Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale asistenţă medicală, medicină de urgenţă şi programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii cu nr. AR 190/2022, având în vedere: - art. 31 paragraful 2 lit. c) din Regulamentul sanitar internaţional 2005, pus în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr. 758/2009; – art. 25 alin. (2) teza I, art. 27 alin. (5) şi ale art. 78 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – art. 5 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii emite următorul ordin: ART. I Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către unităţile sanitare, precum şi de către serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 9 septembrie 2020, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. II (1) Prevederile prezentului ordin se aplică persoanelor pentru care sunt emise decizii de izolare începând cu data de 10 ianuarie 2022. (2) Dispoziţiile instituite prin prezentul ordin se aplică şi persoanelor pentru care la data prevăzută la alin. (1) sunt emise decizii de izolare, iar în cazul în care perioada prevăzută în acestea nu este efectuată, conform deciziei, aceasta se reduce în mod corespunzător conform dispoziţiilor prezentului ordin. ART. III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila Bucureşti, 7 ianuarie 2022. Nr. 35. ANEXA 1 (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 1.513/2020) PLAN privind modalitatea de aplicare a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2 de către unităţile sanitare, de către serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, precum şi de medicii de familie I. Identificarea pacienţilor cu COVID-19 1. La nivelul unităţilor sanitare, unităţilor de asistenţă medico-socială şi altor unităţi asimilate acestora, diagnosticarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 se realizează conform metodologiei Institutului Naţional de Sănătate Publică prin recoltarea exsudatului nazofaringian şi/sau orofaringian pentru detecţie, prin test NAAT/RT-PCR, respectând algoritmul de testare sau prin utilizarea testelor antigenice rapide. 2. Persoanele cu simptomatologie specifică pentru COVID-19 în conformitate cu definiţia de caz elaborată şi actualizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică se pot adresa: a) medicului de familie; b) unui laborator care efectuează teste pentru detecţia virusului SARS-CoV-2, prin NAAT/RT-PCR, respectând algoritmul de testare sau prin utilizarea testelor antigenice rapide; c) la o farmacie care efectuează teste rapide pentru detecţia virusului SARS-CoV-2; d) sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112*; * Persoanele vor aştepta ambulanţa la adresa comunicată, urmând ca echipajul serviciului de ambulanţă judeţean/sau a municipiului Bucureşti şi Ilfov să evalueze pacientul şi să recolteze test pentru detecţia virusului SARS-CoV-2. e) camerei de gardă a unui spital (UPU/CPU). În funcţie de rezultatul examinării clinice, dacă se evidenţiază nevoia de oxigenoterapie, se va evalua oportunitatea transportului cu ambulanţa la o unitate sanitară cuprinsă în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 434/2021 privind aprobarea Planului de măsuri pentru organizarea spitalelor şi a unităţilor de dializă în contextul pandemiei de COVID-19 şi a listei spitalelor şi unităţilor de dializă care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19, conform clasificării spitalelor în 3 niveluri de competenţă, cu modificările şi completările ulterioare, respectând protocolul de transport al pacientului suspect/confirmat cu COVID-19, în conformitate cu algoritmul de parcurs al pacientului cu simptomatologie specifică COVID-19 prevăzut în anexa nr. 1a la prezentul plan. În cazul în care starea pacientului nu necesită transportul la o unitate sanitară în vederea internării se va proceda după cum urmează: - dacă forma de boală este uşoară sau medie, fără necesar de oxigen, iar pacientul nu prezintă unul dintre factorii de risc, acesta va fi îndrumat să îşi anunţe medicul de familie în vederea monitorizării, în conformitate cu ghidul prevăzut în anexa nr. 1d la prezentul plan; – dacă forma de boală este uşoară sau medie, fără necesar de oxigen, dar pacientul prezintă cel puţin doi factori de risc, acesta este transportat la cel mai apropiat centru de evaluare pentru evaluare clinică şi paraclinică, precum şi administrarea de tratament specific, după caz. 3. În aşteptarea confirmării sau infirmării diagnosticului de COVID-19, persoanele care prezintă semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz vor fi izolate: a) în spaţiul special destinat testării din cabinetul medicului de familie/farmacie/laborator şi/sau cu respectarea condiţiilor de distanţare fizică; b) la domiciliu sau la o altă locaţie aleasă de persoana supusă izolării. Regulile igienice şi îndrumări pentru persoanele carantinate/izolate sunt prevăzute în anexa nr. 1b la prezentul plan; c) în zone-tampon ale unităţii sanitare, unităţilor de asistenţă medico-socială unde s-a ridicat suspiciunea de COVID-19 şi au fost recoltate probele biologice (spital, secţie de spital) sau în spaţii special desemnate sau locaţii alternative ataşate unităţilor sanitare, desemnate la nivel local, după caz. Pacienţii vor fi izolaţi în cameră individuală cu grup sanitar propriu, în condiţii de precauţii pentru infecţii cu transmitere prin secreţii respiratorii sau prin aerosolizare (dacă se practică manopere generatoare de aerosoli: intubaţie orotraheală, bronhoscopie, ventilaţie noninvazivă, gastroscopie, manevre de resuscitare), şi vor primi asistenţa medicală necesară pentru a nu li se agrava starea clinică. Personalul medical care efectuează manevre cu risc de aerosolizare, cu expunere crescută la infecţie, va fi echipat corespunzător, conform recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică, referitoare la îngrijirea în secţiile de terapie intensivă a pacienţilor pozitivi cu SARS-CoV-2. II. Confirmarea diagnosticului de COVID-19 a) Confirmarea diagnosticului COVID-19 se face prin obţinerea unui rezultat pozitiv la teste NAAT/RT-PCR sau la teste antigenice rapide în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronşic), aşa cum este precizat în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Pacienţii simptomatici cu rezultat negativ la testul antigenic rapid care prezintă simptome sugestive pentru infecţia cu SARS-CoV-2 conform definiţiei de caz vor fi retestaţi prin NAAT/RT-PCR. Pacienţii simptomatici şi cu imagine radiologică/CT sugestivă, fără altă cauză aparentă, sunt asimilaţi pacienţilor COVID-19, vor fi ţinuţi în izolare şi li se va efectua un alt test NAAT/RT-PCR la interval de circa 24 de ore de la primul test. Pentru pacienţii care prezintă un rezultat pozitiv la testarea pentru detecţia virusului SARS-CoV-2 nu se poate infirma diagnosticul COVID-19 ca urmare a rezultatului negativ al unui alt test. b) Cazurile confirmate COVID-19 la testul NAAT/RT-PCR soldate cu deces la care 2 teste NAAT/RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronşic sunt negative pot fi considerate decese datorate infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul a consemnat semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID-19. În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene NAAT/RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist de anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară autopsia. c) Persoanele aflate în perioada de 180 de zile de la data primului test pozitiv nu vor fi testate pe baza definiţiei de caz stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică pentru diagnosticul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, cu excepţia persoanelor care prezintă simptomatologie sugestivă. Dacă persoanele se retestează în perioada de 180 de zile de la data primului test pozitiv şi au un rezultat pozitiv, nu se consideră o nouă infecţie, cu excepţia situaţiei în care acestea prezintă simptomatologie sugestivă. III. Atitudinea faţă de pacient în funcţie de rezultatul testului pentru diagnosticul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2: a) Dacă rezultatul este negativ: - medicul specialist/medicul de familie va consulta bolnavul şi îi va recomanda, dacă este cazul, alte investigaţii pentru stabilirea diagnosticului şi conduitei de tratament; – pacienţii internaţi, pentru care medicul curant exclude, după consultul clinic şi interpretarea examenelor paraclinice efectuate, diagnosticul de COVID-19, se transferă în sectorul non-COVID din cadrul unităţii sanitare sau, după caz, în situaţia în care la nivelul unităţii sanitare nu se poate asigura asistenţă medicală pentru pacient, se organizează transferul către o altă unitate sanitară care răspunde nevoii de îngrijire corespunzătoare afecţiunii non-COVID-19. Prin excepţie, pacienţii simptomatici cu radiografie pulmonară sau tomografie computerizată toracică sugestivă pentru infecţia cu SARS-CoV-2, fără altă cauză aparentă, vor fi ţinuţi în izolare şi consideraţi suspecţi de COVID-19. Acestor pacienţi li se va asigura asistenţă medicală necesară, urmând a se efectua al doilea test pentru detecţia ARN SARS-CoV-2 la interval de 24 de ore de la primul test; b) dacă rezultatul este negativ/neconcludent/indisponibil, dar există suspiciunea înaltă de COVID-19 (imagine radiologică sau tomografie computerizată sugestivă, simptomatologie şi probe biologice sugestive, tendinţa la desaturare fără altă cauză, context epidemiologic), în special cei ce prezintă o formă severă sau critică, aceştia pot fi asimilaţi pacientului cu COVID-19 şi internaţi în unităţile sanitare cuprinse în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 434/2021, cu modificările şi completările ulterioare, cu menţinerea criteriilor de izolare până la clarificarea definitivă a diagnosticului; c) dacă rezultatul este pozitiv abordarea va fi următoarea: - persoanele care au testele pozitive efectuate în farmacie, laborator sau de către echipajele serviciului de ambulanţă judeţean/al municipiului Bucureşti şi Ilfov au obligaţia de a contacta şi informa medicul de familie căruia îi vor prezenta rezultatul. În cazul în care pacientul nu are medic de familie, acesta se va adresa direcţiei de sănătate publică. Medicul de familie are obligaţia luării în evidenţă şi monitorizării stării de sănătate a persoanelor testate pozitiv şi transmite direcţiei de sănătate publică fişa de monitorizare a persoanei izolate, prevăzută în anexa nr. 1c la prezentul plan; – pacienţii internaţi în unităţi sanitare care au fost testaţi cu rezultat pozitiv vor fi izolaţi imediat în zonele destinate pacienţilor cu COVID-19. În urma evaluării clinice şi paraclinice, în funcţie de formele clinice de manifestare ale infecţiei cu SARS-CoV-2, aşa cum sunt definite la pct. II.8 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 434/2021, cu modificările şi completările ulterioare, medicul curant stabileşte traseul pacientului pozitiv corespunzător prevederilor de la pct. V din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 434/2021, cu modificările şi completările ulterioare; – persoanele simptomatice care se prezintă în camera de gardă a unui spital (UPU/CPU) şi sunt testate cu rezultat pozitiv, în funcţie de forma de boală şi prezenţa/absenţa factorilor de risc, acestea vor fi direcţionate în centrele de evaluare* pentru evaluare şi conduita terapeutică; * Centrele de evaluare sunt unităţi funcţionale organizate la nivelul spitalelor având ca structură minimă: cabinet de consultaţii şi tratament şi/sau structură de spitalizare de zi, după caz, laborator de analize medicale şi laborator de radiodiagnostic (aparate pentru radiografie sau tomografie computerizată). – pentru testele cu rezultat pozitiv efectuate la persoanele simptomatice care se prezintă în cabinetul medicului de familie se va aplica ghidul din anexa nr. 1d la prezentul plan. IV. Traseul pacientului confirmat cu infecţie SARS-CoV-2 a) Pacienţii asimptomatici vor fi izolaţi la domiciliu şi monitorizaţi prin medicul de familie pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate şi 7 zile pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile. b) Pacienţii simptomatici vor fi evaluaţi clinic de către medicul de familie şi, după caz, imagistic şi biologic de medicii specialişti din centrele de evaluare. c) La centrul de evaluare se pot prezenta doar persoanele cu un rezultat pozitiv. La nivelul centrului de evaluare are loc: 1. evaluarea clinică a pacientului: simptome, evaluare puls arterial, saturaţia sângelui cu O_2, tensiune arterială, temperatură, greutate; 2. identificarea factorilor de risc: • boli cardiovasculare, inclusiv HTA; • diabet zaharat tip 1 şi 2; • obezitate cu indice de masă corporală peste 30%; • boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronşic; • insuficienţă renală cronică, pacienţii cu dializă cronică; • hepatopatii cronice; • imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară, terapie imunosupresoare sau SIDA; • vârsta peste 65 de ani; • copiii de 12-17 ani cu patologii severe asociate; 3. evaluarea antecedentelor personale patologice/medicaţie pentru afecţiuni cronice, dacă este cazul; 4. interpretarea rezultatelor de laborator şi rezultate imagistice (pentru pacienţii care sunt evaluaţi în centrele de evaluare). Decizii în urma evaluării: 1. Pacienţii fără factori de risc care au manifestări clinice uşoare COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolaţi la domiciliu pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate şi 7 zile pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile şi trataţi şi monitorizaţi la domiciliu prin intermediul medicului de familie. 2. Pacienţii fără factori de risc care au manifestări clinice medii COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolaţi la domiciliu pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate şi 7 zile pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile şi vor fi monitorizaţi ulterior la domiciliu prin intermediul medicului de familie. Pacienţii cu COVID-19 monitorizaţi la domiciliu vor fi îndrumaţi de urgenţă pentru investigare în centrele de evaluare (lista acestora va fi publicată pe pagina web a Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti) în vederea internării/iniţierii tratamentului specific, prin intermediul serviciului 112, în situaţia existenţei următoarelor simptome: • febră înaltă persistentă mai mult de 5 zile sau care reapare după o perioadă de afebrilitate; • tuse seacă intensă sau care se accentuează; • SaO_2 < 94% la pacientul fără afectări respiratorii anterioare COVID-19; • dispnee nou apărută sau accentuarea unei dispnei preexistente; • dureri toracice la inspirul profund; • astenie marcată; • mialgii intense. 3. Pacienţii care nu necesită oxigenoterapie care au manifestări clinice uşoare sau medii de COVID-19 şi care au factori de risc vor fi direcţionaţi prin intermediul serviciului 112 sau se vor deplasa individual, cu evitarea utilizării transportului în comun, pentru a fi evaluaţi în centrele de evaluare (lista acestora va fi publicată pe site-ul DSP), pentru a se decide dacă au indicaţii/contraindicaţii de administrare de medicaţie antivirală şi dacă necesită internare de zi sau continuă. Antiviralele de administrare orală se pot prescrie pentru administrare la domiciliu doar dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii: - se iniţiază la pacienţi în primele 7 zile de boală (faza virală a bolii); – sunt prescrise de către medicul care a evaluat pacientul, după evaluare corespunzătoare pentru excluderea contraindicaţiilor: clinică, biologică, imagistică; – continuarea monitorizării pacientului de către medicul de familie pe parcursul tratamentului şi ulterior până la vindecare. Antiviralele orale se administrează în regim ambulatoriu, doar pe bază de prescripţie medicală. În schimb, medicaţia antivirală cu administrare parenterală se utilizează doar în mediul spitalicesc. Anticorpii monoclonali pot fi administraţi în centrele de evaluare în regim de spitalizare de zi. 4. Vor fi direcţionaţi la spital prin intermediul serviciului 112 pentru a fi internaţi următoarele categorii de pacienţi: a) pacienţii care prezintă semne de agravare legate de infecţia cu SARS-CoV-2, respectiv simptomele menţionate la punctul 2, sau nu prezintă semne de agravare legate de infecţia SARS-CoV-2, dar au o decompensare a bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu. b) pacienţii care necesită oxigenoterapie, care au manifestări severe de COVID-19 sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcţii vitale şi/sau au sepsis/şoc septic (cu stare critică). Excepţie vor face doar cei care vor refuza internarea, refuz exprimat în scris, în pofida informării privind riscurile evolutive; c) pacienţii care nu au manifestări severe determinate de COVID-19, dar care au alte afecţiuni care impun asistenţă spitalicească din cauza imposibilităţii acestora de a fi trataţi şi monitorizaţi eficient la domiciliu. 5. Pacienţii simptomatici vor fi izolaţi, în funcţie de deciziile luate în evaluare la domiciliu/unitatea sanitară care asigură asistenţa medicală a pacienţilor cu COVID-19, pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate şi 7 zile pentru cele vaccinate sau cele trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile. V. Criterii de internare pentru pacienţii cu COVID-19 a) Internarea pacienţilor în spitale de nivel I, II sau III este recomandată de medicul care evaluează bolnavul. b) Internarea pacienţilor se realizează în funcţie de următoarele criterii de severitate a cazului şi de prezenţa/ absenţa factorilor de risc pentru COVID-19: 1. pacienţii care prezintă semne de agravare legate de infecţia SARS-CoV-2 sau nu prezintă semne de agravare legate de infecţia SARS-CoV-2, dar au o decompensare a bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu; 2. pacienţii care necesită oxigenoterapie, care au manifestări severe de COVID-19 sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcţii vitale şi/sau au sepsis/şoc septic (cu stare critică); 3. pacienţii care nu au manifestări severe determinate de COVID-19, dar care au alte afecţiuni care impun asistenţa spitalicească din cauza imposibilităţii acestora de a fi trataţi şi monitorizaţi eficient la domiciliu. VI. Criterii de externare şi vindecare pentru pacienţii cu COVID-19 a) Pacienţii pot fi externaţi cu statutul de vindecat sau atunci când medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice şi paraclinice, cu recomandarea de izolare la domiciliu sau la locaţia declarată de persoană pentru o perioadă stabilită de medicul curant. Pacienţii cărora li s-a recomandat izolarea sunt declaraţi vindecaţi de către medicul de familie, la încheierea perioadei de izolare recomandate. În situaţia în care aceşti pacienţi nu au medic de familie, vindecarea va fi declarată la terminarea perioadei de izolare de către medicul curant care a tratat cazul respectiv. În situaţia în care pacientul este declarat vindecat la externare, unitatea sanitară unde a fost tratat pacientul are obligaţia introducerii statutului de vindecat în platforma Corona Forms în decurs de 24 de ore de la externare. Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locaţia declarată de persoană se face de către medicul de familie, zilnic, prin consultaţie medicală la distanţă. Pentru pacienţii care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnică este efectuată de către direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti. b) Pacienţii cu afecţiune renală care necesită dializă şi care sunt pozitivi la retestare pot fi menţinuţi internaţi până la 10 zile, în vederea asigurării accesului la dializă (procedură care nu poate fi efectuată în condiţii de izolare la domiciliu). c) Pacienţii care prezintă sechele post-COVID-19 după externare (dispnee, fatigabilitate, tulburări neurologice şi altele) trebuie monitorizaţi în continuare atât de medicul de familie, cât şi în servicii de specialitate, cu controale regulate ale funcţiei pulmonare, cardiace, computer tomografie, test de mers, alte investigaţii considerate necesare de medicul curant. d) Pentru pacienţii declaraţi vindecaţi de COVID-19 şi pentru care au trecut cel puţin 10 zile de la data recoltării primului test pozitiv pentru persoanele nevaccinate şi 7 zile de la data recoltării primului test pozitiv pentru persoanele vaccinate sau cele trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile, la reintrarea în colectivitate (loc de muncă, unitate de învăţământ etc.) nu este necesar aviz epidemiologic şi nici solicitarea unui test negativ pentru ARN SARS-CoV-2. e) Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza rezultatelor monitorizării zilnice, prin consultaţia medicală la distanţă, considerând drept criterii de vindecare absenţa manifestărilor clinice pe parcursul perioadei de monitorizare, dar nu mai devreme de sfârşitul celor 10 zile de monitorizare pentru persoanele nevaccinate şi 7 zile de monitorizare pentru persoanele vaccinate sau cele trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile. Starea de vindecat va fi comunicată în scris prin scrisoare medicală transmisă prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanţă direcţiei de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, care are obligaţia introducerii statutului de vindecat în platforma Corona Forms în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii. VII. Anexele nr. 1a-1d fac parte integrantă din prezentul plan. ANEXA 1a la plan *) Anexa nr. 1a este reprodusă în facsimil. Algoritmul de parcurs al pacientului cu simptomatologie specifică COVID-19 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 1b la plan Reguli igienice şi îndrumări pentru persoanele carantinate/izolate Persoanele aflate în carantină/izolare, precum şi familiile/persoanele din aceeaşi locuinţă sau gospodărie trebuie să respecte următoarele reguli igienice şi îndrumări: - persoana carantinată/izolată se va plasa într-o cameră individuală, bine aerisită (de exemplu, aer condiţionat sau aerisirea cu geamurile deschise); – persoana carantinată/izolată îşi limitează deplasările prin casă, evitând să circule prin spaţiile comune (de exemplu: bucătărie, baie), spaţii ce vor fi bine aerisite prin deschiderea geamurilor; – este necesar ca membrii familiei să stea în alte camere sau, dacă acest lucru nu este posibil, să păstreze o distanţă de cel puţin 1 m faţă de persoana izolată (de exemplu, să doarmă într-un pat separat); – igiena mâinilor trebuie să fie riguroasă, înainte şi după prepararea mâncării, înainte de a mânca, după folosirea toaletei şi ori de câte ori mâinile par murdare. Dacă mâinile nu sunt vizibil murdare, se poate folosi un dezinfectant de mâini pe bază de alcool. Pentru mâini vizibil murdare, se recomandă apă şi săpun; – când se efectuează spălarea pe mâini cu apă şi săpun, se folosesc, de preferat, prosoape de hârtie de unică folosinţă pentru a usca mâinile. Dacă acestea nu sunt disponibile, se utilizează prosoape obişnuite curate şi vor fi înlocuite atunci când se udă sau cât mai des posibil; – lenjeria şi ustensile de masă dedicate se folosesc doar de către persoanele izolate; aceste articole trebuie curăţate cu apă şi detergenţi obişnuiţi după utilizare şi pot fi reutilizate; – suprafeţele care sunt frecvent atinse în camera în care este izolată persoana, cum ar fi: noptierele, cadrul patului şi alte piese de mobilier pentru dormitor, se curăţă şi se dezinfectează zilnic; – suprafeţele băilor şi toaletelor se curăţă şi se dezinfectează cu un dezinfectant obişnuit pe bază de clor cel puţin o dată pe zi; – hainele, lenjeria de pat şi prosoapele de baie şi de mâini ale persoanei izolate se curăţă cu detergent obişnuit, folosind maşina de spălat la 60-90°C, şi vor fi uscate bine; – atunci când strănută sau tuşesc, persoanele izolate/carantinate îşi acoperă gura şi nasul cu şerveţel de unică folosinţă sau strănută/tuşesc în plica cotului. Şerveţelul de unică folosinţă se aruncă imediat la gunoi, în sac de plastic, urmat de spălarea imediată a mâinilor cu apă şi săpun. În cazul în care apare cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultăţi la respiraţie, durere în gât, se va contacta sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112. ANEXA 1c la plan *) Anexa nr. 1c este reprodusă în facsimil. FIŞĂ de monitorizare a pacienţilor cu COVID-19 izolaţi la domiciliu Numele şi prenumele pacientului ................................................................... Data recoltării ...... /......./......... (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 1d GHID pentru medicii de familie privind evaluarea pacienţilor suspecţi sau diagnosticaţi cu infecţie cu SARS-COV-2 PAS 1 - Evaluare clinică – identificare FR – evaluare puls, saturaţie, TA, greutate, simptome, temperatură – evaluare medicaţie de fond
┌──────────────────────────────────────┐
│Factori de risc (FR) │
│• boli cardiovasculare, inclusiv HTA; │
│• diabet zaharat tip 1 şi 2; │
│• obezitate cu indice de masă │
│corporală peste 30%; │
│• boli respiratorii cronice, inclusiv │
│astmul bronşic; │
│• insuficienţă renală cronică, │
│pacienţii cu dializă cronică; │
│• hepatopatii cronice; │
│• imunodepresii semnificative, │
│inclusiv boli neoplazice, transplant │
│de organ sau de celule stem, │
│talasemie, anemie falcipară, terapie │
│imunosupresoare sau SIDA; │
│• vârsta peste 65 de ani. │
└──────────────────────────────────────┘
PAS 2 - Confirmare infecţie cu SARS-CoV 2 PAS 3 - Decizie nivel de servicii necesar pacientului: – dacă se identifică oricare dintre semnele de agravare - sunat la 112 - internare; – dacă nu se identifică semnele de agravare legate de infecţia cu SARS-Cov-2, dar are o decompensare a unei boli de fond - sunat la 112 - internare; – dacă nu are semne de agravare, dar are oricare dintre factorii de risc - sunat la 112 - evaluare biologică şi imagistică (spital/centru de evaluare), în vederea administrării de tratament antiviral; – restul pacienţilor - monitorizare la domiciliu. De asemenea, pacienţii evaluaţi în spitalizare/ambulator, cu prescripţie şi neinternaţi se vor monitoriza de către medicul de familie. PAS 4 - Recomandări monitorizare la domiciliu: a) Recomandări generale pentru pacient a.1) recomandări igieno-dietetice: - izolare (singur în cameră dacă este posibil); – aerisire frecventă; – mască pentru cei care îl îngrijesc; – hidratare, hrană, odihnă; a.2) recomandări privind starea de sănătate: - se instruieşte pacientul privind semnele de agravare; – i se indică să îşi ia medicamentele uzuale, dacă se află sub tratament, conform schemei recomandate; – i se indică să îşi monitorizeze saturaţia şi temperatura, cel puţin de două ori pe zi şi oricând simte nevoia; – i se indică să contacteze medicul de familie/112 dacă apare oricare dintre semnele de agravare. b) Recomandări privind prescripţia medicamentelor pentru pacienţii monitorizaţi la domiciliu:
┌────────────────┬─────────────────────┐
│PACIENT │PACIENT SIMPTOMATIC: │
│ASIMPTOMATIC: │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- tratament │
│- nu necesită │simptomatic │
│tratament; │(antipiretice/ │
│- monitorizare │dezobstrucţie nazală │
│la două zile. │etc.); │
│ │- monitorizare │
│ │zilnică. │
├────────────────┴─────────────────────┤
│ATENŢIONĂRI: │
│Prescrierea de antibiotice │
│- Prescrierea de antibiotice (de │
│exemplu, azitromicină) pentru │
│tratamentul COVID-19 este interzisă. │
│- Administrarea de antibiotice se │
│poate face numai în situaţia │
│infecţiilor bacteriene dovedite, care │
│pot să apară în a doua parte a bolii. │
│- Utilizarea de azitromicină şi de │
│alte antibiotice la pacientul îngrijit│
│la domiciliu în COVID-19 reprezintă de│
│cele mai multe ori un abuz, cu │
│consecinţe asupra pacientului, care │
│poate dezvolta efecte colaterale ale │
│administrării de antibiotice (diaree │
│cu C difficile, candidoze, selectare │
│de bacterii rezistente). │
│Prescrierea de corticoizi │
│- Nu se recomandă administrarea │
│dexametazonei sau a altor │
│corticosteroizi în perioada iniţială a│
│bolii, când nu există manifestări │
│severe ale COVID-19 pentru că poate │
│stimula replicarea virală şi agravează│
│/prelungeşte evoluţia bolii. │
│- Iniţierea unui tratament cu │
│corticoizi la pacientul cu COVID-19 │
│aflat la domiciliu în primele zile de │
│boală (fără necesar de oxigenoterapie)│
│reprezintă de regulă un abuz şi poate │
│avea drept consecinţă o evoluţie │
│prelungită sau agravată a bolii. │
├──────────────────────────────────────┤
│Prescrierea de antivirale │
│- Tratamente antivirale orale - sunt │
│disponibile gratuit numai în centrele │
│de evaluare şi în spitale. Acestea │
│sunt utile doar în primele 7 zile de │
│boală, la pacienţii cu factori de risc│
│de evoluţie severă şi după aprecierea │
│eventualelor contraindicaţii sau │
│precauţii. │
│- Oseltamivirul nu este eficient în │
│cazul infecţiei cu SARS-CoV-2, ci în │
│tratamentul şi profilaxia gripei. │
│- Medicaţia antivirală de administrare│
│parenterală (de exemplu, Remdesivir) │
│se utilizează doar în spital. │
│Prescrierea de anticorpi monoclonali │
│- Nu se procură prin farmacii cu │
│circuit deschis. │
│- Anticorpii monoclonali se │
│administrează prin perfuzie, într-o │
│singură administrare, sub supraveghere│
│medicală strictă, în timpul şi după │
│perfuzie (minimum 6 ore), doar în │
│regim de spitalizare de zi sau │
│continuă. │
│Prescrierea de anticoagulante │
│- Pacienţii cu forme medii şi severe │
│care rămân la domiciliu pot primi │
│profilaxie a trombozelor dacă au şi │
│alţi factori de risc pentru tromboze, │
│de exemplu, imobilizarea la pat. │
│- Pacienţii care urmau tratament │
│anticoagulant cronic pentru alte │
│afecţiuni vor continua tratamentul │
│anticoagulant. │
├──────────────────────────────────────┤
│Semne de agravare │
│- febră înaltă persistentă mai mult de│
│5 zile sau care reapare după o │
│perioadă de afebrilitate; │
│- tuse seacă intensă sau care se │
│accentuează; │
│- SpaO_2 < 94% la pacientul fără │
│afectări respiratorii anterioare │
│COVID-19; │
│- dispnee nou-apărută sau accentuarea │
│unei dispnei preexistente; │
│- dureri toracice la inspirul profund;│
│- astenie marcată; │
│- mialgii intense. │
│La apariţia semnelor de agravare, │
│pacienţii cu COVID-19 monitorizaţi la │
│domiciliu vor fi îndrumaţi de urgenţă │
│pentru evaluare în vederea internării!│
└──────────────────────────────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
