Având în vedere Referatul de aprobare nr. 104.001 din 30 iunie 2015 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava - Decizia Etapei de Încadrare nr. 25 din 12 martie 2013, Avizul Ministerului Culturii nr. 1.424 din 11 aprilie 2013, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 225.609 din 29 ianuarie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 36.319 din 8 mai 2013 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 13.442/CD din 12 noiembrie 2014, în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.────────── *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.────────── ART. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat Bucureşti, 15 februarie 2016. Nr. 345. ANEXĂ Planul de management al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa CUPRINS Capitolul 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a Planului de management, scopul şi obiectivele sale 1.2. Scopul şi categoria ariei protejate 1.3. Baza legală privind aria protejata şi Planul de management 1.4. Procesul elaborării Planului de management 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management 1.6. Procedura de implementare a Planului de management Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare 2.1.2. Proprietatea terenurilor şi drepturile de management 2.1.3. Resursele pentru management şi infrastructură 2.1.4. Acoperirea cu hărţi 2.2. Mediul fizic 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante 2.3.2. Fauna 2.3.3. Habitate şi ecosisteme 2.3.4. Peisaj 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1. Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut 2.5. Informaţii socio economice şi culturale: situaţie prezentă 2.5.1. Comunităţi locale 2.5.2. Factori interesaţi în aplicarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa 2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor 2.5.4. Desemnarea sitului 2.5.5. Facilităţi pentru activităţi educative, turism şi recreere şi cercetare Capitolul 3 SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE 3.1. Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa 3.2. Temele managementului propuse pentru situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa 3.2.1. Conservarea biodiversităţii 3.2.2. Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale 3.2.3. Promovarea educaţiei şi conştientizării publicului 3.2.4. Cercetarea ştiinţifică 3.2.5. Monitorizarea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional 3.2.6. Managementul efectiv al ariei naturale protejate Capitolul 4 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1 Priorităţi şi planificare în timp BIBLIOGRAFIE Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa Anexa nr. 2 la Planul de management - Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto-sarmatice din situl Fâneţele seculare Frumoasa Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta cu distribuţia speciei dediţel - Pulsatilla patens din situl Fâneţele seculare Frumoasa Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta cu distribuţia speciei dediţel mare - Pulsatilla grandis din situl Fâneţele seculare Frumoasa Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui - Echium russicum din situl Fâneţele seculare Frumoasa Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta cu distribuţia speciei târtan - Crambe tataria din situl Fâneţele seculare Frumoasa Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta cu distribuţia speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele seculare Frumoasa ABREVIERI
IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii
SMIS - Sistem Unic de Management al Informaţiei
CSNR - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
POS Mediu - Programul Operaţional Sectorial Mediu
ROSCI - Situl de Importanţă Comunitară
SID - Imagini cu baze de date integrate
GIS - Sistem Informatic Geografic
POS - Programul Operaţional Sectorial
ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
CAP. 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a Planului de management, scopul şi obiectivele sale Planul de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa a fost fundamentat pe baza analizării stării biodiversităţii şi a evaluării măsurilor care se pot adopta pentru protejarea valorilor patrimoniului natural, în corelaţie cu ridicarea nivelului de bunăstare al comunităţilor locale. Scopul Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa este gestionarea eficientă, durabilă, a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar şi naţional, ţinând cont de cerinţele de dezvoltare ale comunităţilor locale. Planul de management îşi propune gestionarea eficientă, fundamentată ştiinţific a resurselor naturale din sit. Obiectivele de conservare ale acestei arii protejate sunt: a) conservarea speciilor şi a habitatelor de interes conservativ ţinând cont de necesităţile comunităţilor locale; b) conştientizarea şi implicarea comunităţilor locale în implementarea măsurilor de conservare a valorilor naturale ale sitului; Planul de management este structurat pe temele fundamentale ce vizează: conservarea biodiversităţii, managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale, promovarea educaţiei şi conştientizării publicului, cercetarea ştiinţifică şi managementul efectiv al ariei naturale protejate. 1.2. Scopul şi categoria ariei protejate Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa a fost declarat arie naturală protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Aria protejată cu o suprafaţă de 9.5 ha, a fost încadrată conform clasificării IUCN, la categoria III - monument al naturii: arie protejată, administrată în special pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice. Suprafaţa ocrotită este extinsă la 10 ha, situl fiind declarat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011. Situl se remarcă prin diversitate biologică ridicată, habitate inedite, în special în ceea ce priveşte habitatele ponto-sarmatice. De asemenea, habitatele originale şi bogăţia biodiversităţii crează o remarcabilă frumuseţe a peisajului. În cadrul Sitului Natura 2000, biodiversitatea exprimată ca număr şi originalitate a speciilor şi a habitatelor, corelată cu păstrarea cât mai originală a tradiţiilor şi cu menţinerea activităţilor economice tradiţionale desfăşurate în armonie cu natura, reprezintă surse de dezvoltare durabilă şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor. Scopul Planului de management al Fâneţelor seculare Frumoasa este de a gestiona eficient şi durabil patrimoniul natural în echilibru cu dezvoltarea şi bunăstarea comunităţilor locale. În Fâneţele seculare Frumoasa, patrimoniul natural se concretizează prin habitate şi specii de importanţă conservativă comunitară şi naţională. Planul de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali şi promovarea unei opinii comune pentru a obţine colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate. Managementul sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor, a speciilor şi a peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor şi practicilor agricole, la care se adaugă cultura tradiţională a populaţiei locale. De asemenea, prin prevederile Planului de management se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. 1.3. Baza legală privind aria protejată şi Planul de management - Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a - zone protejate; - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare; - Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011; - Decizia Consiliului Judeţean Suceava nr. 443/2000. 1.4. Procesul elaborării Planului de management Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa a fost iniţiată în cadrul proiectului "Conservarea biodiversităţii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa", contract cu finanţare POS Mediu, Axa prioritară 4. În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante: a) realizarea planificării cu elaborarea unui plan de participare a factorilor interesaţi; b) strângerea şi gruparea informaţiei; c) definirea scopului Planului de management; d) identificarea unui set de teme principale pentru Planul de management, adegvate sitului; e) realizarea unei evaluări a fiecărei teme; f) identificarea unuia sau a mai multor obiective şi indicatori pentru fiecare temă; g) identificarea subtemelor pentru fiecare obiectiv; h) selecţia celei mai bune opţiuni de management pentru tratarea fiecărei subteme; i) identificarea unui set de acţiuni şi indicatori pentru fiecare subtemă; j) identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare; k) asigurarea aprobării, legalizării şi publicării Planului de management. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management Revizuirea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui sau în situaţiile în care managementul biodiversităţii şi peisajului o impune, la propunerea custodelui sau a autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, dacă aceste propuneri au o finalitate cuantificabilă în îmbunătăţirea, refacerea sau restabilirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, în raport cu condiţiile socio-economice. De asemenea, revizuirea Planului de management se poate realiza în cazul apariţiei unor situaţii noi, ca de exemplu ameninţări noi, riscuri naturale sau tehnogene, care nu pot fi prevăzute la momentul elaborării Planului de management. Revizuirea Planului de management se va realiza numai în scopul îmbunătăţirii stării de conservare a resurselor naturale şi nu pentru amplificarea activităţilor antropice de orice natură. Modificările şi reactualizările prezentului Plan de management asigură flexibilitatea necesară custodelui pentru gestionarea situaţiilor generate de evenimente neprevăzute atât naturale, cât şi generate de activitatea antropică. Modificările Planului de management se referă la priorităţi, responsabilităţi şi aspecte legate de cercetarea ştiinţifică ce vor fi analizate la propunerea custodelului. Actualizarea Planului de management Pe baza reevaluării randamentului şi monitorizării continue, este recomandat să se facă modificări ale acţiunilor din plan înainte de elaborarea planului de lucru anual, astfel încât acţiunile planificate în fiecare an să poată fi adaptate în conformitate cu experienţa acumulată în anii anteriori sau în funcţie de schimbările contextului sau de noile cunoştinţe dobândite. În ultimul an de implementare a Planului de management trebuie să aibă loc o revizuire completă a îndeplinirii scopului şi obiectivelor Planului, iar aceasta să fie încorporată în următorul ciclu de planificare. 1.6. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea aplicării tuturor prevederilor din Planul de management revine custodelui Sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa. Implementarea Planului de management se va realiza în colaborare cu instituţiile din teritoriu, a căror implicare este esenţială în îndeplinirea obiectivelor sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, după cum urmează: a) Consiliul Judeţean Suceava; b) autorităţile de mediu: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, precum şi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Suceava; c) Instituţia Prefectului care trebuie să asigure condiţiile necesare pentru dezvoltarea teritorială şi siguranţa mediului înconjurător, potrivit Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare; d) autorităţile administraţiei publice locale; e) agenţii economici; f) administraţiile regiunilor de dezvoltare şi ale euroregiunilor; g) inspectoratele de poliţie, structurile de specialişti montani din cadrul Jandarmeriei Române competente teritorial şi cele ale Poliţiei de Frontieră; h) instituţiile de învăţământ; i) ONG-urile; j) comunităţile locale. CAP. 2 DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare Fâneţele seculare de la Frumoasa, cuprinse în situl Natura 2000 ROSCI0081, aparţin teritoriului administrativ al comunei Moara, situat la 7 km de municipiul Suceava. Localitatea este suprapusă parţial cu situl, ce se învecinează cu un teritoriu intravilan. Calea de acces cea mai apropiată este drumul judeţean Suceava - Fălticeni. Coordonatele geografice: N 47°36'14.98", E 26°11'40.67" Reţeaua de coordonate a sitului Fâneţele seculare Frumoasa este prezentată în tabelul nr. 1. Reţeaua de coordonate a sitului Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 1
┌───────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────┐
│ Puncte reţea triangulaţie │ Coordonate stereo │ Coordonate WGS │ Cotă │
├────────────┬──────────────┼─────────┬──────────┼──────────────┬───────────────┼─────────┤
│ Denumire │ Ordin │ X │ Y │ B │ L │ Z │
├────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┼─────────┤
│La Pietriş 3│ Ordinul III │679139.12│ 590121.63│47°36'19.04"N │ 26°11'49.28"E │ 401.3 │
├────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┼─────────┤
│Dealul │ Ordinul IV │681809.56│ 590867.43│47°37'45.13"N │ 26°12'26.94"E │ 427.4 │
│Crucii 13 │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┼─────────┤
│Ciriţei 1 │ Ordinul IV │680900.48│ 588059.47│47°37'17.07"N │ 26°10'11.81"E │ 452.7 │
├────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┼─────────┤
│Vorniceni │ Ordinul IV │675684.72│ 584939.5 │47°34'29.68"N │ 26°07'38.83"E │ 382.1 │
│Nord │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┴─────────┘
2.1.2. Proprietatea terenurilor şi drepturile de management Datele referitoare la situaţia proprietăţilor din sit şi din jurul acestuia sunt prezentate în tabelul nr. 2. Proprietarii terenurilor sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 2
┌───────────────────────────────────────┬───────┬────────────────┬───────────┬───────────┐
│ Nume proprietar │ Tarla │Denumire parcelă│ Categorie │ Suprafaţă │
│ │ │ │ folosinţă │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3550 │Fâneaţă │ 9.2 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3410_1 │Arabil │ 0.1 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3425_1 │Arabil │ 0.2 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3423_1 │Arabil │ 0.1 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3517_1 │Arabil │ 0.04 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3534_1 │Arabil │ 0.05 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3541_1 │Arabil │ 0.04 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3950_1 │Arabil │ 0.05 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3967_1 │Arabil │ 0.08 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│Domeniul public al statului, │ 29 │ 3993_1 │Arabil │ 0.08 ha │
│administrator Primăria Moara │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┼───────────┼───────────┤
│ Total │ │ │ │ 10 ha* │
└───────────────────────────────────────┴───────┴────────────────┴───────────┴───────────┘
────────── * Suprafaţa sitului este cea existentă pe site-ul www.mmediu.ro────────── Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. 2.1.3. Resursele pentru management şi infrastructură Componentele de infrastructură aflate în perimetrul ariei protejate: clădiri, drumuri, utilităţi sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. 2.1.4. Acoperirea cu hărţi Tipurile de hărţi utilizate în zona Moara sunt prezentate în tabelul nr. 3 Hărţile existente pentru Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 3
┌───────────────────────┬─────────┬───────────────────────┐
│Tipul hărţii │ Scara │ Denumire fişier │
├───────────────────────┼─────────┼───────────────────────┤
│Plan cadastral │ 1:5000 │ Moara 1 │
├───────────────────────┼─────────┼───────────────────────┤
│Trapez L-35-017-A-b │ 1:25000 │ Raster │
├───────────────────────┼─────────┼───────────────────────┤
│SID Moara │ 1:5000 │ Orthofoto │
├───────────────────────┼─────────┼───────────────────────┤
│Hartă geologică │1:200000 │ Raster │
└───────────────────────┴─────────┴───────────────────────┘
2.2. Mediul fizic Materialul parental din zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalaţii nisipoase şi cu vagi urme de fosile calcificate, aparţinute cu predilecţie vârstei Sarmaţiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri şi podişuri din Podişul Sucevei. Suprafaţa restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro şi mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui versant destul de abrupt cu pante de 15-20 grade. La baza acestuia, în partea inferioară, se găseşte o porţiune plană cu formaţiuni microdepresionare, mlăştinoase, chiar cu bălţi stagnante în perioadele de primăvară. Gropi şi alte microforme de relief depresionare, cu apă stagnantă sau exces de umezeală există şi pe traseul versantului, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting uşor în peisaj datorită faptului că vegetaţia este diferită, pâlcurile de stuf şi papură remarcându-se facil pe fondul fâneţelor stepice. Microrelieful mişcat, cu alternanţă de pante abrupte şi mici zone microdepresionare cu apă temporară stagnantă, se datorează fenomenelor de alunecări de teren. Hidrologia zonei este redusă, în primul rând datorită suprafeţei restrânse. Nu există cursuri de apă mari, ci doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv perioadelor ploioase, cantonate în porţiunile microdepresionare de la nivelul rupturilor de pantă. Reprezentarea hidrologică este ilustrată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Clima este temperat continentală cu diferenţe mari între vară şi iarnă. Iernile sunt deosebit de reci şi cu cantităţi mari de zăpadă iar verile sunt mai răcoroase. În podişul Sucevei, temperaturile medii anuale se situează la 8° C. Precipitaţiile sunt diferenţiate pe trepte de relief, fiind de 550-1200 mm. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În regiunea de podiş, direcţia vântului este influenţată de orientarea curenţilor de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primăvara. Vânturile dominante sunt cele vestice. Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie. Valorile parametrilor climatici sunt prezentaţi în tabelul nr. 4. Valorile climatice pentru zona sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 4
┌────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│Temperaturi medii anuale °C │ 6° - 8°C │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Medii şi maxime lunare - iulie │ 18° - 20°C │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Medii şi minime lunare - ianuarie │ 3° - 4°C │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Temperaturi minime absolute │ -31°C │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Temperaturi maxime absolute │ 39°C │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Precipitaţii mm/an │600 - 700 mm/an │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Cantităţi medii lunare - ianuarie │ 30 - 40 mm/an │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Cantităţi medii lunare - iulie │ 60 - 80 mm/an │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Viteze medii ale vântului m/s │ 2.6 m/s │
└────────────────────────────────────────┴───────────────────────┘
În această zonă predomină clasele de soluri din categoria argiluvisoluri şi molisoluri. Ca subtipuri avem soluri cernozomoide şi soluri brune. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante Frumuseţea peisajului şi bogăţia biodiversităţii pe dealurile din preajma comunei Moara a atras atenţia atât simplilor iubitori de natură cât şi specialiştilor. În ceea ce priveşte flora din situl Fâneţele seculare Frumoasa, Procopianu-Procopovici A. observă în anul 1882, un număr de 26 de specii angiosperme, iar Guşuleag M. descrie flora cu ocazia propunerii făcute pentru rezervaţie. Ulterior, Ţopa E., Mitiuc N., Mititelu D., Moraru I., Seghedin T., Boşcaiu N. amplifică studiul florei acestor fâneţe. Într-o amplă lucrare, Mititelu D. şi Cojocaru V. citează 483 specii de plante vasculare, numeroase ciuperci, macromicete şi muşchi. În anul 2002, Institutul de Cercetări Biologice Iaşi, sub tema "Starea actuală a conservării biodiversităţii insulelor de silvostepă din Subcarpaţii Moldovei şi Podişul Sucevei" a efectuat studiul "Cercetări privind biodiversitatea din aria protejată Frumoasa, judeţul Suceava". S-a realizat o analiză floristică a sitului Fâneţele seculare Frumoasa, inventariindu-se 527 de specii şi 14 subspecii, dintre care 53 specii de fungi, 474 specii şi 14 subspecii de cormofite. Cele mai recente evaluări au fost derulate în cadrul proiectului "Conservarea biodiversităţii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa", contract finanţare POS Mediu, Axa prioritară 4. Inventarul floristic al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, include 238 specii de cormofite, aparţinând unui număr de 178 genuri, încadrate în 47 de familii. Poziţia geografică la interferenţa dintre zona nordică şi cea sud-vestică, a generat o diversitate fitogeografică ridicată, fiind prezenţi taxoni cu origini foarte diferite: a) circumpolare: rogozul - Carex diandra; b) euroasiatice: spălăcioasa - Senecio integrifolius, toporaşul - Viola pumila; c) europene: poroinicul - Orchis ustulata; d) central-europene: laptele câinelui - Euphorbia dulcis; e) continentale: stânjenelul de stepă - Iris ruthenica, cinci degete - Potentilla alba, dediţelul - Pulsatila patens, gălbinarea - Serratula wolffi, veronica - Veronica incana; f) pontice: barba boierului - Ajungă laxmanni, vineţeaua - Centaurea marschalliana, sipica - Cephalaria uralensis, zambila pitică - Hyacinthella leucophaea, clopoţelul - Asyneuma canascens; g) mediterano-pontice: lintea pratului - Lathyrus pannonicus; h) mediteraneene: usturoiul sălbatic - Allium flavum, triniţa - Trinia glauca; i) balcano-dacice: centaurea - Centaurea banatica. Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt următoarele: dediţel - Pulsatilla patens, dediţel mare - Pulsatilla grandis, stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica, târtan - Crambe tataria, capul şarpelui - Echium russicum. Vegetaţia tufărişurilor este insulară, ocupând mai puţin de 1% din întreaga suprafaţă a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărişuri, ele nu constituie fitocenoze, ci doar pâlcuri în stepe, care se regăsesc şi în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Vegetaţia praticolă este bine reprezentată, însumând 99% din suprafaţa sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, ocupată de habitate naturale. Pajiştile sitului au compoziţie floristică, structură şi condiţii staţionale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstaţiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajişti stepice xero-termofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaştină, chiar fitocenoze higrofile. Porţiunile de versanţi însoriţi, cu expoziţie vestică, îndeplinesc condiţiile pentru o vegetaţie de pajişti xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dediţeii - Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria şi capul şarpelui - Echium russicum. Datorită prezenţei acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite şi xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene şi eurasiatice, cu accent pe cele xerofite şi termofile, ce definesc pajiştile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuţa de primăvară - Adonis vernalis sau frăsinelul - Dictamnus albus, in galben - Linum flavum, ineaţă - Linum austriacum, iarba mare - Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante pentru calitatea peisajului. Fâneţele au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara şi la începutul verii. În zona joasă, microdepresionară, regimul hidric este complet diferit faţă de cel de pe versanţi, datorită rupturilor de pantă şi stagnărilor de apă, ceea ce favorizează instalarea unei vegetaţii higrofile, de mlaştină, cu stuf şi papură ce formează stratul dominant, înalt şi compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc şi pe rupturile de pantă de pe versanţi, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat. Asociaţiile vegetale din situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociaţiile vegetale din situl Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 5
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Asociaţia vegetală │ Importanţa conservativă │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Festuco valesiacae - Stipetum capillatae │Fitocenoze de stepă ponto-sarmatică │
│ │- de interes comunitar │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Scirpo - Phragmitetum │Fitocenoze fără valoare conservativă │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Junc - Molinietum │Fitocenoze suport pentru habitat de │
│ │interes comunitar │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Juncetum effusi │Fitocenoze fără valoare conservativă │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
2.3.2. Fauna Datorită suprafeţei restrânse şi presiunii puternice a factorului antropic, fauna fâneţelor este redusă. Suprafaţa mică determină ca speciile de mamifere mari să nu poată avea habitat de adăpost, decât cel mult de hrănire, fiind doar în pasaj. Lipsesc de asemenea locurile de cuibărit pentru păsări. Nemeş I. citează specia Caleophora bucovinella, cu arie limitată în această zonă. 2.3.3. Habitate şi ecosisteme În situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte un singur tip de habitat de importanţă conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanţă conservativă, de zone ruderale şi drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spaţii mici, s-a creat o varietate de înclinaţii ale pantelor. Datorită influenţelor antropice există o alterare pregnantă a peisajului natural. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale Comuna Moara este de dată recentă, având o istorie de mai puţin de 60 de ani. Suprafaţa sitului este foarte restrânsă şi nu interferează cu nici un sit arheologic sau monument istoric. 2.4.1. Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut Terenul aferent sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa nu a fost utilizat în trecut, fiind în general protejat de panta abruptă, care a păstrat în bune condiţii pajiştilor stepice, cu taxoni floristici rari. În prezent, în perimetrul sitului, pe lângă fâşia de fâneaţă se găsesc culturi şi drumuri agricole. În imediata proximitate sunt case, gospodării şi anexe. 2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: situaţie prezentă 2.5.1. Comunităţi locale Suprafaţa comunei Moara este de 4686 ha, dintre care intravilan 696 ha, iar extravilan 3990 ha. Comuna are în componenţă 7 sate: Bulai, Frumoasa, Liteni, Moara Carp, Moara Nică, Vornicenii Mari şi Vornicenii Mici. În comuna Moara există 1730 de locuinţe, cu 4697 de locuitori. În prezent, majoritatea locuitorilor comunei Moara lucrează în municipiul Suceava, dezvoltând totodată şi spaţiul economic al localităţii, prin valorificarea agricolă a terenurilor. Activităţile specifice zonei sunt agricultura, în special cultura cartofului, comerţul, construcţiile şi alimentaţia publică. Obiectivele turistice ale comunei sunt: a) situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa; b) biserica "Adormirea Maicii Domnului" din localitatea Bulai; c) biserica din lemn "Sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril" din localitatea Moara Nică; d) ruina Bisericii lui Oana de la Tulova - sat Vornicenii Mari. Facilităţile oferite investitorilor, menţionate pe site-ul Primăriei comunei Moara sunt: rezervaţia naturală floristică Frumoasa, facilităţi fiscale pentru primii 5 ani, apă şi canalizare, terenuri pentru investiţii, mână de lucru calificată, bază sportivă, proiectele de investiţii, extinderea reţelei electrice, canalizare, extindere asfaltare şi pietruire drumuri. Oamenii iubitori de artă şi folclor au format ansamblul "Ciobănaşul din Moara". Din anul 2009, în data de 21 mai, la Moara Nică, de sărbătoarea "Sfinţilor Constantin şi Elena" are loc festivalul folcloric "Ograda cu dor". Comunitatea locală beneficiază de 5 şcoli şi 5 grădiniţe. 2.5.2. Factori interesaţi în aplicarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa Managementul durabil al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa este de interes pentru custodele sitului şi pentru ceilalţi factori enumeraţi în tabelul nr. 6. Factorii interesaţi de existenţa şi implementarea Planului de management Tabelul nr. 6
┌─────┬───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Nr. │ Factorii interesaţi │ Observaţii │
│crt. │ │ │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 1. │Agenţia pentru Protecţia │a) desfăşurarea de activităţi de │
│ │Mediului Suceava │gestionare a sitului, în calitate de │
│ │ │custode │
│ │ │b) avizarea activităţilor din sit │
│ │ │c) elaborarea de proiecte pentru │
│ │ │finanţarea activităţilor din sit │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 2. │Proprietari de terenuri │a) venituri din resursele naturale │
│ │ │deţinute - pajişti, păşuni, produse │
│ │ │accesorii │
│ │ │b) nivel de acceptare a sitului │
│ │ │actualmente rezonabil însă cu risc de │
│ │ │respingere în situaţia apariţiilor de │
│ │ │restricţii - datorate slabei informări şi│
│ │ │a lipsei plăţilor compensatorii │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 3. │Autorităţi ale │a) venituri din taxe şi impozite │
│ │administraţiei publice │b) implementarea unor strategii de │
│ │locale │dezvoltare │
│ │ │c) beneficiari ai planurilor de urbanism │
│ │ │şi amenajare a teritoriului │
│ │ │d) avizarea şi autorizarea diverselor │
│ │ │activităţi │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 4. │Consiliul Judeţean Suceava │ │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 5. │Consiliul Local Moara │ │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 6. │Administratorii fondurilor │a) avizarea şi controlul gestionării │
│ │de vânătoare │activităţilor │
│ │ │b) avizarea şi controlul gestionării │
│ │ │activităţilor în teren │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 7. │ Direcţia Silvică Suceava │ │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 8. │Inspectoratul Teritorial de│ │
│ │Regim Silvic şi Vânătoare │ │
│ │Suceava │ │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 9. │Sistemul de Gospodărire a │a) avizarea şi controlul activităţilor; │
│ │Apelor Suceava │potenţial conflict cu planurile de │
│ │ │amenajare hidrologice │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 10. │Agenţia de Plăţi şi │a) măsuri agromediu │
│ │Intervenţie pentru │b) plăţi directe privind Natura 2000 │
│ │Agricultură │ │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 11. │Direcţia Sanitară │a) avizarea, controlul şi sprijinirea │
│ │Veterinară şi pentru │activităţilor de creştere a animalelor │
│ │Siguranţa Alimentelor │b) monitorizarea bolilor la animale │
│ │ │ domestice │
│ │ │c) rol în dezvoltarea registrului │
│ │ │naţional privind uciderile accidentale │
│ │ │ale speciilor de faună protejate │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 12. │Inspectoratul Judeţean de │a) acţiuni de prevenire şi combatere │
│ │Poliţie Suceava, │a activităţilor ilegale în cadrul sitului│
│ │Jandarmeria Suceava │- patrulări împreună cu custodele │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 13. │comunităţi locale │a) recreere, turism, sărbători │
│ │ │tradiţionale │
│ │ │b) recoltarea fructelor de pădure, │
│ │ │ciuperci, plante medicinale │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 14. │Proprietarii caselor de │a) promovarea ariei protejate │
│ │vacanţă/cabanelor │b) unele dintre ele pot genera presiune │
│ │ │antropică asupra sitului │
│ │ │c) potenţial pentru sprijinirea │
│ │ │dezvoltării durabile a zonei │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 15. │Universitatea "Ştefan cel │a) cercetare ştiinţifică │
│ │Mare" din Suceava │b) studii │
│ │ │c) implementare proiecte │
│ │ │d) arie pentru aplicaţii pentru │
│ │ │activităţi cu studenţii │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 16. │Agenţi economici care │a) avizare şi control │
│ │achiziţionează plante │b) colectarea necontrolată a produselor │
│ │medicinale, fructe de │- potenţiale conflicte cu măsurile │
│ │pădure, ciuperci │de management Natura 2000 │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 17. │Proprietari de animale/ │a) păşunatul reprezintă o activitate │
│ │stâne │benefică menţinerii unui nivel ridicat al│
│ │ │biodiversităţii │
│ │ │b) conflict cu măsurile de management │
│ │ │Natura 2000 pentru habitatele forestiere │
│ │ │c) avizarea activităţilor de creştere a │
│ │ │animalelor │
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 18. │ONG-uri/asociaţii │a) realizarea de studii │
│ │ │b) dezvoltarea unor proiecte │
│ │ │c) organizarea unor acţiuni de │
│ │ │voluntariat şi conştientizarea publicului│
├─────┼───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 19. │Instituţia Prefectului │administrarea teritoriului judeţelui │
└─────┴───────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor din perimetrul sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, activităţile se rezumă doar la cele agricole. O parte semnificativă a sitului, ocupată de fâneţe stepice, este menţinută ca rezervaţie, iar activităţile agricole sau de altă natură sunt restricţionate. În jurul sitului, terenurile sunt arate, semănate şi recoltate, în special cu cartofi şi porumb. De asemenea, există un drum agricol care traversează situl. 2.5.4. Desemnarea sitului Ca arie protejată din categoria III IUCN, situl a fost desemnat ca monument al naturii, arie protejată administrată în special pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice. Acestea sunt stepele ponto-sarmatice şi speciile floristice menţionate în Formularul Standard Natura 2000. 2.5.5. Facilităţi pentru activităţi educative, turism, recreere şi cercetare ştiinţifică Existenţa sitului Natura 2000 în zonă, reprezintă un beneficiu pentru educaţia tinerei generaţii din comuna Moara şi municipiul Suceava, aflat în vecinătate. În prezent, situl nu dispune de un centru propriu de informare a publicului, activităţile de educare, informare, conştientizare derulându-se în aer liber sau în spaţiile şcolilor gimnaziale din comuna Moara. Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa nu a intrat în circuitul turistic sau de recreere al zonei. Deşi este considerat o arie naturală cu potenţial ştiinţific, acţiunile custodelui vor fi orientate şi spre promovarea turistică a sitului. Speciile floristice şi faunistice de interes conservativ, precum şi habitatele inedite constituie resurse de dezvoltare ştiinţifică atât zonală, cât şi naţională. Cercetătorii de la universităţi sau institute de cercetare pot desfăşura activităţi de cercetare pe teren cu acordul custodelui. CAP. 3 SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE 3.1. Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa este de a menţine şi proteja speciile şi habitatele de interes conservativ, a diversităţii floristice cu valoare ştiinţifică ridicată şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, prin reglementarea utilizării resurselor naturale ale ariei naturale protejate. 3.2. Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt următoarele: - conservarea biodiversităţii; - managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale; - promovarea educaţiei şi conştientizării publicului; - cercetarea ştiinţifică; - monitorizarea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional; - managementul efectiv al ariei naturale protejate. 3.2.1. Conservarea biodiversităţii Conservarea biodiversităţii sitului Natura 2000, este necesară datorită prezenţei unor specii şi habitate de interes comunitar. Restrângerea arealului formaţiunilor ponto-sarmatice, a tufărişurilor şi stepelor, precum şi a speciilor floristice şi faunistice, s-a datorat în primul rând schimbării folosinţei terenurilor, extinderii terenurilor desţelenite, arate şi cultivate dar şi schimbărilor climatice. Proprietarii şi deţinătorii de terenuri au obligaţia de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice pentru situaţii de urgenţă, conform art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. În imediata apropiere a fâneţelor se găsesc case, gospodării şi evacuări de ape menajere, toate constituindu-se în factori de presiune puternică asupra speciilor şi habitatului de interes. În sit este necesar să existe un bun management al deşeurilor menajere, care pot avea impact negativ asupra mediului. Evaluarea stadiului de conservare a valorilor biodiversităţii din situl Natura 2000, a pus în evidenţă următoarele caracteristici: Cea mai mare întindere, pe versantul principal cu expoziţie puternic însorită şi înclinaţie mare, o are fâneaţa, cu caracteristicile unei stepe. Stepele ponto-sarmatice 62C0* sunt un habitat valoros, cu o suprafaţă în restrângere la nivel european, bine reprezentat în Fâneţele seculare Frumoasa, ocupând aproximativ 10 ha, ceea ce reprezintă 90% din suprafaţa sitului. Starea de conservare a acestui tip de habitat este bună, cunoscându-se compoziţia floristică a asociaţiilor de suport, precum şi ameninţările care se exercită asupra lor. Din cele 10 hectare ale rezervaţiei, 8,5 - 9 ha sunt ocupate de pajişte, iar restul fiind tufărişuri de Rosa gallica şi salcâm. Regimul hidric moderat spre modest determină instalarea unor specii rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiştile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiştile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcţie de compoziţia de specii, combinaţii ale acestora. Porţiunile de versanţi însoriţi, cu expoziţii puternic expuse, îndeplinesc condiţiile pentru o vegetaţie de pajişti xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dediţeii - Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria şi capul şarpelui - Echium russicum. Primăvara, pajiştile sunt decorative prin coloritul florilor de dediţei - Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, ruscuţe - Adonis vernalis şi frăsinel - Dictamnus albus, care răzbat din gramineele aflate în primele stadii vegetative. La începutul verii, se succed alte specii precum: ineaţă - Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare - Inula salicina, veronică - Veronica orchideea, drăgaică - Galium verum, clopoţei - Campanula bononiensis, care pe lângă aspectul decorativ, sunt importante pentru conservarea habitatului şi calitatea peisajului. Fâneţele seculare Frumoasa, prin calitatea floristică, reprezintă o valoare locală de patrimoniu. Presiunea antropică coroborată cu alunecările şi rupturile de teren, induc modificări în suprafaţa habitatului şi în calitatea floristică. Habitatul are aspectul unei fâneţe, dominate de graminee de talie mijlocie, în care edificatoare sunt: păiuşul - Festuca valesiaca, Koeleria macrantha, colilia - Stippa capillata, Dicanthium ischaemum şi pirul - Agropyron pectiniforme, alături de care se găsesc specii de leguminoase. Stratul inferior este format din ierburi scunde, precum măciulia - Thesium lynophyllon, sugărelul - Teucrium chamaedrys şi betonica - Stachys annuua. Un factor de vulnerabilitate este reprezentat de existenţa unui şir de puieţi de nuci, plantaţi pe pantă, în prima treime a sitului, dinspre drumul judeţean. Aceştia par a creşte în condiţii bune, având înălţimea de aproximativ 50 cm. Menţinerea lor va determina pierderea caracterului de pajişte şi sărăcirea în specii. Se constată şi o tendinţă de descreştere a suprafeţelor, alunecărilor de teren care generează rupturi de pantă, microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte ameninţări de intensitate mare sunt: desţelenirea unor suprafeţe de stepă din sit şi cultivarea lor, existenţa în imediata vecinătate a terenurilor cultivate, sursă de specii ruderale, unele chiar buruieni invazive, păşunatul, managementul defectuos al deşeurilor, existenţa unor drumuri agricole circulate în incinta sitului, traversând aceste stepe, existenţa intravilanului în imediata apropiere, a caselor, a evacuărilor de ape uzate şi a reziduurilor menajere. Se consideră că stepele ponto-sarmatice din Fâneţele seculare Frumoasa au o calitate medie, încadrându-se într-o stare bună de conservare, dar cu risc crescut de degradare. Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto-sarmatice se găseşte în Anexa nr. 2 la Planul de management. Specia dediţel - Pulsatilla patens, menţionată în Formularul Standard al sitului, este prezentă printr-o populaţie consistentă în Fâneţele seculare Frumoasa. Evaluările cantitative, care au evidenţiat prezenţa speciei cu un număr semnificativ de indivizi, denotând o populaţie robustă, se bazează pe măsurătorile efectuate într-un singur an. Se consideră că specia se găseşte într-o stare favorabilă de conservare, cu şanse crescute de menţinere în sit. Ameninţările asupra speciei constau în: insuficienta cunoaştere a populaţiei, necesitând monitorizări multianuale, restrângerea dramatică a habitatului, prin ararea şi cultivarea unor suprafeţe, insuficienta conştientizare a comunităţii locale privind valoarea de patrimoniu a speciei, existenţa intravilanului care creşte presiunea antropică. Harta cu distribuţia speciei dediţel - Pulsatilla patens este în Anexa nr. 3 la Planul de management. Specia dediţel mare - Pulsatilla grandis, menţionată în Formularul Standard, a fost identificată în sit, fiind rară în România. Există date insuficiente cu privire la populaţia speciei, care poate fi uşor confundată cu specia Pulsatilla patens. Prin urmare, datele referitoare la robusteţea populaţională trebuie completate prin monitorizări ulterioare. Ameninţările potenţiale sunt date de restrângerea habitatelor stepice şi insuficienta educare şi conştientizare a populaţiei locale privind valoarea de patrimoniu a speciei. Principala vulnerabilitate este sărăcia datelor referitoare la populaţie. Harta cu distribuţia speciei dediţel mare - Pulsatilla grandis este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management. Specia capul şarpelui - Echium russicum, este menţionată în Formularul Standard al sitului dar evaluările recente nu au confirmat prezenţa ei. Habitatul stepic este adecvat cerinţelor speciei, dar cu toate acestea, nu s-au regăsit indivizi. Este necesară monitorizarea pe o perioadă îndelungată pentru a se constata dacă absenţa este una temporară sau definitivă. Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui - Echium russicum este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management. Specia târtan - Crambe tataria este menţionată în Formularul Standard al sitului Natura 2000, dar evaluările recente nu au confirmat prezenţa ei. Deşi studiile anterioare menţionează existenţa ei în stepele de la Frumoasa, nu există material fotografic sau presat care să certifice acest lucru. Necesită monitorizare în continuare pentru a se constata dacă absenţa este una temporară sau definitivă. Harta cu distribuţia speciei târtan - Crambe tataria este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management. Specia stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica este prezentă în sit, cu o populaţie de mărime medie. Evaluările calitative şi cantitative au evidenţiat un număr de indivizi suficient pentru a asigura continuitatea şi conservarea ei. Rezultatele privind structura populaţiei, funcţiile şi arealul ocupat, confirmă starea de conservare favorabilă a speciei. Ameninţările asupra speciei sunt generate de potenţiala restrângere a habitatului, prin ararea terenurilor şi datorită alunecărilor de teren, de competiţia cu specii alogene, cu potenţial invaziv, de insuficienta informare şi conştientizare a populaţiei locale cu privire la valoarea ei în cadrul patrimoniului natural. Harta cu distribuţia speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica este în Anexa nr. 7 la Planul de management. Obiectivele conservării biodiversităţii sunt următoarele: a) menţinerea habitatelor stepice, printr-un cosit tradiţional; b) extinderea şi îmbunătăţirea structurii tufărişurilor din sit, prin conservarea lor, interzicându-se defrişarea lor; c) conservarea şi promovarea speciilor floristice de interes conservativ din sit, prin gestionarea eficientă a habitatelor suport. Obiectivele conservării biodiversităţii vor fi realizate prin activităţile descrise în tabelul nr. 7. Activităţile şi indicatorii pentru asigurarea managementului biodiversităţii în situl Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 7
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi │ Indicatori de realizare │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Conservarea suprafeţei ocupate de habitatele stepice │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.1. Prevenirea şi stoparea cositului │● 9,2 ha suprafaţa de fâneaţă stepică │
│mecanic în fâneţele stepice din sit. │gestionată durabil │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.2. Încurajarea şi asistarea │● cel mult 0,8 ha culturi agricole în │
│proprietarilor pentru menţinerea │perimetrul sitului │
│terenurilor ca fâneţe şi obţinerea de │● suprafaţa de 9,2 ha de fâneaţă │
│plăţi compensatorii. │menţinută │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.3. Facilitarea cositului manual după │● 9,2 ha suprafaţă de pajişte stepică pe │
│perioada de anteză a speciilor, prin │care speciile de interes conservativ │
│susţinerea proprietarilor pentru │ajung la anteză │
│obţinerea plăţilor compensatorii. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.4. Realizarea unor acţiuni de │● 9,2 ha pe care s-au realizat │
│reconstrucţie ecologică în sit. │acţiuni de reconstrucţie ecologică │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Conservarea suprafeţelor ocupate de tufărişurile ponto-sarmatice │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.5. Interzicerea defrişării │● 10 ha pe care s-a interzis defrişarea │
│tufărişurilor de pe teritoriul sitului. │tufărişurilor │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Conservarea /creşterea populaţiilor speciilor floristice de interes conservativ │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.6. Interzicerea recoltării speciilor de│● 10 ha pe care s-a interzis recoltarea │
│plante de interes conservativ. │speciilor floristice de interes │
│ │conservativ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.7. Reglementarea cositului în perioada │● 10 ha pe care s-a reglementat cositul │
│de anteză a speciilor de interes │ │
│conservativ. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.8. Organizarea unor campanii de │● 300 de persoane instruite │
│conştientizare a populaţiei locale cu │ │
│privire la importanţa conservativă a │ │
│speciilor din sit. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.9. Organizarea de campanii de │● 5 campanii organizate pentru │
│înlăturare a speciilor alogene cu │înlăturarea speciilor invazive din sit │
│potenţial invaziv din sit şi din │ │
│vecinătatea acestuia. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.10. Monitorizarea speciilor de floră de│● 20 de acţiuni de monitorizare a │
│interes conservativ. │speciilor de floră de interes conservativ│
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.11. Interzicerea incendierii vegetaţiei│● 20 de ha de vegetaţie stepică │
│stepice din sit şi din vecinătatea │conservată în sit şi în vecinătatea │
│acestuia. │acestuia │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
3.2.2. Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa include terenuri şi resurse naturale de managementul cărora depinde conservarea speciilor şi habitatelor. Totodată, aplicarea unor măsuri eficiente de management poate constitui o sursă de bunăstare a comunităţii locale din sit. În prezent, 40% din suprafaţă ariei naturale protejate este gestionată protectiv, fiind interzise activităţile agricole, pastorale, de recoltare a plantelor medicinale, a fructelor de pădure şi activităţile turistice. Practic în acest perimetru, este interzisă orice activitate. Suprafaţă este ocupată aproape în întregime de habitate naturale de pajişti şi insule de tufărişuri de calitate bună spre medie, dar cu vulnerabilitate crescută. Ameninţările asupra acestei zone vin dinspre vecinătăţile ocupate de terenurile agricole, ce includ inevitabil şi buruieni cu potenţial invaziv. Acest pericol este amplificat de existenţa drumului agricol ce străbate situl, sursă de ruderalizare şi cale de migraţie a speciilor invazive. Totodată, s-a semnalat prezenţa în zonă a unor specii lemnoase alogene, plantate în anii anteriori care deteriorează aspectul natural al habitatelor şi peisajului, având potenţial invaziv. Existenţa construcţiilor în imediata vecinătate constituie un risc major pentru sit. Culturile predominante sunt cartoful şi porumbul, care au diminuat drastic suprafeţele habitatelor naturale de fâneţe, reducând arealul speciilor stepice de interes conservativ şi permiţând instalarea şi răspândirea speciilor de buruieni cu potenţial invaziv. Cea mai mare parte a suprafeţei sitului este ocupată de pajişti, din care aproximativ 50% sunt pajişti xero-mezofile pe partea superioară a versantului şi mezo-higrofile la bază. În partea inferioară este zona păşunată sporadic de oi şi vite. Gradul de conservare al acestor terenuri este scăzut. Principala ameninţare este generată de păşunat, prin reducerea speciilor bune furajere şi simplificarea compoziţiei floristice, prin tasarea terenului, schimbarea reacţiei chimice a solului datorită dejecţiilor de animale şi prin pătrunderea speciilor de buruieni invazive. O mică parte din suprafaţa sitului este ocupată de căi de acces şi terenuri degradate. Obiectivele de management ale folosirii terenurilor şi resurselor naturale sunt următoarele: a) creşterea suprafeţelor de teren gestionate durabil, în defavoarea celor ocupate de culturi agricole şi a celor păşunate; b) îmbunătăţirea calităţii terenurilor din sit, prin promovarea activităţilor alternative de dezvoltare durabilă, în detrimentul cultivării terenului şi păşunatului; c) monitorizarea, controlul şi reglementarea activităţilor ce utilizează resurse naturale din sit, astfel încât să se continue practicarea activităţilor tradiţionale, fără efecte dăunătoare asupra biodiversităţii, şi peisajului; d) implicarea factorilor interesaţi în gestionarea durabilă a terenurilor din sit; Activităţile necesare pentru folosirea terenurilor şi a resurselor naturale din sit, sunt prezentate în tabelul nr. 8. Activităţile aferente managementului terenurilor din situl Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 8
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi │ Indicatori de realizare │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Creşterea suprafeţei pe care se reinstalează habitate naturale │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.12. Organizarea de evenimente de │- 20 de proprietari care revin la un mod │
│informare şi conştientizare a │tradiţional de utilizare a terenurilor │
│proprietarilor privind măsurile │ │
│compensatorii pe care le obţin prin │ │
│utilizarea tradiţională a terenurilor. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.13. Restricţionarea utilizării drumului│- 2 ha din sit destinate vizitării │
│agricol de pe teritoriul sitului şi │acestuia │
│înlocuirea lui cu o potecă de vizitare │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Scăderea suprafeţei păşunate │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.14. Stoparea păşunatului pe teritoriul │- zero ha de pajişti degradate prin │
│sitului. │păşunat │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.15. Asistarea proprietarilor de animale│- 9,2 ha din suprafaţa pajiştilor │
│în identificarea altor resurse sau │cosite şi nu păşunate │
│modalităţi de hrănire a animalelor. │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Realizarea de activităţi demonstrative privind formele alternative de utilizare a │
│resurselor naturale în manieră durabilă, furnizând beneficii comunităţii locale │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.16. Organizarea unor evenimente de │- 10 evenimente organizate pentru │
│informare şi conştientizare a │conştientizarea proprietarilor de │
│proprietarilor de terenuri privind │terenuri │
│activităţile alternative de utilizare │ │
│durabilă a resurselor naturale, de tipul │ │
│recoltării plantelor medicinale şi │ │
│turism. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.17. Publicarea şi diseminarea de │- 3 publicaţii │
│materiale informative cuprinzând bune │ │
│practici şi activităţi tradiţionale, │ │
│pentru dezvoltarea durabilă a zonei. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.18. Identificarea formelor de turism şi│- 100 de vizitatori │
│vizitare a ariei protejate, prietenoase │ │
│mediului, incluzând turismul fotografic │ │
│sau ştiinţific. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.19. Amenajarea unei infrastructuri de │- 5 panouri informative │
│vizitare │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.20. Monitorizarea activităţii │- 20 de localnici antrenaţi în │
│turistice, prin implicarea comunităţii │activităţi turistice │
│locale. │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Participarea şi sprijinul factorilor interesaţi, în reducerea activităţilor cu │
│impact negativ asupra sitului │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.21. Organizarea de evenimente cu │- 3 evenimente organizate │
│cooptarea şi participarea │ │
│reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi şi │ │
│Intervenţie pentru Agricultură, a │ │
│factorilor decizionali locali şi ai altor│ │
│factori interesaţi, pentru sprijinirea │ │
│proprietarilor de terenuri în obţinerea │ │
│plăţilor compensatorii. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.22. Crearea de parteneriate pentru │- 10 parteneriate încheiate │
│realizarea unor acţiuni de conştientizare│ │
│a publicului privind beneficiile aduse │ │
│de desemnarea sitului Natura 2000. │ │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
3.2.3. Promovarea educaţiei şi conştientizării publicului Una dintre temele esenţiale ale managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, o reprezintă promovarea educaţiei şi conştientizării publicului pentru asigurarea succesului activităţilor de protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar. Suprafaţa ariei protejate este restrânsă fiind înconjurată de terenuri antropizate. Datele culese pe teren au evidenţiat faptul că locuitorii nu sunt suficient de bine informaţi cu privire la folosirea terenurilor şi managementul deşeurilor în situl Fâneţele seculare Frumoasa şi din vecinătatea acestuia. Lipsa de informare a comunităţii locale are impact negativ asupra stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes conservativ din sit. Proprietarii de terenuri nu cunosc oportunităţilor generate de prezenţa sitului Natura 2000 şi de aceea este nevoie de o intensă acţiune de conştientizare a publicului pentru creşterea interesului de conservare a biodiversităţii, în condiţiile păstrării tradiţiilor locale, mai ales a celor legate de utilizarea terenurilor şi obţinerea de produse ecologice. Acest aspect se poate realiza într-o mare măsură prin promovarea acestor valori la nivel turistic, premiză pentru dezvoltarea prosperă a zonei. Obiectivele acestei teme de management sunt următoarele: a) creşterea numărului de persoane interesate de dezvoltarea unor activităţi economice în manieră tradiţională, în vederea îmbunătăţirii patrimoniului natural al sitului; b) creşterea numărului proprietarilor de terenuri din sit şi din împrejurimi care valorifică sustenabil resursele naturale; c) realizarea pe termen lung a unei comunităţi locale informate, cu atitudini corecte faţă de patrimoniului natural al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa. Activităţile de informare, educare şi conştientizare a publicului Tabelul nr. 9
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi │ Indicatori de realizare │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Răspândirea practicilor tradiţionale de utilizare a terenurilor în rândul │
│comunităţii locale │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.23. Organizarea unor evenimente de │- 5 evenimente de conştientizare publică │
│conştientizare a comunităţii locale │organizate │
│pentru promovarea practicilor │ │
│tradiţionale. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.24. Întâlniri cu membrii comunităţii │- 5 întâlniri cu membrii comunităţii │
│locale, pe teme referitoare la utilizarea│locale │
│terenurilor. │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Iniţierea unor activităţi ce utilizează într-o manieră durabilă resursele naturale │
│ale sitului │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.25. Oferirea de modele de bune practici│- 10 ha de teren utilizate într-un mod │
│în utilizarea durabilă a resurselor │durabil prin bune practici │
│naturale. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.26. Asistenţă în înfiinţarea unor firme│- 3 firme înfiinţate pentru valorificarea│
│cu profil de valorificare a produselor │ produselor tradiţionale │
│tradiţionale. │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Fluidizarea acţiunilor de management ale sitului prin creşterea numărului de membri│
│ai comunităţii locale care se implică în conservarea patrimoniului natural │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.27. Organizarea de controale pentru │- un control lunar, pentru stoparea │
│restricţionarea activităţilor cu impact │activităţilor cu impact negativ │
│negativ. │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Colaborarea unui număr mare de cadre didactice la acţiunile de educaţie ale tinerei│
│generaţii din comunitate │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.28. Organizarea, în colaborare cu │- 2 acţiuni anuale organizate în │
│şcolile din comună, a unor acţiuni de │colaborare cu şcolile din comună │
│conştientizare a tinerilor şi de creare │ │
│a unei atitudini pozitive faţă de mediu. │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.29. Realizarea şi administrarea paginii│- 5 acţiuni incluse în pagina web a │
│web a sitului, în colaborare cu elevii şi│sitului │
│cadrele didactice. │ │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
3.2.4. Cercetarea ştiinţifică Speciile şi habitatele de interes comunitar din Fâneţele seculare Frumoasa reprezintă elemente floristice şi ecologice interesante, rare la nivel naţional şi european, putând face obiectul unor studii ştiinţifice taxonomice, genetice, de ecologie aplicată sau ecofiziologie. Obiectivele managementului cercetării în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt: a) fundamentarea ştiinţifică a acţiunilor de management desfăşurate în sit; b) promovarea valorilor ştiinţifice a sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa prin stimularea cercetării şi a interesului mediului academic. Activităţile de cercetare ştiinţifică în situl Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 10
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi │ Indicatori de realizare │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Creşterea interesului cercetătorilor pentru valorile naturale ale sitului │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.30. Promovarea valorii sitului în │- 10 cercetători implicaţi │
│mediul academic │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.31. Construirea infrastructurii de │- 10 cercetători implicaţi în │
│cercetare în sit │monitorizarea şi evaluarea │
│ │biodiversităţii din sit │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Creşterea numărului de publicaţii ştiinţifice având ca subiect valorile naturale │
│ale sitului │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.32. Organizarea de acţiuni cu studenţii│- 20 de studenţi implicaţi în acţiuni de │
│privind biodiversitatea din sit │studiere a biodiversităţii din sit │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Realizarea de parteneriate între custode şi mediul academic │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.33. Încheierea de parteneriate între │- 2 parteneriate încheiate între custode │
│custode şi mediul academic în vederea │şi mediul academic │
│aplicării pentru proiecte ştiinţifice │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Realizarea unor studii ştiinţifice şi a bazei de date privind speciile şi │
│habitatele naturale │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.34. Crearea bazei de date ştiinţifice │- 5 cercetători care contribuie la │
│referitoare la biodiversitatea din sit │actualizarea bazei de date │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.35. Utilizarea studiilor ştiinţifice │- 5 specii monitorizate în sit │
│privind biodiversitatea din sit │ │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
Situl poate fi valorificat ca resursă de educaţie la nivel gimnazial, liceal, universitar şi postuniversitar, prin dezvoltarea de proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. Pentru facilitarea accesului cercetătorilor la valorile patrimoniului natural, trebuie încheiate parteneriate între custode, unităţile de învăţământ şi instituţiile de cercetare. Este nevoie de asigurarea şi protejarea proprietăţii intelectuale a studiilor efectuate în sit şi publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate. 3.2.5. Managementul efectiv al ariei naturale protejate Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa se află în custodia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, care dezvoltă relaţii pozitive cu factorii interesaţi şi beneficiază de susţinere din partea instituţiilor locale. APM Suceava dispune de oportunităţi în atragerea surselor de finanţare prin granturile pe care le poate accesa. Custodele poate încheia parteneriate cu autorităţile locale, universităţi, institute de cercetare şi ONG-uri de profil, în scopul îmbunătăţirii managementului ariilor naturale protejate. Managementul sitului este ameninţat de factori naturali, precum alunecările de teren, de pătrunderea speciilor invazive în sit, de dispariţia unor specii de interes comunitar, de atitudinea incendierea suprafeţelor, construirea de locuinţe şi gospodării în apropierea sitului şi cultivarea terenurilor din sit. Implementarea Planului de management şi a regulamentului sitului va contribui la menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ din situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa. Avizul custodelui sitului este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariei naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestei arii. După aprobarea Planului de management şi a regulamentului ariei naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la situl aflat în discuţie, în cuprinsul acestor planuri. Asigurarea unui management adecvat presupune implicarea eficientă a resurselor umane şi a celor financiare. Activităţile pentru asigurarea managementului sitului Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 11
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi │ Indicatori de realizare │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Creşterea numărului de activităţi de manageriat în situl şi a eficienţei lor │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.36. Achiziţia de informaţie prin │- creşterea bazei de date cu 30% pe an │
│activităţi de cercetare ştiinţifică şi │ │
│colectare de date │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.37. Instruirea personalului implicat │- 2 acţiuni anuale de instruire a │
│în administrarea sitului │personalului │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Accesarea de noi fonduri destinate gestionării durabile a sitului │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.38. Asigurarea şi achiziţionarea │- minimum o resursă financiară accesată │
│resurselor materiale necesare │în 5 ani │
│administrării │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.39. Recrutarea de personal pentru │- 5 persoane angajate │
│gestionarea sitului │ │
├─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
│Reabilitarea infrastructurii informative şi de cercetare ştiinţifică │
├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│A.40. Realizarea de parteneriate între │- un parteneriat încheiat între custode │
│custode şi comunitatea locală şi │şi comunitatea locală │
│desfăşurarea de acţiuni comune care │ │
│privesc situl Natura 2000 │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│A.41. Accesarea surselor de finanţare │- 10 surse de finanţare accesate │
│pentru conservarea patrimoniului sitului │ │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
Activităţile de monitorizare în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 12 Activităţi de monitorizare în situl Fâneţele seculare Frumoasa Tabelul nr. 12
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi de monitorizare │ Activităţi de management │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M1. Realizarea inspecţiilor/monitorizării│A.1., A. 3., A. 4., A. 5., A. 6., A. 7., │
│sistematice sezoniere a reţelei de │A. 10., A. 11., A. 13., A. 14., A. 20. │
│locaţii/ploturi │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M2. Asigurarea de consultări şi revizuiri│A. 17., A. 29., A. 32., A. 33., A. 34., │
│speciale a rapoartelor şi a studiilor │A. 35., A. 36. │
│principale │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M3. Asigurarea că personalul participă şi│A. 8., A. 9., A. 12., A. 15., A. 16., │
│organizează evenimente, trimite rapoarte │A. 17., A. 21., A. 22., A. 23., A. 24., │
│şi rezultate │A. 26., A. 27., A. 28., A. 32, A. 37., │
│ │A. 39., A. 40. │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M4. Discutarea periodică cu localnicii a │A. 1., A. 3., A. 8., A. 9., A. 11. │
│subiectelor legate de igienizarea │ │
│terenurilor │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M5. Evaluarea gradului de conştientizare │A. 8., A. 12., A. 16., A. 21., A. 23., │
│şi înţelegere a grupurilor ţintă înainte │A. 24., A. 25., A. 26., A. 27., A. 28. │
│şi după programele şi acţiunile de │ │
│educaţie şi conştientizare publică │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M6. Redactarea proceselor verbale şi a │A. 2., A. 8., A. 9., A.12., A. 13., │
│rapoartelor la întâlniri şi seminarii │A. 15., A. 16., A. 21., A. 23., A. 24., │
│ │A. 27., A. 28., A. 33. │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M7. Menţinerea bazei de date şi a unei │A. 4., A. 10., A. 29., A. 34., A. 35., │
│arhive GIS cu hărţile, planurile şi alte │A. 36., A. 37. │
│date esenţiale │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M8. Menţinerea situaţiilor financiare şi │A. 38., A. 39., A. 40. │
│a situaţiei veniturilor pentru situl │ │
│Natura 2000 │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M9. Menţinerea planurilor de dezvoltare │A. 37., A. 39. │
│profesională şi a situaţiei │ │
│specializărilor şi training- urilor │ │
│primite de personal │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M10. Menţinerea unei liste cu rolul şi │A. 37., A. 39. │
│responsabilităţile personalului │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M11. Revizuirea periodică a realizărilor │A. 36., A. 37., A. 38., A. 40. │
│din Planul de management │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M12. Pregătirea unui Plan operaţional │A. 36., A. 37,. A. 38., A. 40., A. 41. │
│anual care detaliază implementarea │ │
│activităţilor planificate │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│M13. Pregătirea unei evaluări generale a │A. 36., A. 37,. A. 38., A. 40., A. 41. │
│Planului de management pe parcursul celor│ │
│5 ani şi elaborarea unui nou Plan de │ │
│management │ │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘
CAP. 4 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Priorităţi şi planificare în timp Acţiunile prin care se vor realiza obiectivele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt prevăzute pentru o perioadă de 5 ani, a câte două semestre. Planificarea anuală a fiecărei acţiuni, în anii 1-5, simbolizaţi cu A1-A5, precum şi pe semestre, S1- S2 este detaliată în tabelul nr. 13. Planificarea acţiunilor în perioada de implementare a Planului de management Tabelul nr. 13
┌──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv │ Menţinerea habitatelor stepice printr-un cosit tradiţional │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ An 1 │ An 2 │ An 3 │ An 4 │ An 5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Prevenirea şi stopatul cositului │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ Custodele │În zona de │
│mecanic în fâneţele stepice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rezervaţie │
│sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Încurajarea şi asistarea │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele APIA│ │
│proprietarilor în menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │factori de │ │
│terenurilor ca fâneţe prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │decizie │ │
│susţinerea lor în obţinerea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plăţi compensatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Facilitarea cositului manual după │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele APIA│ │
│perioada de anteză a speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │factori de │ │
│prin sprijinirea proprietarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │decizie │ │
│în vederea obţinerii de plăţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compensatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Identificarea zonelor care │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │Custodele │ │
│necesită reconstrucţie ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ştiinţific │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Extinderea şi îmbunătăţirea structurii tufărişurilor ponto-sarmatice din │
│ │ sit, interzicându-se defrişarea lor │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Interzicerea defrişării │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ Custodele │Pe întregul│
│tufărişurilor de pe teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │teritoriu │
│sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │al sitului │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Conservarea şi promovarea speciilor floristice de interes conservativ din│
│ │ sit prin gestionarea eficientă a habitatelor suport │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Interzicerea culesului speciilor │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele │ │
│de plante de interes conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Reglementarea şi interzicerea │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele │ │
│cositului în perioada de anteză a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de interes conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea unor campanii de │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│conştientizare a populaţiei locale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │ │
│cu privire la importanţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │ │
│conservativă a speciilor din situl│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, │ │
│Natura 2000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de campanii de │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │voluntari, │Se va face │
│înlăturare a speciilor alogene cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │la scara │
│potenţial invaziv din sit şi din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │întregului │
│vecinătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │custodele │sit şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vecinătă- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţilor │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Monitorizarea speciilor de floră │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │Este │
│şi faună de interes conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │necesară │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic │monitoriza-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sezonieră │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Interzicerea incendierii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│terenurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Creşterea suprafeţelor gestionate durabil prin reducerea suprafeţelor │
│ │ ocupate de culturi agricole şi a celor păşunate │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de evenimente de │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │Mai intense│
│conştientizare a proprietarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APIA │în prima │
│privind măsurile compensatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │parte a in-│
│pe care le obţin prin utilizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tervalului │
│tradiţională a terenurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Restricţionarea utilizării │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │În urma │
│drumurilor agricole de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │unor │
│teritoriul sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │acţiuni de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │conştienţi-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zare │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Îmbunătăţirea calităţii terenurilor din sit prin promovarea activităţilor│
│ │alternative de dezvoltare durabilă, în detrimentul cultivării şi │
│ │păşunatului │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Oprirea păşunatului pe teritoriul │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele │ │
│sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Asistarea proprietarilor de │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │Acţiuni de │
│animale în identificarea altor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │conştienţi-│
│resurse sau modalităţi de hrănire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │zare şi │
│ a animalelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │oferirea de│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asistenţă │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │permanentă │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Reglementarea activităţilor cu resurse naturale din sit, astfel încât să │
│ │se permită continuarea activităţilor tradiţionale fără efecte dăunătoare │
│ │asupra biodiversităţii │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de evenimente de │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│conştientizare a proprietarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, APIA,│ │
│privind activităţi de dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietarii │ │
│durabilă şi alternative de tipul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri şi│ │
│recoltării plantelor medicinale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de animale │ │
│sau activităţi de turism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Publicarea şi diseminarea de │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│materiale informative cuprinzând │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │ │
│practici şi activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale, precum şi exemple │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de bune practici pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea durabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Identificarea formelor de turism │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│şi vizitare "prietenoase pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │ │
│natură" incluzând turismul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fotografic sau ştiinţific │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Amenajarea unei minime │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│infrastructuri de vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Monitorizarea activităţii X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│turistice prin implicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│comunităţii locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Generarea de sprijin şi participarea din partea factorilor interesaţi │
│ │pentru gestionarea durabilă a terenurilor din sit │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de evenimente cu │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │Custodele, │Crearea de │
│cooptarea şi participarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │factorii │partene- │
│reprezentanţilor APIA, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │interesaţi │riate │
│factorilor decizionali locali şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a altor factori interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru asistarea proprietarilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în vederea obţinerii plăţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compensatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Colaborarea cu factorii interesaţi│ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │Custodele, │ │
│şi conştientizarea beneficiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │factorii │ │
│aduse de sit în comunitatea locală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │interesaţi │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Creşterea numărului de persoane interesate de dezvoltarea unor │
│ │activităţi economice în manieră tradiţională în vederea îmbunătăţirii │
│ │gestionării patrimoniului natural al sitului │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de evenimente de │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│conştientizare a comunităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│locale pentru promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
│practicilor tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Întâlniri cu comunităţile locale │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│şi diferite categorii sociale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│referitoare la valorile şi modul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
│de gospodărire a resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Creşterea numărului proprietarilor de terenuri din sit şi din vecinătate │
│ │care participă la acţiunile de management ale sitului │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Oferirea de modele de bune │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│practici de utilizare durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │ │
│resurselor naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Asistenţă în înfiinţarea unor │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │Custodele, │ │
│firme cu profil de valorificare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │ │
│a produselor tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Camera de │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comerţ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Realizarea pe termen lung a unei comunităţi locale informate şi cu │
│ │atitudini corecte faţă de dezvoltarea durabilă a regiunii şi faţă de │
│ │patrimoniul natural al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de acţiuni de │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │Custodele │ │
│controlare şi restricţionare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor cu impact negativ, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu implicarea membrilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea în colaborare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcoala de activităţi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concursuri, de conştientizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tinerilor, de creare a unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atitudini pozitive faţă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│existenţa sitului Natura 2000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Realizarea şi administrarea │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│paginii web în colaborare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, cadre│ │
│elevii şi cadrele didactice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │didactice, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │elevi │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Promovarea valorilor ştiinţifice ale sitului Natura 2000 prin │
│ │stimularea cercetării şi a interesului mediului academic │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Promovări ale valorii sitului în │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│mediul academic prin organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │ │
│unui simpozion │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Restaurarea infrastructurii de │ │ X │ X │ │ X │ │ │ X │ X │ │Custodele, │ │
│cercetare din sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Fundamentarea ştiinţifică a acţiunilor de management desfăşurate în sit │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Organizarea de concursuri cu │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │Custodele, │ │
│studenţii şi masteranzii privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │ │
│studiile din sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Încheierea de parteneriate între │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │Custodele, │ │
│custode şi mediul academic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Colectarea continuă de date de la │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │Custodele │ │
│cercetători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Corelarea acţiunilor de management│ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele │ │
│cu datele obţinute din studiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ştiinţifice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┤
│ Obiectiv │Implementarea Planului de management al sitului │
├──────────────────────────────────┼──────────┬────────┬─────────┬───────┬────────┬──────────────┬───────────┤
│ Acţiuni de management │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ A5 │ Responsabili│ Observaţii│
│ ├─────┬────┼───┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬───┼──────────────┼───────────┤
│ │ S1 │ S2 │S1 │ S2 │ S1 │ S2 │S1 │S2 │ S1 │S2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Asigurarea şi achiziţionarea │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele │ │
│resurselor materiale necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Recrutarea, restructurarea │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │Custodele │ │
│resurselor umane pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficientizarea lor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Realizarea de parteneriate cu │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │ X │ │Custodele │ │
│comunitatea locală şi desfăşurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │ │
│de acţiuni comune │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
├──────────────────────────────────┼─────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───────────┤
│Accesarea de resurse de finanţare │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │ X │Custodele, │ │
│pentru conservarea sitului; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │ │
└──────────────────────────────────┴─────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───────────┘
A1-A5 - ani S1-S2 - semestre BIBLIOGRAFIE 1. Doniţa N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş Iovu A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; 2. Boşcaiu N., Lungu L., Seghedin T., 1978, Cercetări sintaxonomice în rezervaţia botanică Ponoare-Bosânci, jud. Suceava. Variaţiile ariei minime şi indicatori informaţionali într-o serie de asociaţii imbricate. Studii şi Comunicări de ocrotirea naturii Suceava, 4:375-393; 3. Burduja C., Dobrescu C., Grâneanu A., Răvăruţ M., Căzăceanu I., Bârcă C., Raclaru P., Turenschi E., 1956, Contribuţii la cunoaşterea pajiştilor naturale din Moldova, sub raport geobotanic şi agroproductiv. Studii şi Cercetări de Biologii şi Ştiinţe Agricole, Iaşi, 7 - 1:83-119; 4. Coldea Gh., 1995-1996, Contribuţii la studiul vegetaţiei României I, Contribuţii Botanice., Cluj-Napoca, 1-8; 5. Dobrescu C., Viţalariu G., 1987, Contribuţii fitocenologice din Moldova, Analele Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, Serie nouă, Secţia II, Biologie, Iaşi, 33:25-28; 6. Oprea I.V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii şi dealuri, Editura Mirton, Timişoara; 7. Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiştilor xeroterme ale clasei Festuco-Brometea, din România, Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupaşcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiştile din Bucovina, Editura Helios, 340p; 9. Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359 p; 10. Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecţie şi conservare a plantelor din România, Editura Alo, Bucureşti, 113 p; 11. Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen P., 2004, Grasslands of România, Editura Alo, Bucureşti, 67 p; 12. Sanda V., Popescu A., Doltu M.I., 1980, Cenotaxonomia grupărilor vegetale din România., Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturale Muzeul Brukenthal, Sibiu, Supliment 24: 1-171; 13. ***1979, Bern Convention of the conservation of European Wildlife and Natural Habitats; and all further recommendation and resolutions; 14. ***Habitats Directive 92/43/EEC- Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora (OJ L 206, 22.7.92); 15. ***Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA, 2010, http://www.natura2000.ro/; 16. *** Documente în manuscris furnizate de către APM Suceava; 17. ***Ghidul primăriilor http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/Primăria-Moara/190772/. ANEXA 1la Planul de management Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 45 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 2la Planul de management Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto-sarmatice din situl Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto-sarmatice din situl Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 46 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 3la Planul de management Harta cu distribuţia speciei dediţel - Pulsatilla patens din situl Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta cu distribuţia speciei dediţel - Pulsatilla patens din situl Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 47 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 4la Planul de management Harta cu distribuţia speciei dediţel - Pulsatilla grandis din situl Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta cu distribuţia speciei dediţel - Pulsatilla grandis din situl Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 48 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 5la Planul de management Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui - Echium russicum din situl Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui - Echium russicum din situl Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 49 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 6la Planul de management Harta cu distribuţia speciei târtan - Crambe tataria din situl Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta cu distribuţia speciei târtan - Crambe tataria din situl Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 50 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 7la Planul de management Harta cu distribuţia speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele seculare Frumoasa────────── *) Notă CTCE: Harta cu distribuţia speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 bis din 30 martie 2016 la pagina 51 (a se vedea imaginea asociată).────────── ----