Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 335 din 19 mai 2009 privind aprobarea unor derogari pentru acceptarea populatiilor locale si a soiurilor de plante agricole amenintate de eroziunea genetica adaptate natural la conditiile locale si regionale si pentru comercializarea semintelor si cartofului pentru samanta ale acestor populatii locale si soiuri
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 29 mai 2009
În baza prevederilor <>art. 12 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante,
având în vedere necesitatea transpunerii Directivei 2008/62/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 de stabilire a anumitor derogãri pentru acceptarea soiurilor locale şi a varietãţilor agricole adaptate natural la condiţiile locale şi regionale şi ameninţate de eroziunea geneticã şi pentru comercializarea seminţelor şi cartofilor de sãmânţã ale acestor soiuri locale şi varietãţi,
ţinând seama de <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de cereale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 66/402/CEE din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de cereale, <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.263/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 66/401/CEE din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de plante furajere, <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.264/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de oleaginoase şi textile, cu modificãrile ulterioare, care transpune Directiva 2002/57/CE privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi textile, <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.265/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de sfeclã de zahãr şi sfeclã furajerã, cu modificãrile ulterioare, care transpune Directiva 2002/54/CE privind comercializarea seminţelor de sfeclã, şi <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, certificarea calitãţii şi comercializarea cartofului pentru sãmânţã, care transpune Directiva Consiliului 2002/56/CE privind comercializarea cartofului pentru sãmânţã, se stabilesc anumite derogãri legate de conservarea in situ şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale prin cultivarea şi comercializarea acestora.
Având în vedere asigurarea conservãrii in situ şi a utilizãrii durabile a resurselor genetice vegetale, populaţiile locale şi soiurile adaptate natural la condiţiile locale şi regionale şi ameninţate de eroziunea geneticã (soiuri de conservare) trebuie cultivate şi comercializate chiar şi în cazul în care acestea nu îndeplinesc cerinţele generale privind acceptarea soiurilor şi comercializarea seminţelor şi a cartofului pentru sãmânţã. Pentru a atinge acest obiectiv este necesar sã se prevadã derogãri în ceea ce priveşte acceptarea soiurilor de conservare, pentru includerea acestora în cataloagele naţionale ale soiurilor din specii de plante agricole, precum şi pentru producerea şi comercializarea seminţelor şi a cartofului pentru sãmânţã din aceste soiuri.
Ţinând seama de producerea şi comercializarea seminţelor şi a cartofului pentru sãmânţã din soiuri de conservare, trebuie prevãzutã o derogare de la certificarea oficialã.
Având în vedere garantarea desfãşurãrii comercializãrii seminţelor şi a cartofului pentru sãmânţã în contextul conservãrii resurselor genetice vegetale, trebuie prevãzute restricţii, mai ales în ceea ce priveşte regiunea de origine. În vederea contribuirii la conservarea in situ şi la dezvoltarea durabilã a soiurilor respective, România trebuie sã dispunã de posibilitatea de a aproba regiuni suplimentare.
Luând în considerare faptul cã trebuie stabilite cantitãţi maxime pentru comercializarea fiecãrui soi de conservare şi o cantitate totalã pentru ansamblul de soiuri de conservare din cadrul unei singure specii, pentru a garanta respectarea acestor cantitãţi, autoritatea oficialã din România trebuie sã cearã producãtorilor sã notifice cantitãţile de soiuri de conservare pe care intenţioneazã sã le producã şi, pe de altã parte, trebuie sã repartizeze cantitãţi producãtorilor.
Având în vedere faptul cã trebuie garantatã trasabilitatea seminţelor şi a cartofului pentru sãmânţã prin intermediul unor cerinţe corespunzãtoare privind sigilarea şi etichetarea,
ţinând seama de faptul cã trebuie garantatã aplicarea corectã a normelor prevãzute de prezentul ordin, trebuie monitorizate culturile de seminţe, trebuie testate seminţele şi trebuie efectuat postcontrolul oficial. Cantitãţile de seminţe din soiuri de conservare introduse pe piaţã trebuie raportate de cãtre furnizori la autoritatea oficialã din România şi de cãtre autoritatea oficialã din România la Comisie,
având în vedere Referatul nr. 118.163 al Serviciului de selecţie vegetalã şi calitatea seminţelor,
în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale,
ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale emite urmãtorul ordin:
CAP. I
Obiect şi definiţii
Obiect
ART. 1
(1) În ceea ce priveşte speciile de plante agricole care intrã sub incidenţa <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de cereale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care transpune Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de cereale, <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.263/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care transpune Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de plante furajere, <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.265/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de sfeclã de zahãr şi sfeclã furajerã, care transpune Directiva 2002/54/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea seminţelor de sfeclã, <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi a normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, certificarea calitãţii şi comercializarea cartofului pentru sãmânţã, care transpune Directiva 2002/56/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea cartofilor de sãmânţã, şi a <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.264/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul, certificarea calitãţii şi comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi textile, care transpune Directiva 2002/57/CE, prezentul ordin stabileşte anumite derogãri legate de conservarea in situ şi utilizarea durabilã a resurselor genetice vegetale prin cultivarea şi comercializarea acestora:
a) pentru a fi acceptate în vederea includerii în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a populaţiilor locale şi a soiurilor ameninţate de eroziunea geneticã, adaptate natural la condiţiile locale şi regionale, care transpune Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole;
b) în vederea comercializãrii seminţelor şi cartofului pentru sãmânţã din populaţii locale şi soiuri.
(2) Dacã nu se prevede altfel în prezentul ordin, se aplicã prevederile <>ordinelor ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, 1.263/2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, 1.264/2005, 1.265/2002, 1.266/2005 şi 1.348/2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Definiţii
ART. 2
(1) În cuprinsul prezentului ordin, termenii folosiţi se definesc astfel:
a) conservarea in situ înseamnã conservarea materialului genetic în mediul sãu natural şi, în cazul speciilor de plante cultivate, în mediul agricol în care şi-au dezvoltat caracterele distinctive;
b) eroziune geneticã înseamnã pierderea diversitãţii genetice între şi în cadrul populaţiilor sau soiurilor din aceeaşi specie, de-a lungul timpului, sau reducerea bazei genetice a unei specii datoritã intervenţiei umane sau schimbãrilor de mediu;
c) populaţie localã înseamnã un ansamblu de populaţii sau clone ale unei specii de plante care s-a adaptat natural la condiţiile de mediu ale regiunii în care s-a dezvoltat;
d) sãmânţã înseamnã sãmânţa şi cartoful pentru sãmânţã, cu excepţia cazurilor în care cartoful pentru sãmânţã este exclus în mod expres.
(2) În contextul prezentului ordin, mãsurile oficiale înseamnã mãsuri luate de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale prin autoritãţile responsabile:
(i) Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, în conformitate cu <>Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;
(ii) autoritatea oficialã naţionalã centralã responsabilã privind calitatea seminţelor, stabilitã prin <>Legea nr. 266/2002 - Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor (INCS);
(iii) autoritãţile oficiale responsabile stabilite la nivel teritorial, în subordinea autoritãţii oficiale centrale - inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului sãditor (ITCSMS) şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor (LCCSMS);
(iv) autoritãţile responsabile în domeniul resurselor genetice vegetale sau organizaţiile recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
CAP. II
Acceptarea varietãţilor de conservare
Acceptarea soiurilor de conservare
ART. 3
Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate accepta în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România populaţiile locale şi soiurile menţionate la art. 1 alin. (1) lit. a), cu condiţia respectãrii cerinţelor stabilite la art. 4 şi 5. Astfel de populaţii locale sau soiuri trebuie menţionate în catalogul comun de plante agricole ca soiuri de conservare.
Cerinţe fundamentale
ART. 4
(1) Pentru a fi acceptatã/acceptat ca soi de conservare, populaţia localã sau soiul menţionat la art. 1 alin. (1) lit. a) trebuie sã prezinte un interes pentru conservarea resurselor genetice vegetale.
(2) Prin derogare de la art. 7 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate adopta pentru unele specii, prin ordin, propriile prevederi privind distinctivitatea, stabilitatea şi uniformitatea soiurilor de conservare. În asemenea cazuri, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor se asigurã cã pentru distinctivitate şi stabilitate se aplicã cel puţin caracteristicile menţionate în:
a) chestionarele tehnice împreunã cu protocoalele de testare ale Oficiului Comunitar al Soiurilor de Plante (CPVO), enumerate în anexa nr. 5 la <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se aplicã speciilor respective; sau în
b) chestionarele tehnice prevãzute în ghidurile Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante (UPOV), enumerate în anexa nr. 6 la <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se aplicã speciilor respective.
În ceea ce priveşte evaluarea uniformitãţii, se aplicã prevederile <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care transpune prevederile Directivei 2003/90/CE a Comisiei din 6 octombrie 2003 de stabilire a mãsurilor de punere în aplicare a articolului 7 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului în ceea ce priveşte caracteristicile minime de analizat şi condiţiile minime de verificare a anumitor soiuri de specii de plante agricole.
Cu toate acestea, în cazul în care nivelul uniformitãţii este stabilit pe baza plantelor netipice, se aplicã o populaţie standard de 10% şi o probabilitate de acceptare de cel puţin 90%.
Cerinţe procedurale
ART. 5
Prin derogare de la art. 7 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu este cerutã nicio examinare oficialã dacã urmãtoarele informaţii sunt suficiente pentru luarea unei decizii referitoare la admiterea soiurilor de conservare:
a) descrierea soiului de conservare şi denumirea acestuia;
b) rezultatele testelor neoficiale;
c) cunoştinţele dobândite din experienţa practicã în timpul cultivãrii, reproducerii şi utilizãrii, aşa cum au fost notificate de cãtre solicitantul din România;
d) alte informaţii din partea autoritãţilor responsabile în domeniul resurselor genetice vegetale sau din partea organizaţiilor recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
Excluderea de la acceptare
ART. 6
Un soi de conservare nu poate fi acceptat în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã în cazul în care:
a) acest soi este deja înscris în catalogul comun al soiurilor de plante agricole ca soi, altul decât soiul de conservare, sau în cazul în care a fost radiat din catalogul comun în ultimii 2 ani ori dacã beneficiazã de mai puţin de 2 ani din intervalul acordat în conformitate cu art. 15 din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; sau
b) este protejat de un drept comunitar privind soiurile de plante în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2.100/1994 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecţie comunitarã a soiurilor de plante ori de un drept naţional privind protecţia juridicã a soiurilor de plante sau în cazul în care se aflã în curs o cerere pentru obţinerea acestui drept.
Denumirea
ART. 7
(1) În ceea ce priveşte denumirile soiurilor de conservare cunoscute înainte de 25 mai 2000, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate permite derogãri de la Regulamentul (CE) nr. 930/2000 al Comisiei din 4 mai 2000 privind stabilirea regulilor de aplicare legate de eligibilitatea denumirilor soiurilor de plante agricole şi specii de legume, cu excepţia cazului în care asemenea derogãri ar încãlca drepturile anterioare ale unei terţe pãrţi care este protejatã în conformitate cu art. 2 din respectivul regulament.
(2) Prin derogare de la art. 9 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate accepta mai mult de o denumire pentru un soi, în cazul în care este vorba despre denumiri tradiţionale.
Regiunea de origine
ART. 8
(1) În cazul în care Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor acceptã un soi de conservare, identificã regiunea sau regiunile în care se cultivã soiul în mod tradiţional şi în care acesta s-a adaptat în mod natural, denumitã în continuare regiune de origine. În stabilirea regiunii de origine pentru un anumit soi se va ţine cont de informaţiile furnizate de cãtre autoritãţile responsabile în domeniul resurselor genetice vegetale sau de organizaţiile recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale. În cazul în care regiunea de origine se situeazã pe teritoriul României şi al altor state membre, aceasta trebuie identificatã de cãtre Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, de comun acord cu toate statele membre în cauzã.
(2) Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor sau autoritãţile din statele membre care procedeazã la identificarea regiunii de origine trebuie sã notifice Comisiei regiunea identificatã.
Menţinerea
ART. 9
Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor şi autoritatea oficialã se asigurã cã menţinerea unui soi de conservare trebuie efectuatã în regiunea de origine.
CAP. III
Producerea de seminţe şi comercializarea
Producerea de seminţe şi comercializarea
ART. 10
(1) Prin derogare de la cerinţele de certificare stabilite la art. 3 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.263/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 3 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 3 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.265/2005 , art. 3 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.266/2005 şi la art. 3 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.264/2005 , seminţele unui soi de conservare pot fi introduse pe piaţã în cazul în care acestea respectã dispoziţiile alin. (2), (3) şi (4).
(2) Seminţele trebuie sã îşi aibã originea în seminţe produse în conformitate cu practici bine definite pentru menţinerea soiului, stabilite de menţinãtorul soiului împreunã cu Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor.
(3) Seminţele, cu excepţia seminţelor de Oryza sativa, trebuie sã îndeplineascã cerinţele de certificare a seminţelor certificate prevãzute în <>ordinele ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nr. 1.263/2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nr. 1.264/2005, nr. 1.265/2005 şi nr. 1.266/2005, cu excepţia cerinţelor privind puritatea varietalã minimã şi a cerinţelor privind examinarea oficialã sau examinarea sub supraveghere oficialã. Seminţele de Oryza sativa trebuie sã îndeplineascã cerinţele de certificare privind seminţele certificate, a doua generaţie, prevãzute în <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia cerinţelor referitoare la puritatea varietalã minimã şi a cerinţelor privind examinarea oficialã sau examinarea sub supraveghere oficialã. Seminţele trebuie sã aibã o puritate varietalã suficientã.
(4) În ceea ce priveşte cartoful pentru sãmânţã, autoritatea oficialã din România poate prevedea sã nu se aplice prevederile art. 10 din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.266/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la calibru.
Regiunea de producere a seminţelor
ART. 11
(1) România se asigurã ca sãmânţa unui soi de conservare sã poatã fi produsã numai în regiunea de origine. În cazul în care condiţiile privind certificarea prevãzute la art. 10 alin. (3) nu pot fi respectate în regiunea respectivã, datoritã unei probleme de mediu specifice, autoritatea oficialã din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot aproba regiuni suplimentare pentru producerea seminţelor, ţinând seama de informaţiile furnizate de cãtre autoritãţile responsabile cu resursele genetice vegetale sau de cãtre organizaţiile recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale. Cu toate acestea, seminţele produse în regiunile suplimentare pot fi utilizate exclusiv în regiunile de origine.
(2) Autoritatea oficialã din România notificã Comisiei şi celorlalte state membre regiunile suplimentare pe care intenţioneazã sã le aprobe în vederea producerii de seminţe, în conformitate cu alin. (1). Comisia şi celelalte state membre pot, în termen de 20 de zile lucrãtoare de la data primirii acestor notificãri, sã cearã ca notificarea sã fie supusã Comitetului permanent pentru seminţe şi material de înmulţire pentru agriculturã, horticulturã şi silviculturã. O decizie trebuie luatã în conformitate cu art. 22 alin. (4) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 22 alin. (3) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.263/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 4 alin. (6), art. 20 alin. (2) şi art. 21 din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.348/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 30 alin. (1) lit. b) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.265/2005 , art. 10 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) lit. b) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.266/2005 şi art. 27 alin. (1) lit. b) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.264/2005 , dupã caz, pentru a stabili, dacã este necesar, restricţiile sau condiţiile pentru desemnarea acestor regiuni. În cazul în care nici Comisia, nici celelalte state membre nu efectueazã o solicitare în temeiul celui de-al doilea paragraf, România poate aproba regiunile suplimentare în vederea producerii seminţelor, conform notificãrii.
Testarea seminţelor
ART. 12
(1) Autoritatea oficialã se asigurã cã testele sunt efectuate pentru a verifica faptul cã sãmânţa soiurilor de conservare îndeplineşte cerinţele de certificare prevãzute la art. 10 alin. (3). Testele trebuie sã se efectueze în conformitate cu metodele internaţionale actuale sau, în cazul în care nu existã astfel de metode, în conformitate cu orice metode corespunzãtoare.
(2) În ceea ce priveşte testele menţionate la alin. (1), autoritatea oficialã se asigurã cã eşantioanele sunt prelevate din loturi omogene, aplicându-se normele privind greutatea lotului şi greutatea eşantionului prevãzute la art. 7 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.262/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 7 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.263/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, art. 9 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.265/2005 şi art. 9 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.264/2005 .
Condiţii pentru comercializare
ART. 13
(1) Autoritatea oficialã din România se asigurã cã sãmânţa unui soi de conservare poate fi comercializatã numai în urmãtoarele condiţii:
a) a fost produsã în regiunea de origine a acestuia sau într-o regiune stabilitã conform art. 11;
b) comercializarea se efectueazã în regiunea de origine a acestuia.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1) lit. b), autoritatea oficialã din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot sã aprobe regiuni suplimentare pe teritoriul sãu pentru comercializarea seminţei dintr-un soi de conservare, cu condiţia ca regiunile respective sã fie comparabile cu regiunea de origine în ceea ce priveşte habitatele naturale şi seminaturale ale acestui soi. În cazul în care autoritatea oficialã din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot aproba astfel de regiuni suplimentare, trebuie sã se asigure cã volumul de sãmânţã necesar pentru producerea cel puţin a cantitãţii de sãmânţã menţionate la art. 14 este rezervat în scopul conservãrii soiului în regiunea sa de origine. Autoritatea oficialã din România informeazã Comisia şi celelalte state membre cu privire la aprobarea acestor regiuni suplimentare.
(3) În cazul în care autoritatea oficialã din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor au aprobat regiuni suplimentare pentru producerea de sãmânţã, în conformitate cu art. 11, derogarea prevãzutã la alin. (2) nu se aplicã.
Restricţii cantitative
ART. 14
Autoritatea oficialã se asigurã cã pentru fiecare soi de conservare, cantitatea de sãmânţã comercializatã nu poate depãşi 0,5 % din cantitatea de sãmânţã a aceleiaşi specii utilizatã în România pe durata unui sezon de cultivare sau cantitatea necesarã pentru a semãna 100 ha, indiferent care dintre aceste cantitãţi este mai mare. Pentru speciile Pisum sativum, Triticum spp., Hordeum vulgare, Zea mays, Solanum tuberosum, Brassica napus şi Helianthus annuus, cantitatea nu poate depãşi 0,3 % sau cantitatea necesarã pentru a semãna 100 ha, indiferent care dintre aceste cantitãţi este mai mare. Cu toate acestea, cantitatea totalã de sãmânţã din soiurile de conservare comercializatã în România nu poate sã depãşeascã 10 % din cantitatea de sãmânţã a speciei respective utilizatã anual pe întreg teritoriul. Dacã acest procentaj corespunde unei cantitãţi inferioare celei necesare pentru a semãna 100 ha, cantitatea maximã de sãmânţã din specia respectivã utilizatã anual în România poate fi mãritã, astfel încât sã se ajungã la cantitatea necesarã pentru a semãna 100 ha.
Aplicarea restricţiilor cantitative
ART. 15
(1) Autoritatea oficialã din România se asigurã cã producãtorii notificã, înaintea începerii fiecãrui sezon de producţie, datele privind suprafaţa şi locaţia parcelei destinate producerii de sãmânţã.
(2) În cazul în care, pe baza notificãrilor menţionate la alin. (1), cantitãţile stabilite la art. 14 sunt susceptibile de a fi depãşite, autoritatea oficialã repartizeazã fiecãrui producãtor în cauzã cantitatea pe care ar putea sã o comercializeze în respectivul sezon de producţie.
Controlul culturilor semincere
ART. 16
Autoritatea oficialã se asigurã, prin controale oficiale, cã culturile semincere ale unui soi de conservare respectã prevederile prezentului ordin, acordând o atenţie deosebitã soiului, locaţiilor de producere a seminţei şi cantitãţilor.
Închiderea ambalajelor
ART. 17
(1) Autoritatea oficialã se asigurã cã sãmânţa din soiurile de conservare poate fi comercializatã numai în ambalaje închise şi sigilate.
(2) Ambalajele cu sãmânţã trebuie sã fie sigilate de furnizor, astfel încât sã nu poatã fi deschise fãrã deteriorarea sistemului de sigilare sau fãrã sã se lase urme de deteriorare pe eticheta furnizorului ori pe ambalaj.
(3) În vederea asigurãrii sigilãrii în conformitate cu alin. (2), sistemul de sigilare cuprinde cel puţin eticheta furnizorului sau aplicarea unui sigiliu.
Etichetarea
ART. 18
Autoritatea oficialã se asigurã cã ambalajele cu seminţe din soiurile de conservare poartã o etichetã a furnizorului sau o menţiune imprimatã ori marcatã, care cuprinde cel puţin urmãtoarele informaţii:
a) menţiunea "Reguli şi norme CE";
b) numele şi adresa furnizorului responsabil pentru aplicarea etichetelor sau marca sa de identificare;
c) anul sigilãrii, exprimat prin menţiunea "sigilat..." (anul), sau, cu excepţia cartofului pentru sãmânţã, anul ultimei eşantionãri în vederea efectuãrii ultimei analize de germinaţie, exprimat prin menţiunea "eşantionat..." (anul);
d) specia;
e) denumirea soiului de conservare;
f) menţiunea "soi de conservare";
g) regiunea de origine;
h) în cazul în care regiunea de producere a seminţei este diferitã de regiunea de origine se indicã regiunea de producere a seminţei;
i) numãrul de referinţã al lotului, dat de furnizorul responsabil cu aplicarea etichetelor;
j) greutatea netã sau brutã declaratã ori, cu excepţia cartofului pentru sãmânţã, numãrul declarat de seminţe;
k) în cazul în care se indicã greutatea şi utilizarea pesticidelor granulate, a substanţelor de drajare sau a altor aditivi solizi, se indicã şi tipul aditivului, precum şi raportul aproximativ dintre greutatea seminţelor pure şi greutatea totalã, cu excepţia cartofului pentru sãmânţã.
Postcontrolul oficial
ART. 19
Autoritatea oficialã din România se asigurã cã sãmânţa din soiurile de conservare este supusã unui postcontrol oficial, prin sondaj, pentru a verifica identitatea şi puritatea varietalã.
CAP. IV
Dispoziţii generale şi finale
Raportãri
ART. 20
Autoritatea oficialã din România se asigurã cã furnizorii care îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul naţional notificã, pentru fiecare sezon de producţie, cantitatea de seminţe din fiecare soi de conservare introdus pe piaţã.
La cerere, autoritatea oficialã raporteazã Comisiei şi celorlalte state membre cantitãţile de sãmânţã din fiecare soi de conservare introdus pe piaţã pe teritoriul României.
Notificarea organizaţiilor recunoscute în domeniul resurselor genetice vegetale
ART. 21
Autoritatea oficialã din România notificã Comisiei organizaţiile recunoscute, menţionate la art. 5 lit. d), art. 8 alin. (1) şi art. 11 alin. (1).
Evaluarea
ART. 22
Pânã la data de 31 decembrie 2011, Comisia evalueazã aplicarea art. 4, art. 13 alin. (2), art. 14 şi art. 15.
Transpunerea
ART. 23
Autoritatea oficialã din România transpune prevederile Directivei 2008/62/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 de stabilire a anumitor derogãri pentru acceptarea soiurilor locale şi a varietãţilor agricole adaptate natural la condiţiile locale şi regionale şi ameninţate de eroziunea geneticã şi pentru comercializarea seminţelor şi cartofilor de sãmânţã ale acestor soiuri locale şi varietãţi, pânã cel târziu la data de 30 iunie 2009. Autoritatea oficialã comunicã Comisiei textul ordinului, precum şi un tabel de corespondenţã între prevederile ordinului şi aceastã directivã.
Destinatari
ART. 24
Prezentul ordin se adreseazã Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, autoritãţii oficiale Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor, inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului sãditor, autoritãţilor responsabile în domeniul resurselor genetice vegetale sau organizaţiile recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, precum şi persoanelor fizice şi juridice autorizate pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, care vor aplica prevederile prezentului ordin.
Intrarea în vigoare
ART. 25
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intrã în vigoare la data de 30 iunie 2009.
Ministrul agriculturii,
pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
Ilie Sârbu
Bucureşti, 19 mai 2009.
Nr. 335.
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
