Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
22 februarie 2016 Simulare - Limba şi literatura română - probă scrisă
23 februarie 2016 Simulare - Matematică - probă scrisă
24 februarie 2016 Simulare - Limba şi literatura maternă - probă scrisă
4 martie 2016 Afişarea rezultatelor
7 martie 2016 Simularea probei E)a) - probă scrisă - Limba şi literatura română
8 martie 2016 Simularea probei E)b) - probă scrisă - Limba şi literatura maternă
9 martie 2016 Simularea probei E)c) - probă scrisă - Proba obligatorie a profilului
10 martie 2016 Simularea probei E)d) - probă scrisă - Proba la alegere a profilului
şi specializării (numai pentru elevii clasei a XII-a)
18 martie 2016 Afişarea rezultatelor
┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DISCIPLINA │ CONŢINUTURI │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ│Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│ │pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN │
│ │nr. 4431/29.08.2014. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: │
│ │● procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conţinut │
│ │asociat competenţei specifice 1.1; │
│ │● trăsături specifice genului dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere - │
│ │conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1; │
│ │● trăsături ale speciilor literare: romanul, balada populară - conţinuturi asociate competenţei │
│ │specifice 1.1; │
│ │● complemente circumstanţiale şi propoziţii subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, │
│ │de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţională, concesivă, consecutivă) - conţinuturi asociate │
│ │competenţei specifice 2.2. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│ │pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN │
│ │nr. 4431/29.08.2014. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │● din capitolul Numere reale │
│ │- Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere; operaţii cu acestea (adunare, scădere, │
│ │înmulţire, împărţire, ridicare la putere) │
│ │● capitolul Funcţii │
│ │● din capitolul Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii │
│ │- Ecuaţii de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale, a diferit 0, b diferit 0 │
│ │- Sisteme de ecuaţii de forma: │
│ │ ┌ │
│ │ │ a(1)x + b(1)y + c(1) = 0 │
│ │< , unde a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) sunt numere reale; │
│ │ │ a(2)x + b(2)y + c(2) = 0 rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii; │
│ │ └ interpretare geometrică │
│ │- Ecuaţia de forma ax^2 + bx + c = 0 , unde a, b, c sunt numere reale, a diferit 0 │
│ │- Inecuaţii de forma ax + b > 0 (≥, <, ≤), unde a, b sunt numere reale │
│ │- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii │
│ │● din capitolul Proiecţii ortogonale pe an plan │
│ │- Calculul unor distanţe în interiorul corpurilor studiate │
│ │● capitolul Calcularea de arii şi volume │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │TARTALMAK │
│MAGHIARĂ MATERNĂ │1. Irodalomolvasas │
│ │Irodalmi formak es kodok │
│ │- Szokepek: metafora, allegoria, hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai │
│ │(gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet. │
│ │- Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak. │
│ │- Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai │
│ │mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk, nepballada, muballada, regeny. │
│ │- Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny. │
│ │- Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez │
│ │valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai │
│ │es az epikai muvekben. │
│ │- Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend. │
│ │- Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel. │
│ │2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak │
│ │Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban. Maganlevel. │
│ │Meghivo. Monolog. Leiras. Jellemzes. Hirdetes. │
│ │3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang. │
│ │A szo. │
│ │- A szavak jelentese (ismetles). │
│ │- A szo szerkezete (ismetles). │
│ │- A szofajok (ismetles). │
│ │A mondat. │
│ │Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles). │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Literatur │
│GERMANĂ MATERNĂ │1. Personliche Meinung aubern und begrunden; │
│ │2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes: │
│ │ a. die Nacherzahlung; │
│ │ b. die Inhaltsangabe; │
│ │3. Texte aufgrund von Fragen erschlieben; │
│ │4. Texte fortsetzen oder umformen; │
│ │5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes; │
│ │6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen; │
│ │7. Anderung der Erzahlperspektive; │
│ │8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade; │
│ │9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation. │
│ │Sprachbetrachtung │
│ │1. Bereicherung des Wortschatzes: │
│ │a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung, │
│ │b. das Wortfeld, │
│ │c. Homonyme, Synonyme, Antonyme; │
│ │2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: │
│ │Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung; │
│ │3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen: │
│ │Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz; │
│ │4. Form der Nebensatze: │
│ │a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz; │
│ │b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz │
│ │5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensatze und umgekehrt. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │1. Limbă rromani (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) │
│RROMANI MATERNĂ │2. Literatură rromani (texte literare): │
│ │Clasa a V-a: O suno e kakosqo Angel (Anghel Năstase vi Noemi Năsturaş). │
│ │Clasa a VI-a: Kamav te aresav siklarno! (Noemi Palfi-Tamaş). │
│ │Clasa a VII-a: E xuxura (Nicolae Pandelică). │
│ │Clasa a VIII-a: O rromano them (palemvakaripen kaoar o Zupter Borkoj palal o xramosaripen │
│ │"O xasardo them" e Luminicaqo e Coabasqi). │
│ │3. Noţiuni de teorie literară │
│ │4. Compunerea │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ │1. Limba sârbă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) │
│MATERNĂ │2. Literatura sârbă (texte literare): │
│ │clasa a V-a: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; │
│ │clasa a VI-a: Car Lazar i carica Milica; Veletovci (Ivo Andric); │
│ │clasa a VII-a: Hajduk Veljko (Vuk Stefanovic Karadzic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac) │
│ │clasa a VIII-a: Kad mlidijah umreti (B. Radicevic); Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to │
│ │narod pozlatiti (Laza Lazarevic); Pop Cira i pop Spira (S. Sremac) │
│ │3. Noţiuni de teorie literară │
│ │4. Compunerea │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │1. Limbă slovacă (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) │
│SLOVACĂ MATERNĂ │2. Literatură slovacă (texte literare): │
│ │- Clasa a V-a: Medicina (Janko Jesensky). │
│ │- Clasa a VI-a: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Katarina - l'udova balada. │
│ │- Clasa a VII-a: Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Doktor (Janko Jesensky). │
│ │- Clasa a VIII-a: Tapakovci (Bozena Slancikovă Timrava), Statky-zmatky (Jozef Gregor Tajovsky). │
│ │3. Noţiuni de teorie literară │
│ │4. Compunerea │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │1. Limbă ucraineană (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă) │
│UCRAINEANĂ MATERNĂ │2. Literatură ucraineană (texte literare): │
│ │Clasa a V-a:*) (text în limba ucraineană) │
│ │Clasa a VI-a:*) (text în limba ucraineană) │
│ │Clasa a VII-a:*) (text în limba ucraineană) │
│ │Clasa a VIII-a:*) (text în limba ucraineană) │
│ │3. Noţiuni de teorie literară │
│ │4. Compunerea │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea Naţională pentru │
│ITALIANĂ MATERNĂ │absolvenţii clasei a VIII-a. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: │
│ │- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, │
│ │epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza); │
│ │- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula; │
│ │- articolul de ziar / de revistă; │
│ │- substantivele compuse; │
│ │- verbul: perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate (cele mai frecvente); folosirea │
│ │imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut. │
└──────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DISCIPLINA │ CONŢINUTURI │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ│Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│ │pentru Examenul de bacalaureat naţional, în vigoare. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: │
│ │● reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale │
│ │ adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în │
│ │ comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1; │
│ │● textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3; │
│ │● limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut │
│ │ asociat competenţei specifice 2.5; │
│ │● simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului, perioada interbelică, perioada │
│ │ postbelică - conţinuturi asociate competenţei specifice 3.2; │
│ │● interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară - conţinuturi │
│ │ asociate competenţei specifice 4.3; │
│ │● autorii canonici: G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, │
│ │ Liviu Rebreanu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, │
│programa M_mate-info │a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, │
│ │aprobată prin OMEN nr. 4430/29.08.2014, M_mate-info. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │● din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare │
│ │ - Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice │
│ │ - Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor: proprietatea Kroneker-Capelli, proprietatea│
│ │ Rouche, metoda Gauss │
│ │● capitolul Derivabilitate │
│ │● capitolul Reprezentarea grafică a funcţiilor │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, │
│programa M_şt-nat │a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, │
│ │aprobată prin OMEN nr. 4430/29.08.2014, M_şt-nat. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │● din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare │
│ │ - Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar │
│ │ - Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare │
│ │● capitolul Funcţii derivabile │
│ │● capitolul Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, │
│programa M_tehnologic │a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, │
│ │aprobată prin OMEN nr. 4430/29.08.2014, M_tehnologic. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │● din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare │
│ │ - Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute: forma matriceală a unui sistem liniar │
│ │ - Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare │
│ │● capitolul Funcţii derivabile │
│ │● capitolul Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora, corespunzătoare claselor a IX-a, │
│programa M_pedagogic │a X-a şi a XI-a, sunt cele prevăzute în programa pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, │
│ │aprobată prin OMEN nr. 4430/29.08.2014, M_pedagogic. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │● din capitolul Structuri algebrice │
│ │ - Structuri algebrice: inel, corp │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ISTORIE │POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE │
│ │● Europa şi lumea în secolul XX │
│ │Probleme de atins: Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare); Cultura română - cultură│
│ │europeană; România şi Europa în secolul al XX-lea │
│ │OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR │
│ │● Economie şi societate în lumea postbelică │
│ │Probleme de atins: Ocupaţii şi statute profesionale; Viaţa privată şi viaţa publică, Economie │
│ │rurală - economie urbană în România. │
│ │● Ştiinţa şi societatea │
│ │Probleme de atins: Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene şi a mediului; Noile tehnologii şi│
│ │timpul liber. │
│ │STATUL ŞI POLITICA │
│ │● Statele în perioada contemporană │
│ │Probleme de atins: Forme de organizare statală; Idei şi regimuri politice. │
│ │Notă: │
│ │Conţinuturile de mai sus fac parte din Programa şcolară pentru istorie - clasa a XI-a, fără a fi │
│ │incluse în programa pentru examenul de bacalaureat naţional. │
│ │Competenţele evaluate sunt cele prevăzute în programa pentru examenul de bacalaureat naţional, │
│ │formate/dezvoltate până la data susţinerii simulării. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. Kommunikacios kepessegek │
│MAGHIARĂ MATERNĂ │Tartalmak │
│ │1.1 A nyelvi kozles tenyezoi (ado, vevo, csatorna, kod, uzenet, kontextus), funkcioi │
│ │(ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai). │
│ │1.2 Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio. │
│ │1.3 Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; │
│ │tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai. │
│ │1.4 Stilusretegek, stilusarnyalatok (tarsalgasi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, │
│ │szepirodalmi). │
│ │2.1 A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai │
│ │kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat). │
│ │2.2 Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos level, │
│ │szakmai oneletrajz; level). │
│ │3.1 Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes). │
│ │3.2 Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi, szokincs, terminologia, az erveles technikaja │
│ │(ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat). │
│ │4.1 Szobeli es irott szovegek jellemzoi. │
│ │4.2 A kommunikacios helyzethez es a targvnoz igazodo megnyilatkozas. │
│ │4.3 A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerusites elve);│
│ │az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai: az idegen szavak │
│ │helyesirasa. │
│ │5.1 Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszefuggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas │
│ │megfogalmazasa. │
│ │6.1 Konyv- es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes │
│ │hivatkozas. │
│ │II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei │
│ │Tartalmak │
│ │1.1 Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet. │
│ │1.2 Esztetikai minosegek: fenseges, alantas, tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, │
│ │szatirikus. │
│ │1.3 Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elegikus. │
│ │2.1 Irodalmi kanon, korstilus, stilusjegyek (kozepkor, reneszansz, barolk, klasszicizmus, │
│ │romantika). │
│ │3.1 Szokepek: metafora, megszemelyesites, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. Hasonlat.│
│ │Vandormotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, gondolatparhuzam.│
│ │3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertekes ritmus, rim es rimfajtak. │
│ │Balassi-strofa, szonett. │
│ │3.3 Ter-es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban. │
│ │3.4 Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regeny, naplo, irodalmi level. │
│ │3.5 Lirai mufajok: dal, epigramma, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny. │
│ │3.6 Dramai mufajok: tragedia, dramai koltemeny. │
│ │4.1 Elbeszeles es tanitas a legendaban. │
│ │4.2 Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, tortenelmi │
│ │regeny). │
│ │4.3 Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). Az │
│ │elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok. │
│ │4.4 Tortenetalakitas es idokezeles a romantikus epikus alkotasokban. │
│ │4.5 Romantikus emberkep az epikus alkotasokban. │
│ │5.1 Imitacio a barokk eposzban. │
│ │6.1 A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda │
│ │torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus). │
│ │6.2 Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas). │
│ │7.1 Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg. │
│ │7.2 Allegorikussag. │
│ │8.1 Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles │
│ │(klasszikus idomertekes veseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, │
│ │elegia, epigramma). │
│ │8.2 Imitacio a humanista es klasszicista liraban. │
│ │9.1 Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak. │
│ │10.1 A romantikus drama. │
│ │10.2 Eszmetorteneti osszefuggesek a dramai koltemenyben. │
│ │ │
│ │Ajanlott szerzok listaja: │
│ │Arany Janos, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, │
│ │Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kolcsey Ferenc, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath │
│ │Kalman, Moricz Zsigmond, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi │
│ │Miklos. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Literatur: │
│GERMANĂ MATERNĂ │Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und │
│ │nichtliterarischen Texten; │
│ │G.E.Lessing als Vetreter der Aufklarung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. │
│ │Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen │
│ │Texten. │
│ │Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen │
│ │und nichtliterarischen Texten. │
│ │Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und │
│ │nichtliterarischen Texten. │
│ │Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. │
│ │Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklarung bis zum Realismus. │
│ │ │
│ │Grammatik/Sprachbetrachtung: │
│ │Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz. │
│ │Gepflegter, dem Sachverhalt angemessener Ausdruck. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. LITERATURA CROATĂ │
│CROATĂ MATERNĂ │autori canonici - Ivan Mazuranic (Smrt Smail-age Cengica), Stanko Vraz (Dulabije), │
│ │Petar Preradovic (Mrtva ljubav) August Senoa (Seljacka buna), Ante Kovacic (U registraturi), │
│ │Vjenceslav Novak (Posljednji Stipancici), Josip Kozarac (Slavonska suma), A.G.Matos (Utjeha kose, │
│ │Jesenje vece) │
│ │II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE │
│ │III. LEXICOLOGIE │
│ │IV. STILISTICĂ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. Literatura sârbă (texte literare): │
│SÂRBĂ MATERNĂ │Narodna knjizevnost: │
│ │Lirsko - epske pesme (Hasanaginica) │
│ │Epske pesme (Car Lazar i carica Milica) │
│ │Pripovetke (U cara Trojana kozje usi) │
│ │Srednjevekovna knjizevnost: Dositej Obradovic (Zivot i prosvetiteljsko delo) │
│ │ │
│ │Romantizam: │
│ │Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti) │
│ │Laza Kostic (Santa Maria della Salute) │
│ │ │
│ │Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti) │
│ │ │
│ │Knjizevnost XX veka: │
│ │Ivo Andric (Most na Zepi, Na Drini cuprija) │
│ │Milos Crnjanski (Seobe) │
│ │Desanka Maksimovic (Krvava bajka) │
│ │Dobrica Cosic (Koreni) │
│ │II. Limbă şi comunicare │
│ │III. Lexicologie │
│ │IV. Compunere │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. LITERATURA SLOVACĂ │
│SLOVACĂ MATERNĂ │autori canonici - Jan Kollar (Slavy dcera), Jan Holly (Svatopluk), Andrej Sladkovic (Detvan), │
│ │Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Chalupka │
│ │(Kocurkovo), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), │
│ │Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky │
│ │(Do konca) │
│ │II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE │
│ │III. LEXICOLOGIE │
│ │IV. STILISTICĂ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. LITERATURA UCRAINEANĂ │
│UCRAINEANĂ MATERNĂ │Clasa a IX-a:*)(text în limba ucraineană) │
│ │Clasa a X-a:*) (text în limba ucraineană) │
│ │Clasa a XI-a:*)(text în limba ucraineană) │
│ │II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE │
│ │III. LEXICOLOGIE │
│ │IV. STILISTICĂ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. LITERATURA TURCĂ │
│TURCĂ MATERNĂ │(Yaz ile Kişin Tartişmasi), Nasrettin Hoca (Fikra), Yunus Emre (Ilahi), Kadi Burhanettin (Tuyug), │
│ │Koroglu (Kogaklama), Karacaoglan (Guzelleme), Gevheri (Guzelleme), (Kerem ile Asli Hikayesi), │
│ │Evliya Celebi (Seyahatname), Halide Edip Adivar (Hikmet Cocuk), Ruşen Eşref Unaydin (Mustafa │
│ │Kemal Ile Mulakat), Suleyman Nazif (Kara Bir Gun), Yahya Kemal Beyatli (Hatirat), Omer Seyfettin │
│ │(Topuz), Ahmet Hikmet Muftuoglu (Caglayanlar), Mehmet Akif Canakkale Şehitlerine), Yahya Kemal │
│ │Beyatli (Akincilar), Ziya Gokalp (Turkgulugun Esaslari), Reşat Nuri Guntekin (Tanri Misafiri), │
│ │Sami Paşa-Sezai (Esirlikte Ilk Gun), Huseyin Rahmi Gurpinar (Tovbeler Tovbesi), Halit Ziya │
│ │Uşakligil (Koy Hatirasi), Yakup Kadri Karaosmanoglu (Koy Hatirasi), Ziya Gokalp (Umit), Sait Faik │
│ │Abasiyanik (Yani Usta), Sabahattin Ali (Apartman), Aziz Nesin (Damda Deli Var), Fakir Baykurt │
│ │(Cilli), Fazil Husnu Daglarca (Mustafa Kemal'in Kagnisi), Mehmet Akif Ersoy (Kufe), Celaleddin │
│ │Rumi (Soylenmemiş Bir Soz), Yunus Emre (Ey Dost Aşkin Denizine), Fuzulî (Gazel), Bakî (Gazel), │
│ │Nefî (Gazel), Nedim (Gazel), Şeyh Galip (Rubaî), Aşik Veysel (Hayat Hikayesi), Namik Kemal (Vatan │
│ │Turkusu), Recaizade Mahmut Ekrem (Yakişmadin), Mehmet Akif Ersoy (Canakkale Şehitleri), Mehmet │
│ │Emin Yurdakul (Anadolu), Ziya Gokalp (Koyun), Tevfik Fikret (Kuşlar), Ahmet Muhip Dranas │
│ │(Şehrin Ustunden Gegen Bulutlar), Cahit Sitki Taranci (Otuz Beş Yaş Şiiri), Yahya Kemal Beyatli │
│ │(Agik Deniz), Orhan Veli Kanik (Oktay'a Mektuplar), Halide Edip Adivar (Ateşten Gomlek), Reşat │
│ │Nuri Guntekim (Calikuşu, Yaprak Dokumu), Yaşar Kemal (Ince Memed), (Araba Sevdasi). │
│ │II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE │
│ │III. LEXICOLOGIE │
│ │IV. STILISTICĂ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│ITALIANĂ MATERNĂ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: │
│ │- Repere moderne ale spaţiului italian: Verismul. Decadentismul. Crepuscularismul. Futurismul │
│ │ Ermetismul. Neorealismul. Modernismul. Postmodernismul. │
│ │- Giovanni Pascoli "La mia sera" │
│ │- Gabriele D'Annunzio "La pioggia nel pineto" │
│ │- Giovanni Verga "La lupa" │
│ │- Luigi Pirandello "Il freno ha fischiato" │
│ │- Guido Gozzano "L'amica di nonna Speranza" │
│ │- Giuseppe Ungaretti "San Martino del Carso" │
│ │- Umberto Saba "A mia moglie" │
│ │- Eugenio Montale "Meriggiare pallido e assorto" │
│ │- Eugenio Montale "Felicita raggiunta" │
│ │- Eugenio Montale "Non chiederci la parola" │
│ │- Salvatore Quasimodo "Ed e subito sera" │
│ │- Salvatore Quasimodo "Alle fronde dei salici" │
│ │- Cesare Pavese "Verra la morte e avra i tuoi occhi" │
│ │- Alberto Moravia "Agostino" (frammenti) │
│ │- Dino Buzzati "îl colombre" da Racconti. │
└──────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DISCIPLINA │ CONŢINUTURI │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ│Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│ │pentru Examenul de bacalaureat naţional, în vigoare. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: │
│ │ reguli ale monologului, reguli şi tehnici de construire a dialogului, stiluri funcţionale │
│ │ adecvate situaţiei de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în │
│ │ comunicarea orală - conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1; │
│ │ textul dramatic postbelic - conţinut asociat competenţei specifice 2.3; │
│ │ limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conţinut │
│ │ asociat competenţei specifice 2.5; │
│ │ perioada postbelică - conţinut asociat competenţei specifice 3.2; │
│ │ autorii canonici: Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│programa M_mate-info │pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_mate-info. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │ capitolul Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Z(p), p prim) │
│ │ capitolul Aplicaţii ale integralei definite │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│programa M_st-nat │pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_st-nat. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │ capitolul Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Z(p), p prim) │
│ │ capitolul Aplicaţii ale integralei definite │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│programa M tehnologic │pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M tehnologic. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │ capitolul Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ (Q, R, C, Z(p) ,p prim) │
│ │ capitolul Aplicaţii ale integralei definite │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MATEMATICĂ │Conţinuturile pentru simulare şi competenţele asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │
│programa M_pedagogic │pentru Examenul de bacalaureat naţional - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M_pedagogic. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele teme: │
│ │ din capitolul Sisteme de ecuaţii liniare │
│ │ - Sisteme de ecuaţii liniare cu cel mult 3 necunoscute; forma matriceală a unui sistem liniar │
│ │ - Metoda Cramer de rezolvare a sistemelor liniare │
│ │ - Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte, aria unui triunghi şi │
│ │ caracterizarea coliniarităţii a trei puncte în plan │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ISTORIE │DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURI (clasa a XII-a) │
│ │A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE │
│ │ 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. │
│ │B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR │
│ │ 1. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România │
│ │ şi în Europa. │
│ │ 2. Constituţiile din România. │
│ │C. STATUL ŞI POLITICA │
│ │ 1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII). │
│ │ 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX). │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │I. Kommunikacios kepessegek │
│MAGHIARĂ MATERNĂ │Tartalmak │
│ │1.1. A nyelvi kozles tenyezoi (ado, vevo, csatorna, kod, uzenet, kontextus), funkcioi │
│ │(ismeretkozlo, erzelemkifejezo, felhivo, kapcsolatteremto, metanyelvi, stilisztikai). │
│ │1.2. Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio. │
│ │1.3. Retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv, csoportnyelvek; │
│ │tajnyelvi valtozatok); a nyelvvaltozatok eltero kirojezesi formai. │
│ │1.4. Stilusretegek, stilusarnyalatok (tarsalgasi, tudomanyos-szakmai, publicisztikai, hivatalos, │
│ │szepirodalmi). │
│ │1.5. Stiluselem, stilushatas; allando es alkalmi stilusertek; denotativ es konnotativ jelentes. │
│ │2.1. A szoveg. Szovegszervezo eljarasok. Szovegszerkezet, szovegosszefugges, grammatikai │
│ │kapcsoloelemek, szovegjelentes (tetelmondat, kulcsszo, temahalozat). │
│ │2.2. Szovegtipusok, szovegmufajok (elbeszelo, leiro, ervelo; hivatalos irasmuvek: hivatalos level,│
│ │szakmai oneletrajz; level). │
│ │3.1. Ervelo-meggyozo, ertekezo szovegek (szonoklat, ertekezes). │
│ │3.2. Az ervelo-meggyozo, ertekezo szoveg jellemzoi: szokincs, terminologia, az erveles technikaja │
│ │(ervek, ellenervek; deduktiv, induktiv erveles; bizonyitas, cafolat). │
│ │4.1. Szobeli es irott szovegek jellemzoi. │
│ │4.2. A kommunikacios helyzethez es a targyhoz igazodo megnyilatkozas. │
│ │4.3. A magyar helyesiras alapelvei (a kiejtes, a szoelemzes, a hagyomany es az egyszerusites │
│ │elve); az egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak szabalyai; az idegen szavak │
│ │helyesirasa; a kozpontozas szabalyai. │
│ │5.1. Velemeny, magyarazat; informaciok kiemelese, osszefuggesek megragadasa, elfogadas, elutasitas│
│ │megfogalmazasa. │
│ │6.1. Konyv- es konyvtarhasznalat; a forrashasznalat etikai normai es formai kotottsegei; idezes, │
│ │hivatkozas. │
│ │II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei │
│ │Tartalmak │
│ │1.1. Esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend, ertekszerkezet. │
│ │1.2. Esztetikai minosegek: fenseges, alantas tragikus, elegikus, idilli, komikus, ironikus, │
│ │szatirikus. │
│ │1.3. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elegikus, targyilagos. │
│ │2.1. Irodalmi kanon, korstilus, stilusiegyek. │
│ │3.1. Szokepek: metafora, megszemelvesites, szinesztezia, allegoria, metonimia, szimbolum. │
│ │Hasonlat. Vandermotivum, archetipus. Alakzatok: ismetles, ellentet, kihagyas, felcsereles, │
│ │gondolatparhuzam. │
│ │3.2. Verstani fogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, idomertekes ritmus, rim es rimfajtak. │
│ │Balassi-strofa, szonett. │
│ │3.3. Ter- es idoszerkezet az epikai, lirai, dramai alkotasokban. │
│ │3.4. Epikai mufajok: eposz, ballada, legenda, novella, regeny, naplo, irodalmi level. │
│ │3.5. Lirai mufajok: dal, epigramma, oda, himnusz, koltoi level, eletkep, elegia, leiro koltemeny. │
│ │3.6. Dramai mufajok: tragedia, dramai koltemeny. │
│ │4.1. Elbeszetes es tanitas a legendaban. │
│ │4.2. Hosteremtes a torteneti targyu epikaban (barokk eposz, torteneti targyu muballada, │
│ │tortenelmi regeny). │
│ │4.3. Az enelbeszeles valtozatai (level, naplo, irodalmi level, szentimentalista enregeny). │
│ │Az elbeszeloi ent letrehozo narracios eljarasok. │
│ │4.4. Tortenetalakitzs es idokezeles a romantikus, realista, klasszikus modem epikus alkotasokban. │
│ │4.5. Romantikus, realista, naturalista, modem emberkep az epikus alkotasokban. │
│ │5.1. Elbeszeloi formak jateka: elbeszeloi modalitas. │
│ │5.2. Imitacio a barokk eposzban. │
│ │6.1. A kozossegi en megnyilatkozasformai; a himnusz valtozatai (kereszteny, kozossegi), az oda │
│ │torteneti valtozatai (klasszicista, romantikus, modem). │
│ │6.2. Lirai en a romantikaban (teremto zseni, latnok, hasonmas), a klasszikus modemsegben (az en │
│ │felnovesztese, az en megsokszorozodasa). │
│ │7.1. Szemelyesseg, szemelytelenseg; kozvetlenseg, kozvetettseg. │
│ │7.2. Egyszolamusag, tobbszolamusag, onmegszolitas. │
│ │7.3. Allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag. │
│ │8.1. Imitacio, antik minta, imitacio es versszerkezet (piktura, szentencia), imitacio es verseles │
│ │(klasszikus idomertekes verseles: hexameter, pentameter, disztichon), imitacio es mufajok (oda, │
│ │elegia, epigramma). │
│ │8.2. Imitacio a humanista es klasszicista liraban. │
│ │9.1. Cselekmeny, konfliktus, szereplok rendszere, dramai hos, szerkezet, beszedfajtak. │
│ │10.1. A romantikus drama. │
│ │10.2. Eszmetorteneti osszefuggesek a dramai koltemenyben. │
│ │Ajanlott szerzok listaja: │
│ │Ady Endre, Aprily Lajos, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, │
│ │Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, │
│ │Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Kuncz Aladar, Madach Imre, Mikes Kelemen, │
│ │Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Kometh Laszlo, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Radnoti Miklos, │
│ │Szabo Lorinc, Tamaşi Aron, Toth Arpad, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Conţinuturile pentru simulare sunt cele Prevăzute în programa de bacalaureat. │
│ITALIANĂ MATERNĂ │Pentru simulare sunt exceptate următoare conţinuturi: │
│ │- Repere moderne ale spaţiului italian: Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul. │
│ │ Modernismul. Postmodernismul │
│ │- Guido Gozzano "L'amica di nonna Speranza" │
│ │- Giuseppe Ungaretti "San Martino del Carso" │
│ │- Umberto Saba "A mia moglie" │
│ │- Eugenio Montale "Meriggiare pallido e assorto" │
│ │- Eugenio Montale "Felicită raggiunta" │
│ │- Eugenio Montale "Non chiederci la parola" │
│ │- Salvatore Quasimodo "Ed e subito sera" │
│ │- Salvatore Quasimodo "Alle fronde dei salici" │
│ │- Cesare Pavese "Verra la morte e avra i tuoi occhi" │
│ │- Alberto Moravia "Agostino" (frammenti) │
│ │- Dino Buzzeti "Il colombre" da Racconti │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│GERMANĂ MATERNĂ │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│CROATĂ MATERNĂ │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│SÂRBĂ MATERNĂ │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│SLOVACĂ MATERNĂ │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│UCRAINEANĂ MATERNĂ │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LIMBA ŞI LITERATURA │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│TURCĂ MATERNĂ │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BIOLOGIE │varianta B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a: toate conţinuturile pentru │
│ │simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat; │
│ │varianta B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a:│
│ │toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│ │Pentru simulare este exceptată tema Ecologie umană. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FIZICĂ │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CHIMIE │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│INFORMATICĂ │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GEOGRAFIE │A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ │
│ │1. Spaţiul românesc şi spaţiul european │
│ │2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României: │
│ │ - relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief) │
│ │ - clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică) │
│ │ - hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră │
│ │ - învelişul biopedogeografic │
│ │ - resursele naturale │
│ │3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României │
│ │ - harta politică a Europei; România ca stat al Europei │
│ │ - populaţia şi caracteristicile ei geodemografice │
│ │ - sistemul de oraşe al Europei │
│ │ - activităţile economice - caracteristici generale │
│ │ - sisteme de transport │
│ │4. Mediu înconjurător şi peisaje │
│ │5. Regiuni geografice în Europa şi în România: │
│ │ - caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România │
│ │ - studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii │
│ │6. Ţările vecine României │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│COMUNICARE │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PSIHOLOGIE │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SOCIOLOGIE │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ECONOMIE │Toate conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│FILOSOFIE │Conţinuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa de bacalaureat. │
│ │Pentru simulare sunt exceptate următoarele conţinuturi: │
│ │ Teorii politice moderne şi contemporane; Drepturile omului │
│ │ 4. Cunoaşterea │
│ │ 5. Filosofia │
└──────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
