Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 260 din 6 aprilie 2011 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane RACR-CNS Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 260 din 6 aprilie 2011 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere", volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvente aeronautice", editia 1/2011

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 341 din 17 mai 2011
Comenteaza legea

    Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,
    în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autoritãţii Aeronautice Civile Române, cu modificãrile ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul transporturilor şi infrastructurii emite urmãtorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobã Reglementarea aeronauticã civilã românã RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice", ediţia 1/2011, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 2
    În termen de 120 de zile de la data publicãrii prezentului ordin, Regia Autonomã "Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã" va emite procedurile şi instrucţiunile de aplicare şi le va publica pe site-ul propriu, www.caa.ro
    ART. 3
    Regia Autonomã "Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã", Regia Autonomã "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, precum şi agenţii aeronautici certificaţi/autorizaţi sã furnizeze servicii de navigaţie aerianã vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 4
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                           Ministrul transporturilor
                              şi infrastructurii,
                              Anca Daniela Boagiu

    Bucureşti, 6 aprilie 2011.
    Nr. 260.


    ANEXÃ


              REGLEMENTAREA AERONAUTICÃ CIVILÃ ROMÂNÃ RACR-CNS
        "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere",
        volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice",
                             ediţia 1/2011

    PREAMBUL
    (1) Prezenta reglementare aeronauticã civilã românã RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere", volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice", ediţia 1/2011, reprezintã transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevãzute în anexa 10 la Convenţia privind aviaţia civilã internaţionalã, denumitã în continuare anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", volumul V "Aeronautical Radio Frequency Spectrum Utilization", ediţia 2, iulie 2001, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentul nr. 83.
    (2) Standardele şi practicile recomandate în anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications" se aplicã în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilã internaţionalã, semnatã la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizeazã servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptã responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mãrii libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminatã.
    (3) Prezenta reglementare se aplicã în România, împreunã cu celelalte reglementãri aeronautice naţionale, în scopul asigurãrii desfãşurãrii traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţã şi eficienţã.
    (4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:
    ● standardele şi practicile recomandate prevãzute în anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul au fost fãcute particularizãrile necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectã a acestora (de exemplu, acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzãtoare din RACR-CNS precizeazã, în contextul instituţional din aviaţia civilã românã, cãrei anume funcţii/instituţii - de exemplu, autoritatea de stat, autoritatea delegatã, administraţie sau unitãţi furnizoare de servicii etc. - îi revine responsabilitatea respectivã);
    ● anexele şi suplimentele la anexa 10 OACI se transpun integral, în cadrul procedurilor şi instrucţiunilor de aeronauticã civilã de aplicare a prevederilor prezentei reglementãri;
    ● notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, dupã caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat cã precizãrile respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor;
    ● au fost introduse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale anexei 10 OACI pentru care serviciile de comunicaţii, navigaţie şi supraveghere (CNS) din România nu dispun încã, la data aprobãrii prezentei reglementãri, de suportul tehnico-operaţional necesar, considerându-se însã cã implementarea acestor standarde şi practici, ca reguli naţionale, este necesarã în scopul dezvoltãrii în continuare a serviciilor CNS şi a sistemului de management al traficului aerian (ATM) naţional;
    ● elaborarea RACR-CNS, volumul V, ediţia 1/2011, a pãstrat în cea mai mare mãsurã acelaşi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor faţã de anexa 10 OACI, volumul V "Utilizarea spectrului de radiofrecvenţe aeronautice".
    (5) Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul V, ediţia 1/2011, sunt cele conţinute în manualele procedurale, circularele etc. emise de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), dar şi materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL.

    CAP. 1
    Definiţii

    NOTÃ:
    Toate referinţele privind "Reglementãrile radio" se fac faţã de reglementãrile radio publicate de "Uniunea Internaţionalã de Telecomunicaţii" - "International Telecommunication Union" (ITU). Reglementãrile radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinţei mondiale de radiocomunicaţii", ţinutã în principiu la 2 sau 3 ani. Mai multe informaţii date de ITU referitoare la sistemul de frecvenţe aeronautice sunt conţinute în documentul "Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation" (Doc 9.718), care cuprinde declaraţii privind politicile aprobate ale OACI.
    În sensul prezentei reglementãri, termenii de mai jos au urmãtorul înţeles:
    - mijloc alternativ de comunicaţii - mijloc de comunicaţie cu acelaşi statut ca mijlocul principal, utilizat ca mijloc ajutãtor;
    - simplex pe douã canale - simplex ce utilizeazã douã canale de frecvenţã, câte unul pentru fiecare direcţie;
    NOTÃ:
    Aceastã metodã este denumitã şi semiduplex.
    - duplex - o metodã în cadrul cãreia comunicaţiile între douã staţii pot fi realizate în ambele direcţii simultan;
    - canal de frecvenţã - o porţiune continuã a spectrului de frecvenţe corespunzãtoare unei transmisii, utilizând o clasã specificã de emisie;
    NOTÃ:
    Clasificarea emisiilor şi informaţiilor referitoare la banda din spectrul de frecvenţe corespunzãtoare unui anumit tip de transmisie (lãţime de bandã) este specificatã în cadrul "Reglementãrilor radio", articolul S2 şi în apendicele S1.
    - simplex pe frecvenţã decalatã (offset) - o variantã de simplex pe canal unic, în cadrul cãreia comunicaţia dintre douã staţii radioaeronautice este efectuatã prin utilizarea în mod intenţionat a unor frecvenţe uşor diferite în fiecare direcţie, dar care conţin o bandã din spectrul alocat pentru operare;
    - comunicaţii de control operaţionale - comunicaţiile necesare pentru exercitarea autoritãţii privind iniţierea, continuarea, derularea sau terminarea unui zbor în interesul siguranţei aeronavelor, un zbor efectuat cu regularitate şi eficienţã;
    NOTÃ:
    Aceste comunicaţii sunt în mod obişnuit necesare pentru schimbarea mesajelor între aeronave şi companiile aeriene.
    - mijloace de comunicaţie de bazã - mijloace de comunicaţie utilizate în mod obişnuit între aeronave şi staţii de sol ca soluţie de bazã, acolo unde existã mijloace alternative de comunicaţii;
    - simplex - o metodã de telecomunicaţii între douã staţii care are loc într-o singurã direcţie la un moment dat;
    NOTÃ:
    Ca aplicaţie la serviciul mobil aeronautic, aceastã metodã poate fi clasificatã dupã cum urmeazã:
    a) simplex pe canal unic;
    b) simplex pe douã canale;
    c) simplex pe frecvenţã decalatã.
    - simplex pe canal unic - simplex care utilizeazã acelaşi canal de frecvenţã pentru fiecare direcţie;
    - legãturã de date VHF (VDL) - o subreţea mobilã a reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN - Aeronautical Telecommunication Network), care opereazã în banda de frecvenţe aeronautice mobile VHF. Suplimentar, VDL poate furniza funcţii non-ATN, cum ar fi transmisia digitalã de voce.

    CAP. 2
    Frecvenţe de urgenţã (situaţii de pericol)

    Introducere

    NOTÃ:
    Articolul S30 din regulamentele de radiocomunicaţii ITU conţine dispoziţiile generale relative la comunicaţiile de urgenţã şi de siguranţã pentru toate serviciile mobile. Apendicele S13 desemneazã frecvenţele ce trebuie utilizate în aceste situaţii. Conform apendicelui S13, partea A1, secţiunea 1, serviciul mobil aeronautic se conformeazã acordurilor speciale dintre guverne, dacã acestea au fost convenite. Anexele OACI constituie astfel de acorduri.
    Standardele şi practicile recomandate referitoare la frecvenţele radio pentru comunicaţiile în caz de urgenţã ţin cont de unele proceduri adoptate de cãtre OACI şi de asemenea de anumite prevederi ale "Regulamentelor radio" elaborate de ITU.
    RACR-CNS, volumul II, stipuleazã cã o aeronavã în zbor, în caz de pericol, trebuie sã utilizeze frecvenţa folositã pentru comunicaţiile normale cu staţiile aeronautice în acel moment. Totuşi, în cazul în care o aeronavã a aterizat ori a amerizat forţat, este necesarã alocarea uneia sau mai multor frecvenţe specifice ce pot fi utilizate în întreaga lume, astfel încât acestea sã poatã fi menţinute sau folosite pe cât mai multe staţii, inclusiv pe echipamentele de determinare a direcţiei (radiogoniometre) şi pe staţiile serviciului maritim mobil.
    Frecvenţa 2182 kHz oferã, de asemenea, posibilitãţi de comunicare între aeronave şi staţiile serviciului maritim mobil. Regulamentele de radiocomunicaţii ITU specificã în apendicele S13, partea A2, faptul cã frecvenţa 2182 kHz este frecvenţa internaţionalã de radiotelefonie pentru situaţiile de urgenţã, fiind utilizatã în acest scop de cãtre nave, aeronave şi de cãtre staţiile ambarcaţiunilor de salvare ce folosesc frecvenţe în benzile autorizate între 1605 kHz şi 4000 kHz, atunci când se cere asistenţã de la serviciul maritim.
    Referitor la emiţãtoarele locatoarelor utilizate pentru situaţii de urgenţã (ELTs-Emergency Locator Transmitters), proiectate a fi detectate şi localizate prin satelit, regulamentele de radiocomunicaţii autorizeazã utilizarea acestor mijloace radio, ITU definindu-le ca radiomarkere ce indicã poziţia în situaţiile de urgenţã, cu ajutorul sateliţilor. Regulamentele de radiocomunicaţii din apendicele S13, partea A2, stipuleazã cã banda de frecvenţe 406 -406,1 MHz este utilizatã exclusiv de radiomarkerele utilizate pentru indicarea poziţiei în situaţiile de urgenţã, cu ajutorul sateliţilor, semnalele radio fiind emise în direcţia sol-aer.
    Frecvenţa 4125 kHz este, de asemenea, autorizatã de cãtre ITU pentru a permite comunicarea dintre staţiile din serviciul mobil maritim şi staţiile aeronavelor aflate în pericol. În conformitate cu regulamentele de radiocomunicaţii ITU (RR S5.130 şi apendicele S13), staţiile de bord pot utiliza frecvenţa purtãtoare de 4125 kHz pentru a comunica cu serviciul mobil maritim în caz de pericol şi în scopuri de siguranţã. În conformitate cu RR S5.115 din acelaşi regulament, frecvenţele de 3023 kHz şi de 5680 kHz ale serviciului mobil aeronautic (R) pot fi utilizate pentru coordonarea cu serviciul mobil maritim la operaţiunile de cãutare-salvare.
    În mod similar, frecvenţa de 500 kHz (RR S5.83) este frecvenţa internaţionalã pentru situaţiile de pericol, utilizatã în cod Morse de cãtre nave, aeronave şi staţiile ambarcaţiunilor de salvare ce utilizeazã frecvenţe în benzile cuprinse între 415 kHz şi 535 kHz, atunci când solicitã asistenţã de la serviciul maritim (apendicele S13 din RR, partea A2).
    Referitor la staţiile de la bordul ambarcaţiunilor de salvare, regulamentele de radiocomunicaţii stipuleazã utilizarea frecvenţei(lor) 500 kHz, 8364 kHz, 2182 kHz, 121,5 MHz şi 243 MHz, în cazul în care staţia de salvare este capabilã sã opereze în benzile 415-535 kHz, 4000-27500 kHz, 1605-2850 kHz, 117,975-137 MHz şi 235-328,6 MHz (apendicele S13, partea A2 din RR).
    2.1. Frecvenţele emiţãtoarelor locatoarelor de urgenţã (ELT) pentru cãutare şi salvare
    2.1.1. În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, pãrţile I, a II-a şi a III-a, pânã la 1 ianuarie 2005 emiţãtoarele locatoarelor de urgenţã instalate pe aeronave au operat fie pe ambele frecvenţe de 406 MHz şi 121,5 MHz, fie numai pe frecvenţa de 121,5 MHz.
    2.1.2. În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, pãrţile I, a II-a şi a III-a, începând cu 1 ianuarie 2002 inclusiv, toate emiţãtoarele locatoarelor de urgenţã instalate pe aeronave trebuie sã funcţioneze pe ambele frecvenţe de 406 MHz şi 121,5 MHz.
    2.1.3. În conformitate cu standardele anexei 6 OACI, pãrţile I, a II-a şi a III-a, dupã 1 ianuarie 2005, emiţãtoarele locatoarelor de urgenţã trebuie sã funcţioneze pe ambele frecvenţe de 406 MHz şi 121,5 MHz.
    NOTA 1:
    Regulamentele de radiocomunicaţii ITU (S5.256 şi apendicele S13) alocã pentru utilizare şi frecvenţa de 243 MHz, suplimentar faţã de frecvenţele de mai sus.
    NOTA 2:
    Specificaţiile pentru ELT pot fi gãsite în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 5.
    2.2. Frecvenţele de cãutare şi salvare
    2.2.1. Frecvenţele de 3023 kHz şi de 5680 kHz se vor folosi în cazul în care este necesarã utilizarea frecvenţelor HF (unde scurte) pentru coordonare în cadrul operaţiunilor de cãutare şi salvare.
    2.2.2. Atunci când sunt necesare frecvenţe speciale pentru comunicaţii între centrele de coordonare în operaţiuni de cãutare şi salvare şi aeronavele utilizate, acestea trebuie selectate regional, în benzile de frecvenţe aeronautice mobile corespunzãtoare, ţinând cont de natura dispoziţiilor prevãzute în stabilirea aeronavelor de cãutare şi salvare.
    NOTÃ:
    Dacã la operaţiunile de cãutare şi salvare participã aeronave comerciale civile, acestea vor comunica, în mod normal, cu centrul de informare al zborului asociat centrului de coordonare a operaţiunii de salvare respectiv, pe canalele utilizate pe rutele corespunzãtoare.

    CAP. 3
    Utilizarea frecvenţelor inferioare frecvenţei de 30 MHz

    Introducere
    Benzile de frecvenţã înaltã alocate serviciilor aeronautice mobile (R)
    Benzile de frecvenţã cuprinse între 2,8 MHz şi 22 MHz, alocate serviciului mobil aeronautic (R), sunt prezentate în cadrul articolului S5 din regulamentele de radiocomunicaţii ale ITU. Utilizarea acestor benzi trebuie sã fie în concordanţã cu prevederile regulamentelor de radiocomunicaţii. Înainte de 1 septembrie 1979, prevederile au fost cuprinse în actele finale ale Conferinţei administrative extraordinare de radiocomunicaţii - ITU (Geneva 1966). La data de 1 septembrie 1979 au intrat în vigoare prevederile revizuite, detaliile cu privire la acestea fiind cuprinse în actele finale ale Conferinţei administrative extraordinare de radiocomunicaţii pentru serviciile mobile aeronautice (R), (Geneva 1978) şi în apendicele 27 Aer2 din regulamentele de radiocomunicaţii, exceptând planul de alocare a frecvenţelor care a intrat în vigoare la orele 00,01 UTC, pe 1 februarie 1983. În cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii, versiunea din anul 1998, având la bazã Conferinţa administrativã mondialã de radiocomunicaţii pentru serviciile mobile (1987), apendicele S27, sunt cuprinse amendamentele la apendicele 27 Aer2. La utilizarea acestor benzi, statele sunt atenţionate asupra posibilitãţii apariţiei interferenţelor radio de la surse de radiofrecvenţã nonaeronautice şi asupra luãrii unor mãsuri de limitare a efectelor acestora.
    3.1. Metoda de operare
    3.1.1. Serviciul mobil aeronautic trebuie sã utilizeze metoda de comunicaţie simplex pe canal unic, în comunicaţiile radiotelefonice care utilizeazã frecvenţe radio inferioare frecvenţei de 30 MHz în benzile alocate exclusiv serviciului mobil aeronautic (R).
    3.1.2. Alocarea canalelor de bandã lateralã unicã
    3.1.2.1. Canalele de bandã lateralã unicã (BLU) trebuie sã fie alocate în conformitate cu RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, capitolul 2, paragraful 2.4.
    3.1.2.2. Pentru folosirea operaţionalã a canalelor, administraţiile în cauzã trebuie sã ţinã cont de prevederile din S27/19 ale apendicelui S27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii ITU.
    3.1.2.3. Utilizarea frecvenţelor aeronautice mobile (R) inferioare frecvenţei de 30 MHz, pentru operaţiunile internaţionale, trebuie sã fie coordonatã în conformitate cu apendicele S27 din regulamentele de radiocomunicaţii ITU, dupã cum urmeazã:

    S27/19 Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) coordoneazã radiocomunicaţiile serviciului mobil aeronautic (R) cu operaţiunile aeronautice internaţionale. OACI trebuie sã fie consultatã în toate situaţiile cu privire la utilizarea operaţionalã a frecvenţelor din cadrul planului de alocare a frecvenţelor.

    3.1.2.4. În cazul în care cerinţele internaţionale de operare pentru comunicaţiile HF nu pot fi îndeplinite de cãtre planul de alocare a frecvenţelor din partea a 2-a a apendicelui S27 din cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii, poate fi alocatã o frecvenţã corespunzãtoare, în conformitate cu specificaţiile din apendicele S27, prin aplicarea urmãtoarelor prevederi:

    S27/20 Planul de alocare din acest apendice nu conţine toate posibilitãţile de împãrţire a frecvenţelor. De aceea, pentru îndeplinirea anumitor cerinţe operaţionale care nu sunt prevãzute în acest plan de alocare, administraţiile pot aloca frecvenţe din cadrul benzilor aeronautice mobile (R), în alte zone decât în cele desemnate în cadrul acestui plan. Totuşi, utilizarea frecvenţelor astfel alocate nu trebuie sã reducã gradul de protecţie al aceloraşi frecvenţe din zonele unde acestea au fost alocate conform planului, sub gradul de protecţie determinat prin aplicarea procedurii definite în partea I secţiunea II B a acestui apendice.

    NOTÃ:
    Partea I secţiunea II B din apendicele S27 face referiri la zonele de interferenţã şi aplicarea procedurii pentru obţinerea unui nivel de protecţie de 15 dB.

    S27/21 Pentru respectarea cerinţelor operaţionale aeronautice internaţionale, administraţiile pot adopta procedura de alocare pentru frecvenţele aeronautice mobile (R), iar alocãrile trebuie fãcute în urma acordurilor dintre administraţiile implicate.
    S27/22 Coordonarea descrisã la nr. S27/21 trebuie sã fie efectuatã pentru utilizarea eficientã şi corespunzãtoare a frecvenţelor în cauzã şi, în mod special, când procedurile de la nr. S27/19 sunt nesatisfãcãtoare.

    3.1.2.5. Utilizarea claselor de emisie J7B şi J9B trebuie sã fie în concordanţã cu prevederile apendicelui S27:

    S27/12 Pentru emisiile din radiotelefonie, spectrul audio va fi limitat între 300 şi 2700 Hz, iar pentru celelalte clase de emisii autorizate lãţimea de bandã ocupatã nu va depãşi limita superioarã a clasei de emisie J3E. Totuşi, în specificarea acestor limite nu este implicatã nicio restricţie în ceea ce priveşte extinderea altor emisii decât cele din clasa J3E, cu condiţia respectãrii limitelor pentru emisii nedorite (a se vedea nr. S27/73 şi S27/74).
    S27/14 Datoritã unor posibile interferenţe, nu trebuie utilizat în cadrul aceleiaşi zone de alocare un anumit canal atât pentru radiotelefonie, cât şi pentru transmisii de date.
    S27/15 Utilizarea canalelor legate de frecvenţele indicate în S27/18 pentru clase diferite de emisii, altele decât J3E şi H2B, va fi obiectul unor înţelegeri/acorduri speciale încheiate între administraţiile implicate, cu scopul de a se evita interferenţele ce pot apãrea datoritã utilizãrii simultane a aceluiaşi canal pentru mai multe clase de emisii.

    3.1.3. Alocarea frecvenţelor pentru comunicaţiile aeronautice de control operaţional
    3.1.3.1. Frecvenţele utilizate la nivel mondial pentru comunicaţiile aeronautice de control operaţional sunt necesare pentru a permite operatorilor aerieni sã respecte obligaţiile stipulate în anexa 6 OACI partea I. Alocarea acestor frecvenţe trebuie sã fie în conformitate cu urmãtoarele prevederi din apendicele S27:

    S27/9 O zonã de alocare stabilitã la nivel mondial presupune alocarea frecvenţelor astfel încât acestea sã poatã fi utilizate pentru comunicaţii la mare distanţã între staţiile aeronautice din zona de alocare şi aeronava ce poate opera oriunde în lume.*
---------
    * Tipul de comunicaţii la care se face referire în S27/9 poate fi reglementat de cãtre administraţii.

    S27/217 Cu excepţia frecvenţelor purtãtoare de 3023 kHz şi de 5680 kHz, alocãrile de frecvenţe pe plan mondial care sunt prezentate în tabelele nr. S27/213 şi de la nr. S27/218 la nr. S27/231 sunt rezervate în scopul alocãrii de cãtre administraţii staţiilor care opereazã sub autoritatea administraţiilor interesate în scopul deservirii unuia sau mai multor operatori aerieni. Asemenea alocãri asigurã comunicaţiile dintre o anumitã staţie aeronauticã şi o staţie de bord oriunde în lume, pentru controlul operaţional al zborului şi pentru siguranţa aeronavei. Frecvenţele utilizate în întreaga lume nu trebuie alocate de administraţie în scopuri precum MWARA, RDARA şi VOLMET. Acolo unde zona de operare a unei aeronave se înscrie complet în interiorul unei zone de acoperire RDARA sau sub-RDARA, trebuie utilizate frecvenţele specifice alocate acestor RDARA şi sub-RDARA.

    NOTA 1:
    Tabelele nr. S27/213 şi tabelele de la nr. S27/218 la nr. S27/231 ale apendicelui S27 din regulamentele de radiocomunicaţii ITU conţin planuri de alocare a frecvenţelor, listarea frecvenţelor fiind fãcutã pe zone, dupã numerele alocate.
    NOTA 2:
    Materialul de îndrumare pentru alocarea frecvenţelor în întreaga lume este ilustrat în PIAC-CNS (Procedura de aplicare a prezentei reglementãri), volumul V, anexa C.
    3.2. Managementul frecvenţelor NDB
    3.2.1. Managementul frecvenţelor NDB trebuie sã ţinã cont de urmãtoarele considerente:
    a) protecţia la interferenţe la marginea zonei de acoperire nominalã;
    b) aplicarea valorilor indicate pentru un echipament ADF tipic;
    c) separarea geograficã şi, respectiv, zona de acoperire nominalã;
    d) posibilitatea apariţiei interferenţelor datoritã radiaţiei parazite generate de surse nonaeronautice (de exemplu, servicii de alimentare cu energie electricã, sisteme de comunicaţii pe linii de transport de energie, radiaţii industriale etc.).
    NOTA 1:
    Materialul de îndrumare este ilustrat în PIAC-CNS, volumul V, anexa B.
    NOTA 2:
    Existã porţiuni din banda de frecvenţã alocatã radiofarurilor care sunt împãrţite cu alte servicii.
    3.2.2. Pentru a reduce problemele legate de congestia frecvenţelor, acolo unde douã echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei piste, alocarea unei frecvenţe comune pentru ambele radiofaruri îndepãrtate şi a altei frecvenţe comune pentru ambele radiofaruri apropiate este admisã, dacã:
    a) circumstanţele operaţionale permit acest lucru;
    b) fiecãrui radiofar îi este alocat un semnal de identificare diferit;
    c) radiofarurile ce utilizeazã aceeaşi frecvenţã nu pot emite simultan.
    NOTÃ:
    În RACR-CNS, volumul I, pct. 3.4.4.4, sunt prevãzute normele de aplicare.

    CAP. 4
    Utilizarea frecvenţelor superioare frecvenţei de 30 MHz

    4.1. Utilizarea benzii de frecvenţe 117.975-137 MHz

    INTRODUCERE
    Banda de frecvenţe 118-132 MHz a fost rezervatã exclusiv pentru serviciile aeronautice mobile (R), în cadrul Conferinţei de radiocomunicaţii ITU din Atlantic City în 1947 şi, din nou, în 1959, la Conferinţa de la Geneva, atunci când a fost extinsã pânã la frecvenţa de 117,975 MHz.
    Conferinţele de radiocomunicaţii ITU care au avut loc dupã 1947 au elaborat o serie de prevederi pentru utilizarea benzii 132-136 MHz pentru serviciile aeronautice mobile (R) în funcţie de condiţiile care variazã pentru diferite regiuni ITU, ţãri sau grupuri de ţãri. Utilizarea acestei benzi a fost inclusã în tabelul de alocare din acest capitol. Conferinţa administrativã mondialã de radiocomunicaţii - ITU (1979) a elaborat o serie de prevederi pentru utilizarea benzii 136-137 MHz de cãtre serviciile aeronautice mobile (R), supuse condiţiilor specificate în nr. S5.203, nr. S5.203A şi nr. S5.203B din regulamentele de radiocomunicaţii. Utilizarea frecvenţelor în banda 136-137 MHz trebuie sã ţinã cont de condiţiile specificate din aceste note. Pentru utilizarea acestor benzi, statele au fost atenţionate asupra posibilelor interferenţe radio provenite din surse nonaeronautice ce radiazã energie de radiofrecvenţã şi asupra necesitãţii luãrii unor mãsuri corespunzãtoare pentru minimizarea efectelor acestora.
    Acest capitol se referã la standardele şi practicile recomandate privind aceastã bandã şi include subiecte care aparţin selectãrii anumitor frecvenţe pentru utilizare în diferite scopuri aeronautice. Aceste standarde sunt stipulate în prefaţa ce urmeazã, aceasta stabilind principiile pe baza cãrora a fost planificatã utilizarea eficientã a benzii VHF, pe plan mondial.

    PREFAŢÃ
    Utilizarea benzii de frecvenţe VHF pe plan mondial se bazeazã pe considerente economice şi practice şi necesitã un plan ce trebuie sã ţinã cont de:
    a) necesitatea unei evoluţii normale spre îmbunãtãţirea operãrii şi spre un grad cerut de standardizare pe plan mondial;
    b) dorinţa unei tranziţii economice între utilizarea actualã şi utilizarea optimã a frecvenţelor disponibile, luând în considerare posibilitatea utilizãrii la maximum a echipamentelor existente;
    c) necesitatea coordonãrii pe plan naţional şi internaţional a utilizãrii benzii de frecvenţe VHF, cu scopul asigurãrii protecţiei reciproce la interferenţe;
    d) necesitatea furnizãrii unui cadru pentru dezvoltarea integratã a planurilor regionale;
    e) dorinţa de a încorpora în orice grup de frecvenţe acele frecvenţe utilizate în prezent pentru serviciile aeronautice internaţionale;
    f) necesitatea menţinerii numãrului total de frecvenţe şi a clasificãrii acestora, în strânsã legãturã cu echipamentele de bord, care sunt utilizate pentru servicii aeronautice internaţionale;
    g) necesitatea desemnãrii unei singure frecvenţe care poate fi utilizatã pentru cazuri de urgenţã pe plan mondial şi a unei alte frecvenţe, pentru anumite regiuni, care poate fi utilizatã în scopuri speciale;
    h) necesitatea asigurãrii unei flexibilitãţi suficiente pentru a permite diferenţe în aplicaţii impuse de condiţiile regionale.
    4.1.1. Alocarea generalã a frecvenţelor în banda 117,975-137 MHz
    NOTÃ:
    Planul include un tabel general de alocare a frecvenţelor care împarte întreaga bandã, 117,975-137 MHz, subdiviziunile principale fiind benzile de frecvenţe alocate atât pentru serviciile naţionale, cât şi pentru cele internaţionale, precum şi benzile alocate numai serviciilor naţionale. Aceastã subdivizare generalã are ca scop minimizarea problemelor legate de coordonarea naţionalã şi internaţionalã.
    4.1.1.1. Alocarea frecvenţelor din banda 117,975-137 MHz se face dupã cum se prezintã în tabelul 4-1.
    4.1.1.2. În cazul benzii 136-137 MHz, aplicaţiile internaţionale nu au fost încã agreate, iar aceste frecvenţe trebuie utilizate la nivel regional, acolo unde este nevoie şi în mod corespunzãtor.
    4.1.2. Ecartul de frecvenţã şi limitele frecvenţelor alocabile
    NOTÃ:
    În materialul care urmeazã, ecartul pentru alocãrile canalelor de 8,33 kHz este definit ca 25 kHz împãrţit la 3, ceea ce reprezintã 8,333..... kHz.
    4.1.2.1. Separarea minimã între frecvenţele care pot fi alocate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie sã fie de 8,33 kHz.
    NOTÃ:
    Se cunoaşte faptul cã în anumite regiuni sau zone ecartul de 100 kHz, 50 kHz sau 25 kHz permite dispunerea unui numãr suficient de frecvenţe utilizabile pentru serviciile aeriene internaţionale şi naţionale, iar echipamentul proiectat special pentru ecartul de 100 kHz, 50 kHz sau 25 kHz va rãmâne adecvat pentru operarea serviciilor în interiorul unor astfel de regiuni sau zone. Se cunoaşte, de asemenea, cã alocãrile care se bazeazã atât pe ecartul de 25 kHz, cât şi pe cel de 8,33 kHz pot continua sã coexiste într-o regiune sau zonã.
    4.1.2.2. Posibilitatea de utilizare în serviciul aeronautic mobil (R) [AM(R)S] a echipamentului DSB-AM, proiectat special pentru ecartul de 25 kHz, trebuie prevãzutã cel puţin pânã la 1 ianuarie 2005, cu excepţia acelor regiuni sau zone unde acordul regional permite utilizarea pentru comunicaţiile vocale aer-sol a echipamentului special proiectat pentru ecartul de 8,33 kHz sau pentru VDL Mod 3.

                    Tabelul 4-1. Tabel de alocare a frecvenţelor




────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Subbenzile de alocare a      Utilizare pe plan
     frecvenţelor                  mondial                              Observaţii
        (MHz)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) 118-121,4 inclusiv   Serviciile aeronautice   Alocãrile internaţionale specifice vor fi determinate
                         mobile naţionale şi      în conformitate cu acordul regional. Alocãrile
                         internaţionale           naţionale sunt conforme cu prevederile pct. 4.1.5.9.

 b) 121,5                Frecvenţã de urgenţã    Pentru a desemna o bandã de protecţie pentru protejarea
                                                 frecvenţei aeronautice de urgenţã, cele mai apropiate
                                                 frecvenţe care pot fi alocate de o parte şi de alta a
                                                 frecvenţei de 121,5 MHz sunt 121,4 MHz şi 121,6 MHz,
                                                 exceptând situaţia când, prin acord regional, se poate
                                                 decide cã cele mai apropiate frecvenţe care pot fi
                                                 alocate sunt 121,3 MHz şi 121,7 MHz.

 c) 121,6-121,9917       Comunicaţii pe suprafa- Rezervatã pentru mişcarea la sol, pentru verificare
    inclusiv             ţa de aerodrom, naţio-  înainte de decolare, autorizãri ale serviciilor de
                         nale şi internaţionale  trafic aerian şi operaţiuni asociate

 d) 122-123,05 inclusiv  Serviciile aeronautice  Rezervatã exclusiv alocãrilor pe plan naţional
                         mobile naţionale

 e) 123,1                Frecvenţã auxiliarã SAR A se vedea pct. 4.1.4.1

 f) 123,15-123,6917      Serviciile aeronautice  Rezervatã exclusiv alocãrilor pe plan naţional, cu
     inclusiv            mobile naţionale        excepţia frecvenţei de 123,45 MHz, care este utilizatã
                                                 ca frecvenţã internaţionalã de comunicaţii aer-aer
                                                 [vezi lit. g)]

 g) 123,45               Comunicaţii aer-aer     Desemnatã pentru a fi utilizatã conform celor prevãzute
                                                 la pct. 4.1.3.2.1

 h) 123,7-129,6917       Serviciile aeronautice  Alocãrile internaţionale specifice vor fi determinate
    inclusiv             mobile naţionale şi     în funcţie de acordul regional. Alocãrile pe plan
                         internaţionale          naţional se fac conform prevederilor pct. 4.1.5.9

 i) 129,7-130,8917       Serviciile aeronautice  Rezervate alocãrilor naţionale dar pot fi utilizate
     inclusiv            mobile naţionale        integral sau parţial, supuse acordului regional, ce
                                                 corespund cerinţelor menţionate la pct. 4.1.8.1.3

 j) 130,9-136,875        Serviciile aeronautice  Alocãrile internaţionale specifice vor fi determinate
    inclusiv             mobile naţionale şi     în funcţie de acordul regional. Alocãrile naţionale se
                         internaţionale          fac conform prevederilor pct. 4.1.5.9 (a se vedea
                                                 introducerea la pct. 4.1 referitoare la banda 132-137
                                                 MHz.)

 k) 136,9-136,975        Serviciile aeronautice  Rezervat pentru comunicaţiile VHF - datalink aer/sol
    inclusiv             mobile naţionale şi
                         internaţionale
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



    4.1.2.2.1. Cerinţele referitoare la instalarea obligatorie a echipamentelor proiectate special pentru ecartul de 8,33 kHz se stabilesc numai pe baza acordurilor regionale de navigaţie aerianã care specificã spaţiul aerian de operare şi programul de implementare, care va include şi timpul necesar pentru achiziţionarea lor.
    NOTÃ:
    Nu este necesar sã se modifice sistemele de bord sau cele de sol dacã acestea opereazã numai în regiuni ce nu utilizeazã ecartul canalului de 8,33 kHz.
    4.1.2.2.2. Cel puţin pânã la 1 ianuarie 2005, echipamentele special proiectate pentru utilizarea ecartului de 8,33 KHz trebuie protejate pentru a fi utilizate de AM (R) S.
    4.1.2.2.3. Cerinţele obligatorii referitoare la echipamentele special proiectate pentru VDL Mod 3 şi VDL Mod 4 trebuie realizate pe baza acordurilor regionale de navigaţie aerianã care specificã spaţiul aerian de operare şi programul de implementare pentru echiparea obligatorie a echipamentelor, inclusiv timpul adecvat de implementare.
    4.1.2.2.3.1. Pentru acordul indicat la pct. 4.1.2.2.3 trebuie sã se asigure o notificare prealabilã de cel puţin 2 ani, referitoare la echiparea obligatorie a sistemelor de bord.
    4.1.2.2.4. Cel puţin pânã la 1 ianuarie 2010, echipamentele proiectate special pentru a utiliza VDL Mod 3 şi VDL Mod 4 vor fi compatibile pentru a fi utilizate de AM (R) S.
    4.1.2.3. În banda de frecvenţe 117,975-137 MHz, cea mai joasã frecvenţã alocabilã trebuie sã fie de 118 MHz, iar cea mai înaltã de 136,975 MHz.
    4.1.2.4. În regiunile în care ecartul de 25 kHz [DSB-AM şi legãtura digitalã VHF (VDL)] şi ecartul de 8,33 kHz pentru DSBAM sunt în operare, publicarea frecvenţei alocate sau a canalului de operare trebuie sã fie conform canalului din tabelul 4-1 (bis).
    NOTÃ:
    Tabelul 4-1 (bis) prezintã perechile de frecvenţe corespunzãtoare canalului de 25 kHz DSB-AM şi permite o identificare unicã pentru canalul de 25 kHz VDL şi pentru canalul de 8,33 kHz.


            Tabelul 4-1 (bis). Perechi de canale/frecvenţe


──────────────────────────────────────────────────────────────
 Frecvenţã (MHz)   Slot de timp*   Ecart
                                   (kHz)          Canal
──────────────────────────────────────────────────────────────
   118,0000                         25          118,000
   118,0000           A             25          118,001
   118,0000           B             25          118,002
   118,0000           C             25          118,003
   118,0000           D             25          118,004

   118,0000                        8,33         118,005
   118,0083                        8,33         118,010
   118,0167                        8,33         118,015
   118,0250           A             25          118,021
   118,0250           B             25          118,022
   118,0250           C             25          118,023
   118,0250           D             25          118,024

   118,0250                         25          118,025

   118,0250                        8,33         118,030
   118,0333                        8,33         118,035
   118,0417                        8,33         118,040

   118,0500                         25          118,050

   118,0500           A             25          118,051
   118,0500           B             25          118,052
   118,0500           C             25          118,053
   118,0500           D             25          118,054

   118,0500                        8,33         118,055
   118,0583                        8,33         118,060
   118,0667                        8,33         118,065

   118,0750           A             25          118,071
   118,0750           B             25          118,072
   118,0750           C             25          118,073
   118,0750           D             25          118,074

   118,0750                         25          118,075

   118,0750                        8,33         118,080
   118,0833                        8,33         118,085
   118,0917                        8,33         118,090

   118,1000                         25          118,100
   etc.


-----------
    * Indicarea slotului de timp este destinatã canalelor din VDL Mod 3. (Ref. RACR-CNS, volumul III, partea I, cap. 6, pentru caracteristici de operare VDL Mod 3)

    4.1.3. Frecvenţe utilizate pentru anumite funcţii
    4.1.3.1. Frecvenţa de urgenţã
    4.1.3.1.1. Frecvenţa de urgenţã (121,5 MHz) trebuie folositã numai în situaţii autentice de urgenţã, aşa cum este subliniat pe larg în cele ce urmeazã:
    a) pentru a furniza o frecvenţã sigurã (un canal) pentru comunicaţii între aeronavele aflate în pericol sau urgenţã şi o staţie de la sol, atunci când frecvenţele obişnuite sunt utilizate pentru alte aeronave;
    b) pentru a asigura o frecvenţã de comunicaţii VHF între o aeronavã şi un aerodrom, care nu este utilizatã în mod normal pentru serviciile aeriene internaţionale, în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţã;
    c) pentru a asigura o frecvenţã comunã de comunicaţii VHF între aeronave, civile sau militare, participante la operaţiunile obişnuite de cãutare şi salvare, şi între aeronave şi serviciile de sol, înaintea schimbãrii frecvenţei, atunci când aceasta este necesarã;
    d) pentru a asigura o comunicaţie sol-aer atunci când se defecteazã echipamentul de bord utilizat pe frecvenţele obişnuite;
    e) de a asigura un canal pentru operarea emiţãtoarelor locatoarelor folosite în situaţii de urgenţã (ELT) şi pentru comunicarea între mijloacele de salvare şi aeronava implicatã în operaţiuni de cãutare şi salvare;
    f) pentru a asigura un canal comun de comunicaţii VHF pentru comunicaţii între aeronava civilã, pe de o parte, şi aeronava de interceptare sau unitatea de control de interceptare, pe de altã parte, şi între aeronava civilã ori aeronava de interceptare, pe de o parte, şi unitatea de control care se ocupã de interceptare, pe de altã parte, în cazul interceptãrii aeronavei civile.
    NOTA 1:
    Utilizarea frecvenţei de 121,5 MHz în scopul prezentat la lit. c) trebuie evitatã în cazul în care apar interferenţe legate de coordonarea eficientã a traficului în situaţiile de pericol.
    NOTA 2:
    Regulamentele de radiocomunicaţii în vigoare prevãd ca staţiile mobile ale serviciului maritim mobil sã poatã utiliza de asemenea frecvenţa de urgenţã aeronauticã de 121,5 MHz, folosind o emisie A3E pentru a comunica pe aceastã frecvenţã în scopuri de siguranţã, cu staţiile serviciului aeronautic mobil (S5.200 RR şi apendicele S13, partea A2 din RR).
    4.1.3.1.2. Frecvenţa de 121,5 MHz trebuie asiguratã pentru:
    a) toate centrele de control regionale şi pentru toate centrele de informare a zborurilor;
    b) turnurile de control de aerodrom şi pentru serviciile de apropiere ce deservesc aerodromurile internaţionale şi aerodromurile internaţionale de rezervã;
    c) orice altã zonã desemnatã de cãtre autoritatea ATS corespunzãtoare, acolo unde se prevede cã aceastã frecvenţã este necesarã pentru asigurarea recepţiei apelurilor de pericol sau pentru asigurarea scopurilor specificate la pct. 4.1.3.1.1.
    NOTÃ:
    Acolo unde douã sau mai multe facilitãţi prezentate mai sus sunt colocate (asociate), este suficient a se prevedea frecvenţa de 121,5 MHz la una dintre acestea.
    4.1.3.1.3. Frecvenţa 121,5 MHz trebuie sã fie disponibilã unitãţilor de control al interceptãrii, acolo unde se considerã necesar, conform celor specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. f).
    4.1.3.1.4. Canalul de urgenţã trebuie protejat continuu pe durata orelor de serviciu al unitãţilor la care aceastã frecvenţã este instalatã.
    4.1.3.1.5. Canalul de urgenţã trebuie utilizat numai pentru transmisii în modul de operare simplex pe canal unic.
    4.1.3.1.6. Canalul de urgenţã (121,5 MHz) trebuie sã fie disponibil conform caracteristicilor date în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2.
    4.1.3.2. Canalul de comunicaţii aer-aer
    4.1.3.2.1. Canalul VHF de comunicaţii aer-aer pe frecvenţa de 123,45 MHz este desemnat sã permitã aeronavelor angajate în zboruri deasupra zonelor oceanice sau îndepãrtate, situate în afara domeniului de acoperire a staţiilor de la sol VHF, sã schimbe informaţii operaţionale necesare şi sã faciliteze rezolvarea problemelor operaţionale.
    NOTÃ:
    Utilizarea canalului aer-aer poate produce interferenţe la şi de la aeronavã, dacã se utilizeazã aceeaşi frecvenţã pentru comunicaţiile aer-sol.
    4.1.3.2.2. În zonele oceanice sau îndepãrtate, situate în afara zonei de acţiune a staţiilor de sol VHF, canalul de comunicaţii VHF aer-aer, pe frecvenţa de 123,45 MHz, trebuie sã fie disponibil numai în conformitate cu caracteristicile din RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2.
    4.1.3.3. Canal de semnalizare comun. Frecvenţa de 136,975 MHz este rezervatã internaţional pentru asigurarea unui canal de semnalizare comun (CSC) pentru legãtura digitalã VHF (VDL). Canalul de semnalizare comun (CSC) utilizeazã schema de modulaţie VDL Mod 2 şi purtãtoarea cu acces multiplu (CSMA).
    4.1.4. Frecvenţe auxiliare pentru operaţiunile de cãutare şi salvare
    4.1.4.1. Acolo unde este stabilitã o cerinţã pentru utilizarea unei frecvenţe suplimentare faţã de cea de 121,5 MHz, în aceleaşi condiţii precum cele specificate la pct. 4.1.3.1.1 lit. c), trebuie utilizatã frecvenţa de 123,1 MHz.
    4.1.4.2. Frecvenţa suplimentarã de cãutare şi salvare (123,1 MHz) trebuie sã fie disponibilã numai cu caracteristicile indicate în RACR-CNS, volumul III, partea a II-a, cap. 2.
    4.1.5. Prevederi referitoare la repartiţia geograficã a frecvenţelor VHF şi protecţia la interferenţe
    4.1.5.1. În cazul utilizãrii echipamentelor VHF a cãror caracteristicã de radiaţie este limitatã la orizontul radio, cu excepţia situaţiilor în care existã cerinţe operaţionale de utilizare a frecvenţelor comune pentru grupuri de echipamente, separarea geograficã dintre echipamentele care opereazã pe aceeaşi frecvenţã trebuie sã fie astfel încât punctele situate la înãlţimea de protecţie şi la limita de acoperire a fiecãrui echipament sã fie separate printr-o distanţã cel puţin egalã cu distanţa necesarã obţinerii unui raport semnal/zgomot de 14 dB.
    Aceastã prevedere trebuie introdusã pe baza acordului regional de navigaţie aerianã. În acele zone în care congestia de frecvenţe nu este severã sau nu este consideratã a deveni gravã, se poate utiliza un criteriu de separare de 20 dB (raport în distanţã de 10 la 1) ori un criteriu de separare dupã orizontul radio (RLOS) (se ia în considerare valoarea cea mai micã).
    NOTÃ:
    Materialul de îndrumare referitor la stabilirea distanţei minime de separare bazatã pe un raport semnal/zgomot de 14 dB este prezentat în cadrul PIAC-CNS, volumul V, anexa A.
    4.1.5.2. În cazul acelor echipamente VHF care furnizeazã servicii dincolo de orizontul radio, cu excepţia cazului în care existã o cerinţã operaţionalã de utilizare a frecvenţelor comune pentru grupuri de echipamente, planificarea operãrii pe acelaşi canal se face astfel încât distanţa dintre punctele situate la înãlţimea de protecţie la limita zonei de acoperire utile a fiecãrui echipament sã nu fie mai micã decât suma distanţelor de la fiecare punct la orizontul radio asociat.
    NOTA 1:
    Distanţa la orizontul radio de la staţia radio a aeronavei este datã prin formula:

                   D=K radical din h,

    unde:
    D = distanţa în mile nautice;
    h = înãlţimea aeronavei (a staţiei de bord) deasupra solului;
    K = corespunde la 4/3 din raza pãmântului şi este:
    = 2,22, atunci când h este exprimat în metri;
    = 1,23, când h este exprimat în picioare.
    NOTA 2:
    La calcularea distanţei orizontului radio între o staţie de sol şi o staţie de bord, distanţa orizontului radio al staţiei de bord, calculatã dupã formula D=K radical din h, trebuie adãugatã la distanţa orizontului radio al staţiei de sol. Pentru calcularea celei din urmã distanţe se foloseşte aceeaşi formulã, în care h este înãlţimea antenei de emisie a staţiei de sol.
    NOTA 3:
    Criteriul enunţat la pct. 4.1.5.2 este aplicabil la stabilirea separãrii geografice minime dintre echipamentele VHF, în scopul evitãrii interferenţei aer-aer, pe acelaşi canal. În PIAC-CNS, volumul V, anexa A, secţiunea 3, sunt date elemente de îndrumare referitoare la determinarea distanţei de separare dintre staţiile de sol şi dintre aeronave şi staţiile de sol, pentru operarea pe un canal comun. Iar secţiunea 2 a anexei A conţine materialul de ghidare referitor la canalele adiacente.
    NOTA 4:
    În PIAC-CNS, volumul V, anexa A, sunt date elemente de ghidare referitoare la interpretarea prevãzutã la pct. 4.1.5.1 şi 4.1.5.2.
    4.1.5.3. Separarea geograficã dintre echipamentele ce funcţioneazã pe canale adiacente trebuie sã fie astfel încât punctele situate la înãlţimile de protecţie şi la limita de acoperire a fiecãrui echipament sã fie la o distanţã suficientã pentru a asigura operarea fãrã interferenţe.
    NOTÃ:
    PIAC-CNS, volumul V, anexa A, prezintã îndrumãri referitoare la distanţele de separare şi caracteristicile sistemului.
    4.1.5.4. Înãlţimea de protecţie trebuie sã fie o înãlţime, în raport cu nivelul de referinţã specific asociat unui anumit echipament, astfel încât sub aceasta interferenţa sã fie improbabilã.
    4.1.5.5. Înãlţimea de protecţie aplicatã funcţiilor sau anumitor echipamente trebuie sã fie determinatã regional, luând în considerare urmãtorii factori:
    a) natura serviciului asigurat;
    b) caracteristica serviciului de trafic aerian implicat;
    c) distribuţia traficului de comunicaţii;
    d) disponibilitatea canalelor de frecvenţã la staţia de bord;
    e) dezvoltãri ulterioare.
    4.1.5.6. Acolo unde înãlţimile de protecţie determinate au valori mai mici decât cele dorite operaţional, distanţa de separare dintre echipamentele ce funcţioneazã pe aceeaşi frecvenţã nu trebuie sã fie mai micã decât cea necesarã pentru a asigura ca o aeronavã aflatã la limita de operare a serviciului şi la înãlţimea de protecţie doritã pentru o facilitate sã nu se gãseascã deasupra orizontului radio în raport cu facilitãţile adiacente.
    NOTÃ:
    Pct. 4.1.5.6 stabileşte distanţa de separare geograficã sub care interferenţa este posibilã.
    4.1.5.7. Separarea geograficã dintre staţiile VHF VOLMET trebuie sã fie determinatã regional şi, în general, trebuie sã fie în aşa fel încât funcţionarea lor sã nu interfereze la cele mai mari altitudini la care zboarã aeronavele în zona respectivã.
    NOTÃ:
    Materialul de îndrumare referitor la pct. 4.1.5.7 este cuprins în PIAC-CNS, volumul V, anexa A.
    4.1.5.8. Frecvenţele VHF din banda aeronauticã mobilã, utilizate de serviciile naţionale, dacã nu sunt atribuite pe plan internaţional sau regional acestui scop, trebuie sã fie repartizate geografic astfel încât interferenţa sã fie minimã la staţiile utilizate de serviciile de trafic aerian internaţional în aceastã bandã.
    4.1.5.9. Problema interferenţei între staţii din ţãri diferite pe frecvenţe alocate internaţional sau regional serviciilor naţionale trebuie rezolvatã prin consultãri între administraţiile ţãrilor respective.
    4.1.5.10. Pentru a evita interferenţele cu alte staţii, zonele de acoperire ale emiţãtoarelor de sol VHF trebuie sã fie astfel încât sã menţinã cel puţin un minim al cerinţei operaţionale pentru funcţia de comunicaţie.
    4.1.5.11. În cazul staţiilor VHF care furnizeazã servicii dincolo de orizontul radio, în afara benzii alocate cu ±250 kHz faţã de frecvenţa de emisie, orice radiaţie parazitã sau frecvenţã armonicã nu trebuie sã depãşeascã o putere efectiv radiatã de 1 mW pentru orice azimut.
    4.1.6. Cerinţe privind echipamentele
    NOTA 1:
    Toleranţele de frecvenţã ale staţiilor care funcţioneazã în banda aeronauticã mobilã (117,975-137 MHz) trebuie sã respecte specificaţiile date în apendicele 3 din cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii. Toleranţele pentru emiţãtoarele utilizate de cãtre serviciile aeronautice nu sunt menţionate în aceastã reglementare, cu excepţia cazurilor în care sunt cerute valori mai stricte decât acelea indicate în cadrul regulamentelor de radiocomunicaţii, când acestea se impun (de exemplu, specificaţiile de echipamente din volumul III cuprind mai multe astfel de cazuri).
    NOTA 2:
    Toleranţa de frecvenţã aplicabilã diferitelor componente ale unui sistem multicanal sau ale altor sisteme va fi determinatã de caracteristicile sistemului specific.
    4.1.6.1. Câştigul antenei unei staţii VHF cu acoperire extinsã nu trebuie sã depãşeascã 3 dB faţã de cel al unei antene dipol, în limitele a ±2 Ø faţã de linia de centru a deschiderii unghiulare Ø a zonei de acoperire. Dar, în orice caz, trebuie sã fie în aşa fel încât sã nu existe interferenţe cu alte servicii radio.
    NOTA 1:
    Azimutul real, deschiderea unghiularã a zonei de acoperire şi puterea efectiv radiatã trebuie luate în calcul în fiecare caz.
    NOTA 2:
    Materialul de îndrumare referitor la pct. 4.1.6.1 este cuprins în PIAC-CNS, volumul V, anexa A.
    4.1.7. Metoda de operare
    4.1.7.1. Un sistem simplex pe un singur canal trebuie sã funcţioneze în banda de frecvenţe VHF, 117,975-137 MHz, pentru toate staţiile ce furnizeazã servicii pentru aeronavele implicate în navigaţia aerianã internaţionalã.
    4.1.7.2. În plus faţã de cele de mai sus, canalul de voce sol-aer, asociat standardelor OACI, poate fi utilizat, conform acordului regional, numai pentru comunicaţii radio.
    4.1.8. Planul de alocare a frecvenţelor radio VHF utilizate de serviciile aeronautice mobile internaţionale

    INTRODUCERE
    Acest plan prezintã lista de frecvenţe care pot fi alocate împreunã cu prevederile de utilizare de cãtre serviciile aeronautice mobile (R) a tuturor frecvenţelor cu un ecart de 25 kHz şi a tuturor frecvenţelor cu un ecart de 8,33 kHz, cu frecvenţele din grupa A care continuã sã fie utilizate, oriunde acestea sunt într-un numãr suficient pentru a rãspunde cerinţelor operaţionale.
    Conform planului, numãrul total de frecvenţe necesare într-o anumitã regiune va fi determinat regional. Astfel, frecvenţele alocabile într-o anumitã regiune pot fi limitate la un numãr restrâns de frecvenţe din cadrul listei, numãrul curent fiind selectat dupã cum este indicat mai sus.
    Pentru ca frecvenţele alocabile sã poatã fi coordonate între diferite regiuni cât mai bine, planul stipuleazã cã dacã numãrul de frecvenţe cuprins în grupa A din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2 este suficient pentru a satisface cerinţele regiunii, frecvenţele acelei grupe pot fi utilizate într-o ordine care începe cu frecvenţa de 118 MHz. Astfel, toate regiunile folosesc în comun frecvenţele utilizate în regiunea care necesitã cel mai mic numãr de frecvenţe şi, în cazul a douã regiuni oarecare, acea regiune care are numãrul cel mai mare de frecvenţe va avea în folosinţã toate frecvenţele utilizate de cãtre celãlalt.
    Grupa A asigurã planificarea frecvenţelor bazându-se pe canale cu ecart de 100 kHz.
    Grupa B din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2 conţine frecvenţele din banda 117,975-132 MHz, care se terminã în 50 kHz. Împreunã cu frecvenţele din grupa A, acestea asigurã planificarea frecvenţelor având la bazã ecartul de 50 kHz. În grupa C sunt listate canalele din banda de frecvenţã 132-137 MHz, bazându-se pe ecartul de 50 kHz. Grupa D conţine canalele din banda de frecvenţã 132-137 MHz, care se terminã în 25 kHz, şi grupa E, în mod similar, listeazã canalele din banda de frecvenţã 117,975-132 MHz. Utilizarea canalelor din grupele B, C, D şi E este explicatã mai jos.
    Grupa F din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2 conţine frecvenţele din banda 117,975-137 MHz, atunci când este utilizat ecartul de 8,33 kHz. Utilizarea canalelor din aceastã grupã este explicatã mai jos.
    Ori de câte ori numãrul de frecvenţe necesar într-o anumitã regiune depãşeşte numãrul de frecvenţe din grupa A, frecvenţele pot fi selectate din cadrul altor grupe ţinând cont de prevederile pct. 4.1.8.1 în raport cu utilizarea frecvenţelor cu ecart de 25 kHz şi, cu privire la banda 132-137 MHz, de prevederile din regulamentele de radiocomunicaţii (vezi introducerea la pct. 4.1). Deşi pentru grupele B, C, D şi E nu este indicatã o ordine de selectare preferatã, planificarea regionalã ar fi bine sã ţinã cont de circumstanţele regionale specifice pentru o anumitã selecţie a frecvenţelor din aceste grupe. Acest lucru se poate aplica în particular frecvenţelor din banda 132-137 MHz din motive ce ţin de echipamentul de la bordul aeronavei şi/sau de disponibilitatea unor anumite canale de frecvenţã pentru serviciile aeronautice mobile (R). Se poate întâmpla ca în cadrul unei anumite regiuni sã se selecteze mai întâi frecvenţele din grupa B, apoi frecvenţele din grupa C, D sau E.
    Acolo unde toate canalele grupelor A, B, C, D şi E din cadrul listei prevãzute la pct. 4.1.8.1.2 sunt insuficiente pentru a acoperi cerinţele dintr-o regiune, o parte sau pãrţi din bandã pot fi desemnate ca având canale de 8,33 kHz sau desemnate ca suport VDL Modul 3. Pentru pãrţile din banda de frecvenţe ce conţin canale de 8,33 kHz, frecvenţele corespunzãtoare din cadrul grupei F ar trebui sã fie utilizate în conformitate cu pct. 4.1.8.1.1.1 şi 4.1.8.1.2. De remarcat faptul cã desemnarea frecvenţelor din grupa F diferã de cea a frecvenţelor corespondente din grupele de la A la E referitor la diferenţa lãţimii canalului. Pentru o parte din banda de frecvenţã ce utilizeazã VDL Mod 3, frecvenţele din cadrul grupelor A, B, C, D şi E sunt utilizate pe baza diviziunii de timp. O singurã frecvenţã poate avea mai multe canale, fiecare utilizând frecvenţa în perioade de timp sau sloturi de timp. Sloturile de timp specifice pentru VDL Mod 3 sunt identificate utilizându-se indicatorii numerici din tabelul 4-1 (bis).
    Deşi pentru grupa F nu este specificatã o anumitã ordine de selecţie, planificarea regionalã se poate face dupã o anumitã selecţie a frecvenţelor din acest grup pentru a ţine cont de caracteristicile regionale specifice.
    În multe regiuni au fost deja alocate frecvenţe pentru activitãţi specifice, cum ar fi, de exemplu, controlul apropierii sau controlul pe aerodrom. Planul nu face astfel de alocãri (exceptând frecvenţele de urgenţã şi frecvenţele de serviciu la sol), o astfel de acţiune fiind fãcutã la nivel regional, în cazul în care se considerã utilã.
    4.1.8.1. Frecvenţele din banda 117,975-137MHz utilizate în cadrul serviciilor aeronautice mobile (R) trebuie selectate din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2.
    4.1.8.1.1. Atunci când numãrul frecvenţelor necesare într-o anumitã regiune datã nu depãşeşte numãrul frecvenţelor cuprinse în grupa A din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2, frecvenţele ce urmeazã sã fie selectate trebuie alese secvenţial, dacã este posibil, dintre cele din grupa A din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2.
    4.1.8.1.1.1. În cazul în care numãrul frecvenţelor necesare într-o anumitã regiune îl depãşeşte pe cel al frecvenţelor disponibile în grupele de la A la E din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2, pãrţi din bandã trebuie desemnate ca având în componenţã canale de 8,33 kHz (comunicaţii de voce) sau conţinând VDL Mod 3. Frecvenţele utilizate vor fi selectate din grupa F din lista prevãzutã la pct. 4.1.8.1.2 pentru alocarea canalului de 8,33 kHz sau din cadrul grupelor de la A la E în conformitate cu alocãrile slot de timp din tabelul 4-1 (bis) pentru VDL Mod 3. Restul benzii de frecvenţã va continua sã fie utilizat pentru canalele cu ecart de 25 kHz selectate din cadrul pãrţilor corespunzãtoare ale grupelor de la A la E.
    NOTA 1:
    Frecvenţele 121,425-121,575 MHz inclusiv, 123,075-123,125 MHz inclusiv şi 136,500-136,975 MHz inclusiv nu sunt disponibile pentru alocare pentru canalele cu o lãţime mai micã de 25 kHz.
    NOTA 2:
    Serviciile care continuã sã opereze pe canale cu ecart de 25 kHz vor fi protejate în cadrul regiunilor ce implementeazã ecartul între canale de 8,33 kHz.
    4.1.8.1.2. Lista frecvenţelor alocabile
    Lista frecvenţelor alocabile este prezentatã în cadrul apendicelui de la cap. 4.
    4.1.8.1.3. Frecvenţele destinate comunicaţiilor de control operaţional pot fi solicitate pentru a permite operatorilor aerieni sã se conformeze dispoziţiilor stipulate în anexa nr. 6, partea I, caz în care acestea pot fi selectate din banda 128,825-132,025 MHz. Aceste frecvenţe trebuie sã fie alese din partea superioarã a benzii şi într-o ordine secvenţialã, în mãsura în care este posibil.
    NOTÃ:
    Alocarea unor astfel de frecvenţe şi autorizarea utilizãrii echipamentelor corespondente sunt atribuite la nivel naţional. Totuşi, în cadrul regiunilor în care existã o problemã privind frecvenţele pentru controlul operaţional, poate fi avantajos dacã statele se strãduiesc sã coordoneze la nivel regional aceste canale necesare operatorilor aerieni.
    4.1.8.2. Frecvenţele care pot fi alocate serviciilor aeronautice mobile (R) într-o anumitã regiune trebuie limitate la un anumit numãr, pentru cerinţele operaţionale din acea regiune.
    NOTÃ:
    Numãrul frecvenţelor necesare într-o anumitã regiune este în mod normal determinat de Consiliu, pe baza recomandãrilor întrunirilor regionale de navigaţie aerianã. Caracteristicile echipamentelor VHF de bord cunoscute a fi utilizate pe scarã largã în regiune vor fi luate în considerare pentru aceastã determinare.
    4.2. Utilizare benzii de frecvenţe 108-117,975 MHz
    4.2.1. Banda de frecvenţe 108-117,975 MHz trebuie sã fie alocatã dupã cum urmeazã:
    - Banda 108-111,975 MHz:
    a) ILS, în conformitate cu paragraful 4.2.2 şi RACR-CNS, volumul I, paragraful 3.1.3;
    b) VOR, cu condiţia ca:
    1. sã nu se producã nicio intereferenţã pe canalul adiacent funcţionãrii ILS-ului;
    2. sã fie utilizate numai frecvenţele care se terminã într-un numãr par de zecimi de megahertz sau se terminã într-un numãr par de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz;
    c) sisteme de îmbunãtãţire a performanţelor la sol (GBAS) al GNSS, în conformitate cu RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu condiţia ca ILS-ul sau VOR-ul sã nu fie interferate.
    NOTÃ:
    Criteriile de separare geograficã între echipamentele ILS şi GBAS, aplicabile serviciilor de comunicaţie GBAS şi VHF ce funcţioneazã în banda 118-137 MHz, sunt în curs de elaborare. Pânã când aceste criterii vor fi definite şi incluse în prezenta reglementare, se prevede ca frecvenţele din banda 112,050-117,900 MHz sã fie utilizate pentru alocãri GBAS.
    - Banda 111,975-117,975 MHz:
    a) VOR;
    b) sistemele de îmbunãtãţire a performanţelor la sol (GBAS) al GNSS, conform RACR-CNS, volumul I, pct. 3.7.3.5, cu condiţia ca VOR-ul sã nu fie interferat.
    NOTA 1:
    Materialul de îndrumare referitor la separarea în distanţã necesarã pentru prevenirea interferenţelor între echipamentele ILS şi VOR ce funcţioneazã în banda de frecvenţe 108-111,975 MHz se gãseşte în PIAC-CNS, volumul I, anexa C, secţiunea 3.
    NOTA 2:
    Materialul de îndrumare referitor la separarea în distanţã necesarã pentru prevenirea interferenţelor între echipamentele VOR şi GBAS ce funcţioneazã în banda de frecvenţe 112,050-117,900 MHz se gãseşte în PIAC-CNS, volumul I, anexa D, secţiunea 7.2.1.
    4.2.2. Pentru planificarea alocãrilor regionale, frecvenţele destinate echipamentelor ILS trebuie selectate în urmãtoarea ordine:
    a) frecvenţele de ILS Direcţie care se terminã în numãr impar de zecimi de megahertz şi frecvenţele asociate acestora pentru ILS Pantã;
    b) frecvenţele de ILS Direcţie care se terminã în numãr impar de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz şi frecvenţele asociate acestora pentru ILS Pantã.
    4.2.2.1. Prin acord regional se pot utiliza canale ILS identificate prin frecvenţe ILS Direcţie din banda 108-111,975 MHz, care se terminã în numãr impar de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, atunci când acesta devine aplicabil în condiţiile urmãtoare:
    a) pentru utilizare restricţionatã, începând cu 1 data de ianuarie 1973;
    b) pentru utilizare generalã, începând cu data de 1 ianuarie 1976.
    NOTÃ:
    Vezi nota de la pct. 4.2.3.1.
    4.2.3. Pentru planurile regionale de alocare a frecvenţelor, frecvenţele alocate echipamentelor VOR trebuie selectate în urmãtoarea ordine:
    a) frecvenţele din banda 111,975-117,975 MHz, care se terminã în numãr impar de zecimi de megahertz;
    b) frecvenţele din banda 111,975-117,975 MHz, care se terminã în numãr par de zecimi de megahertz;
    c) frecvenţele din banda 108-111,975 MHz, care se terminã în numãr par de zecimi de megahertz;
    d) frecvenţele din banda 111,975-117,975 MHz, care se terminã în 50 kHz, cu excepţia celor prevãzute la pct. 4.2.3.1;
    e) frecvenţele din banda 108-111,975 MHz, care se terminã în numãr par de zecimi de megahertz, urmat de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, cu excepţia celor prevãzute la pct. 4.2.3.1.
    4.2.3.1. Frecvenţele pentru echipamentele VOR, care se terminã în numãr par de zecimi de megahertz şi de cifra 5 pentru sutimi de megahertz, în banda 108-111,975 MHz, şi toate frecvenţele care se terminã în 50 kHz din banda 111,975-117,975 MHz pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, în condiţiile urmãtoare:
    a) în banda 111,975-117,975 MHz pentru utilizare restricţionatã;
    b) pentru utilizare generalã, în banda 111,975-117,975 MHz, la o datã fixatã de cãtre Consiliu, însã la cel puţin un an dupã data aprobãrii acordului regional avut în vedere;
    c) pentru utilizare generalã, în banda 108-111,975 MHz, la o datã fixatã de cãtre Consiliu, însã la cel puţin 2 ani sau mai mult dupã aprobarea acordului regional avut în vedere.
    NOTÃ:
    Prin utilizare restricţionatã, aşa cum este menţionatã la pct. 4.2.2.1 lit. a) şi pct. 4.2.3.1 lit. a), se înţelege cã frecvenţele nu sunt utilizate de cãtre o aeronavã echipatã corespunzãtor decât dacã:
    a) funcţionarea echipamentelor ILS sau VOR care nu pot utiliza aceste frecvenţe sã fie protejatã la interferenţe;
    b) nu va fi impusã o cerinţã generalã pentru echipamentele ILS sau VOR de bord de a fi capabile sã opereze pe aceste frecvenţe;
    c) nu sunt admise derogãri pentru serviciul operaţional furnizat operatorilor internaţionali care utilizeazã sisteme de bord funcţionând pe frecvenţe cu ecart de 100 kHz.
    4.2.4. Pentru a proteja funcţionarea echipamentului VOR de bord pe durata etapelor iniţiale de instalare a VOR-urilor cu un ecart de 50 kHz într-o regiune în care instalaţiile existente nu pot fi complet conforme cu prevederile din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, toate echipamentele VOR existente în zona de interferenţã a unei facilitãţi ce utilizeazã un ecart de 50 kHz trebuie modificate pentru a fi conforme cu prevederile RACR-CNS, volumul I, pct. 3.3.5.7.
    4.2.5. Dispunerea frecvenţelor. Separarea geograficã dintre facilitãţile ce opereazã pe aceleaşi frecvenţe sau pe frecvenţe adiacente va fi determinatã la nivel regional şi trebuie sã se bazeze pe urmãtoarele criterii:
    a) zonele de acţiune ale facilitãţilor;
    b) altitudinea maximã de zbor a aeronavei ce utilizeazã facilitãţile;
    c) dorinţa de a menţine altitudinea minimã IFR atât de jos pe cât permite terenul.
    NOTÃ:
    Materialul de îndrumare privind acest subiect este conţinut în anexele la PIAC-CNS, volumul V.
    4.2.6. Pentru a micşora problemele legate de congestia frecvenţelor în amplasamentele în care douã echipamente distincte ILS deservesc capetele opuse ale aceleiaşi piste sau diferitelor piste ale aceluiaşi aeroport, alocarea aceloraşi perechi de frecvenţe pentru ILS Direcţie şi Pantã trebuie sã fie permisã în urmãtoarele condiţii:
    a) circumstanţele operaţionale sã o permitã;
    b) fiecare ILS Direcţie sã aibã un semnal de identificare diferit;
    c) sã existe sisteme de interblocare astfel încât numai echipamentele ILS Direcţie şi Pantã de la o singurã pistã sã fie operaţionale.
    NOTÃ:
    Prevederile ce trebuie avute în vedere sunt cuprinse în RACR-CNS, volumul I, pct. 3.1.2.7.2 şi 3.1.3.9.

    Tabelul 4-2



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────
Grupa   Canale DME           Perechi asociate de canale VHF       Observaţii           │  Procedura de
                                                                                       │     alocare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────
  1   Pare:                   ILS cu ecart de 100 kHz                                  │
      de la 18X pânã la 56X                                                            │
                                                                                       │
  2   Pare:                                                                            │
      de la 18Y pânã la 56Y   ILS cu ecart de 50 kHz                                   │
                                                                                       │
  3   Pare:                   VOR cu ecart de 50 kHz        Utilizat în mod normal în  │Pentru utilizare
      de la 80Y pânã la 118Y  zecimi impare de MHz          cazul în care un singur    │generalã
                                                            canal DME este pereche cu  │(vezi pct. 4.3.1)
  4   Impare:                                               ILS şi este parte a MLS    │
      de la 17Y pânã la 55Y   VOR cu ecart de 50 kHz                                   │
                                                                                       │
  5   Impare:                 VOR cu ecart de 50 kHz                                   │
      de la 81Y pânã la 119Y  zecimi pare de MHz                                       │
──────────────────────────────────────────────────────────                             ├────────────────
  6   Pare:                   Niciun canal pereche asociat                             │
      de la 18W pânã la 56W   VHF                                                      │
                                                                                       │
  7   Pare:                   Niciun canal pereche asociat                             │
      de la 18Z pânã la 56Z   VHF                                                      │
                                                                                       │
  8   Pare:                   Niciun canal pereche asociat                             │Pentru utilizare
      de la 80Z pânã la 118Z  VHF                                                      │ulterioarã
                                                                                       │(vezi pct. 4.3.2)
  9   Impare:                 Niciun canal pereche asociat                             │
      de la 17Z pânã la 55Z   VHF                                                      │
                                                                                       │
  10  Impare:                 Niciun canal pereche asociat
      de la 81Z pânã la 119Z  VHF



    NOTĂ?:
    Canalele DME din cadrul grupelor 1 şi 2 pot fi utilizate în asociere cu ILS şi/sau MLS. Canalele DME din cadrul grupelor 3, 4 şi 5 pot fi utilizate în asociere cu VOR sau MLS.
    4.3. Utilizarea benzii de frecvenţe 960-1 215 MHz pentru DME
    NOTÃ:
    Materiale informative privind planificarea frecvenţelor canalelor DME sunt date în RACR-CNS, volumul I, anexa C, secţiunea 7.
    4.3.1. Canalele de operare ale DME purtând sufixul "X" sau "Y" din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese într-o manierã generalã fãrã restricţie.
    NOTÃ:
    Planul privind utilizarea canalelor pereche asigurã utilizarea anumitor canale Y împreunã cu VOR sau MLS. Materialul de îndrumare din RACR-CNS, volumul I, anexa C, secţiunea 7, include prevederi specifice relative la situaţiile în care acelaşi canal sau un canal adiacent este utilizat în cadrul aceleiaşi zone pentru ambele sisteme.
    4.3.2. Canalele DME purtând sufixul "W" sau "Z" din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A, trebuie alese pe baza acordului regional în momentul în care acestea devin aplicabile în conformitate cu urmãtoarele:
    a) utilizarea regionalã restricţionatã începând cu sau dupã data, luând data cea mai recentã:
    1. 1 ianuarie 1989; sau
    2. la o datã stipulatã de cãtre Consiliu, data fiind o perioadã de 2 ani sau mai mult, ulterioarã aprobãrii acordului regional avut în vedere;
    b) pentru utilizarea generalã începând cu sau dupã data, luând data cea mai recentã:
    1. 1 ianuarie 1995; sau
    2. la o datã stipulatã de cãtre Consiliu, data fiind o perioadã de 2 ani sau mai mult, ulterioarã aprobãrii acordului regional avut în vedere.
    NOTÃ:
    Utilizare restricţionatã înseamnã utilizarea limitatã a canalului de cãtre aeronave echipate adecvat şi în aşa fel încât:
    a) echipamentul DME existent care nu poate opera pe aceste canale multiplexate sã fie protejat la interferenţe;
    b) nu va fi impusã o cerinţã generalã privind dotarea aeronavei cu echipament DME de bord, compatibil pentru operarea pe aceste canale multiplexate;
    c) serviciul operaţional furnizat operatorilor internaţionali care utilizeazã echipamentul DME fãrã capacitatea de a utiliza canale multiplexate nu este derogat.
    4.3.3. Pentru planificarea alocãrii pe plan regional, canalele DME asociate cu MLS trebuie sã fie selectate din tabelul 4-2.
    4.3.3.1. Grupele de la 1 la 5. Aceste canale DME vor fi utilizate în general. Pentru selectarea canalelor pentru alocare, sunt aplicabile urmãtoarele reguli:
    a) atunci când un sistem MLS/DME este destinat operãrii pe o pistã, în asociere cu un sistem ILS, canalul DME, dacã este posibil, trebuie selectat din cadrul grupei 1 sau 2 şi asociat cu perechea de frecvenţã ILS, aşa cum este indicat în tabelul pentru canale DME şi perechi asociate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A. În cazurile în care protecţia frecvenţei nu poate fi fãcutã pentru toate cele 3 componente, canalul MLS poate fi selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5;
    b) atunci când un canal MLS/DME este destinat operãrii pe o pistã fãrã ILS, canalul DME ce urmeazã sã fie utilizat va fi de preferinţã selectat din cadrul grupei 3, 4 sau 5.
    4.3.3.2. Grupele de la 6 la 10. Aceste canale DME pot fi utilizate pe baza unui acord regional, atunci când acestea au devenit aplicabile, conform condiţiilor specificate la pct. 4.3.2.
    4.3.4. Coordonarea alocãrii canalelor regionale DME trebuie sã fie efectuatã conform specificaţiilor OACI.
    4.4. Utilizarea benzii de frecvenţe 5 030,4-5 150,0 MHz
    NOTA 1:
    Materialul de ghidare privind planificarea protecţiei frecvenţelor sistemelor MLS este conţinut în cadrul PIAC-CNS, volumul I, anexa G.
    NOTA 2:
    Materialul cu privire la determinarea distanţelor de coordonare dintre sistemele MLS şi staţiile de sol ce furnizeazã legãturi cu sateliţii mobili negeostaţionari este conţinut în cadrul Recomandãrii ITU-R S.1342.
    4.4.1. Canalele MLS trebuie sã fie selectate din RACR-CNS, volumul I, cap. 3, tabelul A.
    4.4.2. În scopul planificãrii regionale, canalele MLS trebuie sã fie selectate în conformitate cu condiţiile specificate la pct. 4.3.3 pentru DME-ul asociat.
    4.4.3. Alocãrile de canale, suplimentar faţã de cele specificate la pct. 4.4.1, trebuie fãcute în cadrul subbenzii 5030,4-5150,0 MHz, dupã cum este necesar, pentru a satisface cerinţele ulterioare cu privire la navigaţia aerianã.

    ANEXÃ LA CAPITOLUL 4
    Lista frecvenţelor alocabile



────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────
     Frecvenţã (MHz)             Observaţii             │ Frecvenţã (MHz)          Observaţii
────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────
  121,5               Frecvenţã de urgenţã              │  121,95     ─┐
  123,1               Frecvenţã auxiliarã SAR           │  121,625     │
────────────────────────────────────────────────────────┤  121,675     │   Rezervate pentru
  121,60      ─┐                                        │  121,725     │   comunicaţii pe suprafaţa
  121,65       │   Rezervate pentru comunicaţii         │  121,775      >  aerodromului
  121,70       │   pe suprafaţa aerodromului            │  121,825     │   [vezi tabelul 4-1, lit. c)]
  121,75        >  [vezi tabelul 4-1, lit. c)]          │  121,875     │
  121,80       │                                        │  121,925     │
  121,85       │                                        │  121,975    ─┘
  121,90      ─┘
                                        GRUPA A
                                      Frecvenţe (MHz)
────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
 118,00  118,90  119,80  120,70  123,80  124,70  125,60 │126,50  127,40  128,30  129,20  131,20
 118,10  119,00  119,90  120,80  123,90  124,80  125,70 │126,60  127,50  128,40  129,30  131,30
 118,20  119,10  120,00  120,90  124,00  124,90  125,80 │126,70  127,60  128,50  129,40  131,40
 118,30  119,20  120,10  121,00  124,10  125,00  125,90 │126,80  127,70  128,60  129,50  131,50
 118,40  119,30  120,20  121,10  124,20  125,10  126,00 │126,90  127,80  128,70  129,60  131,60
 118,50  119,40  120,30  121,20  124,30  125,20  126,10 │127,00  127,90  128,80  130,90  131,70
 118,60  119,50  120,40  121,30  124,40  125,30  126,20 │127,10  128,00  128,90  131,00  131,80
 118,70  119,60  120,50  121,40  124,50  125,40  126,30 │127,20  128,10  129,00  131,10  131,90
 118,80  119,70  120,60  123,70  124,60  125,50  126,40 │127,30  128,20  129,10

                                        GRUPA B
                                     Frecvenţe (MHz)
────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
 118,05  118,95  119,85  120,75  123,95  124,85  125,75 │126,65  127,55  128,45  129,25  131,25
 118,15  119,05  119,95  120,85  124,05  124,95  125,85 │126,75  127,65  128,55  129,35  131,35
 118,25  119,15  120,05  120,95  124,15  125,05  125,95 │126,85  127,75  128,65  129,45  131,45
 118,35  119,25  120,15  121,05  124,25  125,15  126,05 │126,95  127,85  128,75  129,55  131,55
 118,45  119,35  120,25  121,15  124,35  125,25  126,15 │127,05  127,95  128,85  129,65  131,65
 118,55  119,45  120,35  121,25  124,45  125,35  126,25 │127,15  128,05  128,95  130,95  131,75
 118,65  119,55  120,45  121,35  124,55  125,45  126,35 │127,25  128,15  129,05  131,05  131,85
 118,75  119,65  120,55  123,75  124,65  125,55  126,45 │127,35  128,25  129,15  131,15  131,95
 118,85  119,75  120,65  123,85  124,75  125,65  126,55 │127,45  128,35

                                       GRUPA C
                                     Frecvenţe (MHz)
────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
 132,00  132,35  132,70  133,05  133,40  133,75  134,10 │134,45  134,80  135,10  135,40  135,70
 132,05  132,40  132,75  133,10  133,45  133,80  134,15 │134,50  134,85  135,15  135,45  135,75
 132,10  132,45  132,80  133,15  133,50  133,85  134,20 │134,55  134,90  135,20  135,50  135,80
 132,15  132,50  132,85  133,20  133,55  133,90  134,25 │134,60  134,95  135,25  135,55  135,85
 132,20  132,55  132,90  133,25  133,60  133,95  134,30 │134,65  135,00  135,30  135,60  135,90
 132,25  132,60  132,95  133,30  133,65  134,00  134,35 │134,70  135,05  135,35  135,65  135,95
 132,30  132,65  133,00  133,35  133,70  134,05  134,40 │134,75

                                      GRUPA D
                                   Frecvenţe (MHz)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
132,025  132,525  133,025  133,525  134,025  134,525  135,025  135,525  136,000  136,250  136,500 136,750
132,075  132,575  133,075  133,575  134,075  134,575  135,075  135,575  136,025  136,275  136,525 136,775
132,125  132,625  133,125  133,625  134,125  134,625  135,125  135,625  136,050  136,300  136,550 136,800
132,175  132,675  133,175  133,675  134,175  134,675  135,175  135,675  136,075  136,325  136,575 136,825
132,225  132,725  133,225  133,725  134,225  134,725  135,225  135,725  136,100  136,350  136,600 136,850
132,275  132,775  133,275  133,775  134,275  134,775  135,275  135,775  136,125  136,375  136,625 136,875
132,325  132,825  133,325  133,825  134,325  134,825  135,325  135,825  136,150  136,400  136,650 136,900
132,375  132,875  133,375  133,875  134,375  134,875  135,375  135,875  136,175  136,425  136,675 136,925
132,425  132,925  133,425  133,925  134,425  134,925  135,425  135,925  136,200  136,450  136,700 136,950
132,475  132,975  133,475  133,975  134,475  134,975  135,475  135,975  136,225  136,475  136,725 136,975

                                      GRUPA E
                                   Frecvenţe (MHz)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
118,025  118,925  119,825  120,725  123,925  124,825  125,725  126,575  127,425  128,275  129,125 131,175
118,075  118,975  119,875  120,775  123,975  124,875  125,775  126,625  127,475  128,325  129,175 131,225
118,125  119,025  119,925  120,825  124,025  124,925  125,825  126,675  127,525  128,375  129,225 131,275
118,175  119,075  119,975  120,875  124,075  124,975  125,875  126,725  127,575  128,425  129,275 131,325
118,225  119,125  120,025  120,925  124,125  125,025  125,925  126,775  127,625  128,475  129,325 131,375
118,275  119,175  120,075  120,975  124,175  125,075  125,975  126,825  127,675  128,525  129,375 131,425
118,325  119,225  120,125  121,025  124,225  125,125  126,025  126,875  127,725  128,575  129,425 131,475
118,375  119,275  120,175  121,075  124,275  125,175  126,075  126,925  127,775  128,625  129,475 131,525
118,425  119,325  120,225  121,125  124,325  125,225  126,125  126,975  127,825  128,675  129,525 131,575
118,475  119,375  120,275  121,175  124,375  125,275  126,175  127,025  127,875  128,725  129,575 131,625
118,525  119,425  120,325  121,225  124,425  125,325  126,225  127,075  127,925  128,775  129,625 131,675
118,575  119,475  120,375  121,275  124,475  125,375  126,275  127,125  127,975  128,825  129,675 131,725
118,625  119,525  120,425  121,325  124,525  125,425  126,325  127,175  128,025  128,875  130,925 131,775
118,675  119,575  120,475  121,375  124,575  125,475  126,375  127,225  128,075  128,925  130,975 131,825
118,725  119,625  120,525  123,725  124,625  125,525  126,425  127,275  128,125  128,975  131,025 131,875
118,775  119,675  120,575  123,775  124,675  125,575  126,475  127,325  128,175  129,025  131,075 131,925
118,825  119,725  120,625  123,825  124,725  125,625  126,525  127,375  128,225  129,075  131,125 131,975
118,875  119,775  120,675  123,875  124,775  125,675

                                             GRUPA F
                               [vezi, de asemenea, tabelul 4-1 (bis)]
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     118,000-121,400                     121,600-123,050                    123,150-136,475
    în trepte de 8,33 kHz              în trepte de 8,33 kHz               în trepte de 8,33 kHz
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


                                      --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, ORDIN nr. 260 din 6 aprilie 2011

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016