Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 3.792 din 22 mai 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si exercitarea activitatii de audit public intern in structura Ministerului Educatiei si Cercetarii si in unitatile din sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii, conform Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002 , si in baza Ordinului ministrului finantelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, cu modificarile ulterioare
În temeiul prevederilor <>art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 , având în vedere Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 332/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vazand Adresa Direcţiei generale de control şi audit intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice nr. 410.434 din 20 martie 2002, prin care sunt avizate Normele privind organizarea şi exercitarea activitãţii de audit public intern în sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul educaţiei şi cercetãrii emite urmãtorul ordin:
ART. 1 Se aproba Normele privind organizarea şi exercitarea activitãţii de audit public intern în structura Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii şi în unitãţile din sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 , şi în baza <>Ordinului ministrului finanţelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificãrile ulterioare, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.964 din 7 iunie 2000 . ART. 3 Direcţia generalã juridic, audit şi control din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, conducerile instituţiilor de învãţãmânt superior şi inspectoratele şcolare judeţene vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data publicãrii.
Ministrul educaţiei şi cercetãrii, Ecaterina Andronescu
Bucureşti, 22 mai 2002. Nr. 3.792.
ANEXA 1
NORME privind organizarea şi exercitarea activitãţii de audit public intern în structura Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii şi în unitãţile din sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 , şi în baza <>Ordinului ministrului finanţelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificãrile ulterioare
În conformitate cu prevederile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 , şi în baza <>Ordinului ministrului finanţelor nr. 332/2000 privind Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii organizeazã şi exercita activitatea de audit public intern în structura proprie şi a unitãţilor şi instituţiilor subordonate. Prin unitãţi şi instituţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, nominalizate în <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu modificãrile ulterioare, se înţelege instituţiile de învãţãmânt superior de stat, unitãţile şi instituţiile de cercetare ştiinţificã, bibliotecile centrale universitare şi Biblioteca Pedagogica Nationala "I.C. Petrescu" din Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucureşti, casele universitarilor, casele de cultura şi complexele cultural-sportive studenţeşti, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Agenţia Nationala a Taberelor şi Turismului Şcolar din România, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palatele şi cluburile culturale ale elevilor, cluburile sportive şcolare, casele corpului didactic şi alte unitãţi finanţate sau subvenţionate, total sau parţial de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
CAP. 1 Organizarea auditului public intern
Auditul public intern este organizat în mod independent sub forma unui compartiment specializat la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii şi al unor unitãţi şi instituţii din subordinea ministerului şi este în directa subordonare a conducatorului unitãţii. Membrii acestor compartimente - auditorii interni - nu pot fi implicaţi în vreun fel în realizarea activitãţilor pe care le auditeaza. 1. La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii În cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii funcţioneazã Direcţia generalã juridic, audit şi control (D.G.J.A.C.), care se subordoneazã direct ministrului educaţiei şi cercetãrii. În cadrul direcţiei Serviciul audit şi control financiar (S.A.C.F.) este coordonat de directorul general adjunct, care se subordoneazã şi rãspunde direct ministrului educaţiei şi cercetãrii. S.A.C.F. cuprinde un colectiv de auditori interni pentru auditul instituţiilor şi unitãţilor de învãţãmânt, precum şi un colectiv de auditori interni pentru auditul instituţiilor şi unitãţilor de cercetare ştiinţificã. Auditorii interni din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii pot realiza activitãţi de audit public intern şi verificãri tematice în toate unitãţile de învãţãmânt de stat şi de cercetare ştiinţificã, indiferent de bugetul/sursa din care acestea sunt finanţate. În realizarea atribuţiilor legale S.A.C.F. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii poate propune antrenarea de auditori interni încadraţi în instituţiile din subordine, precum şi de specialişti din domeniile supuse auditarii/verificãrii. 2. În instituţii şi unitãţi de învãţãmânt superior de stat La universitãţile nominalizate la lit. A pct. II din anexa nr. 3 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fostele structuri de control financiar de gestiune sunt/vor fi absorbite de cele de audit public intern, subordonate conducãtorilor acestora. Acolo unde nu au existat structuri de control financiar de gestiune senatele universitare vor aproba cel puţin un post pentru auditul public intern. Persoanele din cadrul acestor compartimente vor realiza activitãţi de audit public intern şi verificãri tematice, specifice instituţiei din care fac parte. Acestea vor avea în vedere şi auditul fondurilor alocate pentru specializãrile autorizate precizate la lit. A pct. III din anexa nr. 3 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. La bibliotecile centrale universitare, menţionate la lit. A pct. IV din anexa nr. 3 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la casele universitarilor, precizate la lit. A pct. XXXI din aceeaşi anexa, la casele de cultura studenţeşti şi la cluburile sportive studenţeşti, precizate la pct. I şi II din anexa nr. 4 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care deservesc acţiunile universitatilor din raza lor teritorialã şi care nu au compartiment de audit public intern, auditul se va asigura de cãtre auditorii interni ai Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii sau/şi de cãtre auditorul intern al universitatii din raza lor teritorialã, nominalizat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. 3. În învãţãmântul preuniversitar de stat La nivelul inspectoratelor şcolare judeţene şi al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, cuprinse la lit. A pct. I din anexa nr. 3 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fostele structuri de control financiar de gestiune sunt/vor fi absorbite de cele de audit public intern, acestea din urma preluand alãturi de atribuţiile conferite prin <>Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 , toate atribuţiile fostelor structuri de control financiar de gestiune. În conformitate cu prevederile <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, unitãţile de învãţãmânt preuniversitar de stat sunt finanţate de mai mulţi ordonatori principali de credite, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi primãriile comunelor, oraşelor şi municipiilor, consiliile judeţene, Primãria Generalã a Municipiului Bucureşti şi primãriile sectoarelor municipiului Bucureşti. Ţinând seama de acest specific, în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar de stat dreptul de a realiza activitãţi de audit public intern îl au compartimentele de audit public intern din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, ale primãriilor, inspectoratelor şcolare judeţene şi al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, precum şi compartimentele de audit public intern ale unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, dupã caz. Inspectoratele şcolare sunt ordonatori secundari de credite, al cãror ordonator principal de credite este Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. În unitãţile subordonate inspectoratului şcolar, care nu au compartiment de audit public intern, auditul va fi asigurat de compartimentul de audit public intern al ordonatorului de credite cu rang imediat superior, respectiv inspectoratul şcolar. Auditorii interni din cadrul inspectoratelor şcolare auditeaza activitatea acestora şi a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar de stat, pentru fondurile publice al cãror ordonator principal de credite este Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. În unitãţile de învãţãmânt preuniversitar de stat ai cãror ordonatori principali de credite sunt primãrii comunelor, oraşelor, municipiilor (sectoarelor municipiului Bucureşti) auditorii interni de la inspectoratele şcolare judeţene vor efectua urmãtoarele activitãţi de audit public intern şi de control: a) evaluarea activitãţii conducãtorilor unitãţilor de învãţãmânt din punct de vedere al managementului financiar şi de resurse umane; b) verificãri tematice pe baza sesizarilor primite la inspectoratele şcolare judeţene sau la cererea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii şi a altor organe abilitate de lege sa solicite aceste verificãri; c) verificarea obiectivelor şi activitãţilor finanţate de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanţarea învãţãmântului preuniversitar de stat, dupã cum urmeazã: - încadrarea în fondurile alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii privind derularea proiectelor de reforma cofinantate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, rambursarile de credite externe, conform programului stabilit prin proiecte, plãţile de dobânzi şi comisioane la creditele externe aferente acestor proiecte; - legalitatea acordãrii burselor pentru elevii din Republica Moldova, elevii strãini şi etnicii romani din afarã tarii, conform dispoziţiilor legale în vigoare; - legalitatea realizãrii cheltuielilor aferente organizãrii de examene, concursuri, olimpiade naţionale; - legalitatea privind evidenta şi realizarea cheltuielilor aferente activitãţii de perfecţionare a pregãtirii profesionale a cadrelor didactice; - realitatea raportarilor unitãţilor şcolare privind numãrul de elevi/preşcolari pe profiluri de învãţãmânt, numãr de clase etc., în vederea stabilirii costurilor medii orientative pe elev/preşcolar; - avizarea proiectelor de buget ale unitãţilor şcolare, conform normelor metodologice în vigoare; - legalitatea finanţãrii manualelor şcolare, în conformitate cu metodologia elaborata de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii; - îndeplinirea obligaţiilor privind transmiterea raportarilor referitoare la execuţia bugetarã trimestriala şi anuala, conform anexelor nr. 2 şi 3 la Normele metodologice pentru finanţarea învãţãmântului preuniversitar de stat. Auditorii interni de la compartimentele de audit public intern din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene pot exercita activitatea de audit, inclusiv de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã ale unitãţilor de învãţãmânt, pe baza unor decizii scrise ale primarilor şi cu acordul conducerilor inspectoratelor şcolare judeţene. În vederea realizãrii sarcinilor ce le revin compartimentele de audit public intern din inspectoratele şcolare judeţene pot antrena, în timpul anului şi în special în perioadele de certificare a bilanţurilor contabile, auditori interni încadraţi la unitãţile de învãţãmânt din subordine. 4. La nivelul unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar de stat şi al unitãţilor conexe Compartimentele de audit public intern înfiinţate la unitãţile de învãţãmânt preuniversitar realizeazã sarcinile de audit pentru intreaga activitate economico-financiarã din unitatea în care funcţioneazã şi din unitãţile arondate acesteia, dupã caz, indiferent de sursa de finanţare - buget de stat, buget local, venituri proprii etc. Auditorii interni din aceste compartimente pot realiza activitãţi de audit public intern sau verificãri tematice şi în alte unitãţi de învãţãmânt, la cererea conducerii inspectoratelor şcolare judeţene sau a primarului, pentru unitãţile al cãror ordonator principal de credite este. Indiferent de unitatea la care sunt angajaţi, aceşti auditori interni îşi exercita atribuţiile legale pe baza unor decizii comune scrise ale primarilor şi conducerilor inspectoratelor şcolare judeţene. 5. În celelalte unitãţi nominalizate în anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la lit. A pct. V-XXX şi lit. B din anexa nr. 3 la aceeaşi hotãrâre, în care nu s-a înfiinţat un compartiment de audit public intern, auditul este asigurat de compartimentul de audit public intern la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. 6. În unitãţile subordonate direct Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, care nu au înfiinţat un compartiment de audit public intern, auditul poate fi asigurat şi de alţi auditori interni atrasi din unitãţile subordonate, desemnaţi prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. 7. În instituţiile şi unitãţile de cercetare ştiinţificã, nominalizate în anexele nr. 5 şi 6 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, auditul este asigurat de un compartiment de audit public intern subordonat ministrului delegat la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii pentru activitatea de cercetare, cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
CAP. 2 Sfera activitãţii de audit public intern
Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitãţilor desfãşurate de instituţia publica sau care sunt în responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra instituţiilor subordonate şi asupra utilizãrii de cãtre terţi, indiferent de natura juridicã a acestora, a fondurilor publice gestionate de aceştia din urma, în baza finanţãrii realizate de instituţia publica în cauza sau de o instituţie subordonata acesteia. Operaţiunile care fac obiectul auditului public intern sunt examinate, de regula, pe tot parcursul acestora, din momentul initierii pana în momentul finalizarii executãrii lor efective. A. Compartimentul de audit public intern trebuie sa exercite urmãtoarele atribuţii, conform <>art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 : 1. certificarea anuala a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã ale instituţiei publice; 2. examinarea legalitãţii, regularitatii şi conformitatii operaţiunilor, identificand erorile, risipa, gestiunea defectuoasã şi fraudele şi, pe aceasta baza, propunerea de mãsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, dupã caz; 3. examinarea sistemului contabil şi a fiabilitatii acestuia, ca principal instrument de cunoaştere, gestiune şi control patrimonial, şi a rezultatelor obţinute; 4. examinarea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de planificare, programare, organizare, coordonare, urmãrire şi control al îndeplinirii deciziilor; 5. evaluarea economicitatii şi eficientei cu care sistemele de conducere şi execuţie din cadrul instituţiei publice şi la nivelul unui program/proiect utilizeazã resursele financiare, umane sau materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite; 6. identificarea aspectelor deficitare la nivelul sistemelor de conducere şi de control, precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operaţiuni şi propunerea de mãsuri pentru corectarea acestora şi pentru diminuarea riscurilor, dupã caz. B. Compartimentul de audit public intern este obligat sa auditeze, fãrã a se limita numai la acestea, urmãtoarele activitãţi şi operaţiuni: 1. deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare; 2. angajamentele bugetare şi legale, din care deriva direct sau indirect obligaţii de plata, inclusiv din fondurile comunitare; 3. vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale; 4. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale; 5. plãţile din fonduri publice, inclusiv din fonduri de la Uniunea Europeanã; 6. constituirea veniturilor publice în legatura cu autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanta, precum şi facilitãţile acordate la încasarea titlurilor de creanta. C. Prin auditul public intern se verifica operaţiunile, activitãţile sau acţiunile care se efectueazã, se executa ori se desfãşoarã la nivelul unitãţii auditate, avându-se în vedere principalele caracteristici prevãzute în partea a III-a pct. 8 din Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv (fãrã ca lista acestora sa fie exhaustiva): 1. conformitatea operaţiunilor, activitãţilor sau a acţiunilor: - legalitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile legale în materie; - regularitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile care se referã la modalitãţi, proceduri, scheme sau alte modele de efectuare, de execuţie sau desfãşurare; - încadrarea în plafoanele valorice: obiectul auditului intern nu antreneaza depãşirea plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operaţiune, acţiune sau activitate; 2. economicitatea operaţiunilor, activitãţilor sau a acţiunilor: obiectul auditat realizeazã condiţia costului minim în condiţiile date. Costul minim se evalueaza prin determinarea costului de oportunitate al realizãrii obiectului auditat; 3. eficacitatea operaţiunilor, activitãţilor sau a acţiunilor: obiectul auditat realizeazã condiţia de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie sa se realizeze într-o marja pe care auditorul o considera rezonabila; 4. eficienta operaţiunilor, activitãţilor sau a acţiunilor: reprezintã o corelare între economicitate şi eficacitate, în sensul unei optimizari a celor doua caracteristici, în condiţiile realizãrii obiectului auditat; 5. oportunitatea temporala a realizãrii obiectului audiat: se analizeazã dacã momentul în care obiectul auditat realizat a fost cel mai propice sub aspectul asigurãrii atingerii obiectivului stabilit; 6. oportunitatea structuralã a realizãrii obiectului auditat: se analizeazã dacã obiectul auditat s-a realizat în acea conjunctura actionala, normativa etc. care sa confere cel mai înalt grad de eficienta. De asemenea, se analizeazã modul în care realizarea obiectului auditat se încadreazã într-o structura mai larga de operaţiuni, activitãţi sau acţiuni; 7. acoperirea riscului intern asociat realizãrii operaţiunii, activitãţii sau acţiunii auditate: se evalueaza modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat; 8. acoperirea riscului de sistem asociat realizãrii operaţiunii, activitãţii sau a acţiunii auditate: se evalueaza modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat; 9. conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor: modul şi gradul în care, prin realizarea obiectului auditat, sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat impotriva epuizarii functionale şi/sau primeşte impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate şi perfecţionare specifice.
CAP. 3 Desfãşurarea şi conţinutul activitãţii de audit public intern
1. Auditul public intern se efectueazã de salariaţi cu studii economice superioare de lungã durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta. 2. Angajarea persoanelor în cadrul compartimentului de audit public intern se realizeazã de instituţia de învãţãmânt superior sau de alte unitãţi din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu aplicarea prevederilor legale în vigoare, iar confirmarea persoanelor se face de cãtre conducãtorul Compartimentului de audit public intern din cadrul ministerului. 3. Compartimentul de audit public intern este subordonat şi rãspunde pentru activitatea sa în fata conducatorului unitãţii. 4. Îndrumarea metodologicã a auditorilor interni din compartimentele de audit public intern de la nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite va fi asigurata de Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, în calitate de ordonator principal de credite. Auditorii interni din inspectoratele şcolare judeţene vor asigura îndrumarea metodologicã a auditorilor interni angajaţi la unitãţile şcolare din teritoriu. 5. Schimbarea din funcţie sau desfacerea contractului de munca a auditorilor interni din compartimentele de audit public intern se face de cãtre conducãtorul unitãţii, cu avizul conducatorului Compartimentului de audit public intern din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. 6. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii poate propune, în baza unei note de fundamentare privind misiunea de audit, cooptarea auditorilor interni numiţi în unitãţile subordonate în comisii reprezentative ale Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. 7. La inspectoratele şcolare şeful/reprezentantul compartimentului de audit public intern poate propune, în baza unei note de fundamentare privind misiunea de audit, cooptarea auditorilor interni din teritoriu în colectivul existent la nivelul inspectoratului şcolar. 8. Activitatea compartimentului de audit public intern se desfãşoarã în baza unui plan anual de audit, aprobat de conducãtorul instituţiei publice şi avizat de compartimentul de audit public intern al ordonatorului de credite imediat superior. 9. Auditorii interni din sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii îşi desfãşoarã activitatea pe baza de ordin de serviciu scris, aprobat de conducãtorul instituţiei publice şi care prevede în mod explicit scopul şi durata misiunii de audit, precum şi unitatea verificata. 10. Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le considera relevante pentru misiunea de audit public intern, iar personalul de conducere şi cel de execuţie, implicat în activitatea auditata, are obligaţia sa punã la dispoziţie documentele solicitate de auditorii interni. 11. Constatãrile rezultate din efectuarea misiunii de audit public intern sunt cuprinse într-un raport de audit. În situaţia în care s-a constatat sãvârşirea unor fapte calificate de lege ca fiind contravenţii, se va întocmi proces-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor. A. Auditul proiectelor de buget 1. Scopul auditului proiectelor de buget întocmite de instituţiile publice este de a oferi ordonatorilor de credite o evaluare privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectelor de buget, astfel încât sa se minimizeze riscurile privind colectarea veniturilor bugetare şi depãşirea cheltuielilor publice, precum şi de a fundamenta echilibrele bugetare. 2. Proiectele de buget întocmite de ordonatorii de credite vor fi însoţite de referate de opinie întocmite de compartimentele de audit politic intern proprii. Referatul de opinie va conţine evaluãri şi aprecieri cu privire la: - dimensionarea veniturilor bugetare; - gradul de certitudine a veniturilor (riscul nerealizarii veniturilor); - dimensionarea şi fundamentarea cheltuielilor bugetare; - fundamentarea investiţiilor şi a achiziţiilor publice; - riscul depãşirii cheltuielilor proiectate; - datoria publica implicita în propunerile de finanţare bugetarã; - fezabilitatea propunerilor de buget pe baza de programe; - transferurile între categorii de bugete; - mãrimea, structura şi destinaţia fondurilor publice provenite de la Uniunea Europeanã sau din alte surse; - corelarea diversilor indicatori bugetari; - alte elemente relevante rezultate din legea anuala a bugetului de stat. 3. Ordonatorul principal de credite va colecta referatele de opinie din structurile descentralizate prin compartimentul de audit public intern, care va audita proiectul de buget la nivelul ordonatorului principal de credite. În cazul în care referatul de opinie pune în evidenta deficientele proiectelor de buget, ordonatorul principal de credite poate dispune reanalizarea şi reproiectarea bugetelor respective. Forma reproiectata a bugetelor nu mai este supusã auditarii interne. 4. Proiectele de buget, însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate, precum şi de referatul de opinie al compartimentului de audit public intern al ordonatorului principal de credite, vor fi înaintate ministrului finanţelor publice. 5. În cazul rectificarii bugetului de stat proiectul actului normativ de rectificare se supune aceloraşi reguli de audit public intern ca şi proiectul iniţial al bugetului de stat. B. Auditul execuţiei bugetare În vederea realizãrii auditului execuţiei bugetare se vor urmãri cu precãdere urmãtoarele obiective: 1. Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare 2. Angajamentele bugetare legale, din care deriva obligaţii de plata Se va analiza cum au fost respectate normele legale privind angajarea cheltuielilor efectuate de ordonatorul de credite, avându-se în vedere: a) organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv, conform prevederilor legale în vigoare; b) realizarea plãţilor de casa prin conturile deschise la unitãţile trezoreriilor, distinct, din fondurile bugetare şi din veniturile extrabugetare; c) înregistrarea contabila a operaţiunilor de încasãri şi plati, în mod cronologic şi sistematic, în conturile corespunzãtoare planului de conturi pentru instituţiile publice, precum şi evidenta analitica a plãţilor de casa pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate în cadrul conturilor de finanţare. 3. Încasarea veniturilor extrabugetare 4. Raportarea execuţiei bugetare: a) întocmirea darilor de seama contabile privind execuţia bugetarã trimestriala, conform normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) întocmirea contului de execuţie bugetarã pe surse de finanţare şi categorii de cheltuieli, conform formularelor anexate la darea de seama contabila şi celor stabilite prin normele metodologice în vigoare; c) realitatea indicatorilor sintetici ai execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind: Venituri totale (milioane lei), din care: - venituri încasate de la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii conform contractului institutional şi complementar Cheltuieli totale (milioane lei), din care: - cheltuieli curente, din care ● cheltuieli de personal - cheltuieli de capital Ponderea sumelor încasate din finanţarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii în veniturile totale (milioane lei) Gradul de acoperire a cheltuielilor din alte surse decât cele provenite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. C. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã 1. Scopul certificãrii Scopul certificãrii îl constituie asigurarea garanţiei pentru conducãtorul instituţiei publice ca bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetarã oferã o imagine fidela, clara şi completa privind buna gestiune financiarã, prin verificarea legalitãţii, realitãţii şi exactitatii evidentelor contabile şi a actelor financiare şi de gestiune. Certificarea se face înaintea aprobãrii de cãtre conducãtorul instituţiei publice în cauza a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã. 2. Principiile care stau la baza realizãrii certificãrii: a) exhaustivitatea (integralitatea) - toate operaţiunile care privesc instituţia publica sunt înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative; b) realitatea - toate elementele patrimoniale din evidentele contabile corespund cu cele identificabile fizic şi toate elementele de activ, pasiv, de venituri şi cheltuieli reflecta valori reale existente în cadrul instituţiei publice în cauza; c) corectitudinea înregistrãrilor în contabilitate şi a prezentãrii în conturile anuale a operaţiunilor, respectiv: - criteriul perioadei corecte a contabilizarii, respectându-se independenta exerciţiilor financiare; - criteriul corectei evaluãri, prin determinarea sumelor aritmetic exacte; - criteriul corectei imputari, prin înregistrarea în conturile corespunzãtoare, conform planului de conturi pentru instituţii publice; - criteriul corectei prezentãri în conturile anuale, prin corecta totalizare şi centralizare în conturile anuale. 3. Documentaţia necesarã pentru certificare: - bilanţul contabil; - contul de execuţie bugetarã; - acte financiare şi de gestiune; - evidente contabile; - orice alte documente justificative. 4. Certificarea se face la nivelul fiecãrei instituţii publice, care are obligaţia sa întocmeascã bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetarã şi are organizat un compartiment de audit public intern. 5. Pentru instituţiile publice care nu au organizat un compartiment de audit public intern certificarea se va efectua de auditorii interni ai instituţiei publice ierarhic superioare sau de auditori interni desemnaţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului. 6. Pentru unitãţile din subordinea/coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, care nu au organizat un compartiment de audit public intern şi care depun bilanţul contabil la direcţiile finanţelor publice teritoriale, certificarea bilanţului contabil si a contului de execuţie bugetarã se va efectua de cãtre auditorii interni ai Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii sau desemnaţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului. 7. Raportul privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã Raportul trebuie sa cuprindã: - referiri la verificãrile efectuate, constatãrile fãcute şi la concluziile desprinse în cursul procesului de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã; - o prezentare sinteticã a modului în care s-a efectuat verificarea materialelor, documentelor şi a procedurilor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor certificãrii. Raportul se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul însoţeşte bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetarã, al doilea rãmâne la auditor, iar al treilea rãmâne la cel auditat/Serviciul contabilitate. D. Controlul financiar de gestiune Obiectivele controlului financiar de gestiune sunt exemplificate în anexa la prezentele norme. E. Auditul performantei de management Auditul performantei de management se referã la: 1. evaluarea calitãţii şi a eficientei cu care conducãtorul instituţiei publice şi, respectiv, conducãtorii structurilor subordonate organizeazã, respectiv conduc şi finalizeazã operaţiunile, activitãţile şi acţiunile specifice instituţiei publice auditate, urmãrindu-se: - criteriile de conformitate, care sa ateste respectarea de cãtre manager a prevederilor legale în materia obiectului de activitate al instituţiei publice auditate, respectarea procedurilor, metodologiilor, metodelor şi a tehnicilor adecvate pentru fundamentarea deciziilor; - criteriile de performanta, care sa asigure îndeplinirea obiectivelor manageriale la nivel optim. Ele trebuie sa determine abaterea dintre obiectivul managerial planificat fata de cel efectiv; 2. identificarea: - deficienţelor sistemelor de conducere şi control; şi - riscurilor asociate la: ● sistemele de conducere şi control; ● programele/proiectele; ● alte operaţiuni; 3. propunerea mãsurilor pentru corectarea sistemelor de conducere şi control, a programelor/proiectelor şi operaţiunilor, precum şi pentru diminuarea riscurilor. F. Verificãri tematice dispuse de Ministerul Finanţelor Publice conform pct. 15 din Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv Ministerul Finanţelor Publice poate stabili tematici generale de control pentru care Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii va primi obiectivele, metodologia şi tehnologia concrete de efectuare a acestuia, perioada de efectuare a auditului public intern şi perioada supusã auditarii. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii este obligat sa ia toate mãsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finanţelor Publice sa fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat, precum şi sa le defalcheze, acolo unde este cazul, pe structurile proprii descentralizate, astfel încât aceste defalcari sa fie cuprinse în planurile de audit ale acestora.
CAP. 4 Planul de audit public intern
A. Precizãri generale 1. Planul de audit public intern se întocmeşte anual de compartimentul de audit public intern, ţinându-se seama de recomandãrile unitare elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu Curtea de Conturi. 2. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul ordonatorului principal de credite pana la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreazã, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activitãţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan. 3. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul ordonatorilor secundari sau terţiari de credite, în strânsã colaborare cu compartimentul de audit public intern al ordonatorului principal de credite, pana la data de 10 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreazã, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activitãţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan. 4. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul ordonatorilor terţiari de credite, în strânsã colaborare cu compartimentul de audit public intern al ordonatorului secundar de credite, pana la data de 20 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreazã, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activitãţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan. 5. Planul anual de audit public intern este aprobat de conducãtorul instituţiei publice şi poate fi modificat sau completat, la propunerea şefului compartimentului de audit public intern, la initiativa conducatorului instituţiei, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii sau a primãriilor - ordonatori principali de credite, în funcţie de necesitatea realocarii fondului de capacitate de audit pe obiectivele planului. 6. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, prin Compartimentul de audit public intern, va aviza planurile anuale elaborate de auditorii interni ai compartimentelor din unitãţile subordonate. Planurile de audit public intern ale compartimentelor de audit public intern din unitãţile şcolare, care au auditori interni, vor fi avizate de compartimentele de audit public intern din primãrii şi/sau din inspectoratul şcolar judeţean ori din Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. 7. Pentru activitãţile şi operaţiunile care au legatura nemijlocitã cu certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã obiectivele cuprinse în planul de audit public intern pot fi defalcate pe trimestre şi pe luni, dupã caz. 8. Activitãţile de audit public intern aferente certificãrii bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã, cuprinse în planul de audit public intern, nu vor depãşi 40-50% din capacitatea de audit a compartimentului respectiv (fondul de timp anual disponibil în zile/om). 9. Verificãrile tematice dispuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii în baza unor misiuni de audit public intern, solicitãri ale conducerii sau ale altor organisme centrale de stat privind verificarea unor sesizãri ale petentilor asupra utilizãrii fondurilor publice vor fi introduse în planul de audit public intern. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii poate stabili anumite tematici de control care deriva din necesitatea unor analize, evaluãri sau diagnosticari ale activitãţii instituţiei de învãţãmânt ori din înregistrarea unor eventuale sesizãri ale petentilor. B. Principii generale 1. Planul de audit public intern trebuie sa cuprindã toate activitãţile desfãşurate de instituţia publica, care vor fi auditate. 2. Orice activitate sau operaţiune trebuie sa fie cuprinsã în planul de audit public intern, cel puţin o data la 3 ani. 3. Activitatea sau operaţiunea prevãzutã în planul de audit public intern va face obiectul auditarii pe tot parcursul realizãrii ei. 4. Instituţia publica corespunzãtoare ordonatorilor de credite secundari sau terţiari este auditata ca întreg (la nivelul conducatorului acesteia) de instituţia publica de rang imediat superior. C. Criterii-semnal La elaborarea planului de audit public intern pentru anul la care se referã se vor avea în vedere "criterii-semnal" care vor orienta activitatea de audit public intern spre anumite direcţii, şi anume: - deficiente constatate în rapoartele de audit public intern anterioare, întocmite în urma efectuãrii misiunii de audit public intern de cãtre auditorii interni; - deficiente consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; - informaţii şi indicii deţinute sau obţinute cu privire la disfunctionalitati sau abateri; - aprecieri ale unor specialişti cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem; - analiza unor tendinte (direcţii) pe termen lung privind unele aspecte ale functionarii sistemului; - evaluarea impactului unor modificãri în mediul de desfãşurare a sistemului auditat. D. Modificãri Planul de audit public intern poate suferi modificãri pe parcursul derulãrii lui, în urmãtoarele condiţii: 1. identificarea, pe parcursul derulãrii acţiunii de auditare, a unor obiective, activitãţi, operaţiuni, a cãror auditare apare ca având o valoare semnificativã importanta pentru perioada la care se referã activitatea de audit public intern; 2. introducerea unor obiective pe parcursul derulãrii planului de audit public intern de cãtre instituţia publica ierarhic superioarã; 3. actualizari legislative sau organizatorice importante, care modifica gradul de semnificatie a auditarii unor operaţiuni, activitãţi sau acţiuni ale sistemului; 4. necesitaţi de diagnoza ad-hoc ale conducerii instituţiei publice respective. E. Structura planului de audit public intern Planul de audit public intern va cuprinde cel puţin urmãtoarele elemente: 1. scopul acţiunii de auditare; 2. obiectivele acţiunii de auditare; 3. identificarea/descrierea activitãţii sau a operaţiunii supuse auditului public intern; 4. identificarea/descrierea unitãţii sau a structurii organizatorice la care se va desfasura acţiunea de auditare; 5. durata acţiunii de auditare; 6. perioada supusã auditarii; 7. numãrul de auditori interni antrenati în acţiunea de auditare; 8. precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor eventuale cunoştinţe de specialitate, precum şi a numãrului de specialişti cu care urmeazã sa se încheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanţa; 9. numãrul de auditori interni care urmeazã sa fie atrasi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate. F. Arhivarea planului de audit public intern Planul de audit public intern reprezintã un document oficial. El este pãstrat în arhiva instituţiei publice împreunã cu referatul de justificare aceeaşi perioada ca şi raportul de audit public intern, respectiv 10 ani.
CAP. 5 Raportul de audit public intern
Raportul de audit public intern este un act unilateral care exprima opinia auditorului în baza constatãrilor fãcute în urma efectuãrii unei misiuni de audit public intern şi va cuprinde scopul şi obiectivele activitãţii de audit, rezultatele acestei activitãţi, precum şi concluziile, recomandãrile şi propunerile care se impun. A. Structura minimala a raportului de audit public intern cuprinde: 1. date de identificare a acţiunii de audit public intern: - baza legalã a acţiunii de audit public intern; - ordinul de serviciu; - echipa de auditare; - unitatea/structura organizatoricã auditata; - baza legalã a acţiunii de auditare; - durata acţiunii de auditare; - perioada auditata; 2. modul de desfãşurare a acţiunii de audit public intern: - caracterul acţiunii de audit public intern (sondaj/exhaustiv, documentar); - proceduri, metode, tehnici utilizate; - documente, materiale etc. examinate în cursul acţiunii de audit public intern; - materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern; 3. constatãri efectuate: - trebuie sa fie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele la raportul de audit public intern; - trebuie sa fie prezentate constatãrile cu caracter pozitiv, distinct de cele cu caracter negativ, pentru care se vor identifica eventuale cai de eliminare a deficienţelor; - acele constatãri care implica o rãspundere juridicã de orice fel sunt consemnate în acte constatatoare bilaterale, care sunt anexe la raportul de audit public intern şi în care se vor specifica actele normative incalcate, elementele constitutive ale rãspunderii juridice, în funcţie de natura constatãrilor; 4. concluziile şi recomandãrile echipei de auditare: - se elaboreazã pe baza constatãrilor, având un caracter fundamentat; - trebuie sa fie pertinente în raport cu constatãrile fãcute; - trebuie sa conducã la eliminarea deficientei constatate; - trebuie sa fie fezabile şi economice; - trebuie sa aibã caracter de anticipare şi sa previnã eventuale disfunctionalitati sau tendinte negative; - trebuie sa contribuie la creşterea performantei de management; 5. documentaţia-anexa la raportul de audit public intern: - procese-verbale şi note de constatare bilaterale; - note explicative; - note de relaţii; - situaţii, acte, documente şi orice alt material probant justificativ. B. Anexele la raportul de audit public intern Toate documentele-anexa la raportul de audit public intern se semneazã pentru conformitate de cãtre cel auditat. 1. În cazul în care s-a constatat sãvârşirea unor fapte calificate de lege ca fiind contravenţii se va întocmi proces-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor. Auditorii interni sunt organe constatatoare, iar la stabilirea, sancţionarea şi încasarea contravenţiilor se vor aplica prevederile legilor speciale şi generale cu privire la contravenţii. 2. În cazul în care în urma misiunii de audit public intern se constata abateri de la legalitate, care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal bilateral. Procesul-verbal se întocmeşte, de regula, în doua exemplare şi se semneazã de auditorul intern şi de conducerea unitãţii auditate. Procesul-verbal în care sunt consemnate fapte ce atrag rãspunderea penalã se semneazã în mod obligatoriu şi de persoanele fãcute rãspunzãtoare. Un exemplar al procesului-verbal este reţinut de unitatea auditata şi al doilea exemplar constituie anexa la raportul de audit public intern. Dacã intervin obiecţii ale conducerii sau ale unor salariaţi ai unitãţii controlate asupra constatãrilor auditorului intern, ele vor fi clarificate şi soluţionate înainte de semnarea procesului-verbal. Dacã se menţin în continuare obiecţiile, acestea se vor prezenta în scris o data cu procesul-verbal sau în termen de 3 zile de la semnarea acestuia. Obiecţiile se vor depune la structura care a efectuat auditul şi vor fi analizate de şeful compartimentului de audit public intern. Pe baza constatãrilor şi mãsurilor dispuse prin procesul-verbal, precum şi în urma analizei obiectiilor depuse şeful compartimentului de audit public intern va face propuneri conducerii unitãţii din care face parte cu privire la modul de valorificare a procesului-verbal şi va transmite mãsurile dispuse la unitatea verificata, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea raportului de audit public intern şi a procesului-verbal la unitatea auditorului. În cazul în care prin soluţionare obiectiunile anexate la procesul-verbal au fost respinse, procesul-verbal devine titlu executoriu. Deciziile emise în baza procesului-verbal pot fi atacate în termen de 15 zile lucrãtoare de la comunicarea acestora, conform <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la Curtea de apel în a carei raza teritorialã îşi are domiciliul reclamantul. 3. Notele de constatare bilaterale se întocmesc atunci când în cursul controlului se fac constatãri a cãror reconstituire ulterioara nu este întotdeauna posibila sau care nu pot fi dovedite ori în alte situaţii apreciate de auditori. În notele de constatare se consemneazã situaţiile de fapt, precum şi mãsurile luate operativ pentru remedierea deficienţelor constatate. În situaţii mai deosebite este indicatã folosirea martorilor asistenţi la stabilirea realitãţii faptelor constatate. Notele de constatare se semneazã de auditorul intern, de conducãtorul unitãţii, subunitatii sau al compartimentului din unitatea auditata, de persoanele la care se referã constatarea, precum şi de martorii asistenţi, dupã caz. 4. Notele explicative (notele de relaţii) se iau în toate cazurile de la persoanele fãcute rãspunzãtoare de abaterile constatate şi consemnate de auditorul intern şi care pot atrage raspunderi în sarcina acestora, precum şi de la alte persoane pentru clarificarea cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la nerespectarea prevederilor actelor normative. Notele explicative se pot lua în orice etapa a controlului, însã numai dupã ce s-a epuizat controlul asupra obiectivului la care s-a constatat abaterea ce necesita explicaţii, astfel încât auditorul intern sa fie în mãsura sa punã întrebãri precise şi sa combata eventualele raspunsuri necorespunzãtoare. Auditorul intern va analiza rãspunsurile primite şi în funcţie de concluzii va înscrie constatarea în raportul de audit public intern/procesul-verbal. Dacã cei în cauza refuza sa dea nota explicativa sau sa rãspundã la unele întrebãri, auditorul intern va formula întrebãrile printr-o adresa scrisã (înregistratã la unitatea controlatã, stabilind termenul în cadrul cãruia trebuie primit rãspunsul). În cazul în care nu se primeşte rãspuns, se va consemna refuzul în raportul de audit public intern/procesul-verbal, anexând copia de pe adresa, şi se vor aplica sancţiuni prevãzute de lege. O data cu raportul de audit public intern trebuie prezentate în mod obligatoriu şi punctele de vedere ale persoanelor implicate în activitãţile auditate, îndeosebi ale acelora în legatura cu care se semnaleaza deficiente, sau care pot fi afectate de mãsurile recomandate în raportul de audit public intern sau în procesul-verbal. 5. Documentele sau actele în care sunt consemnate operaţiuni financiar-contabile necesare fundamentarii constatãrilor se anexeazã în copie certificatã de auditorul intern şi de reprezentantul compartimentului care le-a emis. Acestea se anexeazã în original când sunt considerate fictive sau dubioase, precum şi când exista indicii ca s-ar urmãri sustragerea sau distrugerea lor de cei interesaţi. În acest caz se lasa unitãţii auditate copii confirmate de cele doua pãrţi. 6. Ori de câte ori efectuarea auditului public intern, potrivit ordinului de serviciu, presupune utilizarea unor cunoştinţe de specialitate din alte domenii decât cele cerute prin fişa postului auditorilor interni, şeful/reprezentantul compartimentului de audit public intern poate recurge, cu aprobarea conducatorului instituţiei publice cãruia îi raporteazã, la contractarea externa de servicii de expertiza/consultanţa. C. Prezentare Raportul de audit public intern prezintã urmãtoarele elemente: - este semnat pe fiecare pagina de cãtre auditorul intern; - se întocmeşte într-un singur exemplar şi se înregistreazã la auditorul intern; - se prezintã conducatorului instituţiei publice (ordonatorului de credite) care a aprobat auditarea şi se arhiveaza la compartimentul de audit public intern. D. Arhivare Arhivarea raportului de audit public intern se face la compartimentul de audit public intern pe perioada necesarã fundamentarii planului de audit public intern, dupã care se preda la arhiva instituţiei publice în original, în dosare speciale, în condiţiile <>Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 , cu modificãrile ulterioare, şi se pãstreazã o perioada de 10 ani.
CAP. 6 Raport al activitãţii de audit public intern
Compartimentele de audit public intern vor întocmi pentru semestrul I al anului şi pentru sfârşitul anului corespunzãtor un raport al activitãţii de audit public intern, care va cuprinde activitatea de audit public intern pe perioada unui semestru, respectiv a unui an calendaristic. Raportul activitãţii de audit public intern, semnat de auditorul intern şi de conducãtorul instituţiei publice raportoare, va fi transmis Compartimentului de audit public intern din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii pana la data de 15 iulie a anului pentru care se raporteazã şi, respectiv, data de 15 ianuarie a anului urmãtor celui pentru care se raporteazã. Acest raport va fi însoţit de situaţia centralizatoare privind rezultatele controlului financiar, aferentã perioadei pentru care se raporteazã. Auditorii interni din unitãţile şcolare (preuniversitare) vor depune raportul activitãţii de audit public intern la inspectoratul şcolar şi la primãria - ordonator principal de credite.
CAP. 7 Contravenţii
1. Constituie contravenţii şi se sancţioneazã urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât sa fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, conform <>art. 32-34 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 : a) încãlcarea obligaţiei de a avea la nivelul instituţiei publice structuri organizatorice functionale de audit public intern, conform cerinţelor <>art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; b) neorganizarea structurii functionale de audit public intern în termen de 90 de zile de la data infiintarii instituţiei publice, potrivit prevederilor <>art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; c) aprobarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã fãrã certificare şi raport de certificare; d) neelaborarea planului de audit conform prevederilor <>art. 8 alin. (1)-(3) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; e) refuzul de a prezenta auditorilor documentele solicitate cu ocazia efectuãrii misiunilor de audit, conform prevederilor art. 8 alin. (5) şi ale <>art. 26 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; f) neîndeplinirea obligaţiei de cãtre conducãtorul instituţiei publice de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenta angajamentelor conform prevederilor <>art. 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; g) nerespectarea obligaţiei privind stabilirea proiectelor de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, precum şi omisiunea de evidentiere a angajamentelor conform <>art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; h) prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operaţiuni fãrã viza de control financiar preventiv; i) depãşirea termenului prevãzut la <>art. 18 alin. (2)-(4) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; j) nerespectarea prevederilor <>art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; k) emiterea unui refuz de viza fãrã motivare, conform <>art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; l) nerespectarea prevederilor <>art. 25 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; m) nerespectarea prevederilor <>art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 ; n) nerespectarea prevederilor <>art. 25 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 301/2002 . 2. Contravenţiile prevãzute la pct. 1 lit. a), b), c), e), f), g) şi k) se sancţioneazã cu amenda de la 30 milioane lei la 50 milioane lei, iar cele prevãzute la lit. d), i), j), l), m) şi n), cu amenda de la 10 milioane lei la 30 milioane lei. 3. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se vor face de cãtre: - auditorii din cadrul structurilor de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice, pentru contravenţiile prevãzute la pct. 1 lit. a), b), c), d), e), g), i), j), k), l) şi n); - auditorii din cadrul Compartimentului de audit public intern al Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii - ordonator principal de credite, pentru contravenţiile prevãzute la pct. 1 lit. a), c), d), e), g), l), m) şi n); - auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern ale inspectoratelor şcolare - ordonatori secundari de credite, pentru contravenţiile prevãzute la pct. 1 lit. c), e), g), l), m) şi n); - auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern ale instituţiilor de învãţãmânt superior - ordonatori terţiari de credite, pentru contravenţiile prevãzute la pct. 1 lit. e), g), l), m) şi n). 4. Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor, întocmit conform competentelor stabilite potrivit pct. 2 lit. B din cap. V, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicãrii acestuia. Plângerea însoţitã de copia de pe procesul-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, potrivit prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare. Plângerea împreunã cu dosarul cauzei se trimit de îndatã judecãtoriei în a carei circumscripţie a fost sãvârşitã contravenţia.
ANEXA 1 ------- la norme --------
OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLIC INTERN
I. Auditul conformitatii operaţiunilor financiar-contabile A. Auditul proiectelor de buget B. Auditul execuţiei bugetare C. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã D. Controlul financiar de gestiune II. Auditul performantei de management III. Inspecţii ordonate de Ministerul Finanţelor Publice, verificãri tematice dispuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi alte organisme centrale de stat, sau ca urmare a înregistrãrii unor sesizãri ale petentilor privind utilizarea fondurilor publice. * * * I. Auditul conformitatii operaţiunilor financiar-contabile A. Auditul proiectelor de buget 1. Fundamentarea finanţãrii de baza şi complementare în învãţãmântul universitar: a) fundamentarea contractului institutional: - numãrul de studenţi fizici şi echivalenti pentru finanţare; - sume reprezentând cheltuieli pentru transportul studenţilor; - sume privind acordarea de burse pentru studenţi şi doctoranzi; - obiective de investiţii cuprinse în lista din bugetul de stat; b) fundamentarea contractului adiţional: - contracte de cercetare; - reparaţii capitale; - dotãri; - subvenţii. 2. Fundamentarea finanţãrii proporţionale şi complementare în învãţãmântul preuniversitar: a) fundamentarea finanţãrii proporţionale: - costul mediu anual pe un elev/preşcolar, comunicat de inspectoratul şcolar pe baza numãrului de elevi/preşcolari pe profiluri de învãţãmânt, estimat de fiecare unitate de învãţãmânt preuniversitar; - cheltuieli aferente activitãţii de editare, difuzare, recuperare, recartare a manualelor şcolare, conform metodologiei elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii; - cheltuieli privind bursele pentru elevii din Republica Moldova, elevii strãini şi etnicii romani din afarã tarii; - cheltuieli estimate pentru organizarea examenelor, concursurilor şi olimpiadelor naţionale; - cheltuieli estimate pentru activitãţi de perfecţionare a pregãtirii profesionale a cadrelor didactice; - cheltuieli, pe articolele bugetare (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, subvenţii/transferuri, cheltuieli de capital), estimate pentru activitatea proprie a inspectoratului şcolar judeţean şi a unitãţilor subordonate - club sportiv şcolar, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, Casa Corpului Didactic; - corectitudinea şi realitatea raportarilor cerute de normele legale în vigoare (<>Hotãrârea Guvernului nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanţarea învãţãmântului preuniversitar de stat), necesare fundamentarii finanţãrii proporţionale la instituţiile de învãţãmânt preuniversitar; b) fundamentarea finanţãrii complementare: - cheltuieli materiale şi servicii (cu excepţia manualelor); - alocaţii aferente instituţiilor de învãţãmânt preuniversitar; - cheltuieli de capital. 3. Previziunea veniturilor extrabugetare obţinute din activitãţile instituţiei de învãţãmânt: a) activitatea de producţie; b) prestãri de servicii; c) activitate de cercetare, cãmine-cantine studenţeşti, microproducţie, staţiuni didactice, grãdini botanice, edituri; d) taxe de la persoane fizice şi juridice; e) închirieri de spaţii temporar disponibile; f) donaţii, sponsorizãri; g) alte venituri din activitatea de învãţãmânt, activitãţi cultural-educative. 4. Previziunea cheltuielilor necesare activitãţilor extrabugetare: - încadrarea cheltuielilor pe activitãţi, pe titlurile, articolele şi alineatele înscrise în buget. 5. Întocmirea "Referatului de opinie" privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectului de buget. B. Auditul execuţiei bugetare 1. Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare: a) solicitarea de credite la termenul stabilit prin normele în vigoare, pentru asigurarea finanţãrii; b) repartizarea creditelor la termenul stabilit prin normele în vigoare, pe baza dispoziţiilor bugetare şi conform extraselor de cont; c) înregistrarea creditelor primite pe conturi analitice şi pe titluri, corespunzãtor repartizãrii creditelor bugetare. 2. Angajamentele bugetare legale din care deriva obligaţii de plata: a) respectarea normelor legale privind angajarea cheltuielilor efectuate de ordonatorul de credite: - existenta documentelor legale (state de plata a salariilor, comenzi, contracte, convenţii etc.); - acordarea vizei de control financiar preventiv; - întocmirea distinctã a documentelor pe sursele de finanţare (buget, venituri extrabugetare) şi subdiviziunile clasificatiei bugetare, în care se încadreazã plãţile; - întocmirea ordinelor de plata; b) organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv, conform prevederilor legale în vigoare; c) realizarea plãţilor de casa prin conturile deschise la unitãţile trezoreriilor, distinct, din fondurile bugetare şi din veniturile extrabugetare; d) înregistrarea contabila a operaţiunilor de încasãri şi plati, în mod cronologic şi sistematic, în conturile corespunzãtoare planului de conturi pentru instituţiile publice, precum şi evidenta analitica a plãţilor de casa pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate în cadrul conturilor de finanţare. 3. Încasarea veniturilor extrabugetare: a) respectarea documentelor legale în vigoare pentru încasãrile în numerar şi prin virament în conturile deschise la unitãţile de trezorerie; b) evidenta cronologicã a operaţiunilor de încasãri prin casieria proprie în "Registrul jurnal de casa"; c) întocmirea ordinelor de plata tip trezorerie pentru operaţiunile prin virament. 4. Raportarea execuţiei bugetare: a) întocmirea darilor de seama contabile privind execuţia bugetarã trimestriala, conform normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice; b) întocmirea contului de execuţie bugetarã pe surse de finanţare şi categorii de cheltuieli, conform formularelor anexate la darea de seama contabila şi celor stabilite prin normele metodologice în vigoare; c) realitatea indicatorilor sintetici ai execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind: Venituri totale (milioane lei), din care: - venituri încasate de la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii conform: ● contractului institutional şi complementar (pentru învãţãmânt universitar) ● finanţãrii proporţionale şi complementare (pentru învãţãmânt preuniversitar) Cheltuieli totale (milioane lei), din care: - cheltuieli curente, din care ● cheltuieli de personal - cheltuieli de capital. Ponderea sumelor încasate din finanţarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii în veniturile totale (milioane lei) Gradul de acoperire a cheltuielilor din alte surse decât cele provenite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii Costul mediu pe elev/student = cheltuieli pentru activitatea de baza/elev sau student echivalent (mii lei/elev, student). C. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã 1. Respectarea metodologiei în vigoare a Ministerului Finanţelor Publice privind raportarea trimestriala şi anuala a execuţiei bugetare: a) utilizarea formularelor tipizate; b) completarea corecta a tuturor anexelor cuprinse în "Darea de seama contabila" încheiatã trimestrial şi anual; c) întocmirea detaliatã şi cuprinzatoare a "Raportului explicativ" la darea de seama contabila; d) corespondenta datelor din bilanţul contabil: - cu cele din bugetul de venituri şi cheltuieli; - între indicatorii cuprinşi în diferite anexe ale bilanţului contabil; - cu datele din evidenta contabila analitica şi balanţa de verificare pentru perioada de raportare; e) respectarea corelatiilor date prin normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice de închidere a exerciţiului financiar şi de utilizare a planului de conturi. 2. Analize de conţinut asupra rezultatelor execuţiei bugetare: a) dacã exista depasiri sau disponibilitati de credite bugetare şi cauzele; b) dacã pentru cheltuielile efectuate s-au respectat normele legale în vigoare şi fondurile alocate; c) dacã s-au înregistrat cresteri importante la soldurile conturilor de materiale şi cauzele lor, verificandu-se în ce mãsura aprovizionarile fãcute s-au încadrat în limita nevoilor reale şi dacã s-au luat mãsuri de valorificare a stocurilor supranormative; d) dacã dinamica soldurilor conturilor de debitori, clienţi, creditori, furnizori, mijloace fixe, obiecte de inventar etc. este normalã sau dacã au existat cauze obiective/subiective pentru diferenţe considerabile şi care sunt mãsurile stabilite pentru lichidarea posturilor de debitori, clienţi, creditori, furnizori, în termenele şi condiţiile prevãzute de normele legale în vigoare; e) cum au fost aplicate dispoziţiile legale privind casarea şi declasarea mijloacelor fixe, obiectelor de inventar şi a materialelor; f) modul de verificare şi valorificare a rezultatelor inventarierii anuale a mijloacelor materiale şi bãneşti, mãsuri dispuse, persoane rãspunzãtoare material sau penal, dupã caz. 3. Întocmirea "Raportului privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã", care va cuprinde referiri la: a) principiile de baza avute în vedere la realizarea certificãrii; b) documentele verificate în vederea certificãrii; c) concluziile desprinse în procesul certificãrii; d) prezentarea sinteticã a modului în care s-au efectuat verificãrile, a tehnicilor, metodelor şi procedurilor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor verificãrii; e) întocmirea în trei exemplare a "Raportului privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã", semnarea acestuia de cãtre auditorul intern, cu precizarea opiniei auditorului intern "cu rezerve" sau "fãrã rezerve". Opinie favorabilã fãrã rezerve: Conturile auditate nu comporta anomalii semnificative şi dau o imagine fidela a situaţiei financiar-contabile şi patrimoniale a instituţiei ...., la data de ...., în conformitate cu prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, <>Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, normelor Ministerului Finanţelor Publice şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. Opinie cu rezerve: Se va face referire la deficientele constatate, cuprinse eventual în anexa la raport, şi mãsurile dispuse, termene. Deficientele constatate de auditorul intern, dupã încheierea bilanţului contabil, vor fi consemnate în sarcina unitãţii auditate ...., pentru remedierea la bilanţul contabil urmãtor. Un exemplar al raportului se anexeazã la bilanţul contabil, un exemplar rãmâne la unitatea audiatã şi un exemplar la auditorul intern.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
