Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 230 din 12 februarie 2016 privind aprobarea Planului de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc
EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 155 din 1 martie 2016
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 104.000 din 30 iunie 2015 al Direcţiei biodiversitate,
ţinând cont de Avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău - Decizia etapei de încadrare nr. 46 din 30 septembrie 2011, Avizul Ministerului Culturii nr. 1.424 din 11 aprilie 2013, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 212.123 din 27 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 36.319 din 8 mai 2013 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 152.950/IM din 25 martie 2015,
în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Planul de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul mediului,
apelor şi pădurilor,
Viorel Traian Lascu,
secretar de stat
Bucureşti, 12 februarie 2016.
Nr. 230.
ANEXĂ
PLANUL DE MANAGEMENT
al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc
Abrevieri
- R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
- ONG-uri - organizaţii nonguvernamentale
- APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului
CAP. I
Introducere
1.1. Elemente generale ale planului de management
1.1.1. Scopul planului de management
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.
Datorită transformărilor majore suferite de mediul înconjurător, mai ales sub influenţa factorului antropic, se impun adoptarea şi aplicarea unor măsuri menite să protejeze elementele constitutive de bază ale arboretului Runc.
Planul de management are ca principal scop menţinerea echilibrului ecologic al arboretului Runc.
De asemenea se vor crea posibilităţi de studiere a particularităţilor acestui arboret şi se va încuraja dezvoltarea de proiecte ce au ca scop studierea genofondului exemplarelor de fag din această arie naturală protejată.
O componentă importantă a managementului ariei naturale protejate şi cu aplicare imediată o constituie componenta educaţională.
1.1.2. Obiectivele planului de management
Plecând de la argumentele care au stat la baza constituirii Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, în baza consultării factorilor interesaţi, a fost stabilit un set de obiective specifice.
Managementul rezervaţiei naturale se face în funcţie de caracteristicile ei, prin măsuri active de gospodărire pentru menţinerea habitatelor şi protejarea anumitor specii, grupuri de specii şi comunităţi biotice.
Această rezervaţie corespunde categoriei IV, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale.
Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate.
Obiectivele planului de management sunt următoarele:
a) asigurarea statutului favorabil de conservare al pădurii de fag şi a habitatului particular din zonă;
b) protejarea cadrului natural;
c) promovarea unui turism care să nu afecteze negativ aria protejată, să ducă la creşterea respectului pentru valorile naturale;
d) conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi, pentru înţelegerea importanţei conservării naturii.
1.1.3. Principiile planului de management
Principiile planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini implementarea planului de management.
Principiul opiniei generale unitare
Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoaşterea integrată a structurii şi funcţionalităţii lui, se constituie într-un atu incontestabil pentru dezvoltarea echilibrată a acelui spaţiu. Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor permite acţiunea eficientă pentru selectarea celor mai bune măsuri conforme cu aspiraţiile factorilor de decizie, populaţiei locale şi cu obiectivele de conservare pe termen mediu şi lung.
Existenţa unei opinii generale comune reprezintă o condiţie esenţială de abordare pluriinstituţională a unor aspecte de care depinde reuşita aplicării prevederilor prezentului plan de management. Astfel, integrarea într-un sistem de cooperare a acţiunilor tuturor factorilor de decizie din zonă cu cele ale custodelui ariei protejate constituie un pas înainte în scopul creşterii eficienţei managementului ariei protejate.
Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei managementului
Planul de management urmăreşte îmbunătăţirea gestionării patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea acţiunilor fără impact asupra ariei naturale protejate, menţinerea condiţiilor de viaţă şi a resurselor naturale regenerabile pentru generaţiile viitoare, cel puţin la nivelul celor existente pentru generaţia actuală.
Promovarea dezvoltării armonioase a fondului forestier şi cinegetic
Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie o avuţie de interes naţional, de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, pentru conservarea şi protecţia resurselor genetice valoroase.
Susţinerea intensă a informării populaţiei, dezvoltării culturale şi a educaţiei permanente
Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei reprezintă modalităţi de dezvoltare a unor spaţii pe termen lung, în condiţiile în care resursele umane formate nu se îndreaptă spre alte direcţii.
Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei
Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei, trebuie să fie analizată din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor. Precauţia este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea apariţiei unor areale cu disfuncţionalităţi. Aceasta nu impune excluderea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci includerea în faza de investiţie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfăşurare a activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să îl respecte conform legislaţiei de mediu în vigoare.
Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect rezervaţia. Unde există ameninţarea unei reduceri semnificative sau a pierderii diversităţii biologice, lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amânarea măsurilor de evitare sau de reducere a acestui pericol.
Se impune o transparenţă ridicată în luarea deciziilor, situaţiile conflictuale fiind astfel îndepărtate.
Principiul conservării diversităţii biologice
Diversitatea biologică are o importanţă deosebită dată în primul rând de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea in situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale, menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural. Flora şi fauna sălbatică reprezintă o componentă de neînlocuit a sistemelor naturale.
Protecţia şi conservarea habitatelor, a speciilor de plante şi animale sălbatice este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru creşterea eficienţei acţiunilor de protecţie a habitatelor şi a speciilor de plante şi animale se propun o serie de măsuri:
a) informarea publicului asupra importanţei acestei arii naturale protejate;
b) o mai bună cunoaştere a politicilor organismelor decizionale şi a obiectivelor lor;
c) identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse şi mediul natural.
Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii biologice, în special a habitatelor.
1.2. Bazele legale
1.2.1. Bazele legale ale înfiinţării ariei naturale protejate
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc s-a constituit ca arie naturală protejată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, încadrată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria de rezervaţie naturală cu caracter predominant floristic şi forestier.
1.2.2. Bazele legale ale elaborării planului de management
Elaborarea planului de management se face în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Prevederile acestui plan de management vor fi respectate atât de custodele ariei naturale protejate, de autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, cât şi de persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management autorităţile publice locale au obligaţia de a actualiza documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la rezervaţia naturală.
Pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planului de management, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală protejată. În acest sens este necesar avizul custodelui, atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor.
În vederea localizării cu exactitate a ariei naturale protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor, este necesar ca, prin grija autorităţii administraţiei publice locale competente, să fie incluse şi limitele ariei naturale protejate, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
1.2.3. Cadrul legal pentru administrarea ariei protejate
Conform Convenţiei de custodie nr. 90 din 3 martie 2010 şi Actului adiţional nr. 2, aria protejată este atribuită în custodie R.N.P. - Romsilva, Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele.
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc funcţionează în baza următoarelor acte normative şi legislative:
a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a - zone protejate;
e) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
f) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;
g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;
h) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
i) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare;
j) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
k) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
l) Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare.
1.3. Procesul de elaborare a planului de management
1.3.1. Cadru de realizare şi instituţii implicate
Planul de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc este realizat conform prevederilor legale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Planul de management este elaborat prin participarea unui grup de lucru operativ, constituit din reprezentanţi nominalizaţi ai instituţiilor interesate de pe raza ariei protejate.
Instituţiile participante la realizarea planului de management sunt:
a) Direcţia Silvică Bacău;
b) Instituţia Prefectului Judeţul Neamţ;
c) Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Facultatea de Ştiinţe - secţia biologie;
d) Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Facultatea de Biologie;
e) Consiliul Local al Localităţii Bahna;
f) Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.
1.3.2. Etape în elaborarea planului de management
Planul de management se bazează pe direcţii prioritare şi acţiuni concrete pentru îndeplinirea obiectivelor rezervaţiei naturale.
Definirea direcţiilor prioritare s-a realizat ţinând cont de realităţile existente şi de obiectivele realizabile.
Au fost identificate ca domenii prioritare conservarea diversităţii biologice, promovarea activităţilor de educaţie şi conştientizare a publicului, promovarea imaginii ariei naturale protejate.
Au fost stabilite acţiunile pentru toate domeniile prioritare, luând în considerare resursele tehnice, financiare şi umane necesare pentru implementarea acestora şi sursele posibile de finanţare.
1.3.3. Modalităţi de implicare a publicului
Planul de management pentru aria protejată "Codrul secular Runc" a fost dezbătut în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai ONG-urilor interesate de activităţile de conservare a naturii.
1.3.4. Proceduri de modificare a planului de management
Planul de management al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc este realizat într-o manieră flexibilă, datorită fenomenelor naturale imprevizibile, care pot afecta suprafeţe de teren şi care obligă la reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii.
Se impune adoptarea unui management adaptativ, care să ţină seama de direcţiile de acţiune stabilite, astfel încât să se poată realiza principalele obiective de conservare ale ariei protejate.
CAP. II
Descrierea ariei naturale protejate
2.1. Poziţie
2.1.1. Localizare, căi de acces
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc se situează pe raza teritorială a judeţului Neamţ, la limita sudică a judeţului Bacău, pe raza teritorial-administrativă a localităţii Bahna, în apropierea localităţii Racova.
În interiorul ariei protejate accesul este posibil pe drumul naţional 15, Bacău - Piatra-Neamţ, drumul comunal Runc şi drumul forestier Racova-Runc.
2.1.2. Acoperirea cu hărţi
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este evidenţiată în hărţile silvice 1:20000 şi 1:50000 şi în format electronic, *.tiff, color, la o rezoluţie de 300 dpi, în anexa care face parte integrantă din prezentul plan de management.
2.2. Limitele şi zonarea funcţională a ariei protejate
2.2.1. Limitele
Limitele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004.
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc se suprapune peste doua unităţi amenajistice, unităţile amenajistice 53 şi 54 din Unitatea de Producţie VI Racova a Ocolului Silvic Fântânele, având o suprafaţă totală de 55,8 ha.
2.2.2. Zonarea funcţională
Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, nu este necesară efectuarea unei zonări interne, în interiorul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc fiind interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie, şi/sau de conservare;
b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
În interiorul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) stingerea operativă a incendiilor;
d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;
e) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;
f) de înlăturare a efectelor unor calamităţi care afectează suprafeţe de pădure, la propunerea custodelui ariei naturale protejate, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;
g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori şi acţiunile de monitorizare a acestora;
h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea custodelui ariei naturale protejate şi în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;
i) activităţi de vânătoare, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
2.3. Structuri de administrare
Administrarea Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc se face de către R.N.P. - Romsilva, prin Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele, situat în localitatea Gârleni, judeţul Bacău, fără a fi necesară existenţa unei structuri de administrare.
2.4. Inventarierea resurselor abiotice
2.4.1. Elemente de geologie şi potenţial geologic
Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare.
Principalele formaţiuni sunt:
a) depozite loessoide formate pe loessuri;
b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă;
c) depozite din gresii, marne.
2.4.2. Caracteristici geomorfologice şi potenţialul geomorfologic
Din punct de vedere geomorfologic, Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri şi podişuri, în zona dintre Siret şi Bistriţa.
Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanţilor au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată acolo unde rocile sunt moi.
Unitatea de relief predominantă este versantul de înclinare mică 6° şi platourile, cu expoziţie majoritară parţial-însorită şi însorită.
Altitudinea medie este de 390-420 m, cu o minimă de 180 m şi o maximă de 580 m.
2.4.3. Potenţialul hidrogeologic şi hidrologic
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este cuprinsă între râurile Siret şi Bistriţa, cu un regim hidrologic bun, o reţea de pâraie cu debite variabile în funcţie de anotimp, ce se varsă în majoritate în Bistriţa, şi anume: Deasa, Rezerva şi Racova.
Aceste pâraie, în perioadele secetoase, îşi reduc foarte mult debitul, secând uneori pe anumite porţiuni.
În general, debitele se manifestă fără maxime şi minime pronunţate, precipitaţiile fiind reţinute şi atenuate de masivul forestier adiacent.
2.4.4. Potenţialul climatic
Din punct de vedere climatic, teritoriul administrativ al judeţului Neamţ beneficiază de un climat temperat-continental, cu influenţe pregnante estice şi nordice care accentuează caracterele extreme.
Clima este temperat continentală, cu mari variaţii de la iarnă la vară: minima absolută, înregistrată în luna februarie, a fost de - 25,2°C, iar maxima absolută, în luna august, de + 35,8°C.
Teritoriul Unităţii de Producţie VI Racova se încadrează în ţinutul climatic de tipul II. B.P.4, sectorul de climă continentală - Podişul Deluros al Moldovei, cu dealuri împădurite - subdistrictul subcarpaţilor estici.
Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 24,2°C.
Temperatura maximă absolută este de + 36,3°C, iar cea minimă absolută de - 30,8°C.
Media temperaturii în sezonul de vegetaţie aprilie-septembrie este de 16,3°C.
Data medie a primului îngheţ este 11 octombrie, iar a ultimului îngheţ la 1 aprilie.
Umezeala relativă a aerului are o medie anuală de 72%.
Media precipitaţiilor pe anotimpuri este următoarea: primăvara - 140 mm; vara - 211 mm; toamna - 114 mm; iarna - 73 mm.
În sezonul de vegetaţie media este de 385 mm.
Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 56 de zile.
Vânturile predominante sunt cele din direcţiile nord, nord-vest şi vest cu o frecvenţă medie de 65-85% şi viteze medii cuprinse între 2,3 şi 7,4 m/s. Viteza acestora atinge valori mari iarna, cu antrenare de aer rece din zona anticiclonului siberian.
Vara, toamna şi primăvara, pe versanţii cu orientare estică, sud-estică, deplasarea maselor de aer dinspre vest şi nord-vest generează o nuanţă climatică de tip Fohn cu creşteri locale ale temperaturii aerului.
Indicatori sintetici ai datelor climatice
Pe anotimpuri indicele de ariditate de Martonne are următoarele valori: primăvara - 7,6; vara - 7,2; toamna - 5,8; iarna - 8,1.
În raport cu evapotranspiraţia potenţială, deficitul de apă în sol se înregistrează numai în sezonul de toamnă, în rest fiind un relativ excedent de apă în sol din precipitaţii.
Analizând datele climatice, temperatura şi precipitaţiile indică un climat favorabil pentru dezvoltarea în condiţii foarte bune a fagului.
În Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc se găseşte sol brun eumezobazic tipic, constituind unul din principalii factori staţionali ce contribuie la productivitatea arboretului.
Caracteristici staţionale
Particularitatea Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc o constituie tipul staţional 5243 - Deluros de făgete brun edafic mare cu Asperula Asarum.
Condiţiile geostaţionale care caracterizează rezervaţia sunt foarte bune pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere, fapt demonstrat de existenţa acestor arborete conservate, constituite în subunităţi de protecţie şi producţie speciale M-5J-5H.
2.5. Inventarierea resurselor biotice
2.5.1. Habitate
Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este constituită în exclusivitate dintr-un habitat forestier de pădure bătrână caducifoliată, respectiv un arboret de fag, de productivitate superioară cu consistenţă plină.
2.5.2. Flora şi vegetaţia
Din punct de vedere floristic Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc aparţine etajului nemoral şi se suprapune făgetelor de deal.
În prezent nu există un inventar al speciilor existente în cuprinsul rezervaţiei.
A fost identificată prezenţa unei specii endemice, respectiv Cardamine glanduligera.
2.5.3. Fauna
Conform fişei de evaluare, au fost identificate:
a) 28 de specii de mamifere, din care reprezentative sunt: vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, arici - Erinaceus europaeus, mistreţ - Sus scrofa, căprior - Capreolus capreolus, cerb - Cervus elaphus, iepure de câmp - Lepus europaeus, pârşul - Glis glis;
b) 74 de specii de păsări, din care reprezentative sunt: porumbelul gulerat - Columba polumbus, ciocănitoarea neagră - Drycopus martius, pitulicea - Phyloscopus sibilatrix, brumăriţa de pădure - Prunella modularis, bufniţa - Bubo bubo;
c) 7 specii de reptile, din care reprezentativ este şarpele lui Esculap - Elaphe longissima;
d) un număr de 9 specii de batracieni, din care reprezentative sunt: buhai de baltă cu burta roşie - Bombina bombina, broasca râioasă verde - Bufo viridis, brotăcelul european - Hyla arborea, tritonul cu creastă - Triturus cristatus;
e) specii de insecte precum: Carabus coriaceus, Carabus linnei, Pterosticus niger şi Platiynus assimilis.
2.6. Mediul socioeconomic
2.6.1. Istoricul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc
În trecut, pădurile din care face parte Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc au aparţinut Mănăstirii Moldova, iar în anul 1919 au devenit proprietate publică a statului român.
2.6.2. Aspecte demografice
Prezenţa umană în zona rezervaţiei este legată de activităţile agricole din vecinătatea ariei naturale protejate.
În imediata vecinătate a rezervaţiei naturale, impactul prezenţei umane este concentrat pe drumul forestier Racova-Runc.
2.6.3. Dotări tehnico-edilitare
Datorită specificului rezervaţiei şi mărimii reduse a acesteia nu se impune existenţa unor dotări tehnico-edilitare.
Singura construcţie din imediata vecinătate a rezervaţiei este reprezentată de drumul forestier Racova-Runc, în rest neexistând alte construcţii permanente sau temporare.
2.6.4. Activităţi antropice pe raza ariei naturale protejate
2.6.4.1. Silvicultura
Silvicultura este una dintre cele mai vechi activităţi antropice de pe raza ariei naturale protejate.
Terenurile suprapuse ariei naturale protejate sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervaţie.
Activităţile din silvicultură se referă la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de fructe, ciuperci, acţiuni de reîmpădurire - în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
2.6.4.2. Vânătoarea
Suprafaţa ariei naturale protejate este suprapusă fondului de vânătoare 39 Iţeşti administrat de Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele.
În interiorul ariei naturale protejate se desfăşoară activităţi de vânătoare în conformitate cu prevederile legale din domeniu.
2.6.4.3. Agricultura
Pe raza Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc nu sunt practicate activităţi agricole permanente sau temporare.
2.6.5. Regimul de proprietate al terenurilor
Suprafaţa de teren aferentă Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc este proprietate publică a statului şi este administrată de Ocolul Silvic Fântânele.
CAP. III
Planul de acţiuni
3.1. Conservarea diversităţii biologice
Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea în situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale, menţinerea şi, după caz, refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.
Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii biologice şi în special a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.
Direcţiile prioritare de intervenţie în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc în domeniul conservării diversităţii biologice sunt următoarele:
a) conservarea habitatelor şi speciilor de interes naţional menţionate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) menţinerea unui nivel de intervenţie antropică scăzut care să contribuie la conservarea unor habitate;
c) monitorizarea şi eliminarea speciilor invazive;
d) stabilirea de cote anuale în funcţie de capacitatea de suport a ecosistemelor naturale pentru speciile ce se exploatează din aria naturală protejată.
3.2. Promovarea activităţilor de informare, educaţie şi conştientizare publică
Promovarea acţiunilor de informare, educaţie şi conştientizare publică se face prin implicarea custodelui, comunităţii locale şi a şcolilor din zonă.
Acţiunile de conştientizare se referă la promovarea beneficiilor care pot rezulta din protejarea rezervaţiei naturale.
Comunităţile locale trebuie convinse să nu aducă prejudicii ariei naturale protejate.
Activităţile de educaţie şi conştientizare trebuie focalizate pe următoarele direcţii:
a) prezentarea metodelor şi tehnicilor sustenabile de exploatare a spaţiului şi resurselor naturale;
b) asigurarea educaţiei ecologice la toate categoriile de vârstă, mai ales la nivelul utilizatorilor de resurse din mediile naturale;
c) promovarea modelelor corecte şi legale de comportament în mediul natural;
d) promovarea activităţilor de voluntariat;
e) dezvoltarea de centre de informare-documentare.
Anual se va realiza un calendar pentru organizarea unor activităţi de informare, educaţie şi conştientizare publică, în contextul în care este necesară eficientizarea tuturor activităţilor de conservare a biodiversităţii.
În acest scop este importantă stabilirea unor tematici specifice care urmează să fie abordate în profil educaţional, precum managementul deşeurilor, protecţia plantelor şi animalelor, protecţia pădurii, care să ţină cont de problemele caracteristice rezervaţiei naturale.
Se vor marca prin activităţi specifice sărbătorile clasice din calendarul de mediu, precum: "Ziua Pământului", "Ziua Internaţională a Biodiversităţii", "Ziua Mediului" şi altele asemenea.
Responsabil: custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.
Instituţii ce pot fi implicate: unităţile şcolare, APM Neamţ, autorităţile publice locale.
Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate.
Rezultate aşteptate: planificarea activităţilor de educaţie şi conştientizare, parcurgerea calendarului de mediu.
Indicatori de succes: numărul de evenimente din calendarul de mediu organizate anual.
3.3. Promovarea cercetării ştiinţifice
Cercetarea ştiinţifică este instrumentul prin care custodele poate obţine de la cercetători informaţii necesare în procesul de administrare a rezervaţiei naturale.
Activităţile de cercetare ştiinţifică contribuie la adaptarea măsurilor de conservare a diversităţii biologice, astfel încât să nu fie depăşită capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.
Direcţii prioritare pot fi:
a) dezvoltarea planificată şi controlată a activităţilor de cercetare ştiinţifică pe teritoriului Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc;
b) corelarea activităţilor de cercetare ştiinţifică cu cele prevăzute în planul de management;
c) promovarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în mass-media;
d) actualizarea bazei de date privind speciile de floră şi faună sălbatică din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc şi structurarea acesteia în conformitate cu standardele impuse la nivel naţional.
Baza de date existentă la nivelul custodelui rezervaţiei naturale se va actualiza permanent cu informaţiile din teren şi cu cele rezultate în urma derulării unor programe de cercetare ştiinţifică.
Cercetarea ştiinţifică, desfăşurată astfel încât să nu constituie un factor de presiune asupra ecosistemelor naturale, contribuie la realizarea unei baze de date privind speciile de floră şi faună sălbatică din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc, care să fie pusă la dispoziţia custodelui.
De asemenea, informaţii privind flora şi fauna sălbatică se vor colecta şi prin intermediul unor doctoranzi, masteranzi sau cercetători voluntari, care încheie cu custodele ariei protejate protocoale de colaborare, prin care se angajează să predea acestuia rezultatele cercetării ştiinţifice.
Custodele va asigura corelarea structurii bazei de date proprii cu bazele de date gestionate la nivel central.
Activităţile de cercetare ştiinţifică promovate de către custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc sau de către alte instituţii trebuie să fie corelate cu acţiunile planului de management al rezervaţiei şi să respecte priorităţile stabilite de către acesta.
Obiectivele activităţilor de cercetare trebuie să ajute la:
a) delimitarea celor mai bune practici pentru conservarea habitatului şi a speciilor de floră şi faună sălbatică;
b) selectarea celor mai bune măsuri de intervenţie în cazul apariţiei unor dezechilibre semnificative.
Astfel, activităţile de cercetare promovate de către custodele rezervaţiei sau în colaborare cu aceasta trebuie să urmărească îndeplinirea obiectivelor de management ale Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.
Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.
Responsabil: custodele ariei protejate.
Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi institute de cercetare.
Surse de finanţare posibile: resurse proprii ale custodelui, programe de cercetare naţionale şi internaţionale, alte surse de finanţare.
Rezultate aşteptate: actualizarea permanentă a bazei de date.
Indicatori de succes: bază de date completă privind speciile de floră şi faună sălbatică.
Identificarea speciilor-ţintă din rezervaţie şi îmbunătăţirea stării lor de conservare
Se vor identifica acele specii-ţintă cu populaţii ameninţate sau vulnerabile, care necesită măsuri de conservare, întrucât sunt specii-umbrelă pentru alte specii din ecosistem. Concentrarea pe speciile-ţintă nu presupune neglijarea totală a celorlalte specii, care vor beneficia de activităţi de monitorizare permanente, pentru evidenţierea stării populaţiilor lor.
Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: o dată la 5 ani.
Responsabil: custodele ariei protejate.
Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, O.N.G.-uri.
Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate, programe de cercetare naţionale, programe de conservare.
Rezultate aşteptate: identificarea speciilor-ţintă pentru activităţile de conservare.
Indicatori de succes: numărul speciilor-ţintă pentru activităţile de conservare.
Interzicerea oricăror activităţi de colectare a speciilor de interes comunitar şi naţional din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc
În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, este interzisă colectarea sub orice formă a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional din rezervaţie. În acest context, custodele va interzice toate solicitările cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi, precum şi a celor care contribuie la degradarea habitatelor acestor specii.
În cadrul rezervaţiei vor fi permise lucrările prevăzute de amenajamentele silvice cu aprobarea autorităţilor competente.
Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.
Responsabil: custodele ariei naturale protejate.
Instituţii ce pot fi implicate: Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ.
Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate.
Rezultate aşteptate: stoparea activităţilor de colectare a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional.
Indicatori de succes: 100% avize negative pentru cererile de colectare a plantelor şi animalelor de interes comunitar şi naţional, numărul sancţiunilor acordate.
3.3.1. Dezvoltarea planificată şi controlată a activităţilor de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc
Activităţile de cercetare ştiinţifică, în cazul în care se desfăşoară necontrolat, pot genera dezechilibre importante la nivelul diversităţii biologice şi elementelor de peisaj. Astfel, utilizarea de metode invazive pentru cercetarea speciilor şi a habitatelor, testarea unor tehnologii sau produse poate duce la afectarea calităţii mediului din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc şi, inclusiv, la apariţia de noi probleme de management. Din acest motiv este necesară inventarierea activităţilor de cercetare ştiinţifică care se desfăşoară în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc, planificarea lor anuală şi impunerea respectării normelor de deontologie profesională, conform legislaţiei naţionale şi comunitare.
Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.
Responsabil: custodele ariei naturale protejate.
Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, universităţi şi institute de cercetare.
Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului.
Rezultate aşteptate: eliminarea activităţilor de cercetare ştiinţifică desfăşurate neplanificat.
Indicatori de succes: calendar anual al activităţilor ştiinţifice, activităţi de cercetare avizate favorabil de custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.
3.3.2. Promovarea rezultatelor ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc
Promovarea rezultatelor ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc este foarte importantă pentru îmbunătăţirea imaginii Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, dar şi pentru creşterea atractivităţii zonei pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică. Pentru a stimula acest lucru este importantă semnarea de acorduri de parteneriat cu instituţii implicate în cercetarea ştiinţifică, prin care să fie încurajată realizarea de publicaţii referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc.
Promovarea rezultatelor ştiinţifice se poate realiza prin cărţi, articole, hărţi sau alte materiale de diseminare a rezultatelor ştiinţifice.
Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.
Responsabil: custodele ariei protejate.
Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Direcţia Silvică Bacău, instituţii cu activităţi de cercetare, muzee, universităţi.
Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului.
Rezultate aşteptate: creşterea numărului de publicaţii referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc.
Indicatori de succes: acorduri de parteneriat semnate cu universităţi şi instituţii de cercetare, publicaţii ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc.
3.3.3. Stimularea obţinerii de fonduri pentru dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică
Încheierea de acorduri de parteneriat cu instituţii cu obiect de activitate cercetarea ştiinţifică poate stimula creşterea numărului de contracte de cercetare ştiinţifică care au ca obiect de activitate elemente naturale sau antropice din Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc şi includerea ariei naturale protejate în programele naţionale de conservare/cercetare.
Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent.
Responsabil: custodele ariei naturale protejate.
Instituţii ce pot fi implicate: universităţi şi institute de cercetare, muzee.
Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului.
Rezultate aşteptate: creşterea numărului de proiecte de cercetare aplicate pentru spaţiul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc şi creşterea fondurilor atrase pentru activităţi de cercetare.
Indicatori de succes: cel puţin un proiect de cercetare pe an.
3.4. Administrarea Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc
Aria naturală protejată este administrată în prezent de către Direcţia Silvică Bacău - Ocolul Silvic Fântânele pe baza convenţiei de custodie încheiate cu autoritatea de mediu responsabilă în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru asigurarea continuităţii acestui contract este obligatorie respectarea prevederilor stipulate în convenţia de custodie. Custodele va lua toate măsurile pentru respectarea drepturilor şi obligaţiilor stipulate.
Se va întocmi anual un raport privind starea ariei naturale protejate şi modul de administrare a acesteia. Raportul va fi transmis către autorităţile de mediu competente, conform legislaţiei de mediu în vigoare.
Instituţie coordonatoare: custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.
Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ.
Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei protejate.
Rezultate aşteptate: respectarea prevederilor convenţiei de custodie.
Indicatori de succes: întocmirea anuală a raportului de activitate şi a celui privind starea ariei naturale protejate.
3.5. Promovarea activităţilor de voluntariat
Voluntariatul reprezintă una dintre formele prin care se poate realiza educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc. Deşi se va stimula implicarea voluntară în activităţile desfăşurate în cadrul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc a populaţiei din teritoriul imediat învecinat, nu se vor neglija nici voluntarii din alte zone.
Custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc va stimula activităţile de voluntariat prin realizarea unor certificate "voluntar în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc", ce vor fi acordate organizaţiilor sau persoanelor ce vor desfăşura astfel de activităţi în folosul ariei protejate.
Responsabil: custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc.
Instituţii ce pot fi implicate: APM Neamţ, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ, Direcţia Silvică Bacău.
Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate.
Rezultate aşteptate: creşterea implicării voluntare a populaţiei din interiorul şi exteriorul Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc în activităţi specifice de administrare.
Indicatori de succes:
a) realizarea certificatului de voluntar în Rezervaţia Naturală Codrul secular Runc;
b) dezvoltarea mecanismului instituţional şi a responsabilităţilor pentru voluntari;
c) creşterea anuală a numărului de voluntari.
CAP. IV
Proceduri de implementare şi revizuire a planului de management
Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru.
Prezentul plan de management va fi implementat de custodele Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc, în următorii 5 ani, de la data aprobării acestuia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Implementarea se va realiza pe baza planului de acţiuni ce indică instituţiile implicate şi responsabilităţile acestora.
Pentru implementarea activităţilor din planul de management se vor utiliza resursele financiare menţionate în angajamentul bugetar al custodelui, anexat la Convenţia de custodie încheiată pentru gestionarea acestei rezervaţii naturale.
Urmărirea implementării acţiunilor se va face periodic prin monitorizarea îndeplinirii în perioada de timp stabilită a indicatorilor de succes şi a rezultatelor aşteptate.
Respectarea planului de acţiuni, ca parte componentă a planului de management, este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Planurile anuale de lucru se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.
Activităţile din planul de lucru anual se implementează/ organizează:
a) în mod direct de către custode, prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat;
b) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale.
Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custodele ariei naturale protejate, pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor de conservare ale acesteia.
În aceste cazuri, custodele ariei protejate are rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra ariei protejate.
Planul de management a fost conceput pentru aplicarea unui management eficient, adaptabil la influenţele unor factori externi sau interni ce pot interveni pe durata celor 5 ani de aplicare.
Dacă în această perioadă apar elemente de forţa majoră care necesită modificarea planului de management, acestea se vor realiza de către custode şi vor fi avizate de către autoritatea de mediu competentă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
După expirarea valabilităţii prezentului plan de management, custodele va elabora un nou plan de management care va fi supus avizărilor şi aprobărilor impuse de legislaţia de mediu în vigoare.
ANEXĂ
la planul de management
Harta Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc
──────────
*) Notă CTCE:
Harta Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 01.03.2016 la pagina 15 (a se vedea imaginea asociată).
──────────
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
