Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 256 din 23 octombrie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare aplicabile comertului intracomunitar cu produse de origine animala
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006
ORDIN nr. 256 din 23 octombrie 2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare aplicabile comerţului intracomunitar cu produse de origine animala
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARÃ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006
Având în vedere prevederile <>art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al <>art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia,
vazand Referatul de aprobare nr. 86.388 din 28 august 2006 şi nr. 34.216 din 25 august 2006, întocmit de Direcţia de igiena şi sãnãtate publica veterinara şi Direcţia generalã de inspecţii şi coordonare P.I.F. din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor,
preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare aplicabile comerţului intracomunitar cu produse de origine animala, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 21/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare pentru comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de origine animala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 şi 155 bis din 11 martie 2003.
(2) De la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, referirile fãcute la ordinul menţionat la alin. (1) se vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.
ART. 4
Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 89/662/CEE privind controalele veterinare aplicabile comerţului intracomunitar în vederea realizãrii pieţei interne, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 395 din 30 decembrie 1989, p. 13, astfel cum a fost modificatã ultima data de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/41/CE , publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 157 din 30 aprilie 2004, p. 33.
ART. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
p. Preşedintele Autoritãţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor,
Chetan Radu Roatis
Bucureşti, 23 octombrie 2006.
Nr. 256.
ANEXA
NORMA SANITARÃ VETERINARA
privind controalele veterinare aplicabile
comerţului intracomunitar cu produse de origine animala
ART. 1
Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 6, controalele veterinare care se efectueazã asupra produselor de origine animala, cuprinse în actele menţionate în anexa şi care sunt destinate comerţului, nu se mai efectueazã la frontiera, ci în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
ART. 2
În sensul prezentei norme sanitare veterinare, se înţelege prin:
1. control veterinar - orice control fizic şi/sau formalitate administrativã care se aplica produselor la care se face referire în art. 1 şi care este destinat protecţiei, directe sau indirecte, a sãnãtãţii publice ori a sãnãtãţii animalelor;
2. comerţ - comerţul cu produse între statele membre în înţelesul art. 9 alin. (2) din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene;
3. unitate - orice întreprindere care produce, depoziteaza sau prelucreaza produsele la care se face referire în art. 1;
4. autoritate competenta - Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor competenta sa efectueze controale veterinare sau orice autoritate cãreia aceasta i-a delegat competenta respectiva;
5. medic veterinar oficial - medicul veterinar desemnat de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor.
CAP. I
Controale la origine
ART. 3
(1) Sunt destinate comerţului numai produsele la care se face referire în art. 1, care au fost obţinute, controlate, marcate şi etichetate în conformitate cu reglementãrile comunitare, pentru destinaţia respectiva, şi care sunt însoţite de un certificat de sãnãtate, certificat de sãnãtate animala sau de orice alt document prevãzut de reglementãrile veterinare comunitare pana la destinatarul final menţionat în acestea; unitãţile de origine trebuie sa se asigure, printr-un autocontrol permanent, ca astfel de produse respecta aceste cerinţe; fãrã a aduce atingere sarcinilor de monitorizare încredinţate medicului veterinar oficial în baza legislaţiei comunitare, autoritatea competenta trebuie sa efectueze controale regulate asupra unitãţilor, pentru a se convinge ca produsele destinate comerţului respecta cerinţele comunitare sau, în cazurile prevãzute la alin. (3), cerinţele statului membru de destinaţie; atunci când exista suspiciuni asupra faptului ca nu sunt îndeplinite aceste cerinţe, autoritatea competenta trebuie sa efectueze controalele necesare, iar dacã suspiciunea este confirmatã, sa ia mãsurile corespunzãtoare, care pot include retragerea autorizaţiei.
(2) Atunci când transportul implica mai multe locuri de destinaţie, produsele trebuie sa fie grupate în tot atâtea loturi câte locuri de destinaţie sunt; fiecare lot trebuie sa fie însoţit de certificatul sau documentul menţionat anterior; atunci când produsele la care se referã art. 1 sunt destinate exportului cãtre o ţara terta, transportul trebuie sa rãmânã sub supraveghere vamalã pana la punctul de ieşire de pe teritoriul Comunitãţii Europene.
(3) Dacã România realizeazã importuri facultative din anumite tari terţe, trebuie sa informeze Comisia Europeanã şi celelalte state membre ale Uniunii Europene de existenta unor astfel de importuri; în situaţia în care produsele sunt introduse pe teritoriul Comunitãţii Europene de un alt stat membru al Uniunii Europene, acesta trebuie sa efectueze un control al documentelor privind originea şi destinaţia produselor, în conformitate cu art. 6 alin. (1); în situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competenta interzice reexpedierea de pe teritoriul României a produselor respective, în afarã de cazul în care acestea sunt destinate altui stat membru ce utilizeazã aceeaşi opţiune.
ART. 4
(1) Autoritatea competenta a României, ca stat membru de expediere, trebuie sa ia mãsurile necesare pentru a se asigura ca operatorii respecta cerinţele veterinare în toate etapele producţiei, depozitarii, comercializãrii şi transportului produselor menţionate la art. 1. Produsele de origine animala, cuprinse în actele menţionate în anexa, sunt controlate în acelaşi mod, din punct de vedere veterinar, indiferent dacã acestea sunt destinate comerţului intracomunitar sau pieţei naţionale.
(2) Autoritatea competenta a României, ca stat membru de expediere, trebuie sa ia mãsurile administrative, legale sau penale corespunzãtoare pentru a sanctiona orice încãlcare a legislaţiei veterinare de cãtre persoanele fizice sau juridice, atunci când se descoperã ca reglementãrile comunitare au fost incalcate, în special atunci când se constata ca certificatele sau documentele întocmite nu corespund stãrii reale a produselor ori ca stampilele de sãnãtate publica au fost aplicate produselor care nu respecta aceste reguli.
CAP. II
Controale la sosirea la destinaţie
ART. 5
(1) În situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competenta trebuie sa aplice urmãtoarele mãsuri:
a) verifica, la locurile de destinaţie ale produselor, prin intermediul controalelor veterinare prin sondaj, nediscriminatorii, faptul ca au fost respectate cerinţele prevãzute la art. 3; în acelaşi timp, aceasta preleveaza probe. Suplimentar, în situaţia în care România este stat membru de tranzit sau de destinaţie şi autoritatea competenta deţine informaţii care conduc la suspiciunea unei nereguli, pot fi, de asemenea, efectuate controale în timpul transportului de produse pe teritoriul sau, incluzând controalele privind conformitatea în ceea ce priveşte mijloacele de transport;
b) atunci când produsele la care se face referire în art. 1, ce provin dintr-un alt stat membru, sunt destinate:
(i) unei unitãţi aflate sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial, acesta trebuie sa se asigure ca numai produsele care îndeplinesc cerinţele prevãzute la art. 3 alin. (1), cu privire la marcare şi documentele de însoţire, sunt însoţite de documentul prevãzut de reglementãrile tarii de destinaţie şi sunt admise în acea unitate;
(ii) unui intermediar autorizat care divizeaza loturile ori unei întreprinderi comerciale cu sucursale multiple sau oricãrei unitãţi care nu este supusã supravegherii permanente, aceştia trebuie sa verifice, înainte ca lotul sa fie divizat sau comercializat, prezenta marcilor, a certificatului sau a documentelor menţionate la lit. b) pct. (i) şi sa notifice autoritãţii competente orice neregularitate sau abatere;
(iii) altor destinatari, în special atunci când întreg lotul este parţial descãrcat în timpul transportului, lotul descãrcat trebuie sa fie însoţit, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1), de originalul certificatului menţionat la lit. b) pct. (i);
c) garanţiile, care trebuie sa fie furnizate de destinatarii la care se face referire în lit. b) pct. (ii) şi (iii), trebuie sa fie specificate într-o convenţie încheiatã cu autoritatea competenta, ce urmeazã sa fie semnatã în momentul înregistrãrii anterioare prevãzute la alin. (3). Autoritatea competenta trebuie sa efectueze controale randomizate pentru a verifica conformitatea cu aceste garanţii.
(2) Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 4, în cazul în care nu au fost stabilite standardele comunitare adoptate prin reglementãri comunitare, atunci când România este stat membru de destinaţie, autoritatea competenta poate solicita, respectând prevederile generale ale Tratatului de instituire a Comunitãţii Europene, ca unitatea de origine sa aplice standardele în vigoare, în baza reglementãrilor naţionale. Atunci când România este stat membru de origine, autoritatea competenta trebuie sa se asigure ca produsul în cauza respecta aceste cerinţe.
(3) Operatorii care deţin produse ce le-au fost livrate dintr-un alt stat membru sau care divizeaza complet un lot de astfel de produse trebuie:
a) sa se supunã, dacã autoritatea competenta solicita, înregistrãrii prealabile;
b) sa ţinã un registru în care sunt înregistrate astfel de livrãri;
c) sa raporteze sosirea produselor dintr-un alt stat membru, dacã este solicitat acest lucru de cãtre autoritatea competenta, în mãsura în care se considera necesar, pentru a se efectua controalele menţionate la alin. (1);
d) sa pãstreze, pentru o perioada de cel puţin 6 luni, ce trebuie specificatã de cãtre autoritatea competenta, certificatele de sãnãtate sau documentele menţionate la art. 3, pentru a le putea prezenta autoritãţii competente, la cererea acesteia.
ART. 6
(1) În cursul controalelor efectuate la locurile în care pot fi aduse produse dintr-o ţara terta pe teritoriul României, asa cum se menţioneazã în Norma sanitarã veterinara care stabileşte principiile ce reglementeazã organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intra în Comunitatea Europeanã din tari terţe, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 206/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 4 septembrie 2006, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 97/78/CE , cum ar fi porturi, aeroporturi şi posturi de inspecţie la frontiera cu tari terţe, se iau urmãtoarele mãsuri:
a) este efectuat un control al documentelor care atesta originea produselor;
b) produsele ce provin din Comunitatea Europeanã sunt supuse regulilor privind controalele prevãzute la art. 5;
c) produsele din ţãrile terţe sunt supuse regulilor stabilite în norma sanitarã veterinara, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 206/2006, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 97/78/CE .
(2) Prin derogare de la alin. (1), toate produsele transportate cu mijloace de transport, ce asigura o legatura permanenta şi directa între doua puncte geografice ale Comunitãţii Europene, trebuie sa fie supuse reglementãrilor cu privire la inspecţie, stabilite la art. 5.
ART. 7
(1) Dacã în cursul unui control efectuat la locul de destinaţie a lotului sau în timpul transportului autoritatea competenta constata:
a) prezenta agenţilor responsabili de una dintre bolile la care se referã Norma sanitarã veterinara privind notificarea bolilor animalelor, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 82/894/CEE , de o zoonoza, boala sau orice alta cauza similarã care pot constitui un risc major pentru animale ori oameni sau ca produsele provin dintr-o zona în care evolueaza o boala epizootica, aceasta trebuie sa dispunã ca lotul sa fie distrus sau utilizat în alte scopuri stabilite de reglementãrile comunitare; costurile legate de distrugerea lotului trebuie sa fie suportate de expeditor sau reprezentantul sau; în situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competenta trebuie sa notifice imediat autoritãţilor competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene constatãrile fãcute, deciziile luate şi motivele acestor decizii; pot fi aplicate mãsurile de protecţie prevãzute la art. 9;
b) ca produsele nu îndeplinesc condiţiile stabilite de legislaţia nationala transpusa în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene sau în absenta deciziilor privind standardele comunitare prevãzute în legislaţia nationala ce transpune legislaţia comunitara, de standardele naţionale, aceasta poate, cu condiţia ca acest lucru sa fie permis de condiţiile de sãnãtate publica şi sãnãtate animala, sa dea expeditorului sau reprezentantului sau posibilitatea alegerii între:
(i) distrugerea produselor; sau
(ii) utilizarea produselor în alte scopuri, incluzând returnarea acestora cu acordul autoritãţii competente a tarii unitãţii de origine.
(2) Dacã se constata ca certificatul sau documentele conţin nereguli, expeditorului trebuie sa i se acorde o perioada de graţie, înainte de a se recurge la aceasta ultima posibilitate.
ART. 8
(1) În cazurile prevãzute la art. 7, autoritatea competenta a României, ca stat membru de destinaţie, trebuie sa contacteze fãrã întârziere autoritatea competenta a statului membru de expediere. În situaţia în care România este stat membru de expediere, autoritatea competenta trebuie sa ia toate mãsurile necesare şi sa notifice autoritãţii competente a statului membru de destinaţie natura controalelor efectuate, deciziile luate şi motivele care au stat la baza acestor decizii.
(2) Dacã autoritatea competenta considera ca astfel de mãsuri sunt inadecvate, aceasta împreunã cu autoritatea competenta a statului membru de expediere trebuie sa caute modalitãţi şi mijloace de remediere a situaţiei; dacã este cazul, aceasta poate implica o inspecţie la fata locului. În situaţia în care România este stat membru de expediere, autoritatea competenta trebuie sa colaboreze cu autoritatea competenta a statului membru de destinaţie în identificarea mijloacelor de remediere a situaţiei.
(3) Atunci când controalele prevãzute în art. 7 indica neregularitãţi repetate, autoritatea competenta a României, ca stat membru de destinaţie, trebuie sa informeze Comisia Europeanã şi departamentele veterinare ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
(4) În asteptarea concluziilor Comisiei Europene, la solicitarea statului membru de destinaţie, autoritatea competenta trebuie sa intensifice controalele asupra produselor ce provin de la unitatea în cauza şi, dacã exista motive serioase privind sãnãtatea animala sau publica, sa suspende autorizarea.
(5) În situaţia în care România este stat membru de destinaţie, autoritatea competenta poate sa isi intensifice controalele asupra produselor ce provin din aceeaşi unitate.
(6) Cu excepţia cazului prevãzut de alin. (9), drepturile de contestaţie existente în baza legislaţiei în vigoare în România impotriva dispoziţiilor autoritãţii competente nu vor fi afectate de prezenta norma sanitarã veterinara.
(7) Deciziile luate de autoritatea competenta a României, ca stat membru de destinaţie, şi motivele care au stat la baza acestor decizii trebuie sa fie notificate expeditorului sau reprezentantului sau şi autoritãţii competente a statului membru de expediere.
(8) Dacã expeditorul sau reprezentantul sau solicita astfel, deciziile şi motivele menţionate trebuie sa îi fie trimise în scris, cu detalii ale drepturilor de contestaţie, care îi sunt disponibile în baza legislaţiei în vigoare în România, ca stat membru de destinaţie, şi ale procedurii şi limitelor de timp aplicabile.
(9) În eventualitatea unui litigiu, cele doua pãrţi implicate au posibilitatea, dacã vor cãdea de acord, ca în decurs de maximum o luna sa supunã acest litigiu evaluãrii unui expert, al cãrui nume figureazã pe o lista a experţilor comunitari întocmitã de Comisia Europeanã. Costul consultãrii expertului este suportat de cãtre Comunitatea Europeanã.
(10) Experţii respectivi isi dau avizul în decurs de maximum 72 de ore sau dupã primirea rezultatelor oricãror analize. Pãrţile respecta avizul expertului cu privire la legislaţia veterinara comunitara.
(11) Costurile returnarii transportului, depozitarii produselor, folosirii în alte scopuri sau distrugerii acestora trebuie sa fie suportate de destinatar.
CAP. III
Prevederi comune
ART. 9
(1) Autoritatea competenta a României trebuie sa notifice imediat celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene orice focar de boala de pe teritoriul sau, altul decât cel la care se referã norma sanitarã veterinara aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 82/894/CEE , orice zoonoze, boli sau alte cauze susceptibile de a constitui un risc serios pentru sãnãtatea animalelor sau pentru sãnãtatea publica.
(2) În situaţia în care România este stat membru de origine, autoritatea competenta trebuie sa aplice imediat mãsurile de prevenire sau de combatere prevãzute de regulile comunitare, în special determinarea zonelor tampon prevãzute de aceste reguli, sau sa adopte orice alta mãsura pe care o considera corespunzãtoare.
(3) Autoritatea competenta a Romanei, ca stat membru de destinaţie sau tranzit care, în cursul unui control la care se face referire la art. 5, a stabilit existenta uneia dintre bolile sau cauzele prevãzute la alin. (1), poate lua, dacã este necesar, mãsurile de precautie prevãzute de regulile comunitare.
(4) Pana la luarea mãsurilor de cãtre Comisia Europeanã, autoritatea competenta a României, ca stat membru de destinaţie, poate lua, din motive serioase privind sãnãtatea publica sau animala, mãsuri de protecţie interimare cu privire la unitãţile în cauza sau, în cazul unei boli epizootice, cu privire la zona de protecţie prevãzutã de regulile comunitare.
(5) Mãsurile luate de autoritatea competenta trebuie sa fie notificate fãrã întârziere Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
(6) La cererea autoritãţii competente sau la initiativa Comisiei Europene, unul ori mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot merge imediat la locul în cauza pentru a examina, în colaborare cu autoritãţile competente, mãsurile luate şi vor emite un aviz cu privire la aceste mãsuri.
ART. 10
Autoritatea competenta trebuie sa numeascã departamentul sau departamentele veterinare responsabile cu efectuarea controalelor veterinare şi cu colaborarea cu departamentele de inspecţie ale celorlalte state membre.
ART. 11
(1) Oficialii departamentelor veterinare şi, dupã caz, în colaborare cu oficiali ai altor departamente împuternicite în acest scop sunt autorizaţi:
a) sa efectueze inspecţii ale clãdirilor, birourilor, laboratoarelor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, unitãţilor şi echipamentului, produselor de curatare şi întreţinere, procedurilor utilizate pentru producerea, prelucrarea, marcarea, etichetarea şi prezentarea acestor produse;
b) sa efectueze controale privind respectarea de cãtre personal a cerinţelor stabilite de prevederile anexei la prezenta norma sanitarã veterinara;
c) sa preleveze probe din produsele ţinute pentru a fi depozitate sau vândute, transportate ori comercializate;
d) sa examineze materialul documentar sau informatic relevant pentru controalele efectuate ulterior mãsurilor ce se iau în baza art. 3 alin. (1).
(2) În acest scop, aceştia trebuie sa primeascã de la unitãţile care sunt controlate cooperarea necesarã pentru realizarea sarcinilor lor.
ART. 12
Anexa face parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara.
ANEXA
la norma sanitarã veterinara
LEGISLAŢIE VETERINARA
CAP. I
Norma sanitarã veterinara ce stabileşte reguli de sãnãtate animala care reglementeazã producţia, procesarea, distribuţia şi introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 39/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 2002/99/CE
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE care stabileşte reguli specifice de igiena pentru alimente de origine animala, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 139 din 30 aprilie 2004, p. 55
CAP. II
Norma sanitarã veterinara care stabileşte condiţiile de sãnãtate a animalelor şi de sãnãtate publica care reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul în România de produse care nu sunt supuse cerinţelor şi regulilor specifice, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 98/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 4 martie 2004, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 92/118/CEE
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1.774/2002 ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, p. 1.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
