Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 252 din 23 decembrie 2002  privind punerea in aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate in baza   Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 252 din 23 decembrie 2002 privind punerea in aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate in baza Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

EMITENT: CONSILIUL CONCURENTEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 17 martie 2003

În baza:
- <>Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;
- prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 , precum şi ale <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,
preşedintele Consiliului Concurentei emite urmãtorul ordin:

ART. 1
În urma aprobãrii în plenul Consiliului Concurentei şi ca urmare a avizului favorabil al Consiliului Legislativ, se pun în aplicare urmãtoarele regulamente şi instrucţiuni:
- Regulament multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii;
- Regulament multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investiţii în sectoare industriale nespecifice;
- Instrucţiuni privind ajutorul de stat acordat sub forma garanţiilor.
ART. 2
Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmãri punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin împreunã cu regulamentele şi instrucţiunile prevãzute la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,
THEODOR VALENTIN PURCAREA

Bucureşti, 23 decembrie 2002.
Nr. 252.

REGULAMENT MULTISECTORIAL
privind ajutorul de stat regional pentru proiecte
mari de investiţii

INTRODUCERE
Scopul notificãrii şi autorizãrii ajutoarelor de stat acordate de autoritãţile publice sau de organismele care administreazã surse ale statului este de a urmãri mãsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piata în care preţurile produselor şi tarifele serviciilor sunt reglate de cerere şi oferta.
Orice intenţie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie sa fie notificatã Consiliului Concurentei. Fãrã autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.
Elaborarea unui cadru juridic care reglementeazã materia ajutorului de stat reprezintã continuarea armonizarii legislaţiei româneşti cu legislaţia europeanã, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã.
La 13 februarie 2002 Comisia Europeanã a aprobat o reforma majorã, mai rapida, mai simpla şi mai riguroasã de stabilire a sistemului de control privind sprijinul guvernamental pentru investiţiile mari din Uniunea Europeanã. Asa-numitul Cadru multisectorial privind ajutorul regional pentru proiectele mari de investiţii va crea o transparenta mai mare şi va reduce nivelul total al subvenţiilor acordate în Uniunea Europeanã, în beneficiul unei concurente sanatoase, precum şi în beneficiul contribuabilului. Reforma va creste responsabilitatea statelor membre în implementarea reglementãrilor privind ajutorul de stat.
Pentru România introducerea unor reglementãri specifice ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investiţii reprezintã un pas necesar, în primul rând în analiza impactului pe care îl au aceste proiecte, cat şi în necesitatea stabilirii unor reguli în concordanta cu normele europene în domeniu.
Deoarece Comisia Europeanã a elaborat un nou Cadru multisectorial privind ajutorul regional pentru proiectele mari de investiţii, conceput ca un instrument de analiza mult mai flexibil, mai simplu şi mai transparent, pentru completarea legislaţiei ajutorului de stat din ţara noastrã a fost necesarã elaborarea a doua regulamente privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii, care se aplica diferenţiat ca data, în funcţie de sectoare:
- Regulament multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investiţii în sectoare industriale nespecifice - se aplica de la data publicãrii pana la data de 31 decembrie 2003, cu excepţia sectoarelor siderurgic, autovehiculelor şi fibrelor sintetice;
- Regulament multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii - se aplica de la data publicãrii pentru sectoarele siderurgic, autovehiculelor şi fibrelor sintetice şi de la data de 1 ianuarie 2004 pentru celelalte sectoare.
În temeiul <>art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 şi al <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.

CAP. 1
Dispoziţii generale

Domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Prezentul regulament se aplica ajutorului de stat regional acordat pentru proiecte mari de investiţii în sectoare industriale, altele decât cele prevãzute la alin. (2), începând cu data de 1 ianuarie 2004 pana la aderarea României la Uniunea Europeanã.
(2) Pentru sectorul siderurgic, asa cum este definit în anexa nr. 1, sectorul autovehiculelor, asa cum este definit în anexa nr. 2, şi sectorul fibrelor sintetice, asa cum este definit în anexa nr. 3, prezentul regulament se aplica de la data publicãrii lui.
ART. 2
Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) reprezintã cadrul general care se aplica ajutoarelor de stat regionale. În consecinta, prezentul regulament vine în completarea acestuia cu reguli particulare aplicabile acelei categorii speciale de ajutoare de stat regionale pe care o reprezintã ajutoarele de stat regionale pentru proiecte mari de investiţii, altele decât cele care sunt prevãzute de art. 3 şi 4.
ART. 3
Sectoarele specifice, cum sunt: agricultura, pescuitul, transporturile şi cel al carbunelui, vor fi supuse reglementãrilor specifice. Pana la adoptarea acestor reglementãri Consiliul Concurentei va aplica prevederile <>Legii nr. 143/1999 , cu completãrile ulterioare, şi ale regulamentelor emise în aplicarea acestei legi.
ART. 4
Prezentul regulament nu se aplica ajutoarelor de stat pentru restructurare, care sunt reglementate de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate.
ART. 5
Prezentul regulament nu afecteazã aplicarea urmãtoarelor regulamente:
a) Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare;
b) Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului înconjurãtor.
Definiţii
ART. 6
Termenii folosiţi în prezentul regulament sunt definiţi în art. 7-11.
Proiect de investiţii
ART. 7
Proiectul de investiţii reprezintã o investiţie iniţialã în sensul art. 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM. Un proiect de investiţii nu trebuie divizat în mod artificial în subproiecte cu scopul de a se sustrage prevederilor prezentului regulament. În sensul prezentului regulament, un proiect de investiţii include toate investiţiile fixe dintr-o anumitã locatie, efectuate de una sau mai multe întreprinderi într-o perioada de 3 ani. În sensul prezentului regulament, o locatie de producţie reprezintã o serie de elemente de capital fix indivizibile din punct de vedere economic, care îndeplinesc o funcţie tehnica precisa, unite printr-o legatura fizica sau funcţionalã şi care au obiective clar identificate, cum ar fi fabricarea unui anumit produs. Acolo unde doua sau mai multe produse sunt fabricate din aceleaşi materii prime, unitãţile de fabricaţie a produselor vor fi considerate drept o singura locatie de producţie.
Cheltuieli eligibile
ART. 8
Cheltuielile eligibile vor fi determinate în conformitate cu prevederile în acest sens din Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM.
Plafonul ajutorului regional
ART. 9
Plafonul ajutorului regional reprezintã intensitatea maxima a ajutorului autorizata pentru companiile mari la momentul acordãrii ajutorului. Intensitatile maxime ale ajutorului sunt determinate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM şi cu harta regionala aprobatã de Comisia Europeanã.
Produs implicat
ART. 10
Produsul implicat reprezintã produsul planificat prin proiectul de investiţii şi, atunci când este cazul, substituentii sãi, apreciati fie de cãtre consumatori, pe criterii de caracteristici, preţ şi utilizare a produsului, fie de cãtre producãtori, prin intermediul flexibilitatii instalaţiilor de producţie. Dacã proiectul implica un produs intermediar şi o parte semnificativã din producţia intermediara nu este vândutã pe piata, se va considera ca produsul implicat va include şi produsele intermediare.
Consum aparent
ART. 11
(1) Consumul aparent al produsului implicat reprezintã producţia plus importurile minus exporturile.
(2) În ceea ce priveşte creşterea medie anuala a consumului aparent al produsului respectiv, atunci când va fi cazul, va fi luatã în considerare orice modificare semnificativã a acestei tendinte.
(3) Atunci când proiectul de investiţii se referã la un sector de servicii, în scopul de a determina mãrimea şi evoluţia pieţei, Consiliul Concurentei va folosi, în locul consumului aparent, cifra de afaceri referitoare la serviciile implicate, pe baza unei segmentari a pieţei general acceptate în legatura cu serviciile în cauza şi pentru care datele statistice sunt deja disponibile.

CAP. 2
Cerinţele notificãrii

ART. 12
În scopul notificãrii, furnizorii de ajutoare de stat vor respecta prevederile <>Legii nr. 143/1999 , cu completãrile ulterioare, şi ale Regulamentului privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificãrii unui ajutor de stat.
ART. 13
Conform prezentului regulament, nu este solicitatã nici o notificare în avans a ajutorului aflat sub anumite praguri pentru proiectele mari de investiţii, cu condiţia ca ajutorul sa fie acordat în conformitate cu o schema de ajutor aprobatã de cãtre Consiliul Concurentei.
ART. 14
Intenţia de acordare a unui ajutor individual trebuie notificatã în fiecare caz, evaluarea realizandu-se pe baza regulilor prevãzute în cap. III şi în conformitate cu criteriile generale de evaluare prevãzute în Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM.
ART. 15
Proiectele cofinantate din fonduri de preaderare vor fi luate în considerare ca suma totalã a ajutorului (din fonduri de preaderare plus fonduri de cofinantare).
ART. 16
Pentru notificarea intentiei de acordare a ajutoarelor conform prezentului regulament, furnizorii de ajutor de stat vor folosi formularul specific de notificare, cuprins în anexa nr. 4.

CAP. 3
Niveluri pentru proiecte mari de investiţii

ART. 17
Fãrã a contraveni prevederilor Regulamentului privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM şi fãrã a contraveni obligaţiei de notificare prevãzute în art. 19 sau în dispoziţiile tranzitorii prevãzute în cap. VII, ajutoarele de stat regionale privind investiţiile care implica cheltuieli eligibile corespunzãtoare pragurilor valorice stabilite în continuare vor face obiectul unui plafon regional diminuat conform urmãtoarei scale:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuieli eligibile Plafon regional ajustat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pana la echivalentul în lei a 50 milioane euro 100% din plafonul regional
Pentru valoarea cuprinsã între echivalentul 50% din plafonul regional
în lei a 50 milioane euro şi echivalentul
în lei a 100 milioane euro
Pentru ceea ce depãşeşte echivalentul în lei 34% din plafonul regional
a 100 milioane euro
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


ART. 18
(1) Astfel, suma admisibilã ca ajutor de stat pentru un proiect care depãşeşte echivalentul în lei a 50 milioane euro va fi calculatã conform formulei:
suma maxima a ajutorului de stat = R x (50 + 0,50B + 0,34C),
unde:
R reprezintã plafonul regional neajustat prevãzut de Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul pentru IMM;
B reprezintã cheltuielile eligibile între echivalentul în lei a 50 milioane euro şi echivalentul în lei a 100 milioane euro;
C reprezintã cheltuielile eligibile peste echivalentul în lei a 100 milioane euro.
(2) Ca exemplu, pentru o companie mare care investeste echivalentul în lei a 80 milioane euro într-o zona în care plafonul regional neajustat este de 50% echivalent subventie neta (ESN), suma maxima admisibilã ca ajutor de stat va fi echivalentul în lei a 32,5 milioane euro echivalent subventie neta, care corespunde unei intensitati a ajutorului de stat de 40,6% echivalent subventie neta. Pentru o companie mare care investeste echivalentul în lei a 160 milioane euro în aceeaşi zona, suma maxima admisibilã ca ajutor de stat va fi echivalentul în lei a 47,7 milioane euro echivalent subventie neta, care corespunde unei intensitati a ajutorului de stat de 29,8% echivalent subventie neta.
ART. 19
Furnizorii de ajutor de stat sunt obligaţi sa notifice fiecare caz de investiţie regionala dacã ajutorul propus este mai mare decât maximul ajutorului admisibil pe care o investiţie a carei valoare este echivalentul în lei a 100 milioane euro o poate obţine pe scala şi conform regulilor prevãzute la art. 17.
ART. 20
(1) Proiectele individuale care trebuie notificate nu pot beneficia de ajutoare de stat acordate sub forma investiţiilor în oricare dintre urmãtoarele situaţii:
a) beneficiarul ajutorului de stat totalizeazã mai mult de 25% din vânzãrile produsului înainte sau dupã investiţie; sau
b) capacitatea de producţie creata de proiectul de investiţie este mai mare de 5% din piata, masurata folosindu-se datele de consum aparent al produsului vizat, numai dacã rata de creştere anuala medie a consumului aparent pe ultimii 5 ani nu a fost superioarã ratei de creştere anuala medie a produsului intern brut (PIB) al Spaţiului Economic European (SEE) şi al ţãrilor candidate.
(2) Furnizorului ajutorului de stat îi incumba sarcina probei ca beneficiarul ajutorului de stat nu se încadreazã în situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b). Dacã furnizorul de ajutor de stat demonstreaza ca beneficiarul de ajutor de stat creeazã, printr-o realã inovaţie, un nou produs pe piata, condiţiile stabilite la alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplica şi ajutorul va fi autorizat în conformitate cu scala prevãzutã la art. 17.
ART. 21
(1) Intensitatea maxima admisibilã a ajutorului de stat pe care un proiect notificabil o poate obţine conform prevederilor art. 17 poate fi marita prin înmulţirea cu 1,15 dacã proiectul este cofinantat din resurse ale fondurilor structurale (respectiv de preaderare).
(2) Rata de cofinantare trebuie sa fie de cel puţin 25% din totalul cheltuielilor publice.
ART. 22
Majorarea sumei totale a ajutorului de stat, rezultatã conform art. 21, nu trebuie sa conducã la o intensitate a ajutorului de stat mai mare decât intensitatea maxima admisibilã a ajutorului pentru o investiţie a carei valoare este echivalentul în lei a 100 milioane euro, adicã 75% din plafonul regional neajustat.

CAP. 4
Interzicerea ajutorului de stat în proiecte de investiţii pentru sectorul siderurgic

ART. 23
(1) Sectorul siderurgic este definit în anexa nr. 1 şi include sectorul siderurgic asa cum era definit de Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene a Carbunelui şi Otelului (Tratatul CECO), precum şi subsectoarele ţevi tubulare şi ţevi mari sudate, care nu erau acoperite de Tratatul CECO, dar care fac parte dintr-un proces integrat de producţie şi care au caracteristici similare cu sectorul siderurgic.
(2) Datoritã caracteristicilor specifice ale sectorului siderurgic, în special datoritã structurii sale, supracapacitatii existente la nivel european şi mondial, nivelului mare al capitalizarii, localizarii majoritãţii fabricilor de oţel în regiuni eligibile pentru ajutor de stat regional, sumelor substanţiale din fondurile publice destinate restructurãrii sectorului otelului şi conversiei zonelor siderurgice, ajutorul pentru investiţii în acest sector, indiferent de dimensiunea investiţiei, este interzis.

CAP. 5
Proiectele de investiţii în sectoare cu dificultãţi structurale, altele decât cel al siderurgiei

ART. 24
(1) La începutul anului 2004 sectoarele cu dificultãţi structurale vor fi specificate pe o lista de sectoare anexatã la prezentul regulament. Nici un ajutor regional supus prevederilor acestui capitol nu va fi autorizat în sectoarele menţionate.
(2) Pentru a putea elabora lista de sectoare dificultãţile structurale grave vor fi evaluate pe baza datelor consumului aparent, la un nivel corespunzãtor clasificarii CPA în SEE sau, dacã o asemenea informaţie nu este disponibilã, pe baza oricãrei alte segmentari a pieţei general acceptate pentru produsele respective şi pentru care datele statistice sunt deja disponibile. Se considera ca exista probleme structurale serioase atunci când sectorul respectiv este în declin; un indiciu relevant privind declinul în cadrul sectorului poate aparea dacã rata medie anuala de creştere a consumului aparent în SEE în ultimii 5 ani este negativa.
(3) Lista sectoarelor va fi actualizatã periodic, dupã o frecventa care va fi determinata la data la care aceasta lista va fi stabilitã.
ART. 25
(1) De la 1 ianuarie 2004 pentru sectoarele incluse în lista sectoarelor cu serioase probleme structurale trebuie notificate la Consiliul Concurentei toate ajutoarele regionale de investiţii privind proiecte de investiţii implicând cheltuieli eligibile peste un nivel care urmeazã sa fie stabilit la data elaborãrii listei sectoarelor, nivel care, în principiu, ar putea fi echivalentul în lei a 25 milioane euro, dar poate varia de la un sector la altul.
(2) Consiliul Concurentei va examina aceste notificãri în concordanta cu urmãtoarele reguli: în primul rând, proiectul de ajutor de stat trebuie sa fie în conformitate cu criteriile generale de evaluare stabilite în Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM; în al doilea rând, cheltuielile eligibile, asa cum sunt definite conform art. 8 şi care depãşesc suma care va fi determinata la data stabilirii listei sectoarelor, nu vor fi eligibile pentru ajutor de stat pentru investiţii, cu excepţia cazurilor la care se referã art. 26.
ART. 26
Prin derogare de la art. 25, Consiliul Concurentei poate autoriza acordarea de ajutoare de stat pentru investiţii în sectoare incluse în lista menţionatã, pe baza intensitatilor ajutorului stabilite în art. 17-22, cu condiţia ca furnizorul de ajutor de stat sa demonstreze ca, deşi sectorul este considerat în declin, piata produsului respectiv este în creştere rapida. Se presupune ca piata pentru produsul respectiv este în creştere rapida în cazul în care consumul aparent în ultimii 5 ani - la un nivel stabilit pe baza clasificarii Prodcom din SEE şi ţãrile candidate sau, dacã aceste informaţii nu sunt disponibile, la un nivel stabilit pe baza unei alte segmentari a pieţei general acceptate pentru produsele implicate şi pentru care datele statistice sunt deja disponibile este în creştere în termeni valorici la o rata de creştere egala cu sau superioarã mediei anuale a PIB în SEE şi ţãrile candidate.

CAP. 6
Monitorizarea

ART. 27
(1) Asigurarea transparenţei modului efectiv de acordare a ajutoarelor de stat se va face în concordanta cu prevederile legislaţiei în vigoare privind procedurile de monitorizare, inventariere şi raportare a ajutoarelor de stat, precum şi cu atribuţiile ce revin Oficiului Concurentei în acest domeniu.
(2) De asemenea, formularul postmonitorizare prevãzut în anexa nr. 5 va fi completat şi depus la Consiliul Concurentei în cazurile în care se solicita acest lucru prin decizia Consiliului Concurentei de autorizare a ajutorului de stat.

CAP. 7
Dispoziţii tranzitorii

ART. 28
(1) Pana la data aplicãrii listei de sectoare prevãzute la art. 24 şi fãrã a prejudicia aplicarea prezentului regulament:
a) intensitatea maxima a ajutorului pentru ajutorul regional pentru investiţii în sectorul autovehiculelor, asa cum este definit în anexa nr. 2, acordat conform unei scheme aprobate în favoarea acelor proiecte care implica fie cheltuieli eligibile peste echivalentul în lei a 50 milioane euro, fie o valoare a ajutorului peste echivalentul în lei a 5 milioane euro, exprimati în echivalent subventie bruta, va fi egala cu 30% din plafonul ajutorului regional. Intentiile de acordare a unui ajutor individual trebuie notificate în fiecare caz şi vor fi evaluate pe baza acestei reguli şi în conformitate cu criteriile generale de evaluare prevãzute în Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul pentru IMM;
b) nici o cheltuiala aparuta în contextul proiectelor de investiţii în sectorul fibrelor sintetice, asa cum este definit în anexa nr. 3, nu va fi eligibilã pentru ajutorul regional pentru investiţii.
(2) Înainte de data de aplicare a listei sectoarelor la care se referã art. 24, se va decide dacã şi în ce mãsura sectorul autovehiculelor, asa cum este definit în anexa nr. 2, şi sectorul fibrelor sintetice, asa cum este definit în anexa nr. 3, trebuie incluse în lista sectoarelor.
ART. 29
Înainte de data de 31 decembrie 2003 Consiliul Concurentei va analiza oportunitatea includerii ajutorului pentru sectorul construcţiilor de nave în sfera de aplicare a prezentului regulament, precum şi în lista de sectoare.
ART. 30
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul regulament.



ANEXA 1

DEFINITIA
sectorului siderurgic în sensul Regulamentului multisectorial privind
ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii

Sectorul siderurgic, în accepţiunea prezentului regulament, reprezintã
agenţii economici implicaţi în producerea produselor din oţel prezentate
în lista urmãtoare:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produsul Nomenclatorul european combinat
(codul CN)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fonta bruta 7201
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Feroaliaje 7202 11 20, 7202 11 80, 7202 99 11
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse feroase obţinute prin 7203
reducerea directa a minereului de fier
sau a altor produse feroase spongioase
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fier şi oteluri nealiate 7206
Produse semifabricate din fier sau 7207 11 11, 7207 11 14, 7207 11 16,
din oteluri nealiate 7207 12 10, 7207 19 11, 7207 19 14,
7207 19 16, 7207 19 31, 7207 20 11,
7207 20 15, 7207 20 17, 7207 20 32,
7207 20 51, 7207 20 55, 7207 20 57,
7207 20 71
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse laminate plate din fier sau 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00,
din oteluri nealiate 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37,
7208 38, 7208 39, 7208 40, 7208 51,
7208 52, 7208 53, 7208 54, 7208 90 10,
7209 15 00, 7209 16, 7209 17, 7209 18,
7209 25 00, 7209 26, 7209 27, 7209 28,
7209 90 10, 7210 11 10, 7210 12 11,
7210 12 19, 7210 20 10, 7210 30 10,
7210 41 10, 7210 49 10, 7210 50 10,
7210 61 10, 7210 69 10, 7210 70 31,
7210 70 39, 7210 90 31, 7210 90 33,
7210 90 38, 7211 13 00, 7211 14,
7211 19, 7211 23 10, 7211 23 51,
7211 29 20, 7211 90 11, 7212 10 10,
7212 10 91, 7212 20 11, 7212 30 11,
7212 40 10, 7212 40 91, 7212 50 31,
7212 50 51, 7212 60 11, 7212 60 91
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bare şi tije din fier sau din oteluri 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91, 7213 99
nealiate, cu deformari de producţie,
laminate la cald
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte bare şi tije din fier sau din 7214 20 00, 7214 30 00, 7214 91, 7214 99,
oteluri nealiate 7215 90 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Profile din fier sau din oteluri 7216 10 00, 7216 21 00, 7216 22 00,
nealiate 7216 31, 7216 32, 7216 33, 7216 40,
7216 50, 7216 99 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Oteluri inoxidabile 7218 10 00, 7218 91 11, 7218 91 19,
7218 99 11, 7218 99 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse laminate plate din oteluri 7219 11 00, 7219 12, 7219 13, 7219 14,
inoxidabile 7219 21, 7219 22, 7219 23 00,
7219 24 00, 7219 31 00, 7219 32,
7219 33, 7219 34, 7219 35,
7219 90 10, 7220 11 00, 7220 12 00,
7220 20 10, 7220 90 11, 7220 90 31
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bare şi tije din oteluri inoxidabile 7221 00, 7222 11, 7222 19, 7222 30 10,
7222 40 10, 7222 40 30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse laminate plate din alte 7225 11 00, 7225 19, 7225 20 20,
oteluri aliate 7225 30 00, 7225 40, 7225 50 00,
7225 91 10, 7225 92 10, 7225 99 10,
7226 11 10, 7226 19 10,
7226 19 30, 7226 20 20, 7226 91,
7226 92 10, 7226 93 20,
7226 94 20, 7226 99 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bare şi profile din alte oteluri 7224 10 00, 7224 90 01, 7224 90 05,
aliate 7224 90 08, 7224 90 15, 7224 90 31,
7224 90 39, 7227 10 00, 7227 20 00,
7227 90, 7228 10 10, 7228 10 30,
7228 20 11, 7228 20 19, 7228 20 30,
7228 30 20, 7228 30 41, 7228 30 49,
7228 30 61, 7228 30 69, 7228 30 70,
7228 30 89, 7228 60 10, 7228 70 10,
7228 70 31, 7228 80
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Palplanse 7301 10 00
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sine şi traverse de cale feratã 7302 10 31, 7302 10 39, 7302 10 90,
7302 20 00, 7302 40 10, 7302 10 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ţevi, conducte şi profile tubulare 7303, 7304
fãrã sudura
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ţevi şi conducte din fier sau din 7305
oţel (sudate sau nituite),
cu diametrul exterior de peste 406,4 mm
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA 2

DEFINITIA
industriei autovehiculelor în sensul Regulamentului multisectorial
privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii

Industria autovehiculelor reprezintã dezvoltarea, fabricarea şi asamblarea autovehiculelor, motoarelor pentru autovehicule şi modulelor sau subsistemelor pentru astfel de autovehicule ori motoare, fie în mod direct de cãtre producãtor, fie de cãtre un furnizor care realizeazã o prima asamblare a componentelor şi, în acest ultim caz, numai în contextul unui proiect complex.
a) Autovehicule
Termenul autovehicule reprezintã maşinile pentru transportul persoanelor, dube, camioane, tractoare de sosea, autobuze, autocare şi alte vehicule comerciale. Acest termen nu include maşinile de curse, vehicule care se folosesc în afarã soselelor (de exemplu, vehicule destinate folosirii pe zapada sau transportului de persoane la jocurile de golf), motociclete, remorci, tractoare forestiere şi pentru agricultura, caravane, vehicule speciale (de exemplu, maşini pentru pompieri, ateliere mobile), camioane de descãrcare, mijloace de transport de munca (de exemplu, carucioare, motostivuitoare, camioane cu platforma) şi vehicule militare pentru armata.
b) Motoare pentru autovehicule
Termenul motoare pentru autovehicule reprezintã motoare de compresie şi aprindere, precum şi motoare electrice şi turbine, motoare pe gaz şi alte motoare pentru autovehicule.
c) Module şi subsisteme
Un modul sau un subsistem reprezintã un set de componente primare pentru un vehicul ori un motor care este produs, asamblat sau pregãtit de un furnizor care realizeazã o prima asamblare a componentelor şi care sunt furnizate printr-un sistem de comanda computerizat sau prin sistemul just-în-time. Sistemele logistice de furnizare şi depozitare şi operaţiunile subcontractate care reprezintã o veriga a fluxului de producţie, cum este vopsirea subansamblurilor, trebuie, de asemenea, sa fie clasificate printre aceste module şi subsisteme.
d) Furnizorul care realizeazã o prima asamblare a componentelor
Un furnizor care realizeazã o prima asamblare a componentelor reprezintã un furnizor, independent sau nu, care aprovizioneaza un producãtor, care împarte responsabilitatea pentru design şi dezvoltare şi care produce, asambleaza sau furnizeazã unui producãtor de vehicule subansambluri sau module pe parcursul fazei de fabricaţie sau asamblare. Ca parteneri industriali, astfel de furnizori sunt deseori legaţi de un producãtor printr-un contract pe o durata aproximativ egala cu durata de viata a modelului implicat (de exemplu, pana când modelul este remodelat). Un furnizor care realizeazã o prima asamblare a componentelor poate, de asemenea, sa furnizeze servicii, în special servicii logistice, cum este organizarea unui centru de furnizare.
e) Proiectul complex
Un producãtor poate, în actuala locatie a investiţiei ori în unul sau mai multe parcuri industriale dintr-o zona geograficã relativ apropiatã, sa integreze unul sau mai multe proiecte ale furnizorilor care realizeazã o prima asamblare a componentelor pentru furnizarea modulelor sau subsistemelor pentru vehiculele sau motoarele produse. Un proiect complex reprezintã acel proiect care reuneste astfel de proiecte. Un proiect complex dureazã pe toatã perioada proiectului de investiţii al producãtorului de vehicule. Investiţia furnizorului care realizeazã o prima asamblare a componentelor este integrata în definitia proiectului global dacã cel puţin jumãtate din profitul rezultat din aceasta investiţie este transferat producãtorului implicat.

ANEXA 3

DEFINITIA
industriei fibrelor sintetice în sensul Regulamentului multisectorial
privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii

În sensul prezentului regulament, sectorul fibrelor sintetice este definit dupã cum urmeazã:
a) extragerea/texturizarea tuturor tipurilor generice de fibre şi firelor bazate pe poliester, poliamida, acril sau propilenã, indiferent de utilizarea lor finala; sau
b) polimerizarea (inclusiv policondensarea) acolo unde este integrata cu extragerea în ceea ce priveşte echipamentele utilizate; sau
c) orice proces suplimentar legat de instalaţiile simultane de extragere/texturizare de cãtre un viitor beneficiar sau de cãtre o alta companie a grupului din care acesta face parte, în cadrul activitãţii specifice implicate, este în mod normal integrat cu o astfel de capacitate la nivelul echipamentelor utilizate.

ANEXA 4
FORMULAR DE NOTIFICARE

SECŢIUNEA 1
Furnizorul ajutorului de stat

1.1. Informaţii despre autoritatea publica care face notificarea
1.1.1. Denumirea şi adresa autoritãţii publice care face notificarea
1.1.2. Numele, numãrul de telefon şi de fax, e-mail, funcţia persoanei de contact pentru informaţii suplimentare.

SECŢIUNEA a 2-a
Beneficiarul ajutorului de stat

2.1. Structura companiei sau a companiilor care investesc în proiect
2.1.1. Identitatea beneficiarului ajutorului de stat
2.1.2. Dacã identitatea legalã a beneficiarului ajutorului de stat este diferita de întreprinderea/întreprinderile care finanţeazã proiectul sau care primeşte/primesc ajutorul, descrieti, de asemenea, şi aceste diferenţe.
2.1.3. Identificati grupul de companii din care face parte beneficiarul ajutorului de stat, descrieti structura grupului şi structura actionariatului fiecãrei companii-mama.
2.2. Pentru compania/companiile care investeste/investesc în proiect furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari:
2.2.1. cifra de afaceri totalã, cifra de afaceri din Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate, cifra de afaceri în România;
2.2.2. profitul net şi fluxul de numerar, pe o baza consolidata;
2.2.3. locurile de munca totale în Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate, precum şi în România;
2.2.4. defalcarea pe piata a vânzãrilor: în România, în Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate şi în afarã Spaţiului Economic European şi ţãrilor candidate;
2.2.5. declaraţiile de audit financiar şi bilanţul contabil pentru ultimii 3 ani.
2.3. Dacã investiţia se realizeazã într-o companie industriala existenta, furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari ai societãţii:
2.3.1. cifra de afaceri;
2.3.2. profitul net şi fluxul de numerar;
2.3.3. locurile de munca totale;
2.3.4. defalcarea pe piata a vânzãrilor: în România, în Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate şi în afarã Spaţiului Economic European şi ţãrilor candidate.

SECŢIUNEA a 3-a
Prevederi privind ajutorul din fonduri publice

Pentru fiecare mãsura de ajutor din fonduri publice furnizati urmãtoarele:
3.1. Detalii:
3.1.1. titlul schemei (sau indicaţi dacã este un ajutor individual);
3.1.2. baza legalã (lege, hotãrâre a Guvernului);
3.1.3. entitatea publica care acorda ajutorul;
3.1.4. dacã baza legalã este o schema de ajutor aprobatã de Consiliul Concurentei, furnizati numãrul şi data deciziei de autorizare.
3.2. Forma ajutorului propus:
3.2.1. ajutorul propus este sub forma bãneascã, subvenţii, reducerea contribuţiei la asigurãrile sociale, scutirea de la plata datoriilor, împrumuturi cu dobanda scãzutã, amânarea de la plata impozitelor etc.;
3.2.2. furnizati condiţiile ataşate la plãţile privind ajutorul.
3.3. Cuantumul ajutorului propus:
3.3.1. suma nominalã a ajutorului şi echivalentul subventiei nete şi brute;
3.3.2. mãsura de ajutor este subiect al impozitului/profit (sau alte impozite directe). Dacã este numai parţial, specificati în ce mãsura;
3.3.3. furnizati o lista completa a plãţilor ajutorului propus.
Pentru schema de ajutor din fondurile publice furnizati urmãtoarele:
3.4. Caracteristicile mãsurilor de ajutor:
3.4.1. Este vreuna dintre mãsurile de ajutor de stat din totalul acestora încã nedefinita? Dacã da, specificati.
3.4.2. Indicaţi care dintre mãsurile enumerate mai sus nu constituie ajutor de stat şi care este motivul.
3.5. Finanţarea din surse comunitare (Banca Europeanã de Investiţii, fonduri de preaderare şi alte fonduri):
3.5.1. Ajutoarele menţionate mai sus vor fi cofinantate din fonduri comunitare? Explicaţi.
3.5.2. Pentru acelaşi proiect de investiţii s-a solicitat sprijin şi de la alte instituţii de finanţare europene sau internaţionale? Dacã da, pentru ce suma.
3.6. Cumularea mãsurilor de ajutor din fonduri publice:
3.6.1. echivalentul subventiei brute estimat (înainte de impozitare) a mãsurilor de ajutor combinate;
3.6.2. echivalentul subventiei nete estimat (dupã impozitare) a mãsurilor de ajutor combinate.

SECŢIUNEA a 4-a
Proiectele finanţate

4.1. Localizarea proiectului:
4.1.1. Specificati regiunea, adresa.
4.2. Durata proiectului:
4.2.1. Specificati data demararii proiectului de investiţii şi data finalizarii.
4.2.2. Specificati data planificata pentru începerea noului proces de producţie şi anul pana la care poate fi realizatã intreaga producţie.
4.3. Descrierea proiectului:
4.3.1. Specificati tipul proiectului şi dacã este o unitate noua sau o extindere a capacitãţii uneia existente sau altceva.
4.3.2. Prezentaţi o scurta descriere generalã a proiectului.
4.4. Defalcarea costurilor proiectului:
4.4.1. Specificati costul total al cheltuielilor de capital ce urmeazã a fi investit şi amortizat dupã derularea proiectului.
4.4.2. Prezentaţi o defalcare detaliatã a cheltuielilor care sunt asociate proiectului de investiţii - cheltuielile de capital şi cheltuielile de investiţii care nu pot fi amortizate dupã încetarea perioadei de viata a proiectului de investiţii.
4.5. Finanţarea costurilor totale ale proiectului:
4.5.1. Indicaţi finanţarea costurilor totale ale proiectului de investiţii.

SECŢIUNEA a 5-a
Caracteristicile produsului şi ale pieţei

5.1. Caracterizarea produsului (produselor) cuprins în proiect:
5.1.1. Specificati produsul (produsele) care se va produce ca urmare a acordãrii ajutorului pana la terminarea investiţiei şi sectorul sau subsectorul relevant cãruia îi aparţine produsul (produsele) respectiv (indicaţi codul potrivit nomenclatorului Prodcom sau CPA, pentru proiectele în sectoarele de prestãri de servicii).
5.1.2. Ce produse vor fi înlocuite? Dacã aceste produse înlocuite nu sunt fabricate în acelaşi loc, indicaţi unde sunt produse în mod curent.
5.1.3. Ce alte produse pot fi fabricate cu noile facilitãţi obţinute cu putine sau chiar fãrã costuri adiţionale?
5.2. Consideratii privind capacitatea de producţie:
5.2.1. Cuantificati impactul proiectului asupra capacitãţii de producţie maxime a beneficiarului ajutorului în Spaţiul Economic European şi celelalte tari candidate (la nivelul grupului), pentru fiecare produs (în unitãţi pe an în anul precedent anului de începere şi terminare a proiectului).
5.2.2. Furnizati o estimare a capacitãţii totale de producţie pentru producãtorii din Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate, pentru fiecare produs.
5.3. Informaţii privind piata:
5.3.1. Furnizati pentru fiecare dintre ultimii 6 ani financiari informaţii privind consumul aparent pentru produsul (produsele) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice privind aceste informaţii, care sa provinã de la alte surse.
5.3.2. Furnizati pentru urmãtorii 3 ani financiari o previziune a evoluţiei consumului aparent (producţia plus importurile minus exporturile) aferent produsului (produselor) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice din surse independente privind aceste informaţii.
5.3.3. Piata relevanta este în declin? Care este motivul? Dacã nu, de ce?
5.3.4. Furnizati o estimare a cotei de piata (valoricã) a beneficiarului ajutorului ori a grupului din care beneficiarul ajutorului face parte, în anul care preceda anul iniţial, şi data privind finalizarea proiectului.

ANEXA 5

FORMULAR PENTRU MONITORIZAREA AJUTORULUI DE STAT

Acest formular va fi completat şi prezentat Consiliului Concurentei de cãtre Oficiul Concurentei în cazurile în care s-a solicitat acest lucru prin decizia de autorizare a ajutorului de stat.
a) Titlul schemei (sau indicaţi dacã este un ajutor individual)
b) Autoritatea publica furnizoare a ajutorului
c) Dacã baza legalã este o schema aprobatã de Consiliul Concurentei, furnizati numãrul şi data deciziei de autorizare.
d) Specificati regiunea şi localitatea unde se desfãşoarã proiectul.
e) Specificati numele societãţii, dacã este IMM sau întreprindere mare, şi, dacã este cazul, numele companiei care o controleazã.
f) Specificati tipul proiectului şi dacã este vorba despre o unitate noua sau despre o extindere a capacitãţii uneia existente sau altceva.
g) Specificati costul total şi costul eligibil al cheltuielilor ce urmeazã a fi investite pe durata derulãrii proiectului.
h) Suma nominalã a ajutorului şi echivalentul subventiei brute şi nete
i) Furnizati condiţiile legate de plata ajutorului, dacã este cazul.
j) Specificati produsele sau serviciile şi codul acestora potrivit clasificarii Prodcom sau CPA, pentru proiecte în sectoarele de prestãri de servicii.

REGULAMENT MULTISECTORIAL

privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat
regional pentru proiecte mari de investiţii în sectoare
industriale nespecifice

INTRODUCERE
Scopul notificãrii şi autorizãrii ajutoarelor de stat acordate de autoritãţile publice sau de organismele care administreazã surse ale statului este de a urmãri mãsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piata în care preţurile produselor şi tarifele serviciilor sunt reglate de cerere şi oferta.
Orice intenţie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie sa fie notificatã Consiliului Concurentei. Fãrã autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.
Elaborarea unui cadru juridic care reglementeazã materia ajutorului de stat reprezintã continuarea armonizarii legislaţiei româneşti cu legislaţia europeanã, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã.
La 13 februarie 2002 Comisia Europeanã a aprobat o reforma majorã, mai rapida, mai simpla şi mai riguroasã de stabilire a sistemului de control privind sprijinul guvernamental pentru investiţiile mari din Uniunea Europeanã. Asa-numitul Cadru multisectorial privind ajutorul regional pentru proiectele mari de investiţii va crea o transparenta mai mare şi va reduce nivelul total al subvenţiilor acordate în Uniunea Europeanã, în beneficiul unei concurente sanatoase, precum şi în beneficiul contribuabilului. Reforma va creste responsabilitatea statelor membre în implementarea reglementãrilor privind ajutorul de stat.
Pentru România introducerea unor reglementãri specifice ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investiţii reprezintã un pas necesar, în primul rând în analiza impactului pe care îl au aceste proiecte, cat şi în necesitatea stabilirii unor reguli în concordanta cu normele europene în domeniu.
Deoarece Comisia Europeanã a elaborat un nou Cadru multisectorial privind ajutorul regional pentru proiectele mari de investiţii, conceput ca un instrument de analiza mult mai flexibil, mai simplu şi mai transparent, pentru completarea legislaţiei ajutorului de stat din ţara noastrã a fost necesarã elaborarea a doua regulamente privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii, care se aplica diferenţiat ca data, în funcţie de sectoare:
- Regulament multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investiţii în sectoarele industriale nespecifice - se aplica de la data publicãrii pana la data de 31 decembrie 2003, cu excepţia sectoarelor siderurgic, autovehiculelor şi fibrelor sintetice;
- Regulament multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii - se aplica de la data publicãrii pentru sectoarele siderurgic, autovehiculelor şi fibrelor sintetice şi de la data de 1 ianuarie 2004 pentru celelalte sectoare.
În temeiul <>art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 şi al <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.

CAP. 1
Dispoziţii generale

Domeniul de aplicare
ART. 1
Prezentul regulament se aplica ajutorului de stat regional acordat pentru proiecte mari de investiţii în sectoarele industriale nespecifice pana la data de 31 decembrie 2003.
ART. 2
Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) reprezintã cadrul general care se aplica ajutoarelor de stat regionale. Ca urmare, prezentul regulament cuprinde reguli specifice aplicabile ajutoarelor de stat regionale acordate pentru proiectele mari de investiţii, altele decât cele care sunt prevãzute la art. 3 şi 4.
ART. 3
(1) Sectoarele specifice, cum ar fi: agricultura, piscicultura, construcţiile de nave, transporturile, vor fi acoperite de reguli specifice, cu excepţia sectorului textil, care va fi singurul sector supus prevederilor prezentului regulament. Pana la adoptarea acestor reguli specifice, Consiliul Concurentei va aplica <>Legea nr. 143/1999 , cu completãrile ulterioare, şi regulamentele în vigoare pentru aplicarea acesteia.
(2) Sectoarele privind siderurgia, autovehiculele şi fibrele sintetice vor fi acoperite de Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii.
ART. 4
Prezentul regulament nu se aplica:
a) ajutorului regional pentru investiţii acordat doar pentru crearea de locuri de munca, asa cum este prevãzut în Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM;
b) ajutorului pentru restructurare, care va fi acoperit de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate.
ART. 5
Prezentul regulament nu va afecta aplicarea:
a) Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare;
b) Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului.
ART. 6
Conform prezentului regulament, Consiliul Concurentei va stabili, de la caz la caz, o intensitate maxima admisibilã a ajutorului pentru proiectele care cad sub incidenta obligaţiei de notificare. Aceasta poate conduce la intensitati ale ajutorului situate sub plafonul regional aplicabil.
Definiţii
Proiect de investiţii
ART. 7
(1) Proiect de investiţii reprezintã o investiţie iniţialã în capital/active fixe, în legatura cu crearea unei noi unitãţi, extinderea unei unitãţi existente sau demararea unei activitãţi care implica o schimbare fundamentalã în produsul sau în procesul de fabricaţie al unei unitãţi existente, prin rationalizare, diversificare sau modernizare.
(2) Proiectul de investiţii poate lua şi forma achiziţionãrii unei unitãţi care a fost închisã sau care ar fi fost închisã dacã nu ar fi fost cumpãratã, dar nu include achiziţia activelor unei companii aflate în dificultate financiarã, caz în care se aplica Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate.
(3) Un proiect de investiţii nu trebuie divizat în mod artificial în subproiecte cu scopul de a eluda obligaţia de notificare.
Costul total al proiectului
ART. 8
Costul total al proiectului reprezintã totalul cheltuielilor efectuate de o întreprindere pentru a dobândi, în cadrul proiectului de investiţii, noi imobilizari corporale şi necorporale care vor fi amortizate pe durata lor de viata sau luate în locatie financiarã (leasing).
Cheltuieli eligibile
ART. 9
Cheltuielile eligibile vor fi determinate în conformitate cu prevederile în acest sens din Regulamentul privind ajutorul de stat regional şi pentru IMM.
Locul de munca
ART. 10
(1) Locul de munca reprezintã locul de munca permanent cu norma intreaga sau echivalent ori cu norma redusã.
(2) Locul de munca poate fi un loc de munca nou sau un loc de munca existent care este menţinut, în mãsura în care cel din urma este în mod direct legat de proiectul de investiţii; acesta ar necesita o suma semnificativã pentru recalificare profesionalã şi nu ar mai exista la începutul unui nou proces de producţie în afarã acestei investiţii.
Piata relevanta
ART. 11
(1) Piata relevanta a produsului, pentru determinarea cotei de piata, cuprinde produsele prevãzute de proiectul de investiţii şi, atunci când este cazul, substituentii sãi, apreciati de consumatori pe criterii de caracteristici, preţ şi utilizare a produsului sau apreciati de producãtori prin intermediul flexibilitatii instalaţiilor de producţie.
(2) Dacã investiţia implica fabricarea produselor intermediare, piata relevanta poate reprezenta piata pentru produsul final, dacã cea mai mare parte din producţia intermediara nu este vândutã pe piata libera.
(3) Dacã investiţia implica fabricarea produselor intermediare, piata relevanta poate fi piata pentru produsul final dacã cea mai mare parte din producţie nu este vândutã pe piata libera.
(4) Piata geograficã relevanta cuprinde teritoriul naţional şi, de obicei, Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate sau, în mod alternativ, orice parte semnificativã a acestora dacã condiţiile de concurenta în acea zona pot fi suficient de bine distinse de cele din alte zone ale Spaţiului Economic European şi ţãrilor candidate. Atunci când este cazul, piata relevanta poate fi consideratã a fi globalã.
Supracapacitatea structuralã
ART. 12
(1) Supracapacitatea structuralã exista atunci când rata de utilizare a capacitãţii sectorului/subsectorului în cauza, calculatã ca medie a ultimilor 5 ani, este mai mica cu cel puţin 2% decât cea a industriei în totalitate. Sectorul sau subsectorul va fi definit în conformitate cu nivelul cel mai de jos al Clasificarii activitãţilor din economia nationala (CAEN).
(2) Supracapacitate structuralã semnificativã exista atunci când diferenţa în comparatie cu media pentru industrie este mai mare de 5 puncte procentuale.
Piata în declin
ART. 13
(1) Piata pentru produsele în cauza este în declin dacã în ultimii 5 ani rata medie anuala de creştere a consumului aparent aferent produselor respective este cu cel puţin 10% mai mica decât media anuala a industriei prelucratoare în totalitate din Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate, doar dacã nu exista o evoluţie ascendenta puternica în legatura cu rata de creştere a cererii pentru produsele respective.
(2) Piata în declin absolut este aceea în care rata medie anuala de creştere a consumului aparent în ultimii 5 ani este negativa.

CAP. 2
Cerinţele notificãrii

ART. 14
(1) Prezentul regulament impune furnizorilor de ajutor de stat obligaţia notificãrii, conform <>Legii nr. 143/1999 , cu completãrile ulterioare, şi ale Regulamentului privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificãrii ajutorului de stat, a oricãrei intentii de acordare a unui ajutor regional pentru investiţii în cadrul unei scheme aprobate, atunci când unul sau altul dintre urmãtoarele doua criterii sunt îndeplinite:
a) costul total al proiectului este cel puţin echivalentul în lei a 50 milioane euro, 15 milioane euro în cazul proiectelor realizate în sectorul textil şi intensitatea cumulatã a ajutorului, inclusiv orice cofinantare din fonduri de preaderare, exprimatã ca procent din costurile eligibile ale investiţiei, este cel puţin 50% din plafonul ajutorului regional pentru companii mari în zona respectiva şi ajutorul pentru locurile de munca create sau pentru menţinerea acestora ajunge pana la cel puţin echivalentul în lei a 40.000 euro şi 30.000 euro în cazul proiectelor realizate în sectorul textil; sau
b) ajutorul total este cel puţin echivalentul în lei a 50 milioane euro.
(2) Cerinta de notificare se aplica, de asemenea, şi intenţiilor de acordare a ajutorului individual.
Formularul de notificare
ART. 15
Formularul standard de notificare este prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament.

CAP. 3
Reguli de evaluare

ART. 16
(1) Consiliul Concurentei va determina intensitatea maxima admisibilã a ajutorului pentru o intenţie de acordare a ajutorului de stat în conformitate cu formula de calcul prezentatã în art. 20.
(2) O serie de factori de ajustare vor fi aplicati plafonului regional în conformitate cu cele 3 criterii specifice de evaluare menţionate în art. 17, 18 şi 19, în scopul calculãrii intensitatii maxime admisibile a ajutorului pentru proiectul respectiv.
(3) Referitor la al treilea criteriu, cel al impactului regional, va fi posibila aplicarea unui coeficient pozitiv sau bonus, în funcţie de importanta avantajelor estimate a fi realizate prin proiectul de investiţie în zona consideratã.
(4) Problema viabilitatii unui proiect de investiţie anume tine de aprecierea exclusiva a furnizorului ajutorului de stat. Consiliul Concurentei poate totuşi, dacã considera necesar, sa solicite informaţii asupra viabilitatii unui proiect de investiţie. Totodatã, dacã este cazul, Consiliul Concurentei va utiliza informaţii din surse exterioare independente pentru a aprecia efectele probabile asupra concurentei pe piata relevanta. Dacã obţinerea de informaţii din surse exterioare ridica dificultãţi, Consiliul Concurentei va acorda un rol preponderent argumentarii furnizorului ajutorului de stat.
Trei criterii de evaluare
Concurenta
ART. 17
(1) Autorizarea ajutorului pentru întreprinderi care îşi desfãşoarã activitatea în sectoarele cu supracapacitate de producţie structuralã comporta anumite riscuri în ceea ce priveşte denaturarea concurentei. Orice extindere a capacitãţii care nu este compensata de reduceri ale capacitãţii de producţie pe alte planuri va agrava problema supracapacitatii structurale. Dacã o asemenea extindere este ajutata, atunci beneficiarul ajutorului ar putea rãmâne cu un exces de capacitate pe care sa nu o poatã folosi în viitor sau beneficiarul ajutorului ar putea începe un rãzboi al preţurilor, astfel încât sa-i înlãture pe ceilalţi producãtori de pe piata relevanta. Pe de alta parte, acest lucru ar putea ameninta numãrul locurilor de munca. De aceea, factorul concurenta va presupune o analiza a proiectului propus, şi anume dacã acesta se va desfasura în cadrul unui sector sau subsector care suferã de supracapacitate structuralã.
(2) Pentru a stabili dacã sectorul/subsectorul considerat este sau nu afectat de supracapacitate structuralã, Consiliul Concurentei va lua în considerare, la nivel naţional, decalajul dintre rata medie de utilizare a capacitãţilor de producţie ale industriei prelucratoare în ansamblu şi rata de utilizare a capacitãţilor în sectorul/subsectorul în cauza. Pentru stabilirea variatiilor ciclice ale ratelor de utilizare referitoare la capacitatile de producţie, perioada de referinta avutã în vedere va cuprinde ultimii 5 ani pentru care sunt disponibile date.
(3) Dacã datele relative la utilizarea capacitãţilor sunt insuficiente, Consiliul Concurentei va examina dacã investiţiile avute în vedere sunt realizate pe o piata aflatã în declin. În acest scop, Consiliul Concurentei va compara evoluţia consumului aparent al produsului/produselor în cauza (adicã producţia nationala plus importurile, minus exporturile) cu rata de creştere a industriei prelucratoare în ansamblu la nivel naţional.
(4) Pentru a stabili dacã investiţia avutã în vedere va avea ca rezultat o creştere de capacitate, capacitatea luatã în considerare reprezintã capacitatea totalã maxima a potenţialului beneficiar (şi/sau, dacã este cazul, a grupului cãruia îi aparţine) pentru fabricarea produsului în cauza. În toate situaţiile capacitatea viabila va include capacitatea temporar nefolosita (adicã capacitatea ce ar putea fi reactivata în caz de creştere a vânzãrilor), dar va exclude capacitatea invechita şi neexploatata (însemnând capacitate neutilizata şi care nu va putea fi utilizata fãrã o alta investiţie substantiala suplimentarã).
(5) În condiţiile în care, înainte de a solicita ajutorul, compania deţine o parte importanta din piata produsului (produselor) respectiv, ceea ce, în sensul acestui regulament, înseamnã cel puţin 40%, exista riscul ca prin acordarea nivelului maxim de ajutor, permis în mod normal în regiunea în cauza, sa distorsioneze în mod nejustificat concurenta. În asemenea circumstanţe întreprinderea ar trebui, în principiu, sa primeascã un ajutor inferior celui pe care l-ar putea solicita în situaţia normalã, chiar dacã investiţia contribuie la dezvoltarea regionala. Totuşi pot exista şi excepţii de la aceasta regula generalã, cum ar fi cazul în care compania creeazã, printr-o inovaţie originala, un nou produs pe piata.
Raportul capital/forta de munca
ART. 18
(1) În mãsura în care ajutorul regional este, de regula, acordat sub forma unor subvenţii de capital, proiectele cu o mare intensitate a investiţiei de capital au tendinta fireasca de a se orienta cãtre zonele asistate. Chiar dacã este vorba de o evoluţie pozitiva, aceasta politica nu contribuie în mod necesar la crearea de numeroase locuri de munca şi nici la reducerea somajului. Numai proiectele cu foarte mare intensitate a investiţiei de capital vor fi vizate de acest criteriu. Noţiunea de locuri de munca salvate şi menţinute nu este pertinenta decât atunci când este demonstrat ca aceste locuri de munca sunt direct legate de proiectul de investiţie în cauza, caz în care intenţia de ajutor poate fi apreciatã ca ajutor pentru investiţie, iar nu ca ajutor pentru creare de locuri de munca.
(2) În aplicarea acestui criteriu se va tine cont şi de posibilul efect al ajutorului de distorsionare a concurentei prin preţul produsului final. Graţie ajutoarelor, întreprinderile pentru care cheltuielile de capital reprezintã o parte importanta a costurilor totale pot reduce semnificativ costul lor pe unitatea de produs şi ar putea obţine astfel un avantaj considerabil asupra concurenţilor care nu beneficiazã de ajutor de stat. Cu cat intensitatea capitalistica a proiectului de investiţii beneficiind de ajutor de stat este mai mare, cu atât efectele de distorsionare a concurentei imputabile subvenţiilor de capital risca sa fie mai pronunţate.
Impactul regional
ART. 19
În timp ce criteriul concurentei şi raportul capital/forta de munca servesc la evaluarea potentialelor efecte de distorsionare a concurentei, impactul regional ia în calcul efectele benefice asupra economiei regiunii asistate. Consiliul Concurentei considera ca crearea de locuri de munca poate servi drept indicator al contribuţiei proiectului la dezvoltarea regiunii respective. Când o investiţie mare de capital creeazã doar un numãr limitat de locuri de munca directe, aceeaşi investiţie poate crea un numãr semnificativ de locuri de munca indirecte în regiunea asistatã respectiva şi în orice regiune adiacenta. În acest context crearea de locuri de munca se referã la locuri de munca create în mod direct datoritã proiectului şi la locurile de munca create de furnizorii şi clienţii beneficiarului de ajutor ca rãspuns la investiţia acordatã.
Formula de calcul
ART. 20
Formula completa de calcul este obţinutã prin multiplicarea plafonului de ajutor regional cu coeficienţii rezultaţi în urma examinãrii celor 3 factori mentionati anterior şi care sunt reprezentaţi de simbolurile urmãtoare:
R = intensitatea maxima a ajutorului autorizat, pentru companii mari, în zona asistatã în cauza (plafonul regional);
T = factorul concurenta;
I = factorul capital/forta de munca;
M = factorul impact regional.
Formula intensitatii maxime admisibile pentru ajutor este:
R x T x I x M
Nici un proiect nu va putea primi ajutor mai mare decât îi permite plafonul regional [vezi art. 21 lit. c)].
ART. 21
Urmãtorii factori de ajustare se vor aplica fiecãrui criteriu de evaluare:
a) factorul concurenta:


(i) proiecte ce au ca efecte extinderea capacitãţii 0,25
într-un sector ce se confrunta cu o supracapacitate
de producţie structuralã grava şi/sau o scãdere
absolutã a cererii
(ii) proiecte ce au ca efecte extinderea capacitãţii 0,50
într-un sector ce se confrunta cu o supracapacitate
de producţie structuralã şi/sau o piata în declin
şi susceptibile sa consolideze o cota de piata ridicatã
(iii) proiecte ce au ca efecte extinderea capacitãţii 0,75
într-un sector ce se confrunta cu o supracapacitate
de producţie structuralã grava şi/sau o piata în declin
(iv) fãrã efectele negative probabile enumerate 1,00
la pct. (i)-(iii)


b) factorul capital/forta de munca:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital nou/locuri de munca
(suma totalã a capitalului propus împãrţitã Factor
la numãrul de locuri de munca create sau salvate)
(mii euro)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
<200 1,0
200-400 0,9
401-700 0,8
701-1000 0,7
>1000 0,6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


c) factorul impact regional:


(i) grad înalt al creãrii de locuri de munca 1,5
indirecte (adicã locuri de munca înfiinţate
de furnizorii şi clienţii direcţi ai beneficiarului
în regiunea asistatã unde este localizata
compania sau în orice regiune adiacenta),
pentru fiecare loc de munca creat
de beneficiarul ajutorului (mai mult de 100%)
(ii) grad mediu al creãrii de locuri de munca 1,25
indirecte (adicã locuri de munca înfiinţate
de furnizorii şi clienţii direcţi ai beneficiarului
în regiunea asistatã unde este localizata
compania sau în orice regiune adiacenta),
pentru fiecare loc de munca creat de beneficiarul
ajutorului (50-100%)
(iii) grad scãzut al creãrii de locuri de munca 1,0
indirecte (adicã locuri de munca înfiinţate
de furnizorii şi clienţii direcţi ai beneficiarului
în regiunea asistatã unde este localizata
compania sau în orice regiune adiacenta),
pentru fiecare loc de munca creat de beneficiarul
ajutorului (sub 50%)



CAP. 4
Procedura de evaluare a ajutoarelor de stat de cãtre Consiliul Concurentei

ART. 22
Consiliul Concurentei va lua o decizie în conformitate cu prevederile <>art. 8 şi 12 din Legea nr. 143/1999 , fie de autorizare a ajutorului, fie de deschidere a unei proceduri de investigatie în termen de o luna de la primirea unei notificãri complete, perioada menţionatã în <>art. 9 din Legea nr. 143/1999 . Notificarea trebuie sa urmãreascã formatul standard prezentat în anexa.
ART. 23
În cazul în care Consiliul Concurentei iniţiazã o procedura de investigatie conform <>art. 8 din Legea nr. 143/1999 , Consiliul Concurentei va lua o decizie finala într-o perioada de 4 luni de la decizia de deschidere a procedurii. Consiliul Concurentei va lua în considerare toate probele care pot fi adunate în aceasta perioada, inclusiv informaţii de la terţii interesaţi sau orice alte elemente suplimentare care nu au fost luate în considerare pe parcursul investigatiei iniţiale. Astfel, perioada maxima de investigare într-un caz individual nu trebuie sa depãşeascã 5 luni.

CAP. 5
Monitorizarea

ART. 24
(1) Având în vedere "natura sensibila" a marilor investiţii mobiliare implicate în astfel de proiecte, este esenţialã existenta unui mecanism care sa ajute la asigurarea ca nivelul ajutorului plãtit efectiv beneficiarului este în conformitate cu decizia Consiliului Concurentei.
(2) Pentru fiecare proiect de ajutor autorizat de cãtre Consiliul Concurentei în aplicarea prezentului regulament, Consiliul Concurentei va solicita orice act privitor la ajutorul de stat, încheiat între furnizor şi beneficiar, care sa conţinã o clauza referitoare la rambursarea ajutorului în caz de nerespectare a contractului (actul privind ajutorul), ori ca ultima plata a ajutorului (25%) sa fie facuta doar când beneficiarul a arãtat furnizorului ca a satisfãcut condiţiile de execuţie a proiectului în concordanta cu decizia Consiliului Concurentei şi, în condiţiile în care Consiliul Concurentei, pe baza informaţiilor prezentate de cãtre furnizor privind implementarea proiectului, în termen de 60 de zile (lucrãtoare), sa-şi fi dat acordul sau sa nu fi formulat nici o obiectie privitoare la ultima rata a plãţii ajutorului.
(3) O copie de pe actul juridic prin care se acorda ajutorul de stat, încheiat între furnizor şi beneficiar, trebuie transmisã Oficiului Concurentei (şi Consiliului Concurentei) imediat dupã ce acesta a fost semnat de pãrţi.
ART. 25
În vederea asigurãrii concordanţei cu prevederile deciziei Consiliului Concurentei, furnizorul, în cooperare cu beneficiarul, trebuie sa furnizeze Oficiului Concurentei o data cu raportarea anuala asupra desfãşurãrii proiectului, incluzând informaţii privind subvenţiile deja vãrsate, şi orice raport provizoriu privind derularea ajutorului şi un raport final indicând realizarea obiectivelor în termenii stabiliţi, a investiţiilor şi conformitatea cu orice condiţie specifica stabilitã de autoritatea furnizoare a ajutorului de stat.

ANEXA 1

FORMULARUL
de notificare a ajutoarelor de stat care cad sub incidenta Regulamentului
multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat
regional pentru proiecte mari de investiţii în sectoare
industriale nespecifice

Introducere
Acest formular specifica informaţiile care trebuie furnizate de notificator când notifica la Consiliul Concurentei un proiect mare de investiţii localizat într-o zona asistatã, cãruia i se aplica regulile de notificare prevãzute în Regulamentul multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat pentru proiecte mari de investiţii.
Notificatorul trebuie sa ţinã cont ca:
a) toate informaţiile solicitate conform acestui formular trebuie sa fie furnizate. Cu toate acestea, dacã partea notificatoare, cu buna-credinţa, este în imposibilitate de a formula un rãspuns la o intrebare sau poate furniza doar date generale în ceea ce priveşte informaţia disponibilã, va trebui sa indice şi motivele pentru care face acest lucru;
b) notificarea este incompleta atunci când nu sunt completate toate punctele sau nu sunt oferite explicaţii asupra motivelor pentru care nu a fost posibila furnizarea de informaţii complete şi va deveni efectivã la data la care toate informaţiile sunt înregistrate;
c) Consiliul Concurentei poate cere furnizorului şi beneficiarului ajutorului sa furnizeze informaţii suplimentare şi/sau explicaţii la informaţiile furnizate în formularul de notificare pentru a facilita evaluarea iniţialã.
Documente insotitoare
a) o copie de pe proiectul de act normativ care stabileşte ajutorul de stat; dacã acesta este indisponibil, o copie de pe înţelegerea preconizata privind ajutorul de stat. Dacã acest proiect este indisponibil la data notificãrii, el va trebui sa fie depus imediat ce este posibil acest lucru, dar nu mai târziu de data la care a fost transmis beneficiarului;
b) copii de pe cele mai recente rapoarte şi bilanţuri contabile ale beneficiarului (beneficiarilor) ajutorului şi, dacã beneficiarul face parte dintr-un grup de firme, copii de pe cele mai recente rapoarte şi bilanţuri contabile ale grupului;
c) o lista şi o scurta descriere a conţinutului tuturor analizelor, rapoartelor, studiilor şi anchetelor pregãtite de beneficiar (beneficiari) în scopul evaluãrii sau analizarii propunerii de ajutor de investiţii, cu respectarea condiţiilor de concurenta, concurenţilor (actuali şi potenţiali) şi condiţiilor de piata. Fiecare punct de pe lista va trebui sa conţinã numele şi funcţia autorului.
Procedura de notificare
Datele financiare cerute trebuie sa fie furnizate în moneda nationala, indicandu-se cursul de schimb leu/euro în cazul celor provenite de pe alte pieţe.
Formularul de notificare va fi transmis cãtre Consiliul Concurentei la urmãtoarea adresa:
Palatul Parlamentului - Consiliul Concurentei
Calea 13 Septembrie nr. 1, sectorul 5, Bucureşti
Confidenţialitate
Furnizorul şi/sau beneficiarul ajutorului de stat trebuie sa fie informati de faptul ca orice informaţie solicitatã poate fi folositã drept baza pentru fundamentarea unei decizii în cazul respectiv. Pãrţile care notifica trebuie sa specifice care sunt acele informaţii incluse în formularul de notificare care nu trebuie publicate sau divulgate pe alta cale cãtre terţe persoane, prin marcarea lor cu "Secret de afaceri". De asemenea, pãrţile care notifica trebuie sa prezinte motivele pentru care aceste informaţii nu trebuie divulgate sau publicate. Oricum, dacã o informaţie secreta este necesarã pentru fundamentarea deciziei, Consiliul Concurentei trebuie sa consulte mai întâi furnizorul şi/sau beneficiarul ajutorului de stat în legatura cu publicarea acelor pãrţi din decizie care conţin respectiva informaţie.
Controlul ulterior al autorizãrii
Consiliul Concurentei recunoaşte faptul ca acele informaţii solicitate în formularul de notificare nu pot fi ex ante în totalitate exacte.
Furnizorului şi/sau beneficiarului ajutorului de stat li se solicita prezentarea celei mai bune estimari a lor şi furnizarea unei justificãri privind informaţiile ce urmeazã a fi prezentate. Proiectul de investiţii care va fi finanţat va fi supus unui control ulterior care îi permite Consiliului Concurentei/Oficiului Concurentei sa verifice exactitatea informaţiilor prezentate în formularul de notificare.

SECŢIUNEA 1
Furnizorul ajutorului de stat

1.1. Informaţii despre autoritatea publica care face notificarea
1.1.1. Denumirea şi adresa autoritãţii care face notificarea
1.1.2. Numele, numãrul de telefon şi de fax, e-mail, poziţia ocupatã de persoana ce urmeazã a fi contactata în caz de cercetãri suplimentare.

SECŢIUNEA a 2-a
Beneficiarul ajutorului de stat

2.1. Structura companiei sau a companiilor care investesc în proiect
2.1.1. Identitatea beneficiarului ajutorului de stat
2.1.2. Dacã identitatea legalã a beneficiarului ajutorului de stat este diferita de întreprinderea/întreprinderile care finanţeazã proiectul sau care primeşte/primesc ajutorul, descrieti, de asemenea, şi aceste diferenţe.
2.1.3. Identificati grupul de întreprinderi din care face parte beneficiarul ajutorului de stat, descrieti structura grupului şi structura actionariatului fiecãrei companii-mama.
2.2. Pentru întreprinderea/întreprinderile care investeste/investesc în proiect furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari:
2.2.1. cifra de afaceri totalã, cifra de afaceri din Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate, cifra de afaceri în România;
2.2.2. profitul net şi fluxul de numerar, pe o baza consolidata;
2.2.3. locurile de munca totale, în Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate şi în România;
2.2.4. defalcarea pe piata a vânzãrilor în România, în Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate şi în afarã Spaţiului Economic European şi ţãrilor candidate.
2.3. Dacã investiţia priveşte o instalatie industriala existenta, furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari ai societãţii:
2.3.1. cifra de afaceri;
2.3.2. profitul net şi fluxul de numerar;
2.3.3. locurile de munca totale;
2.3.4. defalcarea pe piata a vânzãrilor în România, în Spaţiul Economic European şi ţãrile candidate şi în afarã Spaţiului Economic European şi ţãrilor candidate.

SECŢIUNEA a 3-a
Prevederi privind ajutorul din fonduri publice

Pentru fiecare mãsura de ajutor din fonduri publice furnizati urmãtoarele:
3.1. Detalii:
3.1.1. titlul schemei (sau indicaţi dacã este un ajutor individual);
3.1.2. baza legalã (lege, hotãrâre a Guvernului);
3.1.3. entitatea publica care acorda ajutorul;
3.1.4. dacã baza legalã este o schema de ajutor aprobatã de Consiliul Concurentei, furnizati numãrul şi data deciziei de autorizare.
3.2. Forma ajutorului de stat propus:
3.2.1. ajutorul de stat propus este sub forma bãneascã, subvenţii, reducerea contribuţiei la asigurãrile sociale, scutirea de la plata datoriilor, împrumuturi cu dobanda scãzutã, amânarea de la plata impozitelor etc.;
3.2.2. furnizati condiţiile ataşate la plãţile privind ajutorul.
3.3. Cuantumul ajutorului propus:
3.3.1. suma nominalã a ajutorului şi echivalentul subventiei nete şi brute;
3.3.2. mãsura de ajutor este subiect al impozitului/profit (sau altor impozite directe). Dacã numai parţial, în ce mãsura;
3.3.3. furnizati o lista completa a plãţilor ajutorului propus.
Pentru schema de ajutor din fondurile publice furnizati urmãtoarele:
3.4. Caracteristicile mãsurilor de ajutor:
3.4.1. Este vreuna dintre mãsurile de ajutor de stat din totalul acestora încã nedefinita? Dacã da, specificati.
3.4.2. Indicaţi care dintre mãsurile enumerate mai sus nu constituie ajutor de stat şi care este motivul.
3.5. Finanţarea din surse comunitare (Banca Europeanã de Investiţii, fonduri de preaderare şi alte fonduri)
3.5.1. Mãsurile menţionate mai sus trebuie sa fie finanţate şi de fonduri comunitare. Explicaţi.
3.5.2. Pentru acelaşi proiect de investiţii s-a solicitat sprijin şi de la alte instituţii de finanţare europene sau internaţionale. Dacã da, pentru ce suma.
3.6. Cumularea mãsurilor de ajutor din fonduri publice:
3.6.1. echivalentul subventiei brute estimat (înainte de impozitare) al mãsurilor de ajutor combinate;
3.6.2. echivalentul subventiei nete estimat (dupã impozitare) al mãsurilor de ajutor combinate.

SECŢIUNEA a 4-a
Proiectele finanţate

Informaţiile ce vor fi furnizate în aceasta parte sunt utilizate inter alia pentru determinarea rezultatului evaluãrii factorului capital-munca al notificãrii depuse.
4.1. Localizarea proiectului
4.1.1. Specificati regiunea, adresa.
4.2. Durata proiectului
4.2.1. Specificati data demararii proiectului de investiţii şi data finalizarii.
4.2.2. Specificati data planificata pentru începerea noului proces de producţie şi anul pana la care poate fi realizatã intreaga producţie.
4.3. Descrierea proiectului
4.3.1. Specificati tipul proiectului şi dacã este o unitate noua sau o extindere a capacitãţii uneia existente sau altceva.
4.3.2. Prezentaţi o scurta descriere generalã a proiectului.
4.4. Defalcarea costurilor proiectului
4.4.1. Specificati costul total al cheltuielilor de capital ce urmeazã a fi investit şi amortizat dupã perioada de viata a proiectului.
4.4.2. Prezentaţi, prin completarea tabelului de mai jos, o defalcare detaliatã a cheltuielilor care sunt asociate proiectului de investiţii - cheltuielile de capital şi cheltuielile de investiţii care nu pot fi amortizate dupã încetarea perioadei de viata a proiectului de investiţii.


┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │ Cheltuieli totale │ Cheltuieli eligibile │
│ ├──────┬──────┬──────┬────┼───────┬──────┬──────┬────┤
│ Capital │Anul 1│Anul 2│Anul 3│etc.│ Anul 1│Anul 2│Anul 3│etc.│
├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼────┤
│Pãmânt │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼────┤
│Clãdiri │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼────┤
│Instalaţii, maşini │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼────┤
│Unelte │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼────┤
│Necorporale*) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼────┤
│Altele (specificati) │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴────┴───────┴──────┴──────┴────┘




──────────
*) Pentru întreprinderile mari anumite categorii de investiţii necorporale pot fi incluse în cheltuielile eligibile de capital, care nu depãşesc oricum 25% din cheltuielile totale eligibile de capital, în conformitate cu Regulamentul pentru ajutor de stat regional şi ajutorul de stat pentru IMM.

Investiţii care nu pot fi amortizate





┌───────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬───┬─────────────────┐
│ Fond de rulment complementar │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼───┤ │
│Cercetare-dezvoltare │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼───┤ │
│Costuri de demarare a activitãţii │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼───┤ │
│Altele (specificati) │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴───┴─────────────────┤
│ │
├───────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬───┬────┬────┬────┬──┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴──┘



4.5. Finanţarea costurilor totale ale proiectului
4.5.1. Indicaţi finanţarea costurilor totale ale proiectului de investiţii prin completarea urmatorului tabel:


┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ Cuantum │
│ ├───────┬───────┬───────┬────┤
│ │Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │etc.│
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Resurse interne │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Aporturi în capital │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Împrumuturi de la instituţii financiare private │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Împrumuturi de la instituţii financiare publice │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Fonduri publice (naţionale sau comunitare) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Altele (specificati) │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼────┤
│Total │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴────┘



4.6. Crearea de locuri de munca
4.6.1. Prin proiect se creeazã locuri de munca permanente noi? Dacã da, furnizati numãrul locurilor de munca ce urmeazã a fi create şi precizati în care perioada şi descrieti locurile de munca ce urmeazã a fi create.
4.7. Pãstrarea locurilor de munca existente
4.7.1. Prin proiect se menţin locurile de munca existente? Dacã da, furnizati numãrul locurilor de munca ce urmeazã a fi menţinute şi precizati în care perioada şi descrieti locurile de munca ce urmeazã a fi menţinute.
4.7.2. Explicaţi în detaliu numãrul de ore şi costurile medii pentru recalificarea forţei de munca (excluzând salariile lectorilor), necesare pentru menţinerea locurilor de munca permanente.
4.7.3. Explicaţi care dintre aceste locuri de munca ar putea reprezenta un risc iminent dacã proiectul nu se va aplica.

SECŢIUNEA a 5-a
Precizãri privind capacitatea de producţie şi piata (pieţele) afectate

Informaţiile ce urmeazã a fi furnizate în aceasta secţiune servesc la evaluarea proiectului de ajutor prin raportare la concurenta. Definiţiile pieţei relevante, supracapacitatii de producţie structurale şi pieţei în declin sunt date în art. 11-13 din regulament.
5.1. Caracterizarea produsului (produselor) cuprins în proiect
5.1.1. Specificati produsul (produsele) care se va produce ca urmare a acordãrii ajutorului pana la terminarea investiţiei (indicaţi codul european CN) şi sectorul sau subsectorul cãruia îi aparţine produsul respectiv (indicaţi codul european NACE)
5.1.2. Ce produse vor fi înlocuite? Dacã aceste produse înlocuite nu sunt fabricate în acelaşi loc, indicaţi unde sunt produse în mod curent.
5.1.3. Ce alte produse pot fi fabricate în noua instalatie fãrã nici un cost suplimentar sau cu costuri suplimentare mici.
5.2. Caracterizarea pieţei geografice relevante
5.2.1. Specificati care este piata geograficã atunci când aceasta este diferita de cea a Spaţiului Economic European şi a celorlalte tari candidate.
5.2.2. De ce este consideratã piata geograficã diferita de cea a Spaţiului Economic European şi a celorlalte tari candidate?
5.3. Consideratii privind capacitatea de producţie
5.3.1. Cuantificati impactul proiectului asupra capacitãţii de producţie maxime a beneficiarului ajutorului în Spaţiul Economic European şi celelalte tari candidate (la nivelul grupului) pentru fiecare produs (în unitãţi pe an în anul precedent anului de începere şi terminare a proiectului).
5.3.2. Se va furniza o estimare a ratei de utilizare a capacitãţii în Spaţiul Economic European şi în celelalte tari candidate (sau a pieţei geografice relevante) a (sub)sectoarelor pentru ultimii 5 ani. Ce proporţie a acestei capacitãţi pe parcursul acestei perioade este justificatã de beneficiarul ajutorului şi care a fost rata de utilizare în (sub)sectorul relevant.
5.4. Informaţii privind piata
5.4.1. Furnizati pentru fiecare dintre ultimii 5 ani financiari informaţii privind consumul real (producţia plus importurile minus exporturile) pentru produsul (produsele) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice privind aceste informaţii, care sa provinã de la alte surse.
5.4.2. Furnizati pentru urmãtorii 3 ani financiari o previziune a evoluţiei consumului real (producţia plus importurile minus exporturile) aferent produsului (produselor) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice privind aceste informaţii, care sa provinã de la alte surse.
5.4.3. Piata relevanta este în declin? Care este motivul? Dacã nu, de ce?
5.4.4. Furnizati o estimare a cotei de piata (valoricã) a beneficiarului ajutorului ori a grupului din care beneficiarul ajutorului face parte, în anul care preceda anul de demarare, şi data privind finalizarea proiectului.

SECŢIUNEA a 6-a
Impactul regional

6.1. Informaţii privind locurile de munca create de furnizorii şi clienţii beneficiarului ajutorului
6.1.1. În opinia Consiliului Concurentei şi/sau a beneficiarului ajutorului, care dintre cele 3 optiuni descrie mai bine nivelul locurilor de munca create de furnizorii şi clienţii beneficiarului ajutorului:
(i) nivelul ridicat al creãrii locurilor de munca pentru fiecare loc de munca creat de cãtre beneficiarul ajutorului (mai mult decât 100%);
(ii) nivelul mediu al creãrii locurilor de munca pentru fiecare loc de munca creat de cãtre beneficiarul ajutorului (între 50% şi 100%);
(iii) nivelul redus al creãrii locurilor de munca pentru fiecare loc de munca creat de cãtre beneficiarul ajutorului (mai puţin de 50%)?
6.1.2. Justificati şi explicaţi rãspunsul la întrebarea anterioarã.
6.1.3. Furnizati în completare o lista a posibililor furnizori pentru producţia noua din cadrul regiunii asistate şi/sau al regiunilor asistate.
6.1.4. Furnizati în completare o lista a posibililor clienţi pentru producţia noua din cadrul regiunii asistate şi/sau al regiunilor asistate.

INSTRUCŢIUNI
privind ajutorul de stat acordat sub forma garanţiilor

În temeiul <>art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 şi al <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adopta prezentele instrucţiuni.

CAP. 1
Dispoziţii generale

Prezentele instrucţiuni stabilesc regimul ajutorului de stat acordat sub forma garanţiilor în aplicarea dispoziţiilor <>Legii nr. 143/1999 , cu completãrile ulterioare, denumita în continuare lege. Garanţiile sunt, de regula, legate de un împrumut, credit, emisiune de obligaţiuni etc., care urmeazã a fi contractate între un împrumutãtor şi un împrumutat.
Aceste instrucţiuni acoperã toate formele de garanţii, indiferent de temeiul lor juridic şi de tranzacţia la care se referã. Ajutorul de stat poate fi acordat sub forma garanţiilor individuale sau în cadrul unor scheme. În majoritatea cazurilor, de eventualul ajutor de stat implicat într-o astfel de operaţiune beneficiazã cel care obţine împrumutul.
Totuşi, în anumite împrejurãri, poate fi vorba şi de un ajutor de stat acordat împrumutãtorului.
Prezentele instrucţiuni nu se aplica garanţiilor acordate în vederea obţinerii creditelor pentru export.

CAP. 2
Domeniul de aplicare

SECŢIUNEA 1
Ajutorul de stat pentru împrumutat

1.1. De regula beneficiarul ajutorului este împrumutatul. Garanţia de stat da posibilitatea împrumutatului sa obţinã condiţii financiare mai bune pentru un împrumut decât cele care sunt în mod normal disponibile pe pieţele financiare. De obicei, beneficiind de o garanţie de stat, împrumutatul poate obţine niveluri mai scãzute ale dobânzii şi/sau sa ofere mai putine garanţii. În unele cazuri împrumutatul, fãrã o garanţie de stat, nu ar putea gãsi o instituţie financiarã dispusã sa îl imprumute în orice condiţii. Garanţiile de stat pot astfel sa faciliteze crearea unor noi afaceri şi sa dea posibilitatea unor întreprinderi sa obţinã resurse financiare în scopul de a desfasura noi activitãţi sau, pur şi simplu, sa rãmânã în activitate, în loc sa fie eliminate sau restructurate, creandu-se astfel distorsiuni ale concurentei. În felul acesta garanţiile de stat intra sub incidenta legii.
1.2. O garanţie de stat prezintã pentru beneficiar avantajul ca riscul asociat cu garanţia este suportat de stat. Aceasta preluare a riscului de cãtre stat ar trebui în mod normal sa fie remuneratã printr-o prima adecvatã. Atunci când statul renunţa la o asemenea prima, exista, în acelaşi timp, un avantaj pentru întreprindere şi o pierdere de resurse publice. Prin urmare, chiar dacã nu se fac nici un fel de plati de cãtre stat în contul unei garanţii, totuşi ea poate reprezenta ajutor de stat, în conformitate cu art. 2 din lege. În caz afirmativ, valoarea ajutorului se determina în momentul în care garanţia este acordatã, iar nu în momentul în care ea este invocatã sau în momentul când se efectueazã plati în conformitate cu condiţiile garanţiei.
1.3. De asemenea, constituie ajutor de stat sub forma unei garanţii şi condiţiile mai favorabile de finanţare obţinute de întreprinderile ale cãror statute legale exclud falimentul sau alte proceduri de insolvabilitate ori oferã o garanţie de stat explicita sau prevãd acoperirea pierderilor de cãtre stat.
1.4. Ajutor de stat este şi achiziţionarea de cãtre stat a unei participatii la capitalul social al unei societãţi comerciale când aceasta este însoţitã de o rãspundere nelimitatã asumatã de stat pentru obligaţiile sociale.
1.5. La fel ca şi în alte forme de ajutor potenţial, garanţiile acordate de stat în mod direct, respectiv prin autoritãţile publice centrale sau locale, precum şi garanţiile acordate de întreprinderi sau instituţii aflate sub influenta dominanta a autoritãţilor publice (CEC, casa de pensii, Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate etc.) pot constitui ajutor de stat.

SECŢIUNEA a 2-a
Ajutorul de stat pentru cel care acorda împrumutul

2.1. În anumite cazuri poate beneficia de ajutor şi împrumutãtorul.
2.2. În speta, dacã o garanţie este acordatã ex post cu privire la un împrumut ori alta obligaţie financiarã existenta deja, fãrã ca termenii sau condiţiile acestui împrumut ori acestei obligaţii financiare sa fie modificati, sau dacã un împrumut garantat este folosit pentru a rambursa un altul, negarantat, cãtre aceeaşi instituţie de credit, atunci poate sa fie un ajutor pentru împrumutãtor, prin aceea ca se mãreşte securitatea împrumuturilor. Un asemenea ajutor poate sa favorizeze împrumutãtorul şi sa distorsioneze concurenta şi, de aceea, intra sub incidenta legii.

CAP. 3
Valoarea ajutorului de stat

3.1. În cazul unei garanţii de stat individuale, elementul de ajutor trebuie evaluat prin referire la detaliile garanţiei şi împrumutului (sau altui tip de obligaţie financiarã). Factorii relevanti includ în special durata şi valoarea garanţiei şi împrumutului, riscul neachitarii de cãtre împrumutat, preţul plãtit de cãtre împrumutat pentru garanţie, natura oricãrei alte asigurãri date, condiţiile şi momentul în care statul va fi solicitat sa plãteascã datoria creata în urma împrumutului şi mijloacele (de exemplu, declararea falimentului), care sa fie folosite de cãtre stat pentru a recupera sumele datorate de împrumutat, dupã executarea garanţiei.
3.2. Echivalentul-subventie al unei garanţii pentru un împrumut acordat într-un anumit an poate fi:
a) calculat în acelaşi mod ca echivalentul-subventie al unui împrumut acordat în condiţii preferenţiale, bonificatia de dobanda reprezentând diferenţa dintre dobanda pieţei şi dobanda obţinutã datoritã garanţiei de stat, dupã ce orice prime plãtite au fost deduse; sau
b) luat ca diferenţa între suma principala garantatã încã nerambursata înmulţitã cu factorul de risc (probabilitatea de a nu rambursa) şi orice prima plãtitã, adicã (suma garantatã nerambursata x riscul) - prima; sau
c) calculat prin orice alta metoda obiectivã justificatã şi general acceptatã.
Pentru garanţiile individuale prima metoda ar trebui sa fie, în principiu, forma standard de calcul, iar pentru schemele de garanţii, cea de-a doua.
3.2.1. Factorul de risc trebuie sa se bazeze pe experienta anterioarã privind frecventa nerambursarii unor împrumuturi date în circumstanţe similare (sectorul, mãrimea firmei, nivelul activitãţii economice generale). Echivalentele-subventie anuale vor trebui actualizate la valoarea lor prezenta, folosindu-se nivelul ratei de actualizare, apoi adunate pentru a se obţine echivalentul-subventie total.
3.2.2. Atunci când în momentul acordãrii împrumutului exista o mare probabilitate ca împrumutatul sa nu-l poatã rambursa (de exemplu, pentru ca are dificultãţi financiare), valoarea garanţiei poate fi la fel de mare ca şi suma acoperitã efectiv de acea garanţie.
3.3. Dacã o obligaţie financiarã este acoperitã în întregime de o garanţie de stat, împrumutãtorul este mai puţin stimulat sa evalueze în mod corespunzãtor, sa asigure şi sa minimizeze riscul care decurge din operatia de împrumut şi, în special, sa evalueze în mod corect gradul de solvabilitate al împrumutatului. O astfel de evaluare a riscului poate, de asemenea, sa nu fie efectuatã nici de cel care garanteazã, din lipsa mijloacelor necesare. Aceasta lipsa de stimulare care minimalizeaza riscul de neplata a împrumutului poate incuraja împrumutãtorii sa contracteze împrumuturi cu un risc comercial mai mare decât normal şi poate astfel mari valoarea garanţiilor cu risc mare din portofoliul statului.
3.4. Un procent de cel puţin 20% din valoarea împrumutului, care sa nu fie acoperit de o garanţie de stat, este o limita corespunzãtoare pentru a determina împrumutãtorul sa evalueze în mod corect gradul de solvabilitate al împrumutatului şi sa minimizeze în acest fel riscul asociat tranzacţiei. Prin urmare, Consiliul Concurentei va examina în mod critic orice garanţii care acoperã în întregime (sau aproape în întregime) o tranzacţie financiarã.
3.5. În cazul schemelor privind garanţii de stat, caracteristicile specifice ale cazurilor individuale pot sa nu fie cunoscute în momentul în care se evalueaza schema. În aceste condiţii elementul de ajutor este evaluat prin referire la prevederile schemei care privesc, printre altele, suma maxima şi durata împrumuturilor, categoria de întreprindere şi tipul proiectului eligibil, garanţia solicitatã imprumutatilor, prima care trebuie plãtitã şi ratele dobânzii obţinute de aceştia.

CAP. 4
Condiţiile care exclud existenta ajutorului de stat

4.1. O garanţie individualã sau o schema de garanţii instituitã de stat nu intra sub incidenta legii atunci când prin aceasta nu se conferã un avantaj special numai anumitor agenţi economici ori anumitor bunuri, servicii sau regiuni. În asemenea cazuri nu este necesarã notificarea cãtre Consiliul Concurentei.
4.2. De asemenea, o garanţie de stat individualã nu constituie ajutor de stat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) împrumutatul nu se afla în dificultate financiarã;
b) împrumutatul este, în principiu, capabil sa obţinã un împrumut în condiţii de piata de pe pieţele financiare, fãrã nici o intervenţie a statului;
c) garanţia este acordatã în legatura cu o operaţiune financiarã precisa, se referã la o suma maxima determinata, nu acoperã mai mult de 80% din împrumutul de rambursat sau din alta obligaţie financiarã, cu excepţia obligaţiunilor şi altor instrumente similare, şi nu este nelimitatã în timp;
d) garanţia implica plata unei prime la preţul pieţei. Acest preţ este determinat, printre altele, de suma şi de durata garanţiei, garanţiile oferite de cãtre împrumutat, situaţia sa financiarã, sectorul de activitate, perspective, de nivelul riscului de neplata şi de alte condiţii economice.
4.3. O schema de garanţie de stat nu constituie ajutor de stat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) schema nu permite ca garanţiile sa fie acordate imprumutatilor care se afla în dificultate financiarã;
b) beneficiarii împrumutului sunt, în principiu, capabili sa obţinã un împrumut în condiţii de piata de pe pieţele financiare, fãrã nici o intervenţie a statului;
c) garanţiile sunt acordate în legatura cu o operaţiune financiarã precisa, se referã la o suma maxima determinata, nu acoperã mai mult de 80% din împrumutul de rambursat sau din alta obligaţie financiarã, cu excepţia obligaţiunilor şi altor instrumente similare, şi nu sunt nelimitate în timp;
d) condiţiile schemei se bazeazã pe o evaluare realista a riscului, astfel încât primele plãtite de agenţii economici beneficiari sa asigure autofinantarea schemei;
e) schema prevede condiţiile în care viitoarele garanţii vor fi acordate, precum şi analiza, cel puţin o data pe an, a finanţãrii generale a schemei;
f) primele acoperã atât riscurile obişnuite asociate cu acordarea garanţiilor, cat şi costurile administrative ale schemei şi permit obţinerea unui randament normal al capitalului iniţial, eventual furnizat de cãtre stat, la demararea schemei.
4.4. Nerespectarea conformitatii cu oricare dintre condiţiile prezentate la pct. 4.2 şi 4.3 nu înseamnã ca acea garanţie individualã sau schema de garanţie este în mod automat privitã ca ajutor de stat. Dacã furnizorul are vreo indoiala cu privire la faptul ca o garanţie sau o schema planificata este sau nu ajutor de stat, aceasta va trebui notificatã.
4.5. Exista situaţii în care se planifica folosirea garanţiilor de stat pentru a da posibilitatea agenţilor economici, şi în special întreprinderilor mici şi mijlocii, sa obţinã împrumuturi pe care piata nu le-ar oferi. Întreprinderile care se gãsesc în faza de început a activitãţii, care cunosc o creştere rapida sau sunt de mici dimensiuni nu oferã siguranta necesarã pentru a garanta un împrumut sau a obţine o garanţie. Ele pot intra în categoria întreprinderilor cu mare risc, al cãror prag de rentabilitate nu poate fi atins decât pe termen lung şi/sau având o rata deosebit de mare de esec. Acesta poate fi cazul proiectelor care privesc produse sau procedee noi şi inovatoare. Aceste circumstanţe nu excepteazã, în general, garanţiile de stat de la incidenta legii. Garanţiile de stat acordate în asemenea condiţii vor fi, în consecinta, notificate Consiliului Concurentei la fel ca şi garanţiile de stat acordate în alte circumstanţe.

CAP. 5
Compatibilitatea ajutorului de stat în forma garanţiilor cu mediul concurential

5.1. Garanţiile de stat ce intra sub incidenta legii sunt analizate de Consiliul Concurentei în scopul determinãrii compatibilitatii acestora cu mediul concurential. Înainte ca o asemenea evaluare a compatibilitatii sa poatã fi facuta, beneficiarul ajutorului trebuie sa fie identificat. Acesta poate fi împrumutatul, împrumutãtorul sau amândoi.
5.2. În majoritatea cazurilor garanţia conţine ajutor pentru împrumutat. Consiliul Concurentei va analiza dacã acest ajutor este sau nu compatibil cu mediul concurential, în conformitate cu aceleaşi reguli care se aplica la mãsurile privind ajutorul de stat acordat sub alte forme. Criteriile concrete pentru evaluarea compatibilitatii sunt prevãzute în regulamentele Consiliului Concurentei emise în aplicarea <>Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, referitoare la ajutoarele de stat având obiectiv orizontal, regional şi sectorial. Analiza va lua în considerare, în special, intensitatea ajutorului, caracteristicile beneficiarilor şi obiectivele urmãrite.
5.3. Consiliul Concurentei autorizeaza ajutorul de stat sub forma garanţiilor numai dacã executarea lor este, din punct de vedere contractual, legatã de condiţii specifice ce pot merge pana la declararea obligatorie a falimentului beneficiarului sau orice alta procedura similarã. Aceste condiţii vor trebui sa fie agreate de cãtre Consiliul Concurentei, în cadrul notificãrii, în momentul în care garanţia se acorda. În cazul în care furnizorul de ajutor doreşte sa acorde garanţia în condiţii diferite decât cele convenite în momentul notificãrii, Consiliul Concurentei considera acordarea garanţiei ca un nou ajutor de stat ce trebuie notificat în conformitate cu art. 6 din lege, cu completãrile ulterioare.
5.4. Atunci când garanţia reprezintã ajutor pentru împrumutãtor, un asemenea ajutor poate constitui, în principiu, ajutor de operare. Acesta este considerat, în general, incompatibil cu mediul concurential.

CAP. 6
Consecinţele încãlcãrii art. 6 şi 7 din lege, respectiv ale nerespectãrii obligaţiei de notificare şi clauzei suspensive

6.1. Atunci când furnizorii nu respecta obligaţia notificãrii prevãzutã la art. 6 şi, respectiv, clauza suspensivã prevãzutã în art. 7 din lege, cu completãrile ulterioare, elementul de ajutor al garanţiei trebuie calificat drept ilegal, în conformitate cu art. 16 din lege.
6.2. Atunci când ajutorul a fost acordat în mod ilegal, beneficiarii ajutorului de stat au de fãcut fata unui anumit risc. Dacã în urma analizei Consiliul Concurentei stabileşte ca ajutorul de stat este imcompatibil în sensul legii, va dispune recuperarea, rambursarea sau suspendarea acestuia, potrivit prevederilor art. 17 din lege, chiar dacã aceasta înseamnã declararea falimentului împrumutatului.
6.3. Garanţiile diferã de alte mãsuri ale ajutorului de stat, cum ar fi împrumuturi nerambursabile sau exceptarile de la plata taxelor şi impozitelor, în mãsura în care, atunci când este vorba despre o garanţie, statul intra, de asemenea, într-o relatie juridicã cu împrumutãtorul. De aceea trebuie sa se ia în considerare dacã un ajutor de stat acordat în mod ilegal are consecinţe în privinta terţilor. În cazul unor garanţii pentru împrumuturi, aceasta priveşte, în principal, instituţiile financiare de credit. În cazul unor garanţii pentru obligaţiunile emise pentru a obţine finanţarea unor întreprinderi, aceasta priveşte instituţiile financiare implicate în emisiunea de obligaţiuni.
6.4. Avându-se în vedere cele menţionate la pct. 6.3, împrumutãtorii pot avea un interes în a verifica, ca o mãsura standard de prevedere, ca reglementãrile privind ajutorul de stat au fost respectate ori de câte ori au fost acordate garanţii.

CAP. 7
Rapoartele care trebuie prezentate Oficiului Concurentei de cãtre furnizori şi beneficiari

7.1. Avându-se în vedere ca pieţele financiare sunt în continua dezvoltare şi ca valoarea garanţiilor este greu de evaluat, activitatea de monitorizare, în conformitate cu art. 26 din lege, a ajutoarelor de stat sub forma garanţiilor de stat autorizate de Consiliul Concurentei este de o importanta deosebita.
7.2. Pe lângã datele uzuale privind cheltuielile, raportarile transmise anual Oficiului Concurentei trebuie sa ofere, atât pentru scheme, cat şi pentru garanţiile individuale, date privind suma totalã a garanţiilor de stat încã nerambursate, suma totalã plãtitã de stat în contul debitorilor restanti în anul precedent prin executarea garanţiilor (valoare neta, luându-se în considerare sumele recuperate) şi primele plãtite de beneficiari pentru garanţiile de stat din acelaşi an. Aceste informaţii vor fi de folos în calcularea ratei de nerambursare ce va fi utilizata pentru a se evalua viitoarele garanţii şi, dacã este necesar, primele care vor fi plãtite în viitor.
7.3. Consiliul Concurentei poate folosi asemenea informaţii pentru a solicita furnizorului de ajutor mãsuri corespunzãtoare, în conformitate cu art. 13 şi 19 din lege, în scopul de a modifica un ajutor de stat existent, dacã acesta denatureaza mediul concurential şi afecteazã aplicarea corespunzãtoare a acordurilor internaţionale la care România este parte.



────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016