Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 242 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Normelor de securitate nucleară privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva evenimentelor externe de origine naturală
EMITENT: COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 15 ianuarie 2015
Luând în considerare Referatul nr. 13.193 din 29 decembrie 2014,
în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:
ART. 1
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se aprobă Normele de securitate nucleară privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva evenimentelor externe de origine naturală, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Preşedintele Comisiei Naţionale
pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
Daniel Ionescu
Bucureşti, 29 decembrie 2014.
Nr. 242.
ANEXĂ
NORME
de securitate nucleară privind protecţia instalaţiilor nucleare
împotriva evenimentelor externe de origine naturală
CAP. I
Domeniu, scop, definiţii
SECŢIUNEA 1
Domeniu şi scop
ART. 1
(1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale de securitate nucleară privind protecţia instalaţiilor nucleare împotriva evenimentelor externe de origine naturală.
(3) Îndeplinirea prevederilor prezentelor norme constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, a activităţilor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune şi exploatare a unei instalaţii nucleare.
(4) Prevederile prezentelor norme se aplică atât solicitanţilor, cât şi titularilor de autorizaţie pentru fazele de amplasare, construcţie, punere în funcţiune şi exploatare a unei instalaţii nucleare.
(5) În cadrul procesului de autorizare, precum şi pe durata de valabilitate a unei autorizaţii, CNCAN poate impune cerinţe suplimentare, după caz, pentru a ţine cont de experienţa acumulată, de rezultatele activităţilor de cercetare şi de cele mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional.
ART. 2
(1) Prezentele norme se aplică următoarelor categorii de instalaţii nucleare:
a) centrale nuclearoelectrice;
b) reactoare de cercetare;
c) reactoare de demonstraţie;
d) fabrici de combustibil nuclear;
e) instalaţii de stocare a combustibilului nuclear uzat;
f) alte instalaţii nucleare pentru care CNCAN consideră necesară aplicarea acestor norme în procesul de autorizare.
(2) În afara cazurilor în care se precizează altfel, cerinţele prezentelor norme sunt aplicabile independent de filiera tehnologică a instalaţiei nucleare.
(3) Orice derogare de la aplicarea prevederilor prezentelor norme trebuie aprobată de CNCAN, în baza unei justificări scrise formulate de solicitantul sau titularul de autorizaţie, dacă acesta demonstrează că asigură măsuri de securitate nucleară echivalente cu cele cerute prin prezentele norme.
SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii
ART. 3
(1) Termenii utilizaţi în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc în textul prezentelor norme.
(2) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele unei instalaţii nucleare.
(3) Abrevierea EEON se utilizează pentru a face referire în mod generic la evenimentele externe de origine naturală.
CAP. II
Cerinţe privind protecţia împotriva evenimentelor externe de origine naturală
SECŢIUNEA 1
Obiectivele de securitate nucleară
ART. 4
(1) Evaluarea EEON, respectiv a probabilităţii de apariţie şi a consecinţelor acestora, trebuie să facă parte integrantă din evaluarea securităţii nucleare pentru o instalaţie nucleară.
(2) Pericolele datorate EEON trebuie înlăturate sau reduse la minimum practic posibil, pentru toate stările de operare ale unei instalaţii nucleare.
(3) Evaluarea de securitate nucleară privind EEON trebuie să includă evaluările evenimentelor bază de proiect şi a condiţiilor care depăşesc bazele de proiectare, cu scopul de a identifica necesităţi şi oportunităţi de îmbunătăţire.
SECŢIUNEA a 2-a
Identificarea evenimentelor externe de origine naturală
ART. 5
(1) Toate EEON care pot afecta amplasamentul instalaţiei nucleare trebuie identificate, împreună cu orice evenimente ce pot fi generate de acestea.
(2) Solicitantul, respectiv titularul de autorizaţie, trebuie să demonstreze că lista de EEON identificate este completă şi relevantă pentru amplasamentul instalaţiei nucleare.
ART. 6
Li sta EEON potenţiale trebuie să cuprindă următoarele categorii de evenimente:
a) evenimente geologice;
b) evenimente seismotectonice;
c) evenimente meteorologice;
d) evenimente hidrologice;
e) fenomene biologice;
f) incendii de vegetaţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Selecţia şi evaluarea evenimentelor externe de origine naturală
ART. 7
(1) Toate EEON care pot afecta amplasamentul trebuie supuse unei evaluări preliminare pentru a estima probabilitatea de apariţie şi consecinţele asupra instalaţiei nucleare. Această evaluare preliminară presupune caracterizarea sistematică a tuturor hazardurilor/pericolelor datorate evenimentelor externe.
(2) Pentru toate EEON credibile pentru amplasament şi care pot afecta fizic instalaţia nucleară trebuie efectuată o evaluare detaliată. Dintre EEON care pot afecta amplasamentul pot fi excluse de la evaluarea detaliată de securitate nucleară numai acele evenimente care nu au capabilitatea de a afecta fizic instalaţia nucleară şi/sau îndeplinirea funcţiilor de securitate nucleară şi acele evenimente pentru care se poate demonstra, cu un grad mare de încredere, că au o probabilitate de producere foarte mică sau că este fizic imposibil să se producă.
(3) Trebuie evaluate combinaţiile de evenimente care au potenţialul de a afecta instalaţia nucleară. Chiar dacă anumite evenimente ar putea fi excluse individual, în baza criteriului de la alin. (1), combinaţiile credibile şi relevante de astfel de evenimente trebuie incluse în evaluarea de securitate nucleară. Astfel de combinaţii de evenimente pot include combinaţii de două sau mai multe EEON, precum şi combinaţii de EEON şi evenimente interne sau evenimente cauzate de activităţi umane. Trebuie luate în considerare atât succesiunile de evenimente şi combinaţiile de evenimentele între care există o legătură cauzală, cât şi combinaţiile de evenimente independente care au frecvenţe individuale de apariţie relativ mari.
(4) Procesul de selecţie a evenimentelor şi combinaţiilor de evenimente trebuie să fie bazat pe ipoteze conservative. Criteriile şi argumentele care stau la baza procesului de selecţie trebuie justificate.
SECŢIUNEA a 4-a
Analizele de hazard
ART. 8
(1) Pentru toate EEON care au fost selectate pentru evaluarea detaliată de securitate nucleară trebuie efectuate analize de hazard, denumite şi analize de pericol. Aceste analize au ca scop identificarea şi caracterizarea pericolelor existente sau potenţiale, precum şi a efectelor acestora asupra instalaţiilor nucleare aflate pe un anumit amplasament.
(2) Analizele de hazard trebuie să utilizeze metode deterministice şi, în măsura în care este practic posibil, metode probabilistice, ţinând cont de cele mai noi dezvoltări ştiinţifice şi tehnologice în ce priveşte datele, instrumentele şi metodologiile de analiză.
(3) Analizele de hazard trebuie să ia în considerare toate datele relevante disponibile şi trebuie să stabilească o relaţie între severitatea evenimentelor externe, exprimată, de exemplu, ca magnitudine şi durată, şi probabilitatea anuală de depăşire, acolo unde este practic posibil. De asemenea, acolo unde este practic posibil, trebuie determinată severitatea maxim credibilă a fiecărui eveniment.
ART. 9
Următoarele cerinţe se aplică analizelor de hazard:
a) Analizele de hazard trebuie să se bazeze pe toate datele relevante pentru amplasament şi pentru regiunea respectivă. Trebuie efectuată o extrapolare a datelor disponibile pentru a include evenimente care le depăşesc pe cele din datele înregistrate şi datele istorice.
b) Trebuie evaluate în mod conservativ evenimentele externe a căror severitate poate varia de-a lungul duratei de viaţă a instalaţiei nucleare. Trebuie urmărită evoluţia acestor evenimente de-a lungul duratei de viaţă a instalaţiei nucleare şi analizele de hazard trebuie actualizate corespunzător.
c) Metodele şi ipotezele utilizate în analize trebuie justificate. Incertitudinile care pot afecta rezultatele analizelor de hazard trebuie evaluate.
SECŢIUNEA a 5-a
Definirea evenimentelor bază de proiect
ART. 10
Titularul de autorizaţie trebuie să definească EEON bază de proiect ţinând cont de analizele de hazard specifice pentru amplasament. EEON bază de proiect pot fi evenimente individuale sau combinaţii de evenimente independente ori dependente cauzal. Bazele de proiect pot fi bazele iniţiale de proiectare pentru instalaţia nucleară sau bazele de proiectare reevaluate, cum ar fi în cadrul procesului de revizuire periodică a securităţii nucleare.
ART. 11
(1) Probabilitatea anuală de depăşire a EEON bază de proiect trebuie să fie suficient de mică pentru a asigura, cu un grad înalt de încredere, protecţia împotriva evenimentelor externe de origine naturală.
(2) Pentru fiecare EEON bază de proiect trebuie folosită o valoare-ţintă pentru probabilitatea anuală de depăşire care să nu exceadă 1E-4 evenimente/an. Acolo unde nu este posibil să se calculeze această probabilitate cu un grad acceptabil de certitudine, trebuie ales, cu o justificare adecvată, un eveniment bază de proiect care să ofere un nivel de protecţie echivalent.
(3) Pentru cazul specific al încărcărilor datorate evenimentelor seismice trebuie considerată, ca o valoare minimă, o acceleraţie de vârf a terenului de 0,1 g în plan orizontal, chiar dacă probabilitatea de depăşire a acesteia este sub valoarea-ţintă de la alin. (2).
ART. 12
EEON bază de proiect trebuie comparate cu datele istorice relevante pentru a verifica modul în care evenimentele extreme istorice se încadrează, cu marje de securitate suficiente, în bazele de proiectare ale instalaţiei nucleare.
ART. 13
Parametrii bază de proiect trebuie definiţi pentru fiecare EEON bază de proiect, ţinând cont de rezultatele analizelor de hazard. Valorile parametrilor bază de proiect trebuie stabilite în mod conservativ.
SECŢIUNEA a 6-a
Protecţia împotriva evenimentelor bază de proiect
ART. 14
(1) Trebuie asigurată protecţia instalaţiilor nucleare împotriva EEON bază de proiect. Trebuie stabilită o strategie de protecţie împotriva EEON, ca bază pentru proiectarea măsurilor corespunzătoare.
(2) Strategia de protecţie trebuie astfel stabilită încât să se asigure, cu suficientă fiabilitate demonstrată şi cu marje adecvate, că funcţiile de securitate nucleară pot fi îndeplinite pentru orice efecte directe sau indirecte credibile ale EEON bază de proiect.
ART. 15
Strategia de protecţie împotriva EEON bază de proiect trebuie:
a) să prevadă marje de securitate suficiente, în mod conservativ, în proiectul instalaţiei nucleare;
b) să se bazeze în principal pe măsuri pasive, în măsura în care este practic posibil;
c) să asigure că măsurile prevăzute pentru protecţia la accidente bază de proiect rămân funcţionale în timpul şi după EEON bază de proiect;
d) să ţină cont de previzibilitatea şi dezvoltarea tipurilor de EEON de-a lungul timpului;
e) să asigure că sunt disponibile procedurile şi mijloacele necesare pentru a verifica starea instalaţiei nucleare în timpul şi după EEON bază de proiect;
f) să ia în considerare situaţiile în care EEON pot să afecteze simultan subsistemele redundante sau diverse ale unui sistem cu funcţii de securitate nucleară, mai multe SSCE ori mai multe instalaţii nucleare aflate pe acelaşi amplasament, amplasamentul şi infrastructura din regiune, disponibilitatea suportului tehnic şi logistic din exteriorul amplasamentului şi alte măsuri;
g) să asigure suficiente resurse umane şi materiale pentru amplasamentele pe care se găsesc mai multe instalaţii nucleare, luând în considerare necesitatea asigurării măsurilor de protecţie la mai multe instalaţii afectate de EEON, precum şi utilizarea în comun a unor echipamente şi servicii;
h) să asigure că măsurile de protecţie împotriva EEON nu au impact advers asupra măsurilor de protecţie împotriva altor evenimente bază de proiect.
ART. 16
SSCE identificate ca având un rol în implementarea strategiei de protecţie împotriva EEON trebuie să fie considerate ca SSCE cu funcţii de securitate nucleară.
ART. 17
(1) Trebuie prevăzute procese de monitorizare şi avertizare care să susţină strategia de protecţie împotriva EEON bază de proiect. Oriunde este posibil trebuie definite valori de prag pentru iniţierea promptă a măsurilor de protecţie. De asemenea trebuie definite valori de prag pentru iniţierea măsurilor planificate de verificare a stării instalaţiei nucleare după producerea EEON.
(2) Pentru centralele nuclearoelectrice şi reactoarele de cercetare trebuie stabilite:
a) valorile parametrilor mişcării seismice pentru care este necesară oprirea manuală a reactorului, după seism, pentru efectuarea inspecţiilor şi verificărilor în vederea evaluării impactului asupra instalaţiei şi asigurării că se poate relua operarea în condiţii de securitate nucleară;
b) valorile parametrilor mişcării seismice pentru care este necesară oprirea manuală sau automată a reactorului, ca răspuns la un eveniment seismic, în vederea prevenirii unei situaţii de accident.
ART. 18
Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze măsuri pentru a asigura disponibilitatea personalului care lucrează în schimburi, a personalului care furnizează suport tehnic şi logistic, precum şi disponibilitatea echipamentelor şi materialelor necesare, pentru a gestiona situaţiile produse de EEON cu efecte de lungă durată care pot afecta funcţionarea normală a instalaţiei şi procesele aferente.
SECŢIUNEA a 7-a
Consideraţii privind EEON mai severe decât evenimentele bază de proiect
ART. 19
(1) În vederea extinderii bazelor de proiectare trebuie identificate şi selectate EEON mai severe decât cele considerate ca bază de proiect. Selecţia acestor evenimente trebuie justificată în baza analizelor deterministice, probabilistice şi a judecăţilor inginereşti.
(2) Analiza detaliată a EEON mai severe decât evenimentele bază de proiect nu este necesară dacă se poate demonstra cu un grad înalt de încredere că probabilitatea lor de apariţie este foarte redusă.
ART. 20
Pentru a susţine identificarea EEON ce depăşesc bazele de proiectare şi pentru evaluarea efectelor acestora trebuie dezvoltate, acolo unde este posibil, curbe de hazard care să prezinte severitatea evenimentelor ca funcţie de probabilitatea anuală de depăşire sau de alţi parametri relevanţi.
ART. 21
Analiza efectelor EEON care depăşesc bazele de proiectare şi identificarea măsurilor practicabile în vederea creşterii protecţiei împotriva acestor evenimente trebuie să includă următoarele, în măsura în care este posibil:
a) demonstraţia existenţei unor marje de securitate suficiente pentru prevenirea efectelor de tip cliff-edge care ar rezulta în pierderea unei funcţii de securitate nucleară;
b) identificarea şi evaluarea celor mai adecvate măsuri pentru asigurarea funcţiilor de securitate nucleară;
c) luarea în considerare a evenimentelor care ar putea să afecteze simultan subsistemele redundante sau diverse ale unui sistem cu funcţii de securitate nucleară, mai multe SSCE ori mai multe instalaţii nucleare aflate pe acelaşi amplasament, amplasamentul şi infrastructura din regiune, disponibilitatea suportului tehnic şi logistic din exteriorul amplasamentului şi alte măsuri;
d) demonstraţia disponibilităţii unor resurse suficiente pentru amplasamentele pe care se găsesc mai multe instalaţii nucleare, luând în considerare utilizarea în comun a unor echipamente şi servicii;
e) verificări şi inspecţii pe amplasament şi în instalaţii, pentru a confirma ipotezele de analiză utilizate pentru evenimentele sau combinaţiile de evenimente considerate, precum şi robusteţea măsurilor de protecţie prevăzute.
SECŢIUNEA a 8-a
Standarde şi ghiduri
ART. 22
(1) Solicitantul, respectiv titularul de autorizaţie, trebuie să demonstreze că a implementat toate măsurile necesare, la nivelul celor mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional, pentru asigurarea protecţiei instalaţiilor nucleare împotriva EEON.
(2) Documentele de referinţă menţionate în anexa nr. 2 reprezintă standarde şi ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan internaţional şi se recomandă ca orice nouă revizie a acestora să fie luată în considerare de către titularul de autorizaţie, în vederea îmbunătăţirii protecţiei instalaţiilor nucleare împotriva EEON.
CAP. III
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 23
Pentru instalaţiile nucleare care la data intrării în vigoare a prezentelor norme se află în fazele de construcţie, punere în funcţiune sau exploatare, reconfirmarea bazelor de proiectare face parte integrantă din procesul de autorizare specific fazelor respective şi se documentează în rapoartele de securitate aferente. Pentru aceste instalaţii, evaluarea faţă de cerinţele din prezentele norme se face în acord cu principiile aplicate la revizuirea periodică a securităţii nucleare din normele CNCAN.
ART. 24
În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare aflate în faza de exploatare trebuie să transmită la CNCAN spre evaluare un raport care să prezinte următoarele:
a) analiza conformităţii cu cerinţele prezentelor norme;
b) planul de acţiuni corective şi măsuri compensatorii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor din prezentele norme.
ART. 25
(1) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.
(2) Orice dispoziţie contrară prevederilor prezentelor norme se abrogă cu data intrării în vigoare a acestora.
ANEXA 1
la norme
DEFINIŢII
Accident bază de proiect - reprezintă orice accident considerat la stabilirea bazelor de proiectare pentru centrala nuclearoelectrică.
Efect de tip cliff-edge - în analizele de securitate nucleară reprezintă orice situaţie în care o variaţie relativ mică a datelor de intrare ale analizei duce la o variaţie disproporţionat de mare a rezultatelor privind comportarea unei instalaţii nucleare, în sensul înrăutăţirii condiţiilor; în ceea ce priveşte comportarea unei instalaţii nucleare, un efect de tip cliff-edge reprezintă orice situaţie în care o deviaţie mică a unui parametru al instalaţiei nucleare produce o comportare anormală disproporţionată a instalaţiei, cum ar fi, de exemplu, o tranziţie de la o stare normală de operare la o stare de accident sau o tranziţie de la condiţii de accident bază de proiect la condiţii de accident în afara bazelor de proiectare.
Eveniment bază de proiect - reprezintă orice eveniment sau combinaţie de evenimente care stă la baza alegerii parametrilor de proiectare pentru un anumit sistem, echipament ori structură a unei instalaţii nucleare, creditat în analizele de securitate pentru a contribui la limitarea consecinţelor radiologice ale unui tranzient sau accident.
Funcţie de securitate nucleară - un scop specific care trebuie îndeplinit pentru asigurarea securităţii nucleare. Funcţiile generale de securitate nucleară sunt următoarele:
a) controlul reactivităţii; pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă inclusiv la oprirea reactorului şi menţinerea acestuia într-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată;
b) răcirea combustibilului nuclear;
c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice în calea eliberării acestora în mediul înconjurător;
d) monitorizarea stării instalaţiei nucleare şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor prevăzute la lit. a), b) şi c).
ANEXA 2
la norme
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. Site Evaluation for Nuclear Installations, IAEA Safety Standards Series No. NS-R-3, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2003
2. External Events Excluding Earthquakes in the Design of Nuclear Power Plants Safety Guide IAEA Safety Standards Series No. NS-G-1.5, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2003
3. Seismic Design and Qualification for Nuclear Power Plants Safety Guide IAEA Safety Standards Series No. NS-G-1.6, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2003
4. Seismic Hazards in Site Evaluation for Nuclear Installations, IAEA Safety Standards Series No. SSG-9, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2010
5. Evaluation of Seismic Hazards for Nuclear Power Plants, IAEA Safety Standards Series No. NS-G-3.3, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2002
6. Evaluation of Seismic Safety for Existing Nuclear Installations, IAEA Safety Standards Series No. NS-G-2.13, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2009
7. Meteorological and Hydrological Hazards in Site Evaluation for Nuclear Installations, IAEA Safety Standards Series No. SSG-18, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2011
8. Meteorological Events in Site Evaluation for Nuclear Power Plants, IAEA Safety Standards Series No. NS-G-3.4, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2003
9. Flood Hazard for Nuclear Power Plants on Coastal and River Sites, IAEA Safety Standards Series No. NS-G-3.5, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2007
10. Geotechnical Aspects of Site Evaluation and Foundations for Nuclear Power Plants, IAEA Safety Standards, Series No. NS-G-3.6, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2005;
11. Volcanic Hazards in Site Evaluation for Nuclear Installations, IAEA Safety Standards Series No. SSG-21, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2012
12. WENRA Reactor Safety Reference Levels, Western European Nuclear Regulators' Association, 2014
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
