Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 3.955 din 28 decembrie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, precum şi prelungirea aplicării prevederilor acestuia
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1270 din 29 decembrie 2022
Având în vedere Referatul de aprobare nr. AR 23.793 din 28.12.2022 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 4.251 din 22.12.2022 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul prevederilor:
- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 17 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
ART. I
Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 şi 642 bis din 30 iunie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În anexa nr. 1, litera A se modifică şi va avea următorul cuprins:
"A. PACHETUL MINIMAL DE SERVICII MEDICALE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
1. Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale:
1.1. servicii medicale curative;
1.2. servicii medicale de prevenţie şi profilactice;
1.3. servicii medicale la domiciliu;
1.4. servicii diagnostice şi terapeutice;
1.5. activităţi de suport;
1.6. servicii de administrare de medicamente.
1.1. Serviciile medicale curative
1.1.1. Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală: asistenţă medicală de urgenţă - anamneză, examen clinic şi tratament- se acordă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul de familie. Asistenţa medicală de urgenţă se referă la cazurile de cod roşu, cod galben şi cod verde prevăzute în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV «Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat» din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare, pentru care medicul de familie acordă intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale şi, dacă este cazul, asigură trimiterea pacientului către structurile de urgenţă specializate sau solicită serviciile de ambulanţă, precum şi la cazurile de cod verde prevăzute în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/2008, cu modificările ulterioare, ce pot fi rezolvate la nivelul cabinetului medical.
1.1.1.1. Se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată, pentru care s-au asigurat intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale sau care a fost rezolvată la nivelul cabinetului medical/domiciliu. Serviciile se acordă atât pentru persoanele neasigurate înscrise pe lista proprie, cât şi pentru persoanele neasigurate înscrise pe lista altui medic de familie aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.
NOTA 1:
Medicaţia pentru cazurile de urgenţă se asigură din trusa medicală de urgenţă, organizată conform legii.
NOTA 2:
Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de la cabinet sau la domiciliul pacientului în cadrul programului pentru consultaţii la domiciliu.
NOTA 3:
Cazurile de urgenţă medico-chirurgicală care se trimit către structurile de urgenţă specializate, inclusiv cele pentru care se solicită serviciile de ambulanţă, sunt consemnate ca «urgenţă» de către medicul de familie în documentele de evidenţă primară de la nivelul cabinetului, inclusiv medicaţia şi procedurile medicale administrate la nivelul cabinetului, după caz.
1.1.2. Consultaţia în caz de boală pentru afecţiuni acute, subacute şi acutizări ale unor afecţiuni cronice, care cuprinde următoarele activităţi:
a) anamneză, examenul clinic general;
b) unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare;
c) manevre de mică chirurgie, după caz;
d) stabilirea conduitei terapeutice şi/sau recomandări igienodietetice, precum şi instruirea neasiguratului în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
1.1.2.1. Consultaţiile sunt acordate la cabinet pentru afecţiuni acute/subacute sau acutizări ale unor afecţiuni cronice, iar la domiciliu se au în vedere şi prevederile de la pct. 1.3. Pentru fiecare episod de boală acută/subacută sau acutizare a unor afecţiuni cronice/neasigurat se decontează maximum două consultaţii.
NOTĂ:
În cazul în care medicul de familie apreciază necesar a recomanda investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare, a recomanda neasiguratului consultaţie la medicul de specialitate din ambulatoriu inclusiv pentru servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu, după caz, sau pentru internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie ori alte tipuri de recomandări, medicul de familie nu va utiliza formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru prescrierea de medicamente sau dispozitive medicale neasiguratului, medicul de familie nu va utiliza formularele de prescripţie utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
1.1.2.2. Consultaţiile pentru bolile cu potenţial endemoepidemic ce necesită izolare pot fi acordate şi la distanţă, prin orice mijloace de comunicare, cu respectarea aceloraşi condiţii de acordare ca şi consultaţiile în cabinet pentru afecţiunile acute. Medicul de familie consemnează consultaţiile medicale la distanţă în registrul de consultaţii şi fişa pacientului, după caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat şi a intervalului orar în care acestea au fost efectuate.
1.1.3. Consultaţii periodice pentru îngrijirea generală a asiguraţilor cu boli cronice - se vor realiza pe bază de programare pentru:
a) supravegherea evoluţiei bolii;
b) continuitatea terapiei;
c) screeningul complicaţiilor;
d) educaţia asiguratului şi/sau a aparţinătorilor privind îngrijirea şi autoîngrijirea.
Consultaţiile cuprind, după caz, activităţile prevăzute la pct. 1.1.2.
1.1.3.1. Consultaţiile în cabinet pentru afecţiunile cronice se vor acorda conform planului de management stabilit de către medic, iar la domiciliu conform planului de management stabilit de către medic şi în condiţiile prevederilor de la pct. 1.3. Pentru toate afecţiunile cronice/neasigurat se decontează o consultaţie pe lună.
NOTĂ:
În cazul în care medicul de familie apreciază necesar a recomanda investigaţii paraclinice în vederea supravegherii evoluţiei bolii şi pentru monitorizare, a recomanda neasiguratului consultaţie la medicul de specialitate din ambulatoriu inclusiv pentru servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu, după caz, sau pentru internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie ori alte tipuri de recomandări, medicul de familie nu va utiliza formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru prescrierea de medicamente sau dispozitive medicale neasiguratului, medicul de familie nu va utiliza formularele de prescripţie utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
1.1.3.2. Consultaţiile pentru afecţiunile cronice pot fi acordate şi la distanţă, prin orice mijloace de comunicare, cu respectarea aceloraşi condiţii de acordare ca şi consultaţiile în cabinet pentru afecţiunile cronice.
Medicul de familie consemnează consultaţiile medicale la distanţă în registrul de consultaţii şi fişa pacientului, după caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat şi a intervalului orar în care acestea au fost efectuate.
1.1.4. Consultaţii de monitorizare activă prin plan de management integrat pe bază de programare, pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind: riscul cardiovascular înalt - HTA, dislipidemie şi diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă - BPOC şi boală cronică de rinichi.
1.1.4.1. Consultaţiile de monitorizare activă acoperă următoarele:
a) evaluarea iniţială a cazului nou-depistat în primul trimestru după luarea în evidenţă, episod ce poate include trei consultaţii la medicul de familie ce pot fi acordate într-un interval de maximum 3 luni consecutive - bilanţ clinic iniţial care include screeningul complicaţiilor, iniţierea şi ajustarea terapiei până la obţinerea răspunsului terapeutic preconizat, educaţia pacientului, recomandare pentru investigaţii paraclinice, bilet de trimitere pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa medicului de familie;
b) monitorizarea pacientului cuprinde două consultaţii programate care includ evaluarea controlului bolii, screeningul complicaţiilor, educaţia pacientului, investigaţii paraclinice şi tratament şi o nouă monitorizare; se face după 6 luni consecutive, calculate faţă de luna în care a fost efectuată cea de-a doua consultaţie din cadrul monitorizării anterioare a managementului de caz.
NOTĂ:
Pentru recomandarea de investigaţii paraclinice, recomandarea consultaţiei la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa medicului de familie sau pentru prescrierea de medicamente, medicul de familie nu va utiliza formularele de recomandări sau prescripţii utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
1.1.4.2. Managementul integrat al factorilor de risc cardiovascular - HTA, dislipidemie şi diabet zaharat tip 2
a) Evaluarea iniţială a cazului nou-depistat constă în: evaluarea afectării organelor-ţintă; stratificarea nivelului de risc; stabilirea planului de management: stabilirea obiectivelor clinice; iniţierea intervenţiilor de modificare a riscului, evaluarea răspunsului, ajustarea terapiei pentru atingerea valorilor-ţintă specifice cazului.
Consultaţia în cadrul evaluării iniţiale cuprinde: anamneză; examen clinic în cabinetul medicului de familie: inspecţie, ascultaţie şi palpare pentru evidenţierea semnelor de afectare a organelor-ţintă, evidenţierea semnelor clinice pentru comorbidităţi care pot induce HTA secundară, măsurarea circumferinţei abdominale, examinarea piciorului pentru pacienţii cu diabet zaharat tip 2, măsurarea TA; bilet de trimitere pentru consultaţie de specialitate/investigaţii paraclinice în vederea efectuării: hemoleucogramă completă, glicemie, profil lipidic complet, ionogramă serică, acid uric seric, creatinină serică, microalbuminurie, EKG.
Intervenţiile de modificare a riscului includ: sfaturi pentru modificarea stilului de viaţă, fumat, dietă, activitate fizică; intervenţii de reducere a factorilor de risc individuali la valorile-ţintă stabilite ca obiective terapeutice - TA, colesterol, glicemie - prin modificarea stilului de viaţă şi/sau terapie medicamentoasă; educaţie pentru autoîngrijire.
NOTĂ:
Pentru tratamentul şi ajustarea terapiei medicamentoase cu antidiabetice orale pentru diabetul zaharat de tip 2 este necesară recomandare de la medicul de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi/sau medici cu competenţă/ atestat în diabet.
b) Monitorizarea activă a pacientului cu risc cardiovascular - HTA, dislipidemie şi diabet zaharat tip 2 cuprinde: bilanţul periodic al controlului terapeutic; evaluarea evoluţiei afecţiunii - screeningul complicaţiilor/afectarea organelor-ţintă; tratament/ ajustarea medicaţiei, după caz.
NOTĂ:
Pentru tratamentul şi ajustarea medicaţiei cu antidiabetice orale pentru diabetul zaharat de tip 2 este necesară recomandare de la medicul de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi/sau medici cu competenţă/atestat în diabet.
Consultaţiile în cadrul monitorizării active includ: examen clinic în cabinetul medicului de familie; bilet de trimitere - management de caz, pentru investigaţii paraclinice specifice, respectiv hemoleucogramă completă, glicemie, profil lipidic complet, ionogramă serică, acid uric seric, creatinină serică, microalbuminurie, raport albumină/creatinină urinară, în funcţie de nivelul de risc; bilet de trimitere - management de caz, în funcţie de nivelul de risc pentru consultaţie de specialitate la cardiologie în vederea efectuării inclusiv a EKG, medicină internă, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, oftalmologie, nefrologie; sfaturi igieno-dietetice şi educaţie pentru autoîngrijire.
Criterii de încadrare în nivel de risc:
Risc scăzut: risc SCORE calculat < 1% pentru risc de BCV fatală la 10 ani, normotensivi sau cu cel mult HTA grad 1;
Risc moderat: pacienţi tineri (DZ de tip 1 < 35 de ani; DZ de tip 2 < 50 de ani) cu o durată a DZ de < 10 ani, fără alţi factori de risc; risc SCORE calculat >/= 1% şi < 5% pentru risc de BCV fatală la 10 ani; HTA grad 2;
Risc înalt: persoane cu:
- un singur factor de risc foarte crescut, în particular TC > 310 mg/dL, LDL-C > 190 mg/dL sau TA >/= 180/110 mmHg;
– pacienţi cu hipercolesterolemie familială (FH) fără alţi factori majori de risc;
– pacienţi cu DZ fără afectare de organ-ţintă, cu o durată a DZ >/= 10 ani sau alt factor de risc adiţional;
– BRC moderată (eGFR 30 - 59 mL/min/1,73 m2);
– risc SCORE calculat 5% şi < 10% pentru risc de BCV fatală la 10 ani;
Risc foarte înalt: persoane cu oricare din următoarele:
- BCV aterosclerotică documentată clar, clinic sau imagistic. BCV aterosclerotică documentată include istoric de SCA (sindrom coronarian acut - IM sau angină instabilă), angină stabilă, revascularizare coronariană (PCI, CABG, alte proceduri de revascularizare arterială), accident vascular cerebral şi AIT, boală arterială periferică. BCV aterosclerotică cert documentată imagistic include acele modificări care sunt predictori de evenimente clinice, precum plăcile de aterom semnificative la coronarografie sau CT (boală coronariană multivasculară cu două artere epicardice mari având stenoze > 50%) sau la ecografia carotidiană;
– DZ cu afectare de organ-ţintă sau cel puţin 3 factori majori de risc sau DZ de tip 1 cu debut precoce şi durată lungă (> 20 de ani);
– BRC severă (eGFR < 30 mL/min/1,73 m2);
– risc SCORE calculat >/= 10% pentru risc de BCV fatală la 10 ani;
– FH (hipercolesterolemie familială) cu BCV aterosclerotică sau cu oricare factor de risc major.
Estimarea riscului cardiovascular total folosind sisteme precum SCORE este recomandată pentru adulţii asimptomatici de peste 40 de ani fără evidenţe de BCV, DZ, BRC, hipercolesterolemie familială sau LDL-C > 4.9 mmol/L (> 190 mg/dL).
1.1.4.3. Managementul bolilor respiratorii cronice - astm bronşic şi boala cronică respiratorie obstructivă - BPOC:
a) Evaluarea iniţială a cazului nou-depistat constă în: întocmirea unui plan de management al pacientului cu caz nouconfirmat şi iniţierea terapiei.
Consultaţia în cadrul evaluării iniţiale cuprinde: anamneză factori declanşatori, istoric personal şi familial; examen clinic în cabinetul medicului de familie: inspecţie, ascultaţie şi palpare pentru evidenţierea semnelor de afectare a organelor-ţintă, evidenţierea semnelor clinice pentru comorbidităţi; trimitere pentru investigaţii paraclinice: hemoleucogramă completă, radiografie pulmonară; trimitere pentru consultaţie de specialitate la pneumologie, pediatrie, alergologie şi medicină internă, după caz, în vederea efectuării inclusiv a spirometriei.
Iniţierea intervenţiilor terapeutice include: sfaturi pentru modificarea stilului de viaţă - fumat, dietă, activitate fizică +/– consiliere suport specializat;
a.1. pentru astm bronşic - ţinta terapeutică este reprezentată de controlul simptomelor cu combinaţia farmacologică şi în dozele cele mai mici posibile:
A. Nivelul de control al astmului bronşic - criterii urmărite în ultimele 4 săptămâni:
1. limitarea simptomelor diurne în cel mult 2 ocazii/ săptămână;
2. consumul de beta2 agonist la nevoie în cel mult 2 ocazii/săptămână;
3. prezenţa simptomelor nocturne;
4. limitarea activităţii datorată astmului
Astm bronşic controlat: niciun criteriu
Astm bronşic parţial controlat: 1-2 criterii
Astm bronşic necontrolat: 3-4 criterii
B. Evaluarea periodică a factorilor de risc pentru exacerbări, deteriorarea funcţiei pulmonare şi efecte adverse medicamentoase:
a.2. pentru BPOC - ţinta terapeutică este reprezentată de renunţarea la fumat şi controlul simptomelor, cu mijloace terapeutice adecvate stadiului bolii:
a.2.1. toţi pacienţii: educaţie intensivă pentru renunţare la fumat, evitarea altor factori de risc, dietă, activitate fizică, reguli de viaţă, vaccinare antigripală şi antipneumococică;
a.2.2. managementul farmacologic al BPOC se face în funcţie de evaluarea personalizată a simptomelor şi riscului de exacerbări (clasele de risc ABCD GOLD).
b) Monitorizarea activă a cazului luat în evidenţă cuprinde: reevaluarea nivelului de severitate/nivelului de control al bolii şi identificarea eventualelor cauze de control inadecvat; educaţia pacientului privind boala, evoluţia ei, înţelegerea rolului diferitelor clase de medicamente şi a utilizării lor, înţelegerea rolului pacientului în managementul de lungă durată al bolii, sfatul pentru renunţarea la fumat; evaluarea complianţei la tratament şi ajustarea/continuarea terapiei pentru controlul simptomelor.
Pentru astm bronşic - ţinta terapeutică - controlul simptomelor cu combinaţia farmacologică şi în dozele cele mai mici posibile
Pentru BPOC - ţinta terapeutică - renunţarea la fumat şi controlul simptomelor, cu mijloace terapeutice adecvate stadiului bolii şi prevenirea exacerbărilor
Consultaţiile în cadrul monitorizării active includ: anamneză, factori declanşatori cauze de control inadecvat; examen clinic în cabinetul medicului de familie: inspecţie, auscultaţie şi palpare pentru evidenţierea semnelor de afectare a organelor-ţintă, evidenţierea semnelor clinice pentru comorbidităţi; evaluarea riscului de exacerbare a BPOC; bilet de trimitere - management de caz, în funcţie de severitate - pentru efectuarea de investigaţii paraclinice pentru stabilirea severităţii/nivelului de control şi monitorizarea evoluţiei astmului bronşic şi BPOC: hemoleucogramă completă şi dacă se suspectează complicaţii - radiografie pulmonară, după caz; bilet de trimitere - management de caz - pentru evaluare la medicul de specialitate pneumologie, pediatrie, alergologie şi medicină internă, după caz, în vederea efectuării inclusiv a spirometriei.
Educaţia pacientului: sfaturi pentru modificarea stilului de viaţă: fumat, dietă, activitate fizică +/– consiliere/vaccinare antigripală
Evaluarea complianţei la recomandările terapeutice, cu atenţie sporită la complianţa la medicamente şi verificarea la fiecare vizită a înţelegerii utilizării diferitelor clase de medicamente şi a modului de utilizare a dispozitivelor inhalatorii
1.1.4.4. Managementul bolii cronice de rinichi:
a) Evaluarea iniţială a cazului nou-depistat constă în: evaluarea gradului de risc în funcţie de filtratul glomerular, albuminurie şi boala renală primară; stabilirea obiectivelor terapeutice şi întocmirea planului de îngrijire al pacientului confirmat (obiective terapeutice) şi iniţierea terapiei.
Consultaţia în cadrul evaluării iniţiale cuprinde: anamneză (antecedente familiale şi personale, expunere la nefrotoxice, istoric al afectării renale şi al comorbidităţilor relevante); examen clinic complet; bilet de trimitere pentru investigaţii paraclinice: creatinină serică cu determinarea ratei de filtrare glomerulară estimată - eRFG, examen sumar de urină, albumină/creatinină urinară ecografie de organ - renală.
Iniţierea terapiei include: consiliere pentru schimbarea stilului de viaţă: renunţare la fumat, dietă hiposodată, activitate fizică; tratament medicamentos vizând controlul presiunii arteriale (conform obiectivului terapeutic individual), al proteinuriei, al declinului eRFG şi al dislipidemiei, după caz; educaţia pacientului pentru autoîngrijire.
b) Monitorizarea activă a cazului luat în evidenţă: bilanţul periodic, al controlului terapeutic (presiune arterială, raport albumină/creatinină urinară, declin eRFG); revizuirea medicaţiei (medicamente, doze), după caz; evaluarea aderenţei la programul terapeutic (dietă, medicaţie); bilet de trimitere - management de caz, pentru investigaţii paraclinice creatinină serică cu determinarea ratei de filtrare glomerulară estimată - eRFG, albumină/creatinină urinară, bilet de trimitere - management de caz, pentru evaluare la medicul de specialitate nefrologie.
Decizia de a trimite pacientul pentru consultaţie la medicul de specialitate nefrologie va fi ghidată de: definiţia şi clasificarea BCR - anomalii ale structurii sau funcţiei rinichilor, prezente timp de > 3 luni, cu implicaţii asupra sănătăţii. Riscul de evoluţie nefavorabilă este evaluat în funcţie de doi parametri: rata de filtrare glomerulară estimată - eRFG şi raportul albumină/ creatinină urinară.
Nivelul de risc în BCR: GFR (G1 - G5), exprimată în ml/min per 1.73 mp
G1 - normal sau clearance creatinină >/= 90
G2 - uşor scăzut: clearance creatinină 60-89
G3a - uşor până la moderat scăzută: clearance creatinină 45-59
G3b - moderat până la sever scăzută: clearance creatinină 30-44
G4 - sever scăzută: clearance creatinină 15-29
G5 - Insuficienţă renală: clearance creatinină < 15
Albuminuria (A1-A3), evaluată în funcţie de raportul albumină/creatinină, în mg/g
A1 - absentă sau uşor crescută - < 30 mg/g
A2 - microalbuminurie - 30-300 mg/g
A3 - macroalbuminurie - > 300 mg/g
Biletul de trimitere pentru consultaţie de specialitate la nefrolog se va elibera pentru pacienţii cu risc înalt - G3bA1, G3bA2, oricare G şi A3 sau risc foarte înalt - G3a A3, G3b A2 sau A3 şi G4 sau G5, indiferent de nivelul A sau hematuria microscopică de cauză nonurologică, hipertensiune arterială necontrolată.
1.2. Serviciile medicale preventive şi profilactice includ:
1.2.1. Consultaţii preventive - sunt consultaţii periodice active oferite persoanelor cu vârsta între 0 şi 18 ani, privind:
a) creşterea şi dezvoltarea;
b) starea de nutriţie şi practicile nutriţionale;
c) depistarea şi intervenţia în consecinţă pentru riscurile specifice grupei de vârstă/sex; serviciile preventive pentru copii pe grupe de vârstă şi sex, conform anexei nr. 2 B la ordin.
1.2.1.1. Frecvenţa efectuării consultaţiilor se va realiza după cum urmează:
a) la externarea din maternitate şi la 1 lună - la domiciliul copilului;
b) la 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18, 24, 36 luni;
c) o dată pe an, de la 4 la 18 ani.
NOTA 1:
Pentru recomandarea de investigaţii paraclinice, recomandarea consultaţiei la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa medicului de familie sau pentru prescrierea de medicamente, medicul de familie nu va utiliza formularele de recomandări sau prescripţii utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
NOTA 2:
Investigaţiile paraclinice recomandate pentru prevenţie sunt:
a) Vârsta cuprinsă între 2 ani şi 5 ani inclusiv:
1. Pentru screeningul anemiei:
• Hemoleucogramă completă
• Sideremie
2. Pentru screeningul rahitismului:
• Calciu seric total
• Calciu ionic seric
• Fosfor
• Fosfatază alcalină
b) Vârsta cuprinsă între 6 ani şi 9 ani inclusiv
Pentru screeningul sindromului dismetabolic pentru copii cu indicele de masă corporală - (IMC) crescut sau la cei cu istoric de hipercolesterolemie familială
• Proteine totale serice
• LDL colesterol
• Trigliceride serice
• Glicemie
• TGP
• TGO
• TSH
• FT4
c) Vârsta cuprinsă între 10 ani şi 17 ani inclusiv
1. Pentru profilaxia sindromului dismetabolic pentru indice de masă corporală - (IMC) crescut sau la cei cu istoric de hipercolesterolemie familială
• LDL colesterol
• Trigliceride serice
• Glicemie
• TGP
• TGO
• TSH
• FT4
2. Pentru screening BTS (după începerea vieţii sexuale)
• VDRL sau RPR
1.2.2. Consultaţii în vederea monitorizării evoluţiei sarcinii şi lăuziei, conform prevederilor legale în vigoare:
a) luarea în evidenţă în primul trimestru; se decontează o consultaţie;
b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a până în luna a 7-a; se decontează o consultaţie/lună. În situaţia în care luarea în evidenţă a gravidei are loc în luna a 3-a, pentru această lună se va raporta casei de asigurări de sănătate numai luarea în evidenţă a gravidei, nu şi supravegherea;
c) supravegherea, de două ori pe lună, din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv; se decontează două consultaţii/lună;
d) urmărirea lăuziei la externarea din maternitate - la domiciliu; se decontează o consultaţie;
e) urmărirea lăuziei la 4 săptămâni de la naştere - la domiciliu; se decontează o consultaţie.
1.2.2.1. În cadrul supravegherii gravidei se face promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minimum 12 luni, recomandare testare pentru HIV, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, lues a femeii gravide, precum şi alte investigaţii paraclinice necesare, dintre cele prevăzute în pachetul de bază.
NOTA 1:
În conformitate cu programul de monitorizare, investigaţiile paraclinice şi tratamentele specifice sarcinii pot fi recomandate de către medicul de familie, numai pentru intervalul de timp de la momentul în care gravida este luată în evidenţă de către acesta şi până la 4 săptămâni de la naştere.
NOTA 2:
Pentru recomandarea de investigaţii paraclinice, recomandarea consultaţiei la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa medicului de familie sau pentru prescrierea de medicamente, medicul de familie nu va utiliza formularele de recomandări sau prescripţii utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
1.2.3. Consultaţii preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic, care se acordă la cabinetul medicului de familie în mod activ adulţilor din populaţia generală - fără semne de boală se vor realiza după cum urmează:
1.2.3.1. Toate persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 şi 39 ani - o dată la 3 ani calendaristici pentru care medicul de familie evaluează expunerea la factorii de risc finalizată prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex corespunzătoare conform anexei nr. 2 B la ordin. Se decontează maximum două consultaţii/persoană neasigurată, în anul în care se realizează evaluarea riscului individual. Pentru persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 şi 39 ani depistate cu risc înalt, consultaţiile preventive de evaluare se acordă anual, conform prevederilor de la pct. 1.2.3.2, şi se decontează maximum două consultaţii/asigurat, anual. Cea de-a doua consultaţie se acordă în maximum 90 de zile de la prima consultaţie.
1.2.3.2. Toate persoanele asimptomatice cu vârsta > 40 ani, 1-3 consultaţii/persoană neasigurată/pachet prevenţie ce se acordă anual. Pachetul de prevenţie cuprinde maximum 3 consultaţii: consultaţie de evaluare iniţială, consultaţie pentru intervenţie individuală privind riscurile modificabile şi consultaţie pentru monitorizare/control ce pot fi acordate într-un interval de maximum 6 luni consecutive. Pachetul de prevenţie se acordă anual - pentru care medicul de familie evaluează expunerea la factorii de risc finalizată prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex corespunzătoare conform anexei nr. 2 B la ordin. Valoarea tensiunii arteriale, IMC, istoricul familial de deces prematur prin boală cardiovasculară şi/sau boli familiale ale metabolismului lipidic, statusul de fumător vor fi transmise în PIAS odată cu raportarea serviciului, în vederea validării acestuia.
NOTĂ:
Pentru recomandarea de investigaţii paraclinice, recomandarea consultaţiei la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa medicului de familie sau pentru prescrierea de medicamente, medicul de familie nu va utiliza formularele de recomandări sau prescripţii utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Investigaţiile paraclinice recomandate pentru prevenţie sunt:
a) pentru adultul asimptomatic cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 ani
• Hemoleucogramă completă
• VSH
• Glicemie
• Colesterol seric total
• LDL colesterol
• Creatinină serică
• TGO
• TGP
• gamaGT
b) pentru femeia cu vârsta între 18 şi 39 ani care planifică o sarcină
• senologie mamară
• examen Babeş-Papanicolau la 2 ani
• VDRL sau RPR
c) pentru adultul asimptomatic cu vârsta de 40 de ani şi peste
• Hemoleucogramă completă
• VSH
• Glicemie
• Colesterol seric total
• LDL colesterol
• Creatinină serică
• PSA la bărbaţi
• TGO
• TGP
• gamaGT
• senologie mamară, examen Babeş-Papanicolau la 2 ani, TSH şi FT4 la femei
d) pentru asiguraţii adulţi asimptomatici, cu vârsta de 18 ani şi peste, supraponderali/obezi şi/sau care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc pentru diabetul zaharat, se recomandă efectuarea testului de toleranţă la glucoză per os (TTGO) şi a HBA1c.
e) pentru pacienţii prevăzuţi la nota 3:
• Glicemie
• Colesterol seric total
• LDL colesterol
• Creatinină serică
• Acid uric seric
• Microalbuminuria
• TTGO
• HBA1c (se recomandă în cadrul PNS 5, în baza unui formular de bilet de trimitere distinct de biletul de trimitere pentru prevenţie, pe care se bifează cu x căsuţa P)
NOTA 3:
Pentru pacienţii prevăzuţi la lit. d) de la nota 1, care îndeplinesc cel puţin una din următoarele condiţii:
a) Glicemie bazală (a jeun) cuprinsă în intervalul 110-125 mg/dl (5,6-6,9 mmol/l) şi/sau
b) TTGO cuprins în intervalul 140-199 mg/dl (7,8-11 mmol/l) şi/sau
c) HBA1c cuprinsă în intervalul 5,7-6,49%
Medicul de familie va include pacientul în Programul naţional de diabet zaharat (PNS 5) şi va iniţia tratamentul cu DCI Metforminum inclus în sublista C secţiunea C2, PNS 5 - Programul naţional de diabet zaharat - Subprogramul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat, din anexa la H.G. nr. 720/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în doză titrabilă de la 500 mg/zi până la 2.000 mg/zi.
Dacă la consultaţiile ulterioare de control valoarea HBA1c este >/= 6,5%, medicul de familie va trimite pacientul pentru consultaţie la medicul de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi/sau medici cu competenţă/atestat în diabet.
1.2.4. Supraveghere (evaluarea factorilor ambientali, consiliere privind igiena alimentaţiei) şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic (examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimitere către structurile de specialitate pentru investigaţii, confirmare, tratament adecvat şi măsuri igienico-sanitare specifice, după caz). Bolile cu potenţial endemo-epidemic sunt cele prevăzute la punctul II din anexa la H.G. nr. 423/2020.
NOTĂ:
Pentru recomandarea de investigaţii paraclinice, recomandarea consultaţiei la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa medicului de familie sau pentru prescrierea de medicamente, medicul de familie nu va utiliza formularele de recomandări sau prescripţii utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
1.2.4.1. Se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare boală cu potenţial endemo-epidemic suspicionată şi confirmată, inclusiv pentru bolnavul TBC nou descoperit activ de medicul de familie.
1.2.5. Consultaţii pentru acordarea serviciilor de planificare familială:
a) consilierea femeii privind planificarea familială;
b) indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc.
1.2.5.1. Consultaţia poate cuprinde, după caz, numai serviciul prevăzut la lit. a) sau serviciile prevăzute la lit. a) şi b); se acordă maximum două consultaţii pe an calendaristic, pe persoană.
1.3. Consultaţiile la domiciliu
1.3.1. Se acordă persoanelor neasigurate de pe lista proprie a medicului de familie, în afara cabinetului, în timpul programului de lucru pentru consultaţiile la domiciliu.
1.3.2. Consultaţiile la domiciliu se acordă persoanelor neasigurate nedeplasabile din motiv de invaliditate permanentă sau invaliditate temporară, persoanelor neasigurate cu boli cronice sau cu un episod acut/subacut ce nu permite deplasarea la cabinet, copiilor de 0-18 ani cu boli infectocontagioase şi lăuzelor.
1.3.3. Se consideră consultaţie la domiciliu inclusiv consultaţia/examinarea acordată de medicul de familie în vederea constatării decesului.
1.3.4. Consultaţiile la domiciliu acordate de către medicul de familie pentru o persoană neasigurată înscrisă pe lista proprie se decontează astfel: maximum două consultaţii pentru fiecare episod acut/subacut/acutizări ale bolilor cronice, maximum o consultaţie pe lună pentru toate afecţiunile cronice/persoană neasigurată şi o consultaţie pentru fiecare situaţie de urgenţă. Informaţiile medicale se înregistrează în fişa medicală.
1.3.5. Consultaţiile acordate la domiciliul persoanelor: maximum 42 de consultaţii pe lună per medic cu listă proprie de persoane înscrise, dar nu mai mult de trei consultaţii pe zi.
NOTĂ:
Consultaţiile la domiciliu se consemnează în registrul de consultaţii la domiciliu, care va conţine data şi ora consultaţiei, numele şi prenumele, semnătura persoanei neasigurate sau aparţinătorului, după caz, pentru situaţia în care nu se utilizează cardul conform prevederilor legale în vigoare.
1.4. Serviciile diagnostice şi terapeutice - reprezintă servicii care se pot acorda exclusiv persoanei neasigurate de pe lista proprie, în cadrul programului de lucru declarat în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate sau în cadrul unui program de lucru prelungit prin încheierea unui act adiţional la contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate, la cabinet, la domiciliu sau la locul solicitării, după caz.
Medicii de familie efectuează şi/sau interpretează serviciile medicale diagnostice şi terapeutice acordate conform curriculei de pregătire, cu respectarea ghidurilor de practică medicală şi în concordanţă cu diagnosticul, numai ca o consecinţă a actului medical propriu, pentru persoanele neasigurate din lista proprie/din lista constituită la sfârşitul lunii anterioare, în cazul medicilor de familie nou-veniţi într-o localitate care încheie cu casa de asigurări de sănătate convenţie de furnizare de servicii medicale, pentru care este necesar a se efectua aceste servicii.
Serviciile medicale diagnostice şi terapeutice acordate conform curriculei de pregătire a medicului în cadrul programului de lucru la cabinet sau la domiciliul declarat în contractul/ convenţia încheiat/ă cu casa de asigurări de sănătate sau în cadrul unui program de lucru prelungit prin încheierea unui act adiţional la contractul/convenţia încheiat/ă cu casa de asigurări de sănătate, după caz, sunt nominalizate în tabelul*) de mai jos:
*) Tabelul este reprodus în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
1) Serviciile includ tratamentul şi supravegherea până la vindecare.
2) Serviciile se pot acorda şi în afara programului declarat în contractul cu casa de asigurări de sănătate.
3) Serviciile sunt acordate numai în cadrul cabinetelor care au dotarea corespunzătoare.
4) Serviciile se pot acorda inclusiv la locul solicitării, în cadrul programului de domiciliu sau în afara programului declarat în contractul cu casa de asigurări de sănătate.
NOTĂ:
Decontarea acestor servicii se realizează din fondul aferent decontării pachetului minimal în asistenţa medicală primară, fiind cuantificate prin puncte pe serviciu medical, conform anexei nr. 2 la ordin. Tariful include materialele sanitare şi consumabilele specifice.
1.5. Activităţile de suport sunt reprezentate de eliberarea următoarelor documente medicale, ca urmare a unui act medical propriu:
- eliberarea documentelor medicale, potrivit domeniului de competenţă, necesare pentru evaluarea şi reevaluarea în vederea încadrării în grad de handicap;
– eliberarea certificatului medical constatator al decesului, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, ca urmare a examinării pentru constatarea decesului, conform Ordinului ministrului de stat, ministrul justiţiei, şi al ministrului de stat, ministrul sănătăţii, nr. 1.134/C/255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale.
NOTĂ:
Se decontează un serviciu - consultaţie - examinare pentru constatarea decesului, indiferent dacă s-a eliberat sau nu certificatul medical constatator de deces unui neasigurat înscris sau nu pe lista medicului de familie. Serviciile pot fi acordate şi în afara programului prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate.
1.6. Serviciile de administrare de medicamente
1.6.1. Administrare schemă tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, se acordă persoanelor de pe lista proprie a medicului de familie, în timpul programului de lucru în cabinet, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.171/2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Persoanele care beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale suportă integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de familie, precum şi costurile altor activităţi de suport altele decât cele prevăzute la subpct. 1.5."
2. În anexa nr. 2, la articolul 1 alineatul (3), tabelul*) care cuprinde pachetul minimal de la litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: *) Tabelul este reprodus în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
3. În anexa nr. 2, articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 2
Lunar, odată cu raportarea activităţii lunii anterioare realizate pentru asiguraţi, furnizorii raportează distinct serviciile medicale acordate persoanelor neasigurate, cuprinse la litera A din anexa nr. 1 la ordin, pentru care ţin evidenţe distincte."
4. În anexa nr. 2, la articolul 3, alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(7) Pentru situaţiile în care, pentru perioada de vacanţă, medicul de familie nu încheie convenţie de înlocuire sau de reciprocitate în lipsa unui medic care să poată prelua activitatea, acesta are obligaţia să anunţe casa de asigurări de sănătate, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior perioadei de absenţă, care este/sunt medicul/medicii la care persoanele înscrise pe lista proprie se pot prezenta pentru acordarea următoarelor servicii:
a) consultaţii pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală;
b) consultaţii în caz de boală pentru afecţiuni acute, subacute şi acutizări ale unor afecţiuni cronice;
c) consultaţii pentru afecţiuni cronice.
Decontarea acestor servicii se face prin tarif pe serviciu medical exprimat în puncte, în aceleaşi condiţii ca şi pentru persoanele de pe lista proprie.
(8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (7) medicul are obligaţia să afişeze la cabinet, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior perioadei de absenţă, care este/sunt medicul/medicii la care persoanele înscrise pe lista proprie se pot prezenta şi datele de contact ale acestora."
5. În anexa nr. 2, la articolul 8, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Valoarea garantată a unui punct pentru plata pe serviciu medical acordat persoanelor neasigurate este aceeaşi cu valoarea garantată a unui punct pentru plata pe serviciu medical stabilită la alin. (2)."
6. În anexa nr. 2, articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 9
(1) Suma cuvenită lunar medicilor de familie pentru activitatea dedicată asiguraţilor se calculează prin totalizarea sumelor rezultate ca urmare a înmulţirii numărului de puncte «per capita» efectiv realizate şi a numărului de puncte pe serviciu efectiv realizate cu valoarea garantată pentru un punct «per capita», respectiv cu valoarea garantată pentru un punct pe serviciu medical.
(2) Suma cuvenită lunar medicilor de familie pentru activitatea dedicată persoanelor neasigurate se calculează prin înmulţirea numărului de puncte pe serviciu efectiv realizate cu valoarea garantată pentru un punct pe serviciu medical."
7. În anexa nr. 2, articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 11
Lunar, medicul de familie transmite caselor de asigurări de sănătate în format electronic, până la termenul prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate, prin reprezentantul legal, întreaga activitate efectiv realizată în luna anterioară, evidenţiată distinct pentru asiguraţi, respectiv persoanele neasigurate, care se verifică de către casele de asigurări de sănătate în vederea decontării şi se validează conform prevederilor contractului-cadru şi a prezentelor norme. Nerespectarea termenului de raportare atrage după sine nedecontarea la termenele stabilite a sumelor cuvenite pentru activitatea desfăşurată de medicul respectiv pentru perioada aferentă."
8. În anexa nr. 2, articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 12
(1) Persoanele asigurate şi neasigurate înscrise care doresc să îşi schimbe medicul de familie şi persoanele asigurate şi neasigurate care nu sunt înscrise pe lista unui medic de familie şi care doresc să se înscrie vor adresa o cerere de înscriere prin transfer/cerere de înscriere, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2 A la ordin, medicului de familie la care doresc să se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacă, după caz. Înscrierea/Înscrierea prin transfer pe lista unui medic de familie se face pe baza cererii de înscriere/cererii de înscriere prin transfer şi a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate (pentru persoanele asigurate). Pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul sau care din motive religioase sau de conştiinţă refuză cardul naţional sau pentru persoanele cărora li se va emite card naţional duplicat, precum şi pentru copiii de 0-18 ani, înscrierea/schimbarea medicului de familie se face pe baza cererii de înscriere/de înscriere prin transfer.
(2) Pentru situaţiile de înscriere prin transfer, medicul de familie primitor are obligaţia să anunţe în scris (prin poştă, email, fax, prin persoana care se transferă), în maximum 15 zile lucrătoare, medicul de familie de la care a plecat persoana. Medicul de familie de la care pleacă persoana are obligaţia să transmită fişa medicală în copie certificată prin semnătură şi parafă că este conform cu originalul, prin poştă, e-mail, fax/prin persoană, medicului primitor, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitare. Cabinetul medical de la care pleacă persoana păstrează originalul fişei medicale, conform prevederilor legale în vigoare."
9. În anexa nr. 2 B, la litera A, ultimul paragraf al literei d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În cadrul consultaţiilor preventive, copiii beneficiază de investigaţiile paraclinice - analize de laborator prevăzute la litera A, nota 2 lit. a) de la pct. 1.2.1.1, respectiv de la litera B, nota 1 lit. a) şi nota 2 de la pct. 1.2.1.1 din anexa nr. 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultaţii preventive de evaluare a riscului individual nu a efectuat aceste investigaţii."
10. În anexa nr. 2 B, la litera A, ultimul paragraf al literei e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În cadrul consultaţiilor preventive, copiii beneficiază de investigaţii paraclinice - analize de laborator prevăzute la lit. A, nota 2 lit. b) de la pct. 1.2.1.1, respectiv de la lit. B, nota 1 lit. b) şi nota 2 de la pct. 1.2.1.1 din anexa nr. 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultaţii preventive de evaluare a riscului individual nu a efectuat aceste investigaţii. În cazul în care rezultatul analizei LDL colesterol este mai mare de 160 mg se recomandă consult de specialitate."
11. În anexa nr. 2 B, la litera A, ultimul paragraf al literei f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În cadrul consultaţiilor preventive, copiii beneficiază de investigaţii paraclinice - analize de laborator prevăzute la lit. A, nota 2 lit. c) de la pct. 1.2.1.1, respectiv de la lit. B, nota 1 lit. c) şi nota 2 de la pct. 1.2.1.1 din anexa nr. 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultaţii preventive de evaluare a riscului individual nu a efectuat aceste investigaţii. În cazul în care rezultatul analizei LDL colesterol este mai mare de 160 mg se recomandă consult de specialitate."
12. În anexa nr. 2 B, la litera B1, primul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În cadrul consultaţiilor preventive, adulţii asimptomatici beneficiază de investigaţii paraclinice - analize de laborator prevăzute la lit. A, lit. a), b) şi d) de la nota de la pct. 1.2.3, respectiv de la lit. B, nota 1 lit. a), b) şi e) - pentru pacienţii prevăzuţi la nota 3, şi nota 2 de la pct. 1.2.3 din anexa nr. 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultaţii preventive de evaluare a riscului individual, nu a efectuat aceste investigaţii. În cazul în care LDL colesterol este mai mare de 160 mg fără tratament şi LDL colesterol este mai mare de 115 mg cu tratament se recomandă consult de specialitate."
13. În anexa nr. 2 B, la litera B2, primul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În cadrul consultaţiilor preventive, adulţii asimptomatici beneficiază de investigaţii paraclinice - analize de laborator prevăzute la lit. A, lit. c) şi d) de la nota de la pct. 1.2.3, respectiv de la lit. B nota 1 lit. c) şi e) - pentru pacienţii prevăzuţi la nota 3, şi nota 2 de la pct. 1.2.3 din anexa nr. 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultaţii preventive de evaluare a riscului individual nu a efectuat aceste investigaţii."
14. În anexa nr. 2 B, la litera B2, nota de la litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"NOTĂ:
În cadrul consultaţiei preventive conform celor de mai sus, acordate persoanelor asigurate, se pot elibera bilete de trimitere în ambulatoriu pentru specialităţile clinice, bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice şi prescripţii medicale pentru profilaxia anemiei la gravide şi a rahitismului şi anemiei la sugari, utilizând codul 999 din Clasificarea CIM revizia a 10-a, varianta 999 coduri de boală."
15. În anexa nr. 7, la litera B punctul 1, tabelul*) de la subpunctul 1.10 se modifică şi va avea următorul cuprins: *) Tabelul este reprodus în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
16. În anexa nr. 51, după articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu următorul cuprins:
"ART. 1^1
(1) Casele de asigurări de sănătate contractează pentru trimestrul I 2023 cu unităţile sanitare cu paturi suma alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţia de servicii medicale spitaliceşti după reţinerea sumelor prevăzute la art. 91 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele reţinute la nivelul caselor de asigurări de sănătate se vor utiliza în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din anexa nr. 23 la ordin.
(2) Valoarea contractată pe tipuri de servicii de spitalizare continuă şi spitalizare de zi prevăzute în norme se face prin negociere cu unităţile sanitare cu paturi, ţinând cont de următorii indicatori specifici spitalelor, după caz:
a) Suma aferentă serviciilor medicale spitaliceşti, pentru afecţiunile acute, a căror plată se face pe bază de tarif pe caz rezolvat (DRG) pentru spitalele finanţate în sistem DRG, respectiv tarif mediu pe caz rezolvat pentru spitalele non-DRG se stabileşte astfel:
- număr de cazuri externate contractate x indice case-mix pentru trimestrul I 2023 x tarif pe caz ponderat pentru trimestrul I 2023; respectiv
– număr de cazuri externate contractate x tarif mediu pe caz rezolvat pe specialităţi;
a1) Suma contractată (SC) de fiecare spital prevăzut în anexa nr. 23 A la ordin cu casa de asigurări de sănătate, pentru servicii de spitalizare continuă pentru afecţiuni acute în sistem DRG, pentru trimestrul I 2023 se calculează astfel:
SC = P x Nr_caz x ICM x TCP
În formula de mai sus, Nr_caz reprezintă media lunară a numărului de cazuri contractate în perioada aprilie 2022-decembrie 2022 înmulţit cu 3 luni, TCP şi ICM reprezintă tariful pe caz ponderat şi, respectiv, indicele case-mix prevăzute în anexa nr. 23 A la ordin, pentru trimestrul I 2023.
Valoarea procentului de referinţă (P) este stabilită în raport cu clasificarea spitalelor în funcţie de competenţe conform prevederilor legale în vigoare, respectiv prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 323/2011 privind aprobarea metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi este:
a) pentru categoria I: P = 85%;
b) pentru categoria IM: P = (P – 4)%;
c) pentru categoria II: P = (P – 3)%;
d) pentru categoria IIM: P = (P – 5)%;
e) pentru categoria III: P = (P – 5)%;
f) pentru categoria IV: P = (P – 15)%;
g) pentru categoria V: P = (P – 23)%;
h) pentru spitalele neclasificabile: P = (P – 33)%.
a2) Pentru spitalele non-DRG sau nou-intrate în contractare în formula de la lit. a1), ICM şi TCP se înlocuiesc cu media ponderată calculată la tariful mediu pe caz rezolvat negociat pe specialităţi şi la numărul de cazuri estimate pe fiecare specialitate, ţinând cont de valoarea procentului de referinţă pentru categoria în care se clasifică spitalul.
a3) Numărul de cazuri ce poate fi contractat pentru trimestrul I 2023 se calculează ca media lunară a numărului de cazuri contractate în perioada aprilie 2022-decembrie 2022 înmulţit cu 3 luni.
La stabilirea numărului de cazuri pe spital şi pe secţie/ compartiment se va ţine cont de paturile contractate cu spitalul pe secţie/compartiment, precum şi de modificările de structură aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii sau direcţia de sănătate publică, după caz.
a4) Indicele de case-mix pentru trimestrul I 2023 este prezentat în anexa nr. 23 A la ordin şi rămâne nemodificat pe perioada de derulare a contractului.
a5) Tariful pe caz ponderat pentru trimestrul I 2023 este prezentat în anexa nr. 23 A la ordin, se stabileşte pentru fiecare spital şi rămâne nemodificat pe perioada de derulare a contractului.
În situaţia în care unul dintre spitalele prevăzute în anexa nr. 23 A la ordin are în structură secţii/compartimente de cronici, contractarea acestor servicii se efectuează conform prevederilor de la lit. b).
a6) Tarif mediu pe caz rezolvat pe specialităţi (non-DRG)
Tariful mediu pe caz rezolvat (non-DRG) se stabileşte prin negociere între furnizori şi casele de asigurări de sănătate, având în vedere documentele pentru fundamentarea tarifului şi indicatorul cost mediu cu medicamentele pe caz externat pe anul 2022 şi sumele aprobate la nivelul casei de asigurări de sănătate cu destinaţia servicii medicale spitaliceşti.
Tariful mediu pe caz rezolvat pe specialităţi negociat nu poate fi mai mare decât tariful maximal prevăzut în anexa nr. 23 C la ordin.
În situaţia în care unul dintre spitale are în structură secţii/compartimente de cronici, contractarea acestor servicii se efectuează conform prevederilor lit. b).
a7) Suma contractată conform prevederilor de mai sus se repartizează pe luni; la nivelul fiecărui spital suma lunară prevăzută în contract nu poate fi mai mare decât media lunară stabilită conform formulei prevăzute la lit. a1), respectiv la lit. a2), după caz.
b) Suma pentru spitalele de boli cronice, precum şi pentru secţiile şi compartimentele de cronici, inclusiv îngrijiri paliative (prevăzute ca structuri distincte în structura spitalului aprobată/ avizată de Ministerul Sănătăţii sau direcţia de sănătate publică, după caz) din alte spitale, pentru trimestrul I 2023, se stabileşte astfel:
- număr de cazuri externate contractate x durata de spitalizare prevăzută în anexa nr. 25 la ordin sau, după caz, durata efectiv realizată x tariful pe zi de spitalizare.
1. Numărul de cazuri externate contractate:
Numărul de cazuri ce poate fi contractat pentru trimestrul I 2023 se calculează ca media lunară a numărului de cazuri contractate în perioada aprilie 2022-decembrie 2022 înmulţit cu 3 luni.
La stabilirea numărului de cazuri pe spital şi pe secţie/compartiment se va ţine cont de paturile contractate cu spitalul pe secţie/compartiment, precum şi de modificările de structură aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii sau direcţia de sănătate publică, după caz.
2. Durata de spitalizare pe secţii este valabilă pentru toate categoriile de spitale şi este prevăzută în anexa nr. 25 la ordin.
Pentru secţiile/spitalele cu internări obligatorii pentru bolnavii aflaţi sub incidenţa art. 109, 110,124 şi 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare şi cele dispuse prin ordonanţa procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, pentru bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată (ani), precum şi pentru secţiile/compartimentele de neonatologie - prematuri din maternităţile de gradul II şi III, psihiatrie cronici şi pneumoftiziologie adulţi şi copii se ia în considerare durata de spitalizare efectiv realizată în anul 2022.
3. Tariful pe zi de spitalizare pe secţie/compartiment se negociază pe baza tarifului pe zi de spitalizare propus de fiecare spital pentru secţiile şi compartimentele din structura proprie, având în vedere documentele pentru fundamentarea tarifului, în funcţie de particularităţile aferente fiecărui tip de spital, cu încadrarea în sumele aprobate la nivelul casei de asigurări de sănătate cu destinaţie servicii medicale spitaliceşti. Tarifele pe zi de spitalizare negociate nu pot fi mai mari decât tarifele maximale prevăzute în anexa nr. 23 C la ordin.
c) Suma pentru serviciile medicale spitaliceşti efectuate în regim de spitalizare de zi, inclusiv cele efectuate în centrele multifuncţionale fără personalitate juridică organizate în structura spitalelor, pentru care plata se face prin tarif pe serviciu medical/caz rezolvat, se determină prin înmulţirea numărului negociat şi contractat de servicii medicale spitaliceşti pe tipuri/cazuri rezolvate cu tariful aferent acestora.
1. Numărul de servicii medicale spitaliceşti/cazuri rezolvate efectuate în regim de spitalizare de zi se negociază în funcţie de numărul mediu lunar de servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi şi numărul de cazuri rezolvate acordate în regim de spitalizare de zi în perioada aprilie-decembrie 2022, la nivelul spitalului.
2. Tariful pe serviciu medical/caz rezolvat este prevăzut în anexa nr. 22 la ordin, respectiv în prezenta anexă pentru serviciile medicale de tip spitalicesc - spitalizare de zi acordate în centrele de evaluare.
(3) Prin sintagma «situaţii justificate ce pot apărea în derularea contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale spitaliceşti», prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. a) din anexa nr. 23 la ordin, se înţelege situaţiile în care unităţile sanitare solicită caselor de asigurări de sănătate suplimentarea sumelor contractate iniţial, ca urmare a creşterii numărului de pacienţi care se adresează unităţii sanitare şi care, conform criteriilor stabilite prin norme, necesită internare în regim de spitalizare continuă sau de zi.
Numărul cazurilor externate de pe secţiile/compartimentele de spitalizare continuă, raportate şi validate, ce pot fi decontate de casa de asigurări de sănătate, ca urmare a aplicării prevederilor art. 6 alin. (2) lit. a) din anexa nr. 23 la ordin, nu poate depăşi numărul de cazuri ce pot fi rezolvate la nivelul unităţii sanitare raportat la numărul paturilor contractate."
17. În anexa nr. 51, după articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins:
"ART. 2^1
(1) Casele de asigurări de sănătate decontează unităţilor sanitare cu paturi care acordă servicii în regim de spitalizare continuă activitatea desfăşurată lunar, potrivit reglementărilor art. 9 din anexa nr. 23 la ordin.
(2) Pentru decontarea serviciilor medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă şi de zi se vor avea în vedere tarifele stabilite pentru trimestrul I 2023 prevăzute, după caz, în anexa 23A, anexa 23C şi anexa 22 la prezentul ordin.
(3) Pentru trimestrul I 2023, regularizarea şi decontarea serviciilor medicale spitaliceşti se face pentru perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2023, cu respectarea prevederilor legale în vigoare corespunzătoare."
18. Anexa nr. 22 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
19. Anexa nr. 23A se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
20. Anexa nr. 23C se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1270 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.
ART. II
Termenul de aplicare a prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 şi 642 bis din 30 iunie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte până la data de 31 martie 2023.
ART. III
Începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de pachetul minimal de servicii prevăzut la art. I numai în condiţiile prevăzute la art. IV alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătăţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2022.
ART. IV
Prezentul ordin intră în vigoare la 1 ianuarie 2023 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila
p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Adela Cojan
ANEXA 1-3
ANEXE
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
