranţã rutierã, ARR coopereazã la nivel naţional şi internaţional cu instituţii şi organisme cu experienţã şi atribuţii relevante în domeniu. (3) Organizaţiile neguvernamentale reprezentative care activeazã în domeniul siguranţei rutiere pot fi consultate cu privire la chestiuni legate de aspectele tehnice ale siguranţei. Secţiunea a 9-aCrearea unei baze de date la nivelul ARR privind informaţii despre siguranţa reţelei rutiere naţionale ART. 15 Prin cooperare cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, ARR creeazã o bazã de date care sã cuprindã cel puţin informaţiile necesare efectuãrii clasificãrii tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi clasificãrii siguranţei reţelei rutiere, precum şi determinãrii costului social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate şi a costului social mediu al unui accident grav.
CAP. VI Politici şi direcţii de dezvoltare
ART. 16 Politica de pregãtire şi dezvoltare a carierei profesionale a auditorilor de siguranţã rutierã, precum şi numãrul acestora vor fi corelate permanent cu necesitãţile asigurãrii calitãţii pregãtirii profesionale şi cu cerinţele referitoare la gradul de siguranţã a circulaţiei pe reţeaua naţionalã de drumuri. ART. 17 Repartizarea judicioasã a resurselor financiare în vederea eliminãrii zonelor cu risc ridicat de producere a accidentelor se va face prin utilizarea bazei de date privind accidentele şi costurile sociale ale acestora, care asigurã informaţiile necesare creşterii continue a capacitaţii administrative şi reducerii constante a numãrului de victime. ART. 18 Alocarea de cãtre administratorii reţelei rutiere a resurselor pe sectoarele de drum se va realiza în baza unei liste de prioritãţi a investiţiilor în infrastructurã rutierã, bazatã pe raportul cel mai avantajos cost/beneficiu. ART. 19 Modernizarea reţelei rutiere existente în scopul creşterii siguranţei circulaţiei se va realiza prin: a) construcţia centurilor ocolitoare ale localitãţilor aglomerate, care vor conduce la eliminarea satelor liniare; şi b) reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente care va conduce la eliminarea punctelor negre. ART. 20 Extinderea aplicãrii prevederilor Directivei 2008/96/CE la întreaga infrastructurã rutierã se face dupã urmãtorul calendar: a) la proiectele noi de infrastructurã rutierã şi drumurile aparţinând reţelei rutiere transeuropene, din 19 decembrie 2010; b) la drumuri de interes naţional, începând cu data de 1 ianuarie 2013; c)la drumurile judeţene, comunale amenajate şi la strãzile urbane amenajate, începând cu data de 1 ianuarie 2015. ART. 21 Dezvoltarea activitãţii de cercetare va avea ca scop îmbunãtãţirea continuã a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere şi se va axa în principal pe informaţiile din baza de date a accidentelor.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
