Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Vazand Referatul de aprobare nr. 125.354 din 26 martie 2003, întocmit de Direcţia generalã de implementare şi reglementare a resurselor biotehnologice, având în vedere prevederile <>art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializãrii alimentelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 57/2002 , în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, al <>Hotãrârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>Hotãrârii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificãrile ulterioare, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, ministrul sãnãtãţii şi familiei şi preşedintele Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit urmãtorul ordin: ART. 1 Se aproba Normele privind definirea, descrierea şi prezentarea bãuturilor spirtoase, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi Autoritatea Nationala pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi, respectiv, oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin abroga Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sãnãtãţii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea bãuturilor alcoolice distilate destinate comercializãrii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000. ART. 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. p. Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, Petre Daea, secretar de stat Ministrul sãnãtãţii şi familiei, Daniela Bartos Preşedintele Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Rovana Plumb, secretar de stat ANEXA NORME privind definirea, descrierea şi prezentarea bãuturilor spirtoase CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea bãuturilor spirtoase destinate comercializãrii. Acestea se aplica atât bãuturilor din producţia interna, cat şi celor provenite din import. ART. 2 (1) Prin bãutura spirtoasa se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având proprietãţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolicã de minimum 15% vol. la 20°C, cu excepţia lichiorului pe baza de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a cãrui concentraţie alcoolicã este de minimum 14% vol. Bãuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fãrã adaos de arome; b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale, cu sau fãrã adaos de arome, zaharuri sau alte produse indulcitoare; c) adãugarea aromelor, a zahãrului sau a altor produse indulcitoare menţionate la art. 4 alin. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolã şi/sau un distilat de origine agricolã şi/sau un rachiu, asa cum sunt definite în prezentele norme; d) amestecul unei bãuturi spirtoase cu: - una sau mai multe alte bãuturi spirtoase; - alcool etilic de origine agricolã, distilat de origine agricolã sau rachiu; - una sau mai multe bãuturi alcoolice; - una sau mai multe bãuturi. (2) Nu sunt considerate bãuturi spirtoase bãuturile care au urmãtoarele coduri: NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 şi 2207. ART. 3 Agenţii economici care desfãşoarã o activitate în domeniul producţiei şi comercializãrii de bãuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. CAP. II Definiţii ART. 4 În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc dupã cum urmeazã: 1. concentraţie alcoolicã volumetrica - raportul dintre volumul de alcool în stare pura, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatura. Se exprima în procente de volum (% vol.); 2. produse indulcitoare - produsele care conferã gustul dulce, cum sunt: zahãrul semialb, zahãrul alb, zahãrul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zahãrul lichid, zahãrul lichid invertit, siropul de zahãr invertit, zahãrul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roscove, precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea; 3. zahãr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fãrã adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici; 4. substanta aromatizanta - substanta chimic definitã, cu proprietãţi aromatizante, care se obţine prin: a) procese fizice corespunzãtoare (inclusiv distilarea sau extractia cu solventi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetala ori animala, atât în stare bruta, cat şi dupã prelucrare pentru consum uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea); b) sinteza chimica sau izolare prin procedee chimice şi este identicã din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta în mod natural în materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a); c) sinteza chimica, dar nu este identicã cu o substanta prezenta în mod natural în materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a); 5. preparat aromatizant - un produs diferit de substantele descrise la pct. 4 lit. a), concentrat sau nu, care se obţine prin procese fizice corespunzãtoare (inclusiv distilarea şi extractia cu solventi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetala sau animala, atât în stare bruta, cat şi dupã prelucrarea pentru consumul uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea); 6. aromatizare - operaţiunea care consta în adãugarea la prepararea bãuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, asa cum au fost definite la pct. 4 şi 5; 7. colorare - operaţiunea care consta în adãugarea la prepararea bãuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranti; 8. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conţinut în 0,1 litri; 10% vol. reprezintã un grad dal la temperatura de +20°C; un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal; 9. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apa; 10. alcool etilic de origine agricolã - alcoolul etilic ale cãrui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 la prezentele norme, obţinut prin distilare, dupã fermentarea alcoolicã a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 la prezentele norme, cu excepţia bãuturilor spirtoase definite la art. 2. În cazul în care se face referire la materia prima utilizata, alcoolul trebuie sa fie obţinut exclusiv din materia prima respectiva; sunt permise fabricarea, utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolã tip B, cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98, pana la data de 31 decembrie 2004; 11. distilat de origine agricolã - lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, dupã fermentarea alcoolicã a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 şi care nu prezintã caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolã şi nici ale altei bãuturi spirtoase, care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. Când se face referire la materia prima utilizata, distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la aceasta materie prima; 12. maturare sau invechire - operaţiunea care consta în a lasa sa se producã în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reactii care imprima bauturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care bãutura nu le avea anterior; 13. categorie de bãuturi spirtoase - totalitatea bãuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii; 14. conţinut în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în bãutura spirtoasa obţinutã exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite; 15. amestec - operaţiunea care consta în a pune împreunã doua sau mai multe bãuturi diferite în vederea obţinerii unei noi bãuturi; 16. adaugare de alcool - operaţiunea care consta în adãugarea alcoolului etilic de origine agricolã la o bãutura spirtoasa; 17. combinare (cupajare) - operaţiunea care consta în punerea împreunã a doua sau mai multe bãuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care exista numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre urmãtorii factori: - metodele de fabricare; - aparatele de distilare folosite; - durata de maturare sau invechire; - zona geograficã de producere. Bãuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi bãuturile spirtoase iniţiale, înainte de asamblare. 18. loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit, care conferã bauturii caracterul şi calitãţile definitive esenţiale. CAP. III Definirea, descrierea şi prezentarea bãuturilor spirtoase ART. 5 În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calitãţile organoleptice şi de proprietãţile fizico-chimice, bãuturile spirtoase se definesc dupã cum urmeazã: 1. Romul este bãutura spirtoasa: a) obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahãrului din trestie de zahãr, fie a sucului de trestie de zahãr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obţinut prin distilare sa prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolicã şi distilarea sucului de trestie de zahãr, care prezintã caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom, însoţitã de o denumire geograficã, alta decât cele menţionate în anexa nr. 3 la prezentele norme; c) concentratia alcoolicã este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 2. Whisky sau whiskey este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale; zaharificarea este efectuatã de diastaza maltului, cu sau fãrã adaos de alte enzime naturale, iar fermentarea se realizeazã sub acţiunea drojdiilor; b) distilarea se face pana la o concentraţie alcoolicã de maximum 94,8% vol., astfel încât produsul obţinut în urma distilarii sa aibã o aroma şi un gust specifice materiilor prime utilizate; învechirea produsului obţinut în urma distilarii se realizeazã în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioada de minimum 3 ani; c) concentratia alcoolicã este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum. 3. Bãutura spirtoasa din cereale este bãutura spirtoasa: a) obţinutã fie prin distilarea unui must fermentat de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate; b) obţinutã fie prin distilarea exclusiva a mustului fermentat din boabe întregi de grâu, orz, ovaz, secara sau din hrisca împreunã cu toate pãrţile componente ale acestora; c) obţinutã fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. b); d) concentratia alcoolicã este de minimum 35% vol. la comercializarea pentru consum; e) bãutura spirtoasa se poate numi "rachiu de cereale", dacã a fost obţinutã prin distilarea la maximum 95% vol. a unui must fermentat din cereale şi care prezintã caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite; f) denumirea "bãutura spirtoasa din cereale" poate fi înlocuitã cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand", în cazul bauturii produse în Germania şi în regiunile Comunitãţii în care limba germanã este una dintre limbile oficiale, cu condiţia ca producerea acestei bãuturi sa fie tradiţionala în regiunile respective şi ca bãutura spirtoasa din cereale sa fie obţinutã fãrã nici un aditiv. 4. Rachiu de vin este bãutura spirtoasa: a) obţinutã exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.; b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol.; c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.; d) concentratia minima a produsului este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; e) aceasta bãutura poate fi valorificatã şi ca materie prima pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor bãuturi spirtoase; în acest caz, concentratia alcoolicã se va situa în limitele 37,5-86,0% vol.; f) bãutura obţinutã prin distilarea vinului la maximum 86% vol. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacã a fost maturata în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte naturale obţinute din fructe şi plante, cu condiţia ca pe contraeticheta sa apara şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul; este admisã indicarea pe eticheta a perioadei de invechire, dupã cum urmeazã: - V "vinars vechi", obţinut din distilate invechite minimum 1 an; - VS "vinars superior", obţinut din distilate invechite minimum 3 ani; - VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate invechite minimum 5 ani; - XO "Extra Old", obţinut din distilate invechite minimum 7 ani. Concentratia alcoolicã minima a vinarsului este de 36% vol. la comercializarea pentru consum. 5. Brandy sau Weinbrand este bãutura spirtoasa: a) obţinutã dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cãrui concentraţie este de maximum 94,8% vol., cu condiţia ca cel de-al doilea distilat sa nu depãşeascã limita maxima de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit; b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol., provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate; c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.; d) invechita în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mica de 1.000 l; învechirea se poate aplica atât la materia prima, cat şi la produsul finit; e) concentratia alcoolicã minima este de 36% vol. la comercializarea pentru consum. 6. Rachiu de tescovina sau marc este bãutura spirtoasa: a) obţinutã din tescovina de struguri fermentatã şi distilata, fie direct prin vapori de apa, fie dupã adãugarea de apa, la care au putut fi adãugate drojdii într-o proporţie determinata, distilarea fiind efectuatã în prezenta tescovinei, pana la o concentraţie de maximum 86% vol. Se permite redistilarea pana la aceeaşi concentraţie alcoolicã; b) cantitatea de drojdii care poate fi adãugatã tescovinei de struguri în vederea fabricãrii de rachiu de tescovina de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovina de struguri utilizata. Cantitatea de alcool obţinutã din drojdii nu trebuie sa depãşeascã 35% din cantitatea totalã de alcool din produsul finit; c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 grame la hl alcool 100% vol.; d) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovina" poate fi înlocuitã cu denumirea "grappa", dar numai pentru bãutura spirtoasa produsã în Italia. 7. Rachiu de drojdie este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin distilarea drojdiei de vin pana la o concentraţie de maximum 86% vol.; bãutura obţinutã din drojdia de vin care a fost distilata şi redistilata la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fractiilor "frunte" şi "coada" şi invechita în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spuma de drojdie"; b) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 8. Rachiul de marc de fructe este bãutura spirtoasa: a) obţinutã exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. a marcului de fructe, cu excepţia strugurilor; redistilarea la aceeaşi tãrie alcoolicã este autorizata; b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.; c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1.200 grame la hl alcool 100% vol.; d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu samburi; e) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de...", urmatã de numele fructului respectiv; dacã se utilizeazã mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe". 9. Rachiu de stafide este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolicã a extractului de stafide din soiurile de vita de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga"; b) distilarea se face la o concentraţie alcoolicã de maximum 94,5% vol., astfel încât distilatul sa aibã o aroma şi un gust specifice materiei prime utilizate; c) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 10. Rachiul de fructe este bãutura spirtoasa: a) obţinutã exclusiv prin fermentatia alcoolicã şi distilarea unui fruct carnos sau a unui must din acest fruct, în prezenta ori în lipsa samburilor; b) distilarea se face la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii sa aibã aroma şi gustul specifice fructului respectiv; c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.; d) având un conţinut de maximum 1.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. În cazul urmãtoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obţinute de producãtorii particulari de fructe în distilerii, a cãror producţie totalã anuala nu depãşeşte 500 hl alcool 100% vol. pe an; aceasta prevedere nu se aplica în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams; e) în cazul rachiurilor de fructe cu samburi, conţinutul în acid cianhidric nu trebuie sa depãşeascã 10 grame la hl alcool 100% vol.; f) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; g) se admit derogãri de la prevederile lit. c), d) şi e) pentru produsele traditionale ale cãror fabricare şi vânzare constituie o sursa de venit substantiala pentru anumiti producãtori de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor; h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmatã de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cirese (sau kirsch), rachiu de prune (slibovita, turt, horinca etc.), de corcoduse, de piersici, de mere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe; i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiţia ca la obţinerea acestuia sa se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei; j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams; k) când doua sau mai multe varietati de fructe sunt macerate şi distilate împreunã, produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecãrei specii, în ordinea descrescãtoare a cantitãţilor de fructe folosite; l) denumirea "rachiu de...", urmatã de numele fructului, poate fi înlocuitã cu numele fructului numai în cazul în care se utilizeazã urmãtoarele fructe: corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), prune (Prunus domestica L.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere Golden delicios; în situaţia în care exista riscul ca una dintre aceste denumiri sa nu fie uşor inteleasa de consumatorul final, pe eticheta trebuie sa apara cuvântul "rachiu", eventual însoţit de o explicaţie; m) bãuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmatã de numele fructului, dacã pe eticheta apare menţiunea suplimentarã "obţinut prin macerare şi distilare"; proporţia minima care se utilizeazã este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, capsuni, coacaze, porumbe, scoruse, soc, macese, coacaze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolã, în rachiuri sau în distilat, asa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmatã de distilare; n) bãuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolã, urmatã de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, şi pot suporta invechire; o) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 11. Tuica este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin fermentarea alcoolicã şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune, în prezenta sau în lipsa samburilor; b) distilarea se face la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii sa aibã o aroma şi un gust provenind de la fruct; c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile, de maximum 1.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.; d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicatã, de durata de invechire şi concentratia alcoolicã, denumirea produsului "tuica" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferentia calitãţile de tuica. În anumite zone geografice tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt"; e) concentratia alcoolicã minima este diferita în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum. 12. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin distilarea exclusiva a cidrului (de mere sau de pere); b) distilarea se face la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilarii sa aibã o aroma şi un gust provenind de la fruct; c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol.; d) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 13. Rachiu de gentiana este bãutura spirtoasa: a) obţinutã pe baza unui distilat de gentiana, el însuşi obţinut prin fermentarea radacinilor de gentiana, cu sau fãrã adaos de alcool etilic de origine agricolã; b) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 14. Bãutura spirtoasa din fructe este bãutura: a) obţinutã prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolã şi/sau într-un distilat de origine agricolã şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinata. Cantitatea de fructe utilizata este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. utilizat; b) aromatizarea acestei bãuturi spirtoase poate fi completatã cu substanţe aromatizante, altele decât cele provenind de la fructul folosit; c) gustul caracteristic şi culoarea bauturii spirtoase trebuie sa provinã în mod exclusiv de la fructul folosit; d) bãutura astfel definitã poarta denumirea "bãutura spirtoasa din ...", urmatã de numele fructului; e) concentratia alcoolicã minima este de 25% vol. la comercializarea pentru consum; f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât bãuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minima de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. 15. Bãutura spirtoasa de ienupar denumita şi gin este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin aromatizarea cu boabe de ienupar a alcoolului etilic de origine agricolã şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale; alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori pãrţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare, însã caracteristicile organoleptice ale ienuparului trebuie sa fie perceptibile, chiar dacã sunt mai atenuate; b) bãutura astfel obţinutã poate fi denumita "Wacholder", "ginebra" sau "genebra"; c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru bãuturile spirtoase denumite "genievre", "jenever", "genever" sau "peket" trebuie sa aibã caracteristicile organoleptice corespunzãtoare respectivelor produse, respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0,2 grame la hl alcool 100% vol.; pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupar poate sa nu mai fie perceptibil; d) bãutura poate fi numita "gin" dacã este obţinutã prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolã având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul ienuparului sa fie predominant; e) concentratia alcoolicã este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 16. Gin distilat este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolã având caracteristici organoleptice specifice şi concentratia alcoolicã iniţialã de minimum 96% vol., în alambicuri traditionale pentru gin, în prezenta boabelor de ienupar şi a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupar rãmânând predominant; poate fi atribuitã denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilarii cu un alcool etilic de origine agricolã, având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolicã; b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante; "London Gin" este un tip de gin distilat; c) concentratia alcoolicã este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; d) produsul obţinut prin adãugarea de esente sau arome în alcool etilic de origine agricolã nu poate fi numit "gin distilat". 17. Bãutura spirtoasa cu chimion este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolã cu chimion (Carum carvi); b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, dar gustul de chimion trebuie sa fie preponderent; c) bãutura spirtoasa definitã la lit. a) şi b) poate fi numita şi "akvavit" ori "aquavit" dacã aromatizarea a fost efectuatã cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante; d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante, dar aroma acestor bãuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de marar, utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisã; e) substantele amare nu pot domina în mod sensibil gustul; f) extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.; g) concentratia alcoolicã este de minimum 30% vol. la comercializarea pentru consum. 18. Bãutura spirtoasa cu anason este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolã cu extracte naturale de anason în forma de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice alta planta care are acelaşi component aromatizant principal, prin unul dintre urmãtoarele procedee: - macerare şi/sau distilare; - redistilarea alcoolului în prezenta seminţelor sau a altor pãrţi de plante prezentate anterior; - adaos de extracte naturale distilate din plante de anason; - folosirea combinata a celor 3 metode precedente; b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie sa fie preponderent; c) concentratia alcoolicã este de minimum 15% vol. la comercializarea pentru consum; d) pentru ca bãutura spirtoasa de anason sa fie numita "pastis" ea trebuie sa conţinã şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implica prezenta de substanţe colorante numite calcone, precum şi a acidului glicirizic al cãrui conţinut minim şi maxim trebuie sa fie de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru; pastisul are un conţinut de zahãr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1,5, respectiv 2,0 grame la litru; e) concentratia alcoolicã a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum; f) pentru ca bãutura spirtoasa de anason sa fie denumita "ouzo" ea trebuie: - sa fie produsã exclusiv în Grecia; - sa fie obţinutã prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe, plante şi fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie sa reprezinte cel puţin 20% din concentratia alcoolicã a produsului "ouzo"; - concentratia alcoolicã minima a produsului "ouzo" este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; - produsul "ouzo" trebuie sa fie incolor şi sa aibã un conţinut în zahãr de maximum 50 grame la litru; - distilatul trebuie sa fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1.000 litri şi sa aibã o concentraţie alcoolicã de minimum 55% vol. şi de maximum 80% vol.; g) pentru ca bãutura spirtoasa de anason sa fie numita "anis", aroma sa caracteristica trebuie sa provinã exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în forma de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare); - denumirea "anis distilat" poate fi utilizata dacã bãutura conţine alcool distilat în prezenta unor asemenea seminţe, într-o proporţie minima de 20% din concentratia alcoolicã a produsului; - concentratia alcoolicã minima este de 35% vol. la comercializarea pentru consum. 19. Bitterul sau bãutura spirtoasa cu gust amar este bãutura spirtoasa cu gust amar predominant: a) obţinutã prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolã cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante; b) bãutura spirtoasa astfel obţinutã poate fi vândutã sub denumirea "amer", "amaro" sau "bitter", asociata sau nu cu un alt termen; c) concentratia alcoolicã minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum; d) prezentele norme nu impiedica posibilitatea de a utiliza denumirea "amer", "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme. 20. Votca este bãutura spirtoasa: a) obţinutã dintr-un alcool etilic de origine agricolã, fie prin rectificare, fie prin filtrare prin cãrbune activ urmatã eventual de o distilare simpla, sau printr-un tratament echivalent, având ca efect atenuarea selectiva a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite; aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare, în special un gust catifelat; b) concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. 21. Lichiorul este bãutura spirtoasa: a) obţinutã prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolã sau a unui distilat de origine agricolã ori a uneia sau mai multor bãuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate, indulcite, la care se adauga eventual produse de origine agricolã, cum ar fi: smantana, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat; b) cu un conţinut de zahãr de minimum 100 grame la litru, exprimat în zahãr invertit; c) conţinutul minim de zahãr de 100 grame la litru se reduce pentru urmãtoarele lichioruri: - 80 grame la litru pentru lichior de gentiana, obţinut exclusiv din gentiana ca substanta aromatizata unica; - 70 grame la litru pentru lichiorurile de cirese, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cirese; d) denumirea "crema de ...", urmatã de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu excepţia produselor lactate, este destinatã lichiorurilor cu un conţinut de zahãr de minimum 250 grame la litru, exprimat în zahãr invertit; e) denumirea "crema de coacaze negre" este rezervatã lichiorurilor de coacaze negre cu un conţinut de zahãr de minimum 400 grame la litru, exprimat în zahãr invertit; f) concentratia alcoolicã minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum. 22. Lichiorul pe baza de ou este bãutura spirtoasa: a) obţinutã din alcool etilic de origine agricolã; b) aromatizata sau nu; c) având ca ingrediente galbenus şi albus de ou de gaina şi zahãr sau miere de albine; d) conţinutul în zahãr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit; e) conţinutul de galbenus de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit; f) concentratia alcoolicã minima este de 14% vol. la comercializarea pentru consum; g) aceasta bãutura spirtoasa se numeşte "lichior pe baza de ou" sau "advoct", "avocat" sau "Advokat" şi se asociaza unui nume comercial. 23. Lichiorul de ou este bãutura spirtoasa: a) obţinutã din alcool etilic de origine agricolã, având ca ingrediente albus şi galbenus de ou de gaina, zahãr şi/sau miere de albine; b) aromatizata sau nu; c) cu un conţinut minim de zahãr sau miere în echivalent zahãr de 150 grame la litru de produs finit; d) conţinutul minim de galbenus de ou este de 70 grame la litru de produs finit; e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial; f) concentratia alcoolicã minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum. ART. 6 (1) Bãuturile spirtoase, pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevãzute la art. 5, trebuie sa corespundã definitiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin. (2) Bãuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. Ele trebuie denumite "bãuturi spirtoase". ART. 7 (1) Adãugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitara sau, în lipsa acesteia, de legislaţia nationala face ca bãutura spirtoasa în cauza sa piardã dreptul la denumirea rezervatã. (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalitãţile de utilizare a acestora la prepararea bãuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie sa corespundã reglementãrilor în vigoare. (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalitãţile de utilizare a acestora la prepararea bãuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie sa corespundã reglementãrilor în vigoare. (4) Colorarea bãuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementãrilor în vigoare. (5) Pentru producerea bãuturilor spirtoase definite la art. 5, cu excepţia celor definite la pct. 15, 16, 17 şi 19, pot fi utilizate numai substantele şi preparatele aromatizante naturale. (6) Totuşi, substantele aromatizante identice cu cele naturale, definite conform reglementãrilor în vigoare, sunt autorizate în obţinerea de lichioruri, cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: - ananas; - coacaze negre; - cirese; - zmeura; - mure; - afine; - citrice; b) lichioruri de plante: - menta; - gentiana; - anason; - genepi (grupa de plante medicinale). (7) Pentru elaborarea bãuturilor spirtoase, la corectarea concentratiei alcoolice volumetrice, adaosul de apa, eventual distilata sau demineralizata, este autorizat cu condiţia ca acest adaos sa nu modifice natura produsului. (8) La prepararea bãuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolã, având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98; indicarea pe eticheta a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolã se face cu respectarea reglementãrilor în vigoare. (9) Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea bãuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolã. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale bãuturilor spirtoase trebuie sa corespundã prevederilor specificatiilor tehnice sau standardelor de firma, de respectarea cãrora producãtorul rãmâne direct rãspunzãtor. (11) Metodele de analiza pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale bãuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementãrile în vigoare. ART. 8 (1) Etichetarea bãuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementãrilor în vigoare, respectiv <>Hotãrârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. (2) Când pe eticheta unui produs se menţioneazã durata de invechire, trebuie avut în vedere ca aceasta sa nu fie mai mare decât a celui mai tânãr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea sa se facã sub control fiscal. (3) Pentru bãuturile spirtoase care sunt supuse invechirii se poate indica pe eticheta durata acesteia, dupã cum urmeazã: - VS "very special", pentru o perioada de invechire de minimum 1 an; - VSOP "Very Superior Old Pale", pentru o perioada de invechire de minimum 3 ani; - EXTRA, pentru o perioada de invechire de minimum 5 ani; - XO "Extra Old", pentru o perioada de invechire de minimum 7 ani. ART. 9 (1) Bãuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen", "tip", "fel", "stil", "marca", "gust" sau alte indicaţii similare. (2) Utilizarea de termeni precum "rum", "rhum", "ron", "votka", "ginley", "tequila" sau derivate din denumirile prevãzute la art. 5 pentru alte bãuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisã. (3) De asemenea, pentru produsele menţionate la alin. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original", "metoda originala", "reteta tradiţionala", "produs tradiţional" sau orice alta expresie similarã. (4) În cazul utilizãrii de arome la fabricarea bãuturilor spirtoase, care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5, denumirea sub care se vinde produsul este "bãutura spirtoasa cu aroma de ..."; denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mãrime de minimum 3 mm. ART. 10 (1) Bãuturile spirtoase menţionate mai jos: - rom; - whisky sau whiskey; - bãutura spirtoasa din cereale/rachiu de cereale; - rachiu de vin şi brandy; vinars; - rachiu de tescovina; rachiu de drojdie; spuma de drojdie; - rachiu de fructe, inclusiv tuica cu toate sortimentele ei, cu excepţia produselor definite la art. 5 pct. 10 lit. m); - rachiu de stafide; - rachiu de cidru (de mere sau de pere), la care se adauga alcool etilic de origine agricolã, nu pot purta în prezentarea lor, sub orice forma ar fi, termenul generic rezervat bãuturilor enumerate mai sus. (2) Dacã una dintre bãuturile spirtoase enumerate la alin. (1) este amestecata cu: a) una sau mai multe bãuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 şi art. 6 alin. (2); şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolã, denumirea sub care se vinde produsul de "bãutura spirtoasa" trebuie sa apara în mod obligatoriu pe eticheta, în mod vizibil şi clar citibil. (3) Prevederile alin. (2) nu se aplica pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacã acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevãzute la art. 5. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici mentionati la art. 5 şi în afarã denumirii comerciale, însã în acelaşi camp vizual, enumerandu-se toate componentele alcoolice, cu proporţia lor în amestec, precedatã de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementãrilor în vigoare; partea fiecãrui component alcoolic este egala cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintã în volumul total de alcool pur al amestecului; el se exprima în "% vol." şi în ordine descrescãtoare. (5) a) O denumire generica poate intra în componenta unei denumiri compuse pentru prezentarea unei bãuturi spirtoase, cu condiţia ca alcoolul acestei bãuturi sa provinã exclusiv de la bãutura spirtoasa menţionatã în denumirea compusa; denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea urmãtoarelor lichioruri: - prune brandy; - portocale brandy; - caise brandy; - coacaze brandy; b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie sa figureze pe aceeaşi linie, cu caractere, dimensiuni şi culori identice, iar denumirea "lichior" trebuie sa fie în imediata apropiere şi scrisã cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusa; c) în etichetarea acestor lichioruri, dacã alcoolul nu provine de la bãuturile spirtoase indicate, trebuie facuta o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi camp vizual; aceasta referire este exprimatã fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin menţiunea "alcool agricol", precedatã de fiecare data de formula "fabricat pornindu-se de la ..." sau "elaborat cu ajutorul ..." sau "pe baza de ...". ART. 11 În afarã produselor menţionate la art. 5 pct. 8, 10, 12 şi 14 se interzice inscriptionarea pe eticheta de fructe şi/sau porţiuni vegetale, cafea, ciocolata.
la norme
--------
CARACTERISTICILE
alcoolului etilic de origine agricolã
1. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strãin de
materia prima utilizata
2. Tãria alcoolicã, minimum: 96,0% vol.
3. Valori maxime:
a) aciditate totalã, exprimatã
în grame acid acetic la hl
alcool 100% vol.: 1,5
b) esteri, exprimati în grame
acetat de etil la hl alcool
100% vol.: 1,3
c) aldehide, exprimate în grame
acetaldehida la hl alcool
100% vol.: 0,5
d) alcooluri superioare,
exprimate în grame de 2-metil
1-propanolol la hl alcool
100% vol.: 0,5
e) metanol, exprimat în grame
la hl alcool 100% vol.: 50,0
f) extract sec, exprimat în
grame la hl alcool
100% vol.: 1,5
g) baze azotate volatile,
exprimate în grame la hl
alcool 100% vol.: 0,1
h) furfurol: nedetectabil
ANEXA 2 -------la norme-------- LISTAproduselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolã şi a distilatelor de origine agricolã (anexa II la tratat) 1. Cereale: 1.1. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secara în proporţie de 2 la 1); 1.2. porumb; 1.3. orez; 1.4. boabe de sorg; 1.5. hrisca, mei, alte cereale. 2. Melasa, decolorata sau nu: 2.1. sirop de melasa; 2.2. sucurile de fructe conţinând zahãr în orice proporţie; 2.3. melasa din trestie de zahãr. 3. Fructe: 3.1. curmale, smochine, ananas, avocado, guane, mango şi mangustan, proaspete sau uscate; 3.2. citrice, proaspete sau uscate: portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lamai; 3.3. struguri, proaspeţi sau uscati (de Corint, Sultana); 3.4. pepeni; 3.5. mere, pere şi gutui, proaspete; 3.6. caise, cirese, visine, piersici (inclusiv piersici fãrã puf şi nectarine), prune şi porumbe; 3.7. alte fructe proaspete: a) capsuni, fragi, zmeura, dude, mure şi hibrizi ale acestora; b) coacaze negre, albe sau roşii şi agrise; c) merisor, afine şi alte fructe din specia Vaccinium; d) kiwi; e) altele: tamarine, fructe de cajon, fructele pasiunii, carambola.la norme-------- DENUMIRI GEOGRAFICE prevãzute la art. 5 pct. 1 lit. b)
──────────────────────────────────────────────────
Bãutura spirtoasa Denumirea geograficã
──────────────────────────────────────────────────
Rom Rom de Martinique
Rom de Guadeloupe
Rom de Reunion
(Aceste denumiri pot fi completate
cu menţiunea "tradiţional".)
Rom de Guyane
Rom de Malaga
Rom de Granada
Rom de Madeira
──────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
