Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 3.035 din 10 ianuarie 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare si desfasurare a competitiilor scolare si a Regulamentului de organizare a activitatilor cuprinse in calendarul activitatilor educative, scolare si extrascolare
În conformitate cu art. 57 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
ART. 1 (1) Se aprobã Metodologia-cadru de organizare şi desfãşurare a competiţiilor şcolare, prevãzutã în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul ordin. (2) Se aprobã Regulamentul de organizare a activitãţilor cuprinse în calendarul activitãţilor educative, şcolare şi extraşcolare, prevãzut în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 La data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin se abrogã orice dispoziţie contrarã. ART. 3 Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, Direcţia generalã economic, finanţe, resurse umane, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi unitãţile de învãţãmânt preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului, Daniel Petru Funeriu
Bucureşti, 10 ianuarie 2012. Nr. 3.035.
ANEXA 1
METODOLOGIE-CADRU de organizare şi desfãşurare a competiţiilor şcolare
CAP. I Cadrul general
ART. l Prezenta metodologie-cadru reglementeazã organizarea şi desfãşurarea competiţiilor şcolare. ART. 2 În sensul prezentei metodologii-cadru, sintagma "competiţii şcolare" include olimpiade şi concursuri interdisciplinare şi transdisciplinare sau organizate pe discipline de învãţãmânt/calificãri şi domenii de pregãtire profesionalã, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi. Acestea au caracter ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic şi sportiv. ART. 3 Competiţiile şcolare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniul ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv. Totodatã, competiţiile şcolare promoveazã valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonalã. ART. 4 În vederea pregãtirii elevilor pentru competiţiile şcolare, cadrele didactice pot elabora şi utiliza programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice. ART. 5 Olimpiadele şcolare sunt considerate competiţii şcolare de excelenţã, adresându-se elevilor cu aptitudini şi performanţe înalte în domeniul matematicii şi al ştiinţelor, al limbii şi literaturii române şi al limbilor moderne, al disciplinelor socioumane, al calificãrilor profesionale, al artelor, al sportului etc. ART. 6 Participarea la competiţiile şcolare este deschisã tuturor elevilor, de la toate formele de învãţãmânt din învãţãmântul de stat, particular şi confesional. ART. 7 (1) Competiţiile şcolare se organizeazã şi se desfãşoarã conform dispoziţiilor prezentei metodologii-cadru, precum şi ale regulamentelor specifice. (2) Lista competiţiilor şcolare naţionale şi graficul de desfãşurare a acestora sunt aprobate anual de secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar.
CAP. II Clasificarea şi etapele competiţiilor şcolare
ART. 8 În funcţia de tematica abordatã, competiţiile şcolare pot fi: a) competiţii pe discipline; b) competiţii multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare; c) competiţii educative extraşcolare şi extracurriculare. ART. 9 În funcţie de gradul de participare a elevilor, competiţiile şcolare pot fi: a) competiţii locale, la care participã elevi dintr-o unitate de învãţãmânt preuniversitar sau din mai multe unitãţi de învãţãmânt preuniversitar, din aceeaşi localitate/sector; b) competiţii judeţene, la care participã elevi din unitãţile de învãţãmânt preuniversitar din acelaşi judeţ/municipiul Bucureşti; c) competiţii regionale/interjudeţene, la care participã elevi din unitãţile de învãţãmânt preuniversitar din douã sau mai multe judeţe; d) competiţii naţionale, la care participã elevi din unitãţile de învãţãmânt preuniversitar din cel puţin 70% din judeţele ţãrii. Fac excepţie de la aceastã regulã competiţiile organizate pentru disciplinele/domeniile de studiu pentru care nu se asigurã studiul/şcolarizarea în toate judeţele ţãrii, caz în care competiţia se considerã naţionalã, dacã la competiţie participã elevi din cel puţin 70% dintre judeţele în care se asigurã studiul disciplinei/şcolarizarea domeniului de studiu; e) competiţii internaţionale, la care participã elevi din mai multe ţãri. ART. 10 (1) Regulamentele de organizare şi desfãşurare a competiţiilor locale, judeţene şi regionale/interjudeţene sunt elaborate de organizatori. (2) Regulamentele specifice de organizare şi desfãşurare a competiţiilor naţionale sunt elaborate şi aprobate la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS. (3) Regulamentele de organizare şi desfãşurare a competiţiilor internaţionale sunt elaborate de comitetul internaţional/juriul internaţional al fiecãrei competiţii. ART. 11 Etapele de desfãşurare a competiţiilor naţionale sunt: a) etapa pe şcoalã; b) etapa localã; c) etapa judeţeanã/a municipiului Bucureşti; d) etapa regionalã/interjudeţeanã; e) etapa naţionalã; f) etapa internaţionalã. ART. 12 (1) În cazul în care numãrul de unitãţi de învãţãmânt/elevi care pot participa este mic, inspectoratele şcolare pot decide sã nu organizeze etapele pe şcoalã şi/sau localã ale unei competiţii naţionale, organizând direct etapa judeţeanã/a municipiului Bucureşti, sau, în cazul în care regulamentele specifice prevãd acest lucru, calificarea la etapa naţionalã se face direct de la etapa pe şcoalã. (2) Etapa regionalã/interjudeţeanã se organizeazã numai în cazul în care regulamentul specific prevede acest lucru. ART. 13 Calificarea participanţilor la etapa superioarã a unei competiţii naţionale se face cu respectarea prevederilor prezentei metodologii-cadru şi cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentele specifice ale fiecãrei competiţii. Criteriile de calificare şi numãrul de locuri alocate pentru etapa superioarã sunt comunicate elevilor, cu cel puţin 5 zile înainte de desfãşurarea etapei curente a competiţiei.
CAP. III Organizarea şi desfãşurarea competiţiilor şcolare naţionale
SECŢIUNEA 1 Comisiile competiţiilor naţionale - Structurã, responsabilitãţi şi atribuţii
ART. 14 (1) Responsabilitatea organizãrii şi desfãşurãrii competiţiilor naţionale, în funcţie de etapa de desfãşurare, revine: a) unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, pentru etapa pe şcoalã; b) inspectoratelor şcolare, pentru etapa localã, la nivel de comunã, oraş, sector, pentru etapa judeţeanã/a municipiului Bucureşti, respectiv etapa regionalã/interjudeţeanã; c) Direcţiei generale educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, denumitã în continuare DGEÎTPV, şi, dupã caz, Direcţiei generale învãţãmânt în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, denumitã în continuare DGÎLMRPPS, din MECTS, pentru etapa naţionalã, respectiv etapa internaţionalã, în cazul în care aceasta se desfãşoarã în România. (2) Pentru organizarea şi desfãşurarea competiţiilor se realizeazã, de regulã, colaborãri, asocieri sau parteneriate cu societãţi ştiinţifice/asociaţii profesionale şi/sau instituţii de învãţãmânt superior, instituţii ştiinţifice, instituţii culturale, cu alte persoane fizice ori juridice, autoritãţi locale, organizaţii neguvernamentale, naţionale sau internaţionale. (3) În condiţiile legii, colaborãrile, asocierile sau parteneriatele pot include şi activitãţi de sponsorizare a competiţiilor şcolare. ART. 15 Pentru coordonarea competiţiilor şcolare se constituie, la începutul fiecãrui an şcolar, la nivelul MECTS, Comisia naţionalã pentru coordonarea competiţiilor şcolare, cu urmãtoarea componenţã: a) preşedinte: secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar; b) vicepreşedinţi: directorul general al DGEÎTPV şi directorul general al DGÎLMRPPS; c) 2 secretari ştiinţifici: un director al DGEÎTPV şi un director al DGÎLMRPPS; d) membri: inspectori generali din DGEÎTPV, inspectori de specialitate/experţi din cadrul DGÎLMRPPS, care coordoneazã competiţiile şcolare. ART. 16 Comisia naţionalã pentru coordonarea competiţiilor şcolare are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi publicã pe site-ul MECTS, la începutul fiecãrui an şcolar, dupã aprobarea de cãtre preşedintele acesteia, lista competiţiilor şcolare naţionale şi internaţionale şi graficul de desfãşurare a acestora; b) elaboreazã bugetul competiţiilor şcolare naţionale şi al celor internaţionale, în cazul în care acestea se desfãşoarã în România, precum şi bugetul necesar asigurãrii participãrii echipelor României la competiţiile şcolare internaţionale; c) monitorizeazã organizarea şi desfãşurarea competiţiilor şcolare; d) analizeazã, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecãrui an şcolar, rezultatele competiţiilor şcolare şi informeazã conducerea MECTS, printr-un raport coordonat de secretarii ştiinţifici şi elaborat de membrii comisiei. ART. 17 (1) Pentru etapele pe şcoalã, localã, judeţeanã/a municipiului Bucureşti şi regionalã/interjudeţeanã ale competiţiilor naţionale se constituie comisii de organizare şi evaluare, corespunzãtoare fiecãrei etape. (2) Comisiile de organizare şi evaluare rãspund de corectitudinea organizãrii şi desfãşurãrii competiţiei. ART. 18 (1) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoalã, numitã prin decizie a conducãtorului unitãţii de învãţãmânt preuniversitar, cuprinde cel puţin 2 profesori şi un secretar. Calitatea de preşedinte revine directorului unitãţii de învãţãmânt preuniversitar. (2) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoalã stabileşte criteriile de participare la etapa pe şcoalã. ART. 19 Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa localã este propusã, la nivelul inspectoratului şcolar, de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numitã prin decizie a inspectorului şcolar general, având urmãtoarea componenţã: a) preşedinte: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist de specialitate; b) vicepreşedinte: profesorul metodist de specialitate/profesorul de specialitate cu rezultate deosebite în activitatea profesionalã; c) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învãţãmânt preuniversitar în care se desfãşoarã etapa, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: profesori cu rezultate deosebite în activitatea profesionalã, numãrul acestora fiind proporţional cu numãrul elevilor participanţi. ART. 20 (1) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanã/a municipiului Bucureşti este propusã de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numitã prin decizie a inspectorului şcolar general, având urmãtoarea componenţã: a) preşedinte: inspectorul şcolar general sau inspectorul şcolar general adjunct; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist de specialitate; c) vicepreşedinţi pentru subcomisii: cadre didactice de specialitate din învãţãmântul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesionalã; d) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învãţãmânt preuniversitar în care se desfãşoarã competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învãţãmântul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesionalã şi, dacã este cazul, cadre didactice universitare, proporţional cu numãrul elevilor participanţi. (2) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanã elaboreazã criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentele specifice fiecãrui concurs, şi stabileşte numãrul de locuri pentru etapele localã şi judeţeanã. Criteriile de calificare şi numãrul de locuri alocate pentru etapa superioarã sunt comunicate elevilor, prin afişare la fiecare unitate şcolarã şi la şcoala unde se va desfãşura etapa, cu cel puţin 5 zile înainte de desfãşurarea acesteia. ART. 21 Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa regionalã/interjudeţeanã este propusã de consiliile consultative ale disciplinei din judeţele participante şi este numitã prin decizie a inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar organizator, având urmãtoarea componenţã: a) preşedinte: inspectorul şcolar general al judeţului care organizeazã etapa regionalã/interjudeţeanã; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist de specialitate din judeţul-gazdã; c) vicepreşedinţi pentru subcomisii: inspectori şcolari de specialitate din judeţele participante/cadre didactice de specialitate din învãţãmântul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesionalã; d) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învãţãmânt preuniversitar în care se desfãşoarã competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învãţãmântul preuniversitar din judeţele participante, cu rezultate deosebite în activitatea profesionalã şi, dacã este cazul, cadre didactice universitare, proporţional cu numãrul elevilor participanţi. ART. 22 (1) Pentru organizarea etapei naţionale a fiecãrei competiţii şcolare se stabilesc anual urmãtoarele comisii: Comisia de organizare a competiţiei naţionale şi Comisia centralã a competiţiei naţionale. (2) În cadrul Comisiei centrale a competiţiei naţionale se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuţii specifice desfãşurãrii competiţiei. ART. 23 (1) Comisia de organizare a competiţiei naţionale se constituie la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti care este gazda etapei naţionale a competiţiei, este aprobatã prin decizie a inspectorului şcolar general şi este transmisã, spre informare, la MECTS-DGEÎTPV/DGÎLMRPPS. (2) Comisia de organizare a competiţiei naţionale are urmãtoarea componenţã: a) preşedinte: inspectorul şcolar general/inspectorul şcolar general adjunct al judeţului/municipiului Bucureşti unde se desfãşoarã etapa naţionalã; b) vicepreşedinte: inspectorul şcolar de specialitate/profesorul metodist din judeţul organizator; c) secretar: un informatician sau un profesor din unitatea de învãţãmânt preuniversitar în care se desfãşoarã competiţia, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: inspectori, directori ai unitãţilor de învãţãmânt implicate în organizarea competiţiei şi cadre didactice. ART. 24 (1) Comisia centralã a competiţiei naţionale se constituie cu cel puţin 15 zile înaintea începerii etapei naţionale a competiţiei, la propunerea inspectorului general din DGEÎTPV sau, dupã caz, a inspectorului de specialitate/expert/consilier din cadrul DGÎLMRPPS, este avizatã de cãtre directorul general al DGEÎTPV, respectiv al DGÎLMRPPS, pentru concursurile în limbile materne ale minoritãţilor, şi este aprobatã de secretarul de stat care coordoneazã direcţia generalã respectivã. (2) Comisia centralã a competiţiei naţionale are urmãtoarea componenţã: a) preşedinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscutã în domeniu/un cercetãtor din instituţii culturale, artistice, ştiinţifice, sportive; b) preşedinte executiv: inspectorul general din MECTS-DGEÎTPV/inspectorul de specialitate/expert/consilier din cadrul DGÎLMRPPS sau un inspector de specialitate ori un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitate; c) vicepreşedinţi: cadre didactice universitare, inspectori de specialitate sau cadre didactice de specialitate din învãţãmântul preuniversitar; d) secretari: informaticieni, inspectori şcolari de specialitate sau profesori din învãţãmântul preuniversitar, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: inspectori şcolari de specialitate, cadre didactice, traducãtori, evaluatori specialişti în domeniu, a cãror competenţã profesionalã şi ţinutã moralã sunt recunoscute, precum şi studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate recunoscute la competiţiile internaţionale în domeniu. ART. 25 Atribuţiile Comisiei de organizare a competiţiei naţionale sunt urmãtoarele: a) realizarea bazei de date cu privire la participanţii calificaţi în competiţie; b) asigurarea logisticii necesare desfãşurãrii competiţiei, inclusiv confecţionarea ştampilei; c) desemnarea şi convocarea profesorilor asistenţi; d) asigurarea condiţiilor optime de cazare şi masã pentru participanţii la competiţie, pentru însoţitorii acestora şi pentru membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale; e) administrarea fondurilor alocate de MECTS, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 26 (1) Atribuţiile membrilor Comisiei centrale a competiţiei naţionale sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru şi sunt completate prin regulamentele specifice. (2) Preşedintele Comisiei centrale a competiţiei naţionale are urmãtoarele atribuţii: a) rãspunde de corectitudinea desfãşurãrii competiţiei şi a evaluãrii probelor de concurs; b) stabileşte, împreunã cu preşedintele executiv al comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificãri ale componenţei subcomisiilor; c) avizeazã, împreunã cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii subcomisiilor, forma finalã a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreunã cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii de subcomisii, tehnicile de evaluare menite sã asigure calitatea şi corectitudinea evaluãrii şi notãrii lucrãrilor/produselor elevilor; e) coordoneazã întreaga activitate de evaluare a lucrãrilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/subcomisiilor; f) verificã acurateţea evaluãrii lucrãrilor/produselor care impun departajare şi avizeazã criteriile de departajare; g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalţi membri ai comisiei, lucrãrile/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; h) certificã rezultatele obţinute în urma evaluãrii lucrãrilor/produselor elevilor care impun departajare şi lucrãrile/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; i) numeşte membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrãrilor/produselor contestate, dupã consultarea cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii de subcomisii; j) avizeazã, pentru afişare, rezultatele finale obţinute de participanţi şi listele cu premii şi menţiuni; k) semneazã colţul secretizat al lucrãrilor elevilor şi diplomele pentru premiere, precum şi toate documentele de analizã şi datele statistice. (3) Preşedintele executiv al Comisiei centrale a competiţiei naţionale are urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte graficul anual al competiţiilor şcolare pe care le coordoneazã; b) elaboreazã regulamente specifice, pentru fiecare competiţie, cu respectarea cadrului general din prezenta metodologie-cadru, în urma consultãrii inspectorilor şcolari de specialitate; c) înainteazã regulamentele specifice pentru fiecare competiţie, spre avizare, vicepreşedintelui Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, director general al DGEÎTPV sau, dupã caz, al DGÎLMRPPS, şi spre aprobare preşedintelui comisiei, secretarul de stat; d) propune, spre analizã şi aprobare, preşedintelui Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale; e) propune, dupã caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternã a elevilor care solicitã traducerea; profesorii traducãtori pot fi şi evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei; f) stabileşte structura probelor competiţiei, precizatã în regulamentul specific; g) coordoneazã elaborarea, în condiţii de securitate, a subiectelor şi a baremelor de evaluare pentru etapa naţionalã a competiţiei, respectând procedurile stabilite la nivel naţional în regulamentele specifice; h) verificã lista finalã a elevilor participanţi; i) colaboreazã cu inspectoratele şcolare, în vederea asigurãrii cadrului organizatoric al desfãşurãrii etapei naţionale a competiţiei; j) stabileşte, împreunã cu preşedintele şi secretarul comisiei, sãlile/spaţiile destinate activitãţii de evaluare; k) monitorizeazã organizarea şi desfãşurarea competiţiei şcolare pe toatã durata sa; l) solicitã Direcţiei generale economic, finanţe, resurse umane din cadrul MECTS, denumitã în continuare DGEFRU, asigurarea şi virarea fondurilor necesare organizãrii competiţiei; m) preia documentele statistice şi de evidenţã destinate MECTS; n) preia, sub semnãturã, diplomele semnate de conducerea MECTS, care vor fi înmânate câştigãtorilor competiţiei, şi returneazã, cu proces-verbal, diplomele anulate/neutilizate; o) trimite spre publicare, pe site-ul MECTS, listele premianţilor, în termen de cel mult 20 de zile de la finalizarea etapei naţionale a competiţiei. (4) Vicepreşedinţii Comisiei centrale a competiţiei naţionale au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi monitorizeazã activitatea de elaborare a subiectelor şi a baremelor de evaluare, traducerea acestora, precum şi activitatea de evaluare desfãşuratã de profesorii din subcomisii; b) verificã şi avizeazã calitatea subiectelor şi a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) verificã şi avizeazã corectitudinea calculului mediilor lucrãrilor scrise/produselor elevilor, pe care le certificã prin semnãturã, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; d) preiau şi predau, personal, secretarului comisiei lucrãrile/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare şi alte documente elaborate la nivelul fiecãrei subcomisii. (5) Secretarii Comisiei centrale a competiţiei naţionale au urmãtoarele atribuţii: a) instruiesc profesorii asistenţi, pe sãli, privitor la atribuţiile ce le revin în timpul desfãşurãrii probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe sãli, pentru desfãşurarea competiţiei; c) participã la distribuirea subiectelor, alãturi de preşedintele comisiei; d) elaboreazã şi multiplicã imprimatele - borderourile; e) însoţesc preşedintele comisiei în sãli şi ştampileazã lucrãrile; f) multiplicã baremele aprobate de preşedintele comisiei şi le afişeazã dupã epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; g) multiplicã subiectele şi baremele la etapa naţionalã, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfãşurare a probei, asistaţi de preşedintele executiv; h) participã la deschiderea lucrãrilor şi la ierarhizarea participanţilor; i) participã la realizarea documentelor finale privind evidenţa şi corectitudinea desfãşurãrii competiţiei; j) rãspund de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni; k) asigurã introducerea în calculator a rezultatelor competiţiei şcolare; l) asigurã afişarea rezultatelor competiţiei şcolare, înainte şi dupã contestaţii; m) înregistreazã pe suport electronic, pentru inspectoratele şcolare şi MECTS, subiectele, baremele şi rezultatele competiţiei; n) primesc şi înregistreazã contestaţiile depuse de elevi; o) predau, împreunã cu preşedintele, prin proces-verbal, lucrãrile/produsele şi documentele aferente, spre pãstrare în arhiva şcolii, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfãşoarã concursul. (6) Membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale au urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã/verificã subiectele şi baremele de evaluare; b) evalueazã lucrãrile/produsele repartizate de preşedintele/vicepreşedinţii comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologiei profesionale; c) completeazã borderourile de evaluare; d) reevalueazã lucrãrile/produsele pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de preşedinte. ART. 27 Atribuţiile menţionate pentru membrii Comisiei centrale a competiţiei naţionale sunt valabile, cu adaptãrile necesare, şi pentru persoanele nominalizate ca membri ai comisiilor etapelor anterioare etapei naţionale. ART. 28 Fiecare comisie are obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioarã, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificaţi pentru urmãtoarea etapã a competiţiei, precum şi eventualele solicitãri de traducere a subiectelor în limba maternã. ART. 29 (1) La etapele localã, judeţeanã/a municipiului Bucureşti, regionalã/interjudeţeanã şi naţionalã nu pot fi membri ai comisiilor de organizare şi evaluare, respectiv ai Comisiei centrale a competiţiei naţionale, pentru etapa naţionalã, cadrele didactice care au în competiţie rude şi afini pânã la gradul al treilea inclusiv. (2) La toate etapele competiţiilor naţionale cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasã nu pot fi propunãtori/evaluatori de subiecte la clasa respectivã şi nu pot intra în contact cu subiectele/baremele, pânã când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele competiţiilor naţionale, membrii comisiilor vor da o declaraţie scrisã prin care sã îşi asume respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) şi (2). Modelul declaraţiei este prezentat în anexa care face parte integrantã din prezenta metodologie-cadru. ART. 30 (1) Pentru competiţiile naţionale care nu au etapã regionalã/interjudeţeanã se alocã la etapa naţionalã câte un loc pentru fiecare judeţ, pentru fiecare an de studiu/disciplinã, secţiune, categorie. (2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) municipiul Bucureşti, care primeşte între 3 şi 6 locuri pentru fiecare an de studiu/disciplinã, secţiune, categorie, conform prevederilor din regulamentele specifice. (3) Pentru atingerea obiectivelor europene în ceea ce priveşte dezvoltarea interesului elevilor pentru studierea domeniului matematicã, ştiinţe şi tehnologie, prin excepţie de la prevederile alin. (1), la etapa naţionalã a olimpiadelor şcolare la disciplinele matematicã, fizicã, chimie, biologie, astronomie/astrofizicã şi informaticã poate fi alocat un numãr de locuri suplimentare pentru fiecare judeţ, conform prevederilor din regulamentele specifice. (4) Pentru competiţiile şcolare naţionale care au etapã internaţionalã, Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanã/a municipiului Bucureşti poate decide componenţa lotului care participã la etapa naţionalã, astfel încât judeţul sã aibã şansa de a obţine cele mai bune rezultate la etapa naţionalã şi la barajele de selecţie a loturilor de pregãtire pentru competiţiile externe în domeniu. Criteriile de alocare a locurilor pentru alcãtuirea lotului judeţean participant la etapa naţionalã sunt stabilite în plenul Comisiei de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeanã/a municipiului Bucureşti, sunt comunicate public şi transmise unitãţilor de învãţãmânt, cu cel puţin 5 zile înainte de desfãşurarea etapei judeţene, în vederea informãrii elevilor şi a pãrinţilor acestora. (5) Pentru competiţiile naţionale care au etapã regionalã/interjudeţeanã, numãrul maxim de locuri care pot fi alocate pentru fiecare judeţ/municipiul Bucureşti la etapa regionalã/interjudeţeanã şi modalitatea de calificare la etapa naţionalã se stabilesc prin regulamentele specifice. În acest caz, numãrul elevilor calificaţi la etapa naţionalã nu poate depãşi numãrul prevãzut la alin. (1), (2) şi (3). ART. 31 În funcţie de numãrul elevilor participanţi care susţin competiţia în altã localitate decât cea în care domiciliazã, aceştia vor fi însoţiţi de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementãrilor în vigoare. Pe toatã durata deplasãrii, cadrul didactic însoţitor îşi asumã responsabilitatea supravegherii şi îndrumãrii corespunzãtoare a elevilor şi rãspunde pentru orice incident apãrut şi negestionat corespunzãtor.
SECŢIUNEA a 2-a Evaluarea
A. Probele de evaluare ART. 32 Probele de evaluare sunt specifice fiecãrei competiţii. Acestea pot fi teoretice şi/sau practice/experimentale. În funcţie de specificul disciplinei/domeniului de studiu, probele teoretice pot fi susţinute în scris, oral, pot fi probe de înţelegere a textului audiat etc. ART. 33 Tipul şi structura probelor de evaluare se stabilesc în regulamentele specifice ale fiecãrei competiţii şcolare naţionale. ART. 34 (1) Subiectele pentru etapa naţionalã a competiţiei sunt elaborate de grupul de lucru al Comisiei centrale a competiţiei naţionale, desemnat în acest sens. (2) În funcţie de prevederile regulamentului specific de organizare a competiţiei, Comisia centralã a competiţiei naţionale poate elabora şi subiectele de la etapele judeţeanã şi, dupã caz, regionalã/interjudeţeanã. ART. 35 La alcãtuirea tuturor probelor de evaluare se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a competiţiei. ART. 36 Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulã, 3 ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice competiţiei şcolare, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor şi cu particularitãţile de vârstã ale participanţilor. ART. 37 (1) La încheierea fiecãrei etape a competiţiei şcolare, lucrãrile la probele scrise şi, dupã caz, produsele probelor practice, precum şi documentele de evidenţã specifice competiţiei şcolare se predau de cãtre secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant al conducerii unitãţii de învãţãmânt în care se desfãşoarã competiţia. (2) Documentele menţionate la alin. (1) se pãstreazã timp de 4 ani în arhiva unitãţii de învãţãmânt în care s-a desfãşurat etapa respectivã. ART. 38 (1) La competiţiile şcolare la care existã etapã internaţionalã, în vederea selecţiei elevilor participanţi, a loturilor lãrgite sau restrânse, se organizeazã, dupã caz, teste de limbã ori o probã/probe de baraj. (2) Modul de desfãşurare a testului de limbã sau a probei/probelor de baraj, stabilirea comisiei de testare pentru proba de limbã ori a subcomisiei de evaluare a lucrãrilor/produselor elevilor şi criteriile specifice de selecţie sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecãrei competiţii. B. Desfãşurarea probelor de evaluare ART. 39 (1) În dimineaţa zilei de susţinere a probei, la fiecare dintre etapele competiţiei naţionale, secretarul comisiei realizeazã instruirea profesorilor asistenţi, conform unei fişe elaborate de Comisia de organizare şi evaluare, respectiv de Comisia Centralã a competiţiei naţionale. (2) Specialitatea profesorilor asistenţi este alta decât cea a disciplinei la care se susţine proba. Fac excepţie de la aceastã prevedere, probele experimentale organizate la etapa naţionalã a competiţiilor pentru disciplinele chimie, fizicã şi biologie, unde asistenţii pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii-asistenţi vor da o declaraţie scrisã, pe propria rãspundere, din care sã rezulte specialitatea/specialitãţile lor şi faptul cã nu au rude sau elevi în sãlile în care asistã. ART. 40 Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi la competiţie cu privire la modul de desfãşurare a probelor. ART. 41 (1) În cazul probelor scrise, elevilor li se înmâneazã foile tipizate, care asigurã caracterul secret al identitãţii participantului, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenţi verificã identitatea fiecãrui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul sãu de identitate, respectiv carnetul de elev cu pozã, pentru elevii sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare şi cu lista participanţilor la competiţie. (3) Dupã verificarea datelor de identificare, candidatul lipeşte colţul lucrãrii, preşedintele semneazã pe colţul îndoit al acesteia şi secretarul aplicã ştampila specialã a competiţiei; la etapele anterioare etapei naţionale, pe lucrãri se va pune ştampila şcolii organizatoare. ART. 42 (1) Timpul afectat probei se marcheazã pe tablã. (2) Dupã terminarea timpului alocat elaborãrii lucrãrii/produsului, profesorii asistenţi primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verificã numãrul de pagini/caracteristicile produsului, în prezenţa elevilor, şi le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnãturile elevilor şi ale profesorilor asistenţi. (3) Ultimii 3 elevi rãmân în salã pânã la predarea ultimei lucrãri/ultimului produs. ART. 43 (1) Se interzice elevilor sã pãtrundã în salã cu orice fel de lucrãri: manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de concurs sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevãzute în mod explicit în regulamentul specific al concursului. (2) Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacã materialele interzise au fost folosite sau nu, precum şi frauda ori tentativa de fraudã duc la eliminarea din concurs a candidatului de cãtre preşedintele comisiei. (3) Candidaţii eliminaţi din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la competiţiile şcolare din anul şcolar urmãtor. ART. 44 Elevii care în timpul desfãşurãrii competiţiilor şcolare încalcã normele de conduitã stabilite prin regulamentele şcolare, prin regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare sau prin alte reglementãri în vigoare vor fi eliminaţi din competiţie şi pierd dreptul de participare la competiţiile din anul şcolar viitor. ART. 45 În cazul probelor scrise, preşedintele sau vicepreşedinţii comisiei/subcomisiilor şi secretarul comisiei primesc seturile de lucrãri pe sãli, le amestecã, le numeroteazã şi le repartizeazã spre evaluare echipelor formate din câte 2 profesori. ART. 46 (1) La toate etapele competiţiei şcolare, rezultatele probelor sunt apreciate, de regulã, prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor. (2) În situaţia în care se opteazã pentru un alt sistem de notare/calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific al fiecãrei competiţii şcolare. ART. 47 (1) Profesorii-evaluatori evalueazã independent lucrãrile/produsele/subiectele, pe baza baremelor, completeazã borderourile de notare şi acordã punctaje lucrãrilor/produselor/subiectelor. (2) Punctajul final al subiectului sau al lucrãrii/produsului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de cei 2 profesori, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. (3) Indiferent de sistemul de notare, în situaţia în care punctajele acordate lucrãrii/produsului de cãtre cei 2 profesori-evaluatori diferã cu mai mult de 10% din punctajul maxim acordat probei, se procedeazã la reevaluarea lucrãrii/produsului de cãtre o altã echipã de profesori evaluatori. Punctajul acordat de cãtre aceştia, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii-cadru, reprezintã punctajul final al lucrãrii/produsului. ART. 48 Elevii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternã, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternã, primind subiectele atât în limba românã, cât şi în limba maternã, şi pot redacta lucrarea în limba lor maternã. C. Rezolvarea contestaţiilor şi stabilirea rezultatelor finale ART. 49 (1) Elevii nemulţumiţi de rezultatele evaluãrii lucrãrilor scrise pot depune contestaţii. (2) La probele orale nu se admit contestaţii. (3) La probele practice/experimentale, în funcţie de particularitãţile competiţiei, posibilitatea de a depune contestaţii se stabileşte prin regulamentul specific al competiţiei. (4) Elevii participanţi pot contesta numai punctajul iniţial al propriei lucrãri scrise/propriului produs. (5) Înainte de depunerea contestaţiei, elevul poate solicita sã îşi vadã propria lucrare, în prezenţa unui membru al comisiei de organizare şi evaluare/Comisiei centrale a competiţiei naţionale. (6) În situaţia în care elevul considerã cã punctajul stabilit de comisia de organizare şi evaluare/Comisia centralã a competiţiei naţionale nu este în concordanţã cu baremul afişat, acesta poate depune contestaţie. ART. 50 (1) Termenul de depunere a contestaţiilor şi termenul de analizã şi rãspuns la contestaţii sunt stabilite de Comisia de organizare şi evaluare de la fiecare etapã, respectiv de Comisia centralã a competiţiei naţionale, la etapa naţionalã, şi sunt comunicate participanţilor în momentul afişãrii rezultatelor iniţiale. (2) Termenul de analizã şi rãspuns la contestaţii nu poate depãşi 24 de ore de la încheierea depunerii contestaţiilor. ART. 51 (1) Pentru rezolvarea contestaţiilor, la toate etapele competiţiilor naţionale, preşedintele/preşedintele executiv numeşte o subcomisie, pentru fiecare disciplinã/an de studiu/modul, alcãtuitã din 2-4 profesori evaluatori, alţii decât cei care au evaluat iniţial. (2) În funcţie de specificul fiecãrei competiţii naţionale, regulamentele specifice stabilesc criteriile şi modalitãţile de modificare, în urma reevaluãrii, a notelor acordate iniţial. (3) Punctajul stabilit ca punctaj final în urma etapei de rezolvare a contestaţiilor reprezintã punctajul acordat lucrãrii/produsului şi nu mai poate fi modificat ulterior. ART. 52 Rezultatele finale ale competiţiilor sunt afişate înainte de festivitatea de premiere.
SECŢIUNEA a 3-a Premierea
ART. 53 (1) La toate etapele, ierarhia se stabileşte în ordinea descrescãtoare a punctajelor obţinute. (2) În afara criteriului menţionat la alin. (1), pot fi specificate şi alte criterii de clasificare care sunt incluse, în mod obligatoriu, în cadrul regulamentelor specifice elaborate pentru fiecare competiţie şcolarã naţionalã. ART. 54 La etapele localã, judeţeanã/a municipiului Bucureşti şi regionalã/interjudeţeanã, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape ale competiţiei naţionale. ART. 55 (1) Certificarea premiilor şi menţiunilor acordate de MECTS se face prin diplomã înregistratã. (2) La etapa naţionalã a competiţiilor şcolare, la care participarea elevilor este individualã, MECTS acordã, pentru fiecare an de studiu/disciplinã, secţiune, categorie, maximum 3 premii, de regulã un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un numãr de menţiuni reprezentând 10% din numãrul participanţilor, rotunjit la numãrul întreg imediat superior, în cazul unui numãr fracţionar, cu respectarea ierarhiei valorice şi a condiţiei de punctaj stabilitã prin regulamentele specifice. Fac excepţie situaţiile în care 2 sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj în concurs, fãrã posibilitatea de departajare, caz în care comisia poate decide acordarea aceluiaşi premiu pentru punctaje egale, cu condiţia respectãrii numãrului maxim de 3 premii. (3) La competiţiile şcolare la care participarea se realizeazã la nivel de echipaj/grup, format din minimum 2 elevi, se acordã cel mult 3 premii şi un numãr de menţiuni reprezentând maximum 10% din numãrul total de echipaje participante la concurs. Fiecare membru al echipei care obţine distincţia va primi o diplomã cu numãr de înregistrare de la MECTS. ART. 56 (1) Pe lângã premiile acordate de MECTS, la etapa naţionalã pot fi acordate şi premii speciale, de cãtre societãţi ştiinţifice, asociaţii profesionale, universitãţi, autoritãţi locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centralã a competiţiei naţionale şi vor fi comunicate participanţilor la deschiderea fiecãrei competiţii. ART. 57 Cuantumul premiilor acordate de cãtre inspectoratele şcolare şi de cãtre MECTS se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului şi se indexeazã, anual, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 58 Pe lângã premiile obţinute în urma participãrii la competiţiile şcolare, elevii pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite. ART. 59 Elevii participanţi la etapa naţionalã a competiţiilor şcolare naţionale primesc diplomã de participare din partea inspectoratului şcolar organizator. ART. 60 Drepturile elevilor participanţi la competiţiile şcolare, ale personalului didactic care însoţeşte elevii şi ale personalului care face parte din comisiile de organizare şi evaluare sau din comisiile centrale ale competiţiilor naţionale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnã, alte cheltuieli privind organizarea şi desfãşurarea competiţiilor şcolare, se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAP. IV Dispoziţii finale
ART. 61 În cazuri speciale, personalitãţi marcante în domeniu, recunoscute în plan naţional şi/sau internaţional, pot fi numite preşedinţi de onoare ai competiţiilor şcolare. ART. 62 (1) Prezenta metodologie-cadru este completatã cu regulamentele specifice ale fiecãrei competiţii şcolare naţionale. (2) Inspectorii generali din DGEÎTPV şi inspectorii de specialitate/experţi/consilieri din DGÎLMRPPS, preşedinţi executivi ai comisiilor centrale ale competiţiilor naţionale vor elabora, în scris, regulamentele specifice pentru fiecare competiţie şcolarã naţionalã, în spiritul şi în limitele prezentei metodologii-cadru. (3) Regulamentele specifice menţionate la alin. (2) sunt aprobate de secretarul de stat care coordoneazã direcţia generalã respectivã şi sunt postate pe site-ul MECTS. (4) Regulamentele specifice pot fi modificate anual, la propunerile justificate ale inspectorului general din MECTS, în funcţie de modificãrile apãrute în dinamica fiecãrei competiţii. ART. 63 La etapa naţionalã pot participa, în calitate de invitaţi, echipe/delegaţii din alte ţãri, în limita bugetului aprobat. ART. 64 (1) Inspectorul şcolar de specialitate din fiecare judeţ va organiza, înaintea etapei naţionale a fiecãrei competiţii, o şedinţã la care, alãturi de profesorii însoţitori, vor participa elevii înscrişi în competiţie şi pãrinţii/tutorii legali instituiţi ai acestora, pentru elevii minori. În aceastã şedinţã, participanţilor li se aduc la cunoştinţã urmãtoarele reguli: a) deplasarea echipei judeţului/municipiului Bucureşti se va face cu unul sau mai mulţi profesori însoţitori, conform normativelor în vigoare. În cazul în care pãrinţii/tutorii legali instituiţi ai elevului minor asigurã, pe cont propriu, deplasarea şi prezenţa elevului la competiţie, aceştia vor da o declaraţie scrisã în care specificã faptul cã îşi asumã rãspunderea deplasãrii propriului copil în localitatea în care se desfãşoarã competiţia şcolarã, fãrã niciun fel de implicaţii ale organizatorilor; b) este obligatorie respectarea programului competiţiei, a regulamentului de ordine interioarã stabilit de organizatori la locurile de cazare şi respectiv de concurs, precum şi a regulilor de comportament civilizat; c) orice abatere va fi sancţionatã conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar; d) contravaloarea oricãrui bun distrus sau deteriorat pe parcursul deplasãrii şi prezenţei la competiţie va fi suportatã de cei care au produs paguba; e) în cazul abaterilor grave, Comisia centralã a competiţiei naţionale va lua mãsura trimiterii elevului acasã, iar pãrinţii acestuia vor fi chemaţi pentru a-l însoţi. În cazul în care pãrinţii nu pot asigura însoţirea elevului, aceasta va fi asiguratã de cãtre un profesor, cheltuielile fiind suportate de cãtre pãrinţii elevului. (2) La finalul şedinţei, elevul şi un pãrinte/tutore legal instituit al elevului minor, în cazul elevului minor, vor semna o declaraţie prin care sã confirme cã li s-au adus la cunoştinţã normele de conduitã şi consecinţele nerespectãrii acestora pentru perioada desfãşurãrii competiţiei. ART. 65 La locul de organizare şi desfãşurare a etapei naţionale a competiţiei şcolare, participanţii vor avea asupra lor actul de identitate/carnetul de elev vizat pe anul şcolar în curs (pentru elevii care nu au împlinit 14 ani), precum şi avizul epidemiologic, eliberat cu cel mult 48 de ore înainte de prezentarea la competiţie. ART. 66 Profesorii implicaţi în organizarea şi desfãşurarea competiţiei care manifestã o atitudine necorespunzãtoare în relaţia cu elevii/colegii sau care, prin diferite acţiuni, favorizeazã vicierea corectitudinii evaluãrii vor fi excluşi pe termen nelimitat de la participarea la toate competiţiile şcolare. ART. 67 Membrii loturilor lãrgite şi/sau restrânse, selecţionate pentru pregãtire în vederea participãrii la etapa internaţionalã a competiţiilor şcolare, care, în timpul pregãtirii centralizate organizate de MECTS, manifestã o atitudine ireverenţioasã faţã de profesorii-pregãtitori, care nu respectã reglementãrile stabilite la locul de cazare sau de pregãtire, ori provoacã deteriorarea sau distrugerea bunurilor care le-au fost puse la dispoziţie, vor fi excluşi din lot. ART. 68 Decizia eliminãrii din competiţie aparţine preşedintelui comisiei de la etapa respectivã şi se va lua dupã analizã în cadrul comisiei, în baza unui raport semnat de persoanele care au constatat fapta. ART. 69 Etapele naţionale ale competiţiilor şcolare naţionale sunt finanţate din bugetul MECTS. ART. 70 Materialele consumabile, incluse în logistica pentru etapa naţionalã a oricãrui concurs şcolar care beneficiazã de finanţare MECTS şi necesare pentru probele scrise/practice, documentele de evaluare şi evidenţã se asigurã de cãtre inspectoratul şcolar al judeţului organizator, din fondurile alocate de MECTS pentru aceastã activitate. ART. 71 Competiţiile sportive şcolare naţionale se desfãşoarã dupã regulamentul specific, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului.
ANEXĂ la metodologia-cadru
DECLARAŢIE
Subsemnatul, ........................................................................................., profesor/inspector de specialitate la .................................................., în calitate de ........................... în Comisia de organizare şi evaluare/Comisia centralã a ........................................................................................................ la disciplina/proba .................................................., declar pe propria rãspundere cã nu am elevi/rude participanţi în cadrul competiţiei, la disciplinele/proba/clasa ..................................................................... . Prin prezenta declaraţie, mã angajez cã voi pãstra confidenţialitatea tuturor subiectelor, a baremelor şi a informaţiilor cu caracter intern pentru competiţie, pânã la afişarea/comunicarea publicã oficialã a acestora, şi cã nu voi întreprinde nicio acţiune care sã punã la îndoialã corectitudinea competiţiei şcolare.
Data:
Semnãtura:
ANEXA 2
REGULAMENT de organizare a activitãţilor cuprinse în calendarul activitãţilor educative, şcolare şi extraşcolare
CAP. I Cadru general
ART. 1 (1) Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu prevederile art. 81 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu Recomandarea Consiliului Europei din 30 aprilie 2003, care menţioneazã direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activitãţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalitãţii copilului şi a integrãrii lui sociale. (2) Principiile în baza cãrora sunt organizate activitãţile educative şcolare şi extraşcolare sunt: a) recunoaşterea statutului activitãţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de învãţare permanentã; b) recunoaşterea activitãţii educative extraşcolare ca parte esenţialã a educaţiei obligatorii; c) importanţa activitãţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilitãţilor şi a competenţelor; d) contribuţia activitãţii educative extraşcolare pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie, pentru dezvoltarea deplinã a potenţialului personal şi reducerea inegalitãţii şi a excluziunii sociale; e) potenţialul activitãţii educative extraşcolare ca modalitate complementarã de integrare socialã şi participare activã a tinerilor în comunitate; f) importanţa promovãrii cooperãrii tuturor factorilor interesaţi, în vederea utilizãrii diverselor abordãri didactice necesare creşterii calitãţii procesului educaţional; g) necesitatea asigurãrii resurselor umane şi financiare pentru implementarea optimã şi recunoaşterea valoricã a programelor educative extraşcolare din perspectiva rezultatelor învãţãrii; h) recunoaşterea activitãţii educative extraşcolare ca dimensiune semnificativã a politicilor naţionale şi europene în domeniul educaţiei. ART. 2 (1) În conformitate cu prevederile legale, antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învãţãmântul preuniversitar au drepturi egale de participare la activitãţi educative, şcolare şi extraşcolare, organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS. (2) Activitãţile educative, şcolare şi extraşcolare sunt realizate în cadrul unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, în palate şi cluburi ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unitãţi acreditate în acest sens. (3) Activitãţile educative se desfãşoarã în afara orelor de curs şi aduc elemente de noutate faţã de disciplinele studiate de elevi prin curriculumul obligatoriu. Ele pot avea la bazã informaţiile acumulate şi competenţele dezvoltate de elevi pe parcursul anului şcolar, fiind complementare sau vizând aplicarea practicã a acestor informaţii şi competenţe. (4) Organizarea activitãţilor educative are la bazã dorinţa elevilor de a se implica în proiecte extraşcolare, parteneriatul unitãţii şcolare cu alte instituţii care pot furniza resurse pentru astfel de activitãţi, dorinţa profesorilor de a realiza şi alte activitãţi, în afara orelor de curs, opţiunea managerilor şcolari pentru diversificarea serviciilor educaţionale în scopul creşterii atractivitãţii ofertei unitãţii şcolare, impactul pozitiv asupra comunitãţii etc. (5) În cazul palatelor şi cluburilor copiilor, implementarea de proiecte educative este una dintre modalitãţile de evaluare a activitãţii de cerc a copiilor şi a profesorilor deopotrivã.
CAP. II Prevederi generale
ART. 3 (1) Activitãţile educative desfãşurate de preşcolari/elevi sunt cuprinse în calendarul activitãţilor educative. (2) Calendarul activitãţilor educative este structurat în 3 pãrţi: calendarul activitãţilor educative naţionale, calendarul activitãţilor educative regionale şi interjudeţene şi calendarul activitãţilor educative judeţene. (3) Pe baza propunerilor venite de la inspectoratele şcolare, precum şi de la parteneri - organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, MECTS elaboreazã anual calendarul activitãţilor educative naţionale, denumit în continuare CAEN, şi calendarul activitãţilor educative regionale şi interjudeţene, denumit în continuare CAER. ART. 4 (1) CAEN este elaborat de MECTS şi cuprinde: a) evenimente naţionale organizate de MECTS şi parteneri, care au etape de desfãşurare: etapã localã, judeţeanã, regionalã (dupã caz), naţionalã şi internaţionalã. b) activitãţi naţionale şi internaţionale organizate de inspectoratele şcolare, unitãţi şcolare, palate şi cluburi ale copiilor şi parteneri. (2) CAER se elaboreazã pe baza propunerilor inspectoratelor şcolare judeţene, denumite în continuare ISJ, respectiv ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare ISMB, şi este avizat de MECTS. (3) Calendarul activitãţilor educative judeţene, denumit în continuare CAEJ, este elaborat de inspectorul de specialitate din cadrul ISJ/ISMB, pe baza propunerilor unitãţilor şcolare, şi este avizat de inspectorul şcolar general. ART. 5 (1) Elaborarea CAEN şi a CAER se face anual, în urma unui proces de selecţie a proiectelor, concursurilor, festivalurilor sau a altor programe propuse. (2) CAEN şi CAER sunt publicate de site-ul MECTS în perioada ianuarie-februarie a fiecãrui an.
CAP. III CAEN
SECŢIUNEA 1 Prevederi generale
ART. 6 (1) În luna septembrie a fiecãrui an se lanseazã Apelul de propuneri pentru CAEN, pentru anul calendaristic urmãtor, publicat pe site-ul MECTS. (2) Apelul de propuneri pentru CAEN conţine: formularul de aplicaţie, fişa de evaluare, criterii de eligibilitate, criterii de evaluare, termene şi condiţii de participare la concursul de proiecte educative extraşcolare, alte precizãri pentru anul şcolar respectiv. (3) Concursul de proiecte pentru CAEN se realizeazã anual, în luna noiembrie. ART. 7 Proiectele pentru CAEN sunt încadrate în urmãtoarele domenii: a) artistic, cu subdomeniile arte vizuale, teatru, literaturã, folclor, tradiţii şi obiceiuri, culturi şi civilizaţii, muzicã, dans; b) ecologie şi protecţia mediului; c) educaţie civicã; d) sportiv-turistic; e) tehnic; f) ştiinţific. ART. 8 (1 Se considerã cã un proiect este de nivel internaţional dacã participã reprezentanţi din minimum 4 ţãri invitate şi minimum 10 judeţe. (2) Se considerã cã un proiect este de nivel naţional, dacã la activitate participã un numãr de judeţe, dupã cum urmeazã: a) pentru proiectele la care participarea este individualã sau pe echipaje formate din 2-4 participanţi, reprezentanţi din minimum 25 de judeţe; b) pentru proiectele la care participã echipaje formate din 5-7 elevi, reprezentanţi din minimum 20 de judeţe; c) pentru proiectele la care participã echipaje/formaţii formate din mai mult de 8 elevi, reprezentanţi din minimum 15 judeţe; d) pentru festivaluri de folclor, minimum 10 ansambluri din cel puţin 5 zone folclorice ale ţãrii (Banat, Crişana, Maramureş, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Transilvania). (3) Se considerã cã un proiect este de nivel regional dacã la activitãţi participã reprezentanţi din minimum 5 judeţe. (4) Se considerã cã un proiect este de nivel interjudeţean dacã la activitãţi participã reprezentanţi din minimum 3 judeţe. (5) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) activitãţile derulate în domeniile în care nu existã centre de instruire/antrenament în fiecare judeţ. În acest caz, proiectul se considerã de nivel naţional dacã la competiţie participã reprezentanţi din minimum 70% dintre judeţele în care se desfãşoarã activitatea respectivã. ART. 9 (1) Instituţiile eligibile sã depunã proiecte pentru includerea în CAEN/CAER sunt ISJ/ISMB, centrele judeţene de resurse şi asistenţã educaţionalã, palatele şi cluburile copiilor, unitãţile de învãţãmânt preuniversitar, consorţii de unitãţi şcolare. (2) Instituţiile menţionate la alin. (1) pot încheia parteneriate publice ori public-private cu alte unitãţi de învãţãmânt sau inspectorate şcolare, cu organizaţii neguvernamentale, cu firme private, cu autoritãţile publice locale, cu biblioteci, case de culturã, tabere şcolare, cu alte instituţii ale statului etc. (3) La implementarea proiectelor pot contribui şi consiliile elevilor. ART. 10 (1) Proiectele eligibile pentru înscrierea în CAEN/CAER sunt doar cele care au ca grup-ţintã copiii şi adolescenţii, preşcolari şi elevi, implicaţi direct în activitãţi extraşcolare, în cadrul palatelor şi cluburilor copiilor şi/sau al unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. (2) Proiectele cuprinse în CAEN/CAER constituie finalitatea unor activitãţi desfãşurate cu copiii în afara orelor de curs, în cadrul palatelor şi cluburilor copiilor, în cadrul unor cercuri organizate în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar, în cadrul unor programe comune cu organizaţii neguvernamentale, denumite în continuare ONG-uri, sau cu alţi parteneri, al unor programe de voluntariat, al altor programe. ART. 11 (1) Pentru a fi inclus în CAEN/CAER, un proiect trebuie sã fi desfãşurat anterior minimum o ediţie localã şi una judeţeanã sau interjudeţeanã. (2) Se considerã activitãţi/proiecte neeligibile pentru includerea în CAEN/CAER: a) concursurile adresate exclusiv elevilor care fac activitate de performanţã, în unitãţile şcolare vocaţionale; excepţie o constituie acele concursuri care au secţiuni pentru participanţi care provin de la alte unitãţi şcolare, în afara celor vocaţionale. În cazul în care aceste concursuri solicitã finanţare, vor primi alocare bugetarã doar pentru secţiunea dedicatã elevilor care studiazã domeniul respectiv în afara orelor de curs; b) proiectele aflate la prima ediţie; c) proiectele care fac parte din programele europene Comenius şi Tineret în acţiune; d) concursurile şcolare care vizeazã evaluarea competenţelor dobândite de elevi la una sau mai multe discipline cuprinse în ariile curriculare, acestea putând fi incluse în Calendarul olimpiadelor şi al concursurilor şcolare; e) proiectele care s-au desfãşurat în anul anterior fãrã respectarea datelor precizate în fişa de aplicaţie: nerespectarea bugetului de cheltuieli, nerespectarea numãrului de participanţi conform nivelului de desfãşurare, nerealizarea activitãţilor propuse, acumularea de reclamaţii etc. (3) Proiectele eligibile au ca grup-ţintã copii, respectiv elevi, conform art. 10, dar pot propune şi activitãţi dedicate profesorilor care instruiesc sau antreneazã participanţii-copii, cum ar fi simpozioane, prezentãri, ateliere, schimb de bune practici şi alte activitãţi de acest tip, fãrã ca proiectul sã se limiteze la acestea. (4) Sunt eligibile proiectele care includ activitãţi ce pot fi organizate prin internet, ca parte integrantã a proiectului. În cazul în care astfel de activitãţi se vor desfãşura pe parcursul fazei naţionale a proiectului, pentru acestea nu se acordã finanţare separatã. (5) Experienţa în organizarea proiectelor educative constituie un avantaj în procesul de evaluare. (6) Aprobarea unui proiect/concurs/festival este valabilã pentru un an calendaristic. (7) La nivel de unitate de învãţãmânt preuniversitar pot fi aprobate şi înaintate spre avizarea ISJ/ISMB maximum douã proiecte de nivel naţional/internaţional. (8) La nivel de palat sau club al copiilor vor fi aprobate şi înaintate spre avizarea ISJ/ISMB maximum 10 proiecte de nivel naţional/internaţional.
SECŢIUNEA a 2-a Scrierea proiectelor
ART. 12 (1) Pentru elaborarea proiectelor ce vor fi supuse evaluãrii în vederea includerii în CAEN, respectiv CAER, autorii vor avea în vedere definiţia proiectului, ca investiţie de resurse pe o perioadã determinatã, având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise. Obiectivele se realizeazã printr-un set de activitãţi care conduc la obţinerea unor rezultate. (2) Proiectele propuse pentru evaluare vor conţine secţiuni separate, care sã prezinte motivaţia, scopul şi obiectivele, strategiile, cãile de realizare, planurile şi acţiunile, responsabilitãţile, resursele umane şi financiare, termenele de realizare. (3) În vederea scrierii unui proiect este necesarã stabilirea echipei de proiect, care sã realizeze o analizã a nevoilor şi o documentare prealabile. (4) Echipa de proiect menţionatã la alin. (3) parcurge urmãtorii paşi înainte de scrierea propriu-zisã a proiectului: a) analiza de nevoi - identificarea nevoilor organizaţiei, prioritizarea acestora şi selectarea celor care corespund criteriilor, respectiv condiţiilor de finanţare identificate; b) identificarea liniei sau a sursei de finanţare posibile pentru implementarea unor soluţii de diminuare a nevoii identificate. În funcţie de experienţã pot fi accesate fonduri din diferite surse de finanţare: fundaţii, organizaţii locale, regionale, naţionale sau internaţionale, sponsorizãri, consilii locale, linii de finanţare locale, regionale, naţionale ori internaţionale etc.; c) lansarea apelului de propuneri - în care sunt precizate criteriile de eligibilitate, de excludere, de selecţie, de acordare a finanţãrii, precum şi prioritãţile europene şi naţionale (în funcţie de amploarea liniei de finanţare); d) lansarea documentelor pentru aplicant: ghidul solicitantului, regulamente, condiţii, criterii, formularul de aplicaţie, grila de evaluare etc. (5) Proiectele care vor fi depuse în vederea evaluãrii pentru includerea în CAEN sau CAEJ trebuie sã conţinã urmãtoarele elemente de bazã: a) ideea proiectului sau problema ce se doreşte a fi rezolvatã prin proiect; b) motivaţia proiectului (de ce se doreşte realizarea proiectului şi ce vine în sprijinul realizãrii lui); c) titlul proiectului; d) scopul proiectului; e) obiectivele proiectului; f) resursele solicitate fie pe obiective, fie descrise pentru fiecare activitate în parte; g) grupul-ţintã al proiectului şi/sau cine beneficiazã de rezultatele punerii lui în practicã (cui îi este adresat), care de cele mai multe ori poate sã rezulte din scop ori obiective şi/sau trebuie definit distinct; h) activitãţile care duc la realizarea obiectivelor, cu descrierea lor şi stabilirea întinderii în timp şi a dependenţelor dintre ele; i) rezultatele de bazã ale proiectului, care se stabilesc pentru fiecare obiectiv; j) impactul proiectului; k) bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe fiecare activitate şi pe fiecare sursã în parte, pe perioade de realizare a proiectului şi în final pentru întregul proiect; l) indicatorii prin care rezultatele pot fi urmãrite; m) modalitãţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului; n) descrierea cãilor/modalitãţilor prin care pot fi diseminate informaţiile despre rezultatele proiectului şi cum pot fi valorizate acestea; o) sustenabilitatea proiectului - descrierea modului în care poate fi asiguratã continuitatea proiectului la sfârşitul perioadei de finanţare (dacã este cazul unui astfel de proiect) sau prognozarea în timp a evoluţiei produsului/rezultatului proiectului. ART. 13 La depunerea proiectului ce candideazã pentru includerea în CAEN sau CAER, aplicantul trebuie sã respecte urmãtoarele reguli: a) dosarul va cuprinde urmãtoarele documente: formularul de aplicaţie, care nu va depãşi 6 pagini; contracte sau declaraţii de parteneriat, dacã existã; angajamente bugetare din partea partenerilor, dacã existã; regulamentul de organizare; raportul narativ pentru ediţia anterioarã, avizat de inspectorul educativ; b) formularul de aplicaţie se completeazã cu caractere Times New Roman, dimensiunea 12; c) pe copertã/prima paginã se va preciza clar titlul şi domeniul, în vederea împãrţirii pe categorii, care are loc înaintea evaluãrii propriu-zise; perioada de derulare a fazei finale; nivelul propus; d) toate documentele care fac parte integrantã din proiect trebuie legate cu dosar, şinã, arc etc.; e) referitor la parteneri, persoane sau instituţii care contribuie la buna desfãşurare a proiectului, se vor anexa în copie contractele ori declaraţiile de parteneriat, dacã este cazul, sau alte angajamente din partea acestora; f) rezumatul proiectului trebuie sã conţinã o precizare referitoare la tipul proiectului; g) perioada minimã de implementare a proiectului este de 4 luni; h) numãrul maxim de activitãţi este de douã pentru fiecare obiectiv; i) dosarul proiectului desfãşurat sub formã de concurs va conţine, în mod obligatoriu, regulamentul de organizare, lipsa acestuia determinând eliminarea din procesul de evaluare; j) dosarul proiectului va conţine, în mod obligatoriu, raportul narativ al ediţiei naţionale sau, dupã caz, al ediţiei internaţionale anterioare, avizat de inspectorul educativ; k) numãrul maxim de instituţii aplicante este de 3; l) numãrul de parteneri, organizaţii publice sau private care sprijinã aplicantul în implementarea proiectului nu este limitat; m) constituie avantaje: varietatea activitãţilor, abordarea crosscurricularã, implicarea unui numãr mare de parteneri, aducerea unor elemente de noutate şi adaptare la nevoile şi preferinţele grupului-ţintã; n) proiectele transmise dupã termenul de predare sau la alte adrese decât cele precizate în Apelul de propuneri pentru CAEN nu vor intra în evaluare.
SECŢIUNEA a 3-a Transmiterea şi evaluarea proiectelor
ART. 14 (1) Toate proiectele vor fi transmise de cãtre inspectorul educativ din fiecare judeţ/municipiul Bucureşti cãtre instituţia colectoare stabilitã, în fiecare an, de cãtre MECTS. (2) Inspectorii educativi au datoria de a verifica dosarele proiectelor educative naţionale şi internaţionale şi de a le aviza. (3) Inspectorul educativ poate respinge proiectele propuse în urmãtoarele douã situaţii: a) proiectele care conţin activitãţi care nu fac parte din categoria activitãţilor educative; b) proiectele care nu respectã condiţiile de eligibilitate. (4) Toate proiectele sunt transmise în acelaşi pachet, care conţine, pe lângã proiectele propriu-zise, şi o listã cu toate proiectele propuse, semnatã de inspectorul educativ şi de inspectorul şcolar general. Aceastã listã va fi transmisã şi în format electronic, la adresa de e-mail comunicatã în Apelul de propuneri pentru CAEN lansat în luna septembrie a fiecãrui an. ART. 15 (1) Evaluarea proiectelor se realizeazã în comisii de specialitate constituite la nivelul MECTS. (2) Comisiile de evaluare, pe domenii, sunt formate din 3-5 specialişti, care pot fi inspectori, directori, profesori, selectaţi pe bazã de concurs. (3) În maximum douã sãptãmâni de la expirarea termenului de depunere, proiectele sunt împãrţite pe domenii, sunt numerotate şi sunt predate de cãtre reprezentantul instituţiei colectoare, menţionate la art. 14 alin. (1), cãtre comisiile de specialitate pe bazã de proces-verbal de predare-primire. (4) Comisiile de specialitate preiau, pe baza proceselor-verbale, toate proiectele din domeniul/subdomeniul respectiv şi le evalueazã, pe baza fişei de evaluare. (5) Evaluarea se face pe domenii, numãrul maxim de proiecte aprobate pentru includerea în CAEN pentru fiecare domeniu/subdomeniu în parte fiind de 25, cu excepţia subdomeniului "Arte vizuale" unde pot fi acceptate maximum 60 de proiecte. (6) În timpul procesului de evaluare, fiecare comisie de specialitate completeazã, pentru fiecare proiect, o fişã de evaluare în care este precizat punctajul final, precum şi observaţiile membrilor comisiei, dacã acestea existã. (7) În cazul în care existã proiecte propuse pentru a fi înscrise în CAER sau proiecte respinse, pe fişa de evaluare se precizeazã motivul propunerii de includere în CAER sau motivul respingerii. (8) Evaluarea are loc în maximum o lunã dupã expirarea perioadei de depunere. La finalul perioadei de evaluare, comisiile vor preda reprezentanţilor MECTS, pe bazã de proces-verbal, proiectele evaluate, proiectele propuse pentru CAER şi proiectele respinse. (9) În termen de o lunã de la finalizarea procesului de evaluare, reprezentanţii MECTS elaboreazã forma de lucru a CAEN. Aceastã formã cuprinde doar proiectele care acumuleazã minimum 65 de puncte din cele 100 de puncte posibile, conform fişei de evaluare. Dupã obţinerea avizului conducerii MECTS, CAEN este finalizat şi este postat pe site-ul MECTS.
SECŢIUNEA a 4-a Implementarea proiectelor
ART. 16(1) Pentru proiectele incluse în CAEN, respectiv CAER, specificul condiţiilor de participare este urmãtorul: a) participarea poate fi individualã sau pe echipaje/formaţii; b) participanţii sau echipajele/formaţiile participante la concursuri sunt invitate doar pe baza unui proces de selecţie. (2) Procesul de selecţie se poate desfãşura prin faze intermediare, pe unitate şcolarã, pe localitate, pe judeţ, pe regiune, sau prin evaluarea unor produse care sã ateste activitatea la cerc/activitatea extraşcolarã. (3) Prevederea de la alin. (2) este valabilã atât pentru concursuri, cât şi pentru festivaluri. (4) În situaţia selecţiei bazate pe faze intermediare, la faza naţionalã concurenţii, respectiv echipajele sau formaţiile vor prezenta un document care sã ateste clasarea lor pe locul I la faza anterioarã: proces-verbal/clasament/adeverinţã din partea ISJ. (5) În cazul proiectelor la care solicitarea de participare este foarte mare şi nu existã posibilitatea de organizare a unor faze intermediare, organizatorii stabilesc o perioadã de înscriere, precum şi criteriile de selectare a participanţilor. Criteriile de selectare a participanţilor pot fi: dosar sau portofoliu, proiect, vizionare de CD/DVD cu prestaţia echipajului/formaţiei/solistului, alte criterii specifice. (6) Toate informaţiile legate de condiţiile de participare sunt fãcute publice cu cel puţin o lunã înainte de demararea procesului de selecţie, prin publicarea regulamentului proiectului pe site-ul unitãţii şcolare/ISJ/ISMB şi prin corespondenţã electronicã. (7) În cazul proiectelor internaţionale, formaţiile din alte ţãri vor participa pe bazã de invitaţie din partea organizatorilor, vizatã de ISJ/ISMB. (8) Organizatorii asigurã transparenţa întregului proces de înscriere şi selecţie. (9) Participanţii acceptaţi în concurs au obligaţia de a respecta, întocmai, regulamentul de organizare şi desfãşurare impus de organizatori, în caz contrar fiind descalificaţi. ART. 17 (1) La toate proiectele organizate sub formã de concurs se pot acorda premii (I, II, III), menţiuni şi premii speciale. (2) Modul de jurizare şi modul în care se acordã premiile vor fi precizate în regulamentul concursului sau al festivalului-concurs. (3) Se vor acorda un premiu I, un premiu II, un premiu III şi douã menţiuni pentru fiecare categorie de concurs. Fac excepţie situaţiile în care 2 sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj în concurs, fãrã posibilitatea susţinerii unor probe de departajare, caz în care se poate acorda acelaşi premiu/menţiune pentru punctaje egale, fãrã a depãşi numãrul total de premii şi menţiuni. Decizia de acordare a mai multor premii I, II, III sau menţiuni revine juriului concursului. (4) Numãrul total de premii I, II, III şi menţiuni nu poate depãşi 25% din numãrul de concurenţi (individuali sau echipaje/formaţii/ansambluri) pentru fiecare categorie de concurs. (5) Instituţia organizatoare, respectiv partenerii sau sponsorii pot acorda şi premii speciale. (6) În cadrul fiecãrui proiect pot fi eliberate diplome de participare şi diplome pentru premii şi menţiuni, cu numãr de înregistrare al instituţiei iniţiatoare, respectiv al inspectoratului şcolar. (7) Instituţia organizatoare poate elibera adeverinţe pentru profesorii implicaţi în organizare, precum şi documente de mulţumire pentru parteneri sau sponsori. (8) Pe diplomele pentru premii, acordate copiilor sau elevilor ori echipajelor, se precizeazã şi numele profesorului coordonator. (9) Reprezentanţii MECTS semneazã doar diplome-tip, înregistrate la MECTS, pentru premiile acordate în cadrul proiectelor înscrise în prima anexã la CAEN, "Activitãţi organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi parteneri". (10) Pentru toate celelalte proiecte naţionale, diplomele de participare sunt semnate de organizatori, iar cele acordate pentru premii sunt semnate de cãtre organizator şi de cãtre inspectorul şcolar general din judeţul organizator. Diplomele au numãr de înregistrare dat de organizatori şi sunt înaintate ISJ, cu tabel justificativ. (11) Pe orice document care atestã participarea sau obţinerea unui premiu de cãtre un copil/profesor la un proiect educativ se foloseşte termenul "naţional" sau "internaţional", referitor la proiectul respectiv, doar dacã acesta este înscris în CAEN cu denumirea respectivã. ART. 18 (1) În funcţie de bugetul alocat de MECTS pentru cofinanţarea proiectelor educative, o parte dintre proiectele cuprinse în CAEN pot primi şi o alocare financiarã. (2) Devizul pentru activitãţile cuprinse în CAEN care primesc finanţare din partea MECTS se aprobã prin notã internã elaboratã de Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, denumitã în continuare DGEÎTPV, iar sumele sunt comunicate organizatorilor dupã apariţia CAEN pe pagina web www.edu.ro (3) Fiecare organizator al unei activitãţi pentru care a fost alocat buget este obligat sã transmitã propunerea de deviz cãtre direcţia responsabilã din MECTS, cel mai târziu cu o lunã înaintea derulãrii etapei naţionale/internaţionale. În propunerea de deviz se va face referire la suma alocatã de MECTS şi nu la bugetul total al activitãţii. (4) Cheltuielile de transport al participanţilor şi al profesorilor însoţitori din localitatea de reşedinţã la locul desfãşurãrii activitãţii şi retur vor fi suportate, conform legislaţiei în vigoare, de cãtre ISJ/ISMB/unitatea şcolarã. (5) Cheltuielile de organizare vor fi suportate de organizatori, din fondurile alocate de MECTS sau din alte surse.
CAP. IV Realizarea CAER
ART. 19 CAER este alcãtuit pe baza propunerilor înaintate de ISJ/ISMB reprezentanţilor MECTS. ART. 20 Inspectorii educativi au obligaţia de a evalua propunerile de proiecte regionale/interjudeţene în cadrul unei comisii de specialişti. ART. 21 În urma evaluãrii, comisia de specialişti înainteazã MECTS, la DGEÎTPV, o listã cu proiectele avizate, cu propunerea de a fi incluse în CAER.
CAP. V Atribuţiile inspectorilor educativi din inspectoratele şcolare
ART. 22 Formularul de aplicaţie pentru CAEN, fişa de evaluare, calendarele activitãţilor educative (judeţean, interjudeţean, regional, naţional, internaţional), alte precizãri referitoare la CAEN/CAER se publicã pe site-ul fiecãrui ISJ/ISMB, în zona dedicatã activitãţilor educative din judeţ. ART. 23 Fiecare inspector educativ aduce la cunoştinţa directorilor de unitãţi şcolare, inclusiv palate şi cluburi ale copiilor, şi a consilierilor educativi prezentul regulament, precum şi orice alte informaţii considerate relevante, prezintã documentele din Apelul de propuneri pentru CAEN şi oferã amãnunte legate de scrierea proiectelor, dacã existã solicitãri în acest sens. ART. 24 Concursurile din CAEN, CAER, respectiv CAEJ se desfãşoarã sub coordonarea inspectoratului şcolar, având implicit avizul ISJ/ISMB. ART. 25 În fiecare judeţ, inspectorul educativ sprijinã profesorii care doresc sã implementeze proiecte educative, putând solicita, în acest sens, metodiştilor din judeţ, sã ofere consiliere cadrelor didactice care doresc sã depunã proiecte pentru înscrierea în CAEN, respectiv CAER. ART. 26 Inspectorii educativi resping proiectele care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi expediazã pachetul cu toate proiectele propuse pentru CAEN, pânã la data-limitã precizatã de MECTS. ART. 27 La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti se alcãtuieşte un CAEJ/calendar al activitãţilor educative din municipiul Bucureşti, care cuprinde şi fazele judeţene ale concursurilor naţionale organizate de MECTS şi parteneri. ART. 28 Pânã la data de 15 a lunii ianuarie a fiecãrui an, inspectorii educativi transmit, în format tipãrit şi electronic, situaţia referitoare la modul de desfãşurare a proiectelor înscrise în CAEN din anul anterior, conform modelului transmis de MECTS. ART. 29 (1) Inspectorii educativi monitorizeazã direct sau prin delegarea metodiştilor/unor cadre didactice de specialitate desfãşurarea/derularea efectivã a activitãţilor proiectelor din CAEN şi CAER, în conformitate cu propunerea de proiect din formularul de aplicaţie. (2) În condiţiile în care existã o diferenţã netã între aceste aspecte, organizatorul îşi pierde dreptul de a depune proiectul respectiv pentru înscrierea în CAEN pentru urmãtorii 2 ani. Inspectorii educativi transmit, odatã cu tabelul de mai sus completat, şi un raport sintetic referitor la acest aspect, precum şi mãsurile propuse organizatorilor pentru îmbunãtãţirea activitãţilor, dupã caz. ART. 30 Pentru fiecare proiect cuprins în CAEN, organizatorul înfiinţeazã o comisie de organizare şi evaluare a activitãţii, avizatã de inspectorul responsabil cu activitatea educativã şi aprobatã de inspectorul şcolar general, înainte de derularea proiectului. ART. 31 Pentru fiecare proiect cuprins în CAEN, inspectorul educativ întocmeşte un raport de maximum o paginã. Raportul va fi ataşat la dosarul ediţiei viitoare, dacã organizatorul doreşte sã depunã proiectul pentru a face parte din CAEN şi în urmãtorul an. ART. 32 Inspectoratul şcolar din fiecare judeţ particularizeazã CAEN, prin stabilirea, în cadrul Consiliului consultativ pentru activitãţi educative, a termenelor, locurilor de desfãşurare pentru etapele locale, zonale, judeţene, naţionale şi a responsabililor pentru etapele zonale/judeţene. Calendarul particularizat este transmis de cãtre ISJ/ISMB unitãţilor şcolare din judeţ/municipiul Bucureşti. ART. 33 (1) Inspectorii educativi organizeazã fazele judeţene şi/sau, dupã caz, regionale pentru concursurile din CAEN, organizate de MECTS şi partenerii sãi. (2) În acest sens, fiecare inspector educativ primeşte, în cadrul întâlnirii anuale cu reprezentanţii MECTS, o listã cu aceste concursuri şi cu perioadele de desfãşurare a fazelor judeţene. (3) Fiecare unitate şcolarã are propriul calendar al activitãţilor educative (CAE) care face parte din Planul managerial al activitãţii educative anuale, fiind elaborat în funcţie de obiectivele, planul de dezvoltare instituţionalã şi planurile operaţionale propuse de unitate.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
