Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 3.514 din 16 octombrie 2023 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 934 din 16 octombrie 2023
Văzând Referatul de aprobare nr. A.R. 18.879/2023 al Direcţiei generale de asistenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,
având în vedere prevederile art. 77 lit. e), art. 136 alin. (1) lit. g), art. 163 alin. (4), art. 230 alin. (2) lit. m), art. 238 alin. (5) şi ale art. 245 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
ART. I
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 şi 199 bis din 5 martie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu următorul cuprins:
"ART. 3^1
Intervenţiile de îngrijire paliativă de bază prevăzute la art. 3 lit. B şi de îngrijire paliativă specializată prevăzute la art. 3 lit. C se realizează cu respectarea protocoalelor/ghidurilor naţionale de îngrijiri paliative specializate, inclusiv a celor pediatrice şi de îngrijiri paliative de bază, acestea fiind elaborate şi reactualizate periodic de Comisia de paliaţie, conform art. 4 alin. (1) lit. g) şi g^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
2. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 8
Prezentul regulament are în vedere dezvoltarea progresivă a îngrijirilor paliative în România, ca parte integrantă a sistemului de sănătate, prin Planul naţional de dezvoltare coordonată a îngrijirii paliative pe termen scurt şi mediu în scopul creşterii constante şi coordonate a gradului de acoperire a nevoii de asistenţă pentru populaţia vizată, prin utilizarea eficientă a resurselor umane şi logistice existente şi prin dezvoltarea de noi servicii."
3. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 15
(1) Până la data de 31 mai a anului în curs furnizorii de servicii de îngrijiri paliative specializate, indiferent de tipul lor, completează şi trimit anual chestionarul privind serviciile specializate de îngrijiri paliative furnizate în anul anterior.
(2) Modelul chestionarului de raportare pentru fiecare serviciu specializat de îngrijiri paliative este prevăzut în anexa nr. 7.
(3) Până la data de 31 mai a anului în curs furnizorii de servicii de îngrijiri paliative de bază completează şi trimit anual chestionarul privind activitatea prestată pentru anul anterior, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(4) Chestionarele prevăzute la alin. (1) şi (3) se trimit online, utilizând linkul publicat pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii şi ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(5) Chestionarele comunicate conform alin. (4) se analizează de către Direcţia generală asistenţă medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii împreună cu Comisia de paliaţie a Ministerului Sănătăţii.
(6) Chestionarele completate conform alin. (4) cu datele raportate de către furnizorii de servicii de îngrijiri paliative vor fi semnate cu semnătura electronică a reprezentantului legal al furnizorilor.
(7) În urma analizei prevăzute la alin. (5), Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia generală asistenţă medicală, va elabora lista furnizorilor de îngrijiri paliative, pe judeţe, precum şi alte rapoarte de specialitate.
(8) Lista furnizorilor de îngrijiri paliative prevăzută la alin. (7) se transmite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate/Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti pentru continuarea relaţiei contractuale de finanţare a serviciilor de paliaţie.
(9) Furnizorii de îngrijiri paliative care nu au raportat activitatea prestată în anul precedent, cu excepţia celor nou- înfiinţaţi, nu vor putea beneficia de finanţare publică pentru serviciile de îngrijiri paliative."
4. După articolul 18^2 se introduce un nou articol, art. 18^3, cu următorul cuprins:
"ART. 18^3
(1) Pentru documentarea intervenţiilor în serviciile specializate de îngrijiri paliative în unităţi cu paturi în regim de internare continuă şi în îngrijiri paliative la domiciliu se aprobă Foaia de observaţie clinică generală îngrijiri paliative (FOCG-IP), prevăzută în anexa nr. 14.
(2) Pentru documentarea intervenţiilor în serviciile specializate de îngrijiri paliative pentru copii se aprobă Foaia de observaţie clinică generală îngrijiri paliative copii (FOCG-IP-C), prevăzută în anexa nr. 15.
(3) Foile de observaţie prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi utilizate de către toţi membrii echipei de îngrijire paliativă din serviciile specializate de îngrijiri paliative, precum: medic, asistent medical, asistent social, psiholog, cleric."
5. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 19
Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentul ordin."
6. La articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Autorizarea funcţionării serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu se face de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau, după caz, de către direcţiile medicale ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie."
7. Articolul 20^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 20^1
(1) Controlul privind respectarea de către furnizorii de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu a prevederilor prezentului ordin se exercită de către personalul împuternicit de Ministerul Sănătăţii din cadrul Inspecţiei sanitare de stat şi al direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Respectarea de către furnizorii de servicii de îngrijiri paliative a prevederilor art. 15 va fi urmărită de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, sau, după caz, de către direcţiile medicale din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie."
8. În anexa nr. 2, după articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 5^1, cu următorul cuprins:
"ART. 5^1
Îngrijirile paliative în regim de spitalizare de zi pot fi acordate, fie prin unităţi sanitare cu paturi de spitalizare de zi, publice sau private, cu personalitate juridică, fie prin structuri cu paturi de spitalizare de zi organizate în componenţa spitalelor publice sau private."
9. În anexa nr. 3, articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 2
Pacienţii adulţi care pot beneficia de îngrijiri paliative specializate se încadrează în una din categoriile de mai jos:
1. Pacienţi cu boli oncologice precum tumori solide sau boli hematologice maligne, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) cancer stadiul III sau stadiul IV ori stadiul II cu deteriorare progresivă a pacientului, în ciuda terapiei anticanceroase;
b) cancer şi statusul de Performanţă Karnofsky < 70 sau Scor de performanţă paliativă (PPS) < 70%;
c) cancer şi scăderea greutăţii cu 5% sau mai mult în ultimele 3 luni;
d) cancer şi simptome de intensitate moderată sau severă precum dispnee, durere, hemoptizie, vărsături etc.;
e) urgenţe oncologice precum sindrom de venă cavă, status confuzional acut, hipercalcemie etc.;
f) cancer recidivat sau cu evoluţie progresivă după chirurgie/radioterapie/chimioterapie;
g) cancer şi criză existenţială;
h) cancer şi suferinţă psihosocială (anxietate, depresie, familie în criză etc.) moderat severă;
i) stare terminală;
j) cancer recidivat sau cu evoluţie progresivă după chirurgie/ radioterapie/chimioterapie/ alte terapii imunomodulatoare sau ţintite.
2. Pacienţi cu boli cardiovasculare, dacă prezintă:
a) răspuns slab la tratamentul optim cu diuretice şi vasodilatatoare, incluzând inhibitori de angiotensinconvertază;
b) prezenţa simptomelor semnificative ale insuficienţei cardiace congestive la repaus şi clasificate de NYHA; Clasa IV (incapacitatea de a desfăşura orice activitate fizică fără disconfort, simptome de insuficienţă cardiacă sau angină la repaus sau disconfort crescut la efort minim);
c) arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare stadiul IV.
3. Pacienţii cu scleroză laterală amiotrofică, dacă prezintă progresie rapidă a bolii în ultimele 12 luni, evidenţiate prin una din următoarele manifestări:
a) trecerea de la mobilitatea independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat;
b) trecerea de la vorbirea normală la vorbirea abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă;
c) trecerea de la alimentaţia normală la cea semi-solidă/semi-lichidă;
d) trecerea de la capacitatea de a desfăşura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităţilor zilnice la nevoia majoră de asistenţă din partea îngrijitorului.
4. Pacienţii cu demenţă în ultimul stadiu, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a) stadiul 7 sau mai mult, conform scalei de evaluare funcţionale;
b) incapacitate de mişcare fără asistenţă;
c) incapacitate de a se îmbrăca fără asistenţă;
d) incapacitate de a-şi asigura igiena personală fără asistenţă;
e) incontinenţă urinară şi fecală, intermitentă sau constantă;
f) comunicare verbală fără sens, doar în fraze stereotipice, sau abilitatea de a vorbi în limita a 6 sau foarte puţine cuvinte inteligibile.
5. Pacienţii cu scleroză multiplă, dacă prezintă handicap nutriţional critic evidenţiat prin una din următoarele manifestări:
a) administrare orală insuficientă de alimente şi lichide pentru a menţine pacientul în viaţă;
b) pierdere continuă în greutate;
c) progresie rapidă a bolii sau complicaţii în ultimele 12 luni, evidenţiate prin: trecerea de la mobilitate independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat; trecerea de la vorbirea normală la vorbirea abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă; trecerea de la alimentaţia normală la cea semi-solidă/semi-lichidă; trecerea de la capacitatea de a desfăşura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităţilor zilnice la nevoia majoră de asistenţă din partea îngrijitorului.
6. Pacienţii cu Boala Parkinson, dacă prezintă handicap nutriţional critic evidenţiat prin una din următoarele manifestări:
a) administrarea orală insuficientă de alimente şi lichide pentru a menţine pacientul în viaţă;
b) pierdere continuă în greutate;
c) deshidratare sau hipovolemie;
d) absenţa metodelor de hrănire artificială;
e) evoluţia rapidă a bolii sau complicaţii în ultimele 12 luni, evidenţiate prin: trecerea de la mobilitate independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat; trecere de la vorbirea normală la vorbire abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă; trecere de la alimentaţia normală la cea semi-solidă/semi-lichidă; trecere de la capacitatea de a desfăşura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităţilor zilnice la nevoia majoră de asistenţă din partea îngrijitorului.
7. Pacienţii cu boli pulmonare, dacă prezintă una din următoarele manifestări:
a) dispnee în repaus sau la efort minim, cu răspuns minim sau fără răspuns la bronhodilatatoare, având ca urmări scăderea capacităţii funcţionale, oboseala şi tusea;
b) evoluţia afecţiunilor pulmonare în ultim stadiu, puse în evidenţă de multiple apelări ale serviciului de urgenţă sau spitalizările anterioare pentru infecţii pulmonare şi/sau insuficienţă respiratorie;
c) hipoxie, pusă în evidenţă de pO2 < 55 mmHg şi saturaţia de oxigen în sânge < 88% sau hipercapnie, pusă în evidenţă de pCO2 > 50 mmHg, cord pulmonar şi insuficienţă cardiacă dreaptă subordonată afecţiunii pulmonare;
d) pierderea progresivă în greutate, neintenţionată, mai mare de 10% din greutatea corpului, în ultimele 6 luni;
e) tahicardie de repaus > 100/mm.
8. Pacienţii cu accident vascular cerebral şi comă, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a) accident vascular cerebral hemoragic acut: comă sau stare stuporoasă, ce persistă peste 3 zile cu disfagie care împiedică ingerarea suficientă de alimente şi lichide pentru a menţine viaţa unui pacient care nu este hrănit şi hidratat artificial;
b) faza cronică a accidentului vascular hemoragic sau ischemic evidenţiată de una din următoarele stări: demenţă post atac cerebral de stadiul 7 sau mai mult, conform scalei de evaluare funcţională; status de performanţă Karnofsky mai mic de 50%; status nutriţional slab, indiferent dacă este sau nu hrănit artificial, însoţit de o scădere în greutate de peste 10% în ultimele 6 luni şi albuminele serice < 2.5 gm/dl sau
c) comă de orice etiologie cu oricare trei dintre următoarele manifestări, în a treia zi de comă: răspuns cerebral anormal; absenţa răspunsului verbal; absenţa răspunsului la durere; creatinină serică > 1.5 mg/dl.
9. Pacienţii cu miastenia gravis, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a) stadiul III sau IV al bolii conform clasificării Ossermann;
b) stadiul III formă generalizată acută cu evoluţie gravă, rapid progresivă, cu participare bulbară şi insuficienţă respiratorie;
c) stadiul IV formă cu evoluţie cronică gravă şi rezistenţă mare la terapie, progresie din stadiul I, II sau III în ultimii 2 ani.
10. Pacienţii cu insuficienţă renală cronică, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) pacientul, în deplină cunoştinţă de cauză, a exprimat în scris faptul că refuză dializa sau transplantul renal, deşi a fost informat şi a înţeles urmările refuzului său;
b) creatinina serica > 8.0 mg/dl (> 6.0 mg/dl în diabet);
c) documentaţie de suport privind comorbidităţi:
(i) uremie;
(ii) output urinar < 400 ml/zi, hiperkaliemie intractabilă nonresponsivă la tratament;
(iii) pericardită uremică;
(iv) sindrom hepato-renal;
(v) încărcare volemică intractabilă, nonresponsivă la tratament.
11. Pacienţii cu insuficienţă hepatică cronică, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a) scor Child-Turcotte-Pugh clasa B sau C;
b) scor MELD ≥ 14-15;
c) nu este eligibil pentru transplant, conform ghidurilor naţionale/internaţionale sau în deplină cunoştinţă de cauză a exprimat în scris faptul că refuză transplantul hepatic;
d) prezintă complicaţii reprezentate de ascită, varice hemoragice sau encefalopatie hepatică dificil de gestionat sau refractare la tratament;
e) prezintă pierdere musculară severă şi caşexie;
f) dezvoltă sindrom hepatorenal sau insuficienţă renală;
g) prezintă alterare funcţională în desfăşurarea activităţilor zilnice sau dependenţă faţă de ceilalţi.
12. Pacienţii cu HIV/SIDA, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) CD4 + < 25 celule/mm3 sau încărcătura virală persistentă > 100.000 copii/ml, plus una dintre următoarele:
- limfom SNC;
– netratat sau fără răspuns la tratament;
– pierdere în greutate 33%;
– bacteremie cu Micobacterium avium complex (MAC), netratată, nonresponsivă la tratament sau refuz de tratament;
– leucoencefalopatie multifocală progresivă;
– limfom sistemic cu boala HIV avansată şi răspuns parţial la chimioterapie;
– sarcom Kaposi visceral nonresponsiv la tratament;
– insuficienţă renală, în absenţa dializei;
– infecţie cu Cryptosporidium;
– toxoplasmoză neresponsivă la tratament;
– infecţie cu Citomegalovirus (CMV);
b) status de performanţă Karnofsky (KPS) < 50;
c) documentaţie de suport privind oricare dintre următorii factori:
- diaree cronică persistentă de un an;
– albumină serică < 2,5;
– abuz de droguri activ, concomitent;
– vârsta > 50 ani;
– absenţa terapiei antiretrovirale, chimioterapiei sau medicaţiei profilactice specifice în boala HIV;
– demenţă complexă SIDA avansată;
– toxoplasmoză;
– insuficienţă cardiacă congestivă, simptomatică în repaus;
– cazuri izolate care nu îndeplinesc criteriile de mai sus, cu alte comorbidităţi şi declin rapid (se aprobă admiterea în IP pe considerente individuale).
13. Pacienţii eligibili pentru îngrijiri paliative pediatrice care au împlinit vârsta de 18 ani, în vederea asigurării continuităţii în îngrijire"
10. În anexa nr. 4, la articolul 3 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) asistenţi medicali absolvenţi ai unui program de specializare îngrijiri paliative sau cu studii masterale în îngrijiri paliative;
c) asistenţi sociali, psihologi, fizioterapeuţi, alţi terapeuţi, clerici, alt personal cu diplomă de licenţă şi cu drept de a profesa, având calitatea de absolvenţi ai unui program de studii masterale în îngrijiri paliative sau absolvenţi ai unui curs aprofundat de 60 de ore de educaţie în îngrijiri paliative."
11. În anexa nr. 4, la articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
"(1^1) Prin personal clerical se înţelege personalul reprezentant al unui cult religios recunoscut în România."
12. În anexa nr. 4, la articolul 3 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"e) alt personal cu norme parţiale, precum: fizioterapeut, cleric, alţi terapeuţi."
13. În anexa nr. 4, la articolul 3, partea introductivă a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Normativul de personal pentru secţii/compartimente/ unităţi sanitare publice sau private cu profil de îngrijiri paliative - internare continuă este următorul:"
14. În anexa nr. 4, la articolul 3 alineatul (3), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"f) alt personal cu norme parţiale: fizioterapeut, cleric."
15. În anexa nr. 4, la articolul 3 alineatul (4), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) normă parţială asistent social, psiholog, fizioterapeut, cleric."
16. În anexa nr. 4, la articolul 3 alineatul (5), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"d) normă parţială asistent social, psiholog, fizioterapeut, terapeut ocupaţional, cleric."
17. În anexa nr. 4, articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 4
La momentul autorizării, furnizorul de îngrijiri paliative specializate va face dovada funcţionării cu personal conform normativelor legale în vigoare şi având pregătirea necesară."
18. În anexa nr. 4, articolele 6 şi 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 6
Personalul care asigură servicii de suport pentru familii/aparţinători în perioada de doliu este format din: psiholog, asistent social, preot/cleric, tot personalul având pregătire corespunzătoare.
ART. 7
Personalul care asigură consultanţă telefonică/ teleconsultaţii în îngrijiri paliative pentru pacienţi şi familii este format din medici cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative sau asistenţi medicali specializaţi în îngrijiri paliative cu experienţă de minimum 3 ani în servicii specializate de îngrijiri paliative la domiciliu, care au acces telefonic la medic cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative cu experienţă de minimum 3 ani în servicii de îngrijiri paliative la domiciliu."
19. Anexa nr. 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.
20. În anexa nr. 8, titlul anexei se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Chestionar anual pentru furnizorii de îngrijiri paliative de bază"
21. După anexa nr. 13 se introduc două noi anexe, anexele nr. 14 şi 15, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr. 2 şi 3 la prezentul ordin.
ART. II
Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.
ART. III
Alte prevederi contrare prezentului ordin privind documentarea serviciilor de paliaţie în Foaia de observaţie clinică generală vor fi înlocuite cu prevederile actuale.
ART. IV
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătăţii,
Adriana Pistol,
secretar de stat
Bucureşti, 16 octombrie 2023.
Nr. 3.514.
ANEXA 1-3
ANEXE
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
