Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice, a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice, a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 13 august 2002
Comenteaza legea

Ministrul agriculturii alimentaţiei şi pãdurilor,
având în vedere necesitatea realizãrii şi reactualizarii Programului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor,
în temeiul prevederilor <>art. 1, 3, 9 şi 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi sol-vegetaţie forestierã pentru silvicultura,
emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare, lista oficiilor de studii pedologice şi agrochimice teritoriale, denumite în continuare OSPA, structura organizatoricã, atribuţiile şi dimensionarea acestor unitãţi publice, prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 2
(1) Se aproba Programul naţional privind realizarea sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura care cuprinde: Programul privind elaborarea de studii pedologice şi agrochimice pentru perioada 2002-2011, prevãzut în anexa nr. 2, şi Programul privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura în perioada 2002-2011, prevãzut în anexa nr. 3.
(2) Anual, o data cu adoptarea legii bugetului de stat, se aproba suprafeţele şi sumele aferente execuţiei programului stabilit în anexele nr. 2 şi 3.
ART. 3
Se aproba Normele de conţinut pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizãrii şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, prevãzute în anexa nr. 4.
ART. 4
Se aproba Metodologia privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, prevãzutã în anexele nr. 5 şi 6.
ART. 5
Se aproba Modul de finanţare a studiilor pedologice şi agrochimice şi a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, prevãzut în anexa nr. 7.
ART. 6
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 7
Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier va urmãri aplicarea prevederilor prezentului ordin.
ART. 8
La data publicãrii prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 101/2001 .
ART. 9
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ministrul agriculturii,
alimentaţiei şi pãdurilor,
Ilie Sarbu

Bucureşti, 28 mai 2002.
Nr. 223.

ANEXA 1

REGULAMENT - CADRU
de organizare şi funcţionare, lista oficiilor de studii pedologice şi agrochimice teritoriale (OSPA), structura organizatoricã, atribuţiile şi dimensionarea activitãţii acestor unitãţi publice

A. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a oficiilor de studii pedologice şi agrochimice teritoriale
ART. 1
(1) Oficiile de studii pedologice şi agrochimice teritoriale sunt organizate şi funcţioneazã în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 477/1990 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a altor unitãţi agricole, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
(2) Lista oficiilor de studii pedologice şi agrochimice teritoriale, cu denumirea şi sediul acestora, este prevãzutã la lit. C.
(3) Structura organizatoricã a oficiului de studii pedologice şi agrochimice teritorial este prevãzutã la lit. D.
ART. 2
Oficiile de studii pedologice şi agrochimice au sarcini ce decurg din Programul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, privind elaborarea de studii pedologice şi agrochimice, precum şi realizarea şi reactualizarea periodicã a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 3
(1) Oficiile de studii pedologice şi agrochimice, denumite în continuare OSPA, sunt organe tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în teritoriu, şi funcţioneazã ca instituţii de stat de interes public, cu personalitate juridicã, în subordinea direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(2) Directorii generali ai direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti vor urmãri respectarea prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea OSPA şi vor sprijini unitãţile în asigurarea cu fonduri şi dotãri în vederea bunei funcţionari a acestora.
ART. 4
OPSA funcţioneazã în subordonarea tehnica a Serviciului de fond funciar şi cadastru forestier din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi în subordonarea metodologicã a Institutului de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti.
ART. 5
Pe baza prezentului regulament-cadru fiecare OSPA va funcţiona conform regulamentului de organizare şi funcţionare întocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale.
ART. 6
OSPA sunt unitãţi finanţate din surse extrabugetare, veniturile acestora provenind din:
a) alocaţii bugetare din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru:
- întocmirea de studii pedologice în vederea realizãrii şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura şi necesare fundamentarii programelor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, care constau în: stabilirea, delimitarea şi inventarierea unitãţilor de sol-teren, favorabilitatii terenurilor agricole pentru culturi, a claselor de calitate dupã nota de bonitare pentru folosinţe agricole, determinarea stãrii de aprovizionare/asigurare a solurilor cu nutrienti, precum şi reactia solurilor, stabilirea categoriilor şi subcategoriilor de folosinta pentru agricultura sau silvicultura pe baza pretabilitatii terenurilor, identificarea, delimitarea şi inventarierea tipurilor de degradari ale solurilor/terenurilor, stabilirea restrictiilor terenurilor pentru diferite utilizãri şi stabilirea mãsurilor agropedoameliorative şi antierozionale corespunzãtoare;
- constituirea şi întreţinerea la nivel de judeţ a bãncilor de date aferente sistemelor judeţene de monitorizare solteren pentru agricultura;
b) surse atrase din elaborarea de:
- studii pedologice şi încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate, în vederea furnizarii datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corecta a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor pe teritorii administrative şi la nivel de deţinãtor;
- studii pedologice şi de bonitare a terenurilor agricole, în scopul stabilirii sarcinilor ce revin asupra terenurilor agricole ca urmare a circulaţiei juridice a acestora;
- studii pedologice şi bonitarea terenurilor agricole, în vederea concesionarii, arendãrii, comasarii parcelelor pe proprietari/exploataţii, obţinerea creditului ipotecar;
- documentaţii de evaluare a terenurilor agricole potrivit legii;
- studii de evaluare, prognoza şi avertizare pentru determinarea efectelor economice şi ecologice ale lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru terenurile degradate;
- studii pedologice pentru fundamentarea proiectelor privind impactul unor însuşiri ale solului asupra obiectivelor social-economice;
- studii de impact şi ale bilanţului de mediu pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, potrivit prevederilor legale;
- studii de specialitate privind poluarea solului;
- studii pedologice necesare aplicãrii prevederilor legale pentru scoaterea definitiva sau temporarã a terenurilor din circuitul agricol şi stabilirea corecta a taxelor aferente;
- studii pedologice pentru silvicultura;
- studii pedologice pentru fundamentarea proiectelor de redare în circuitul productiv a terenurilor degradate şi poluate sau pentru prevenirea şi combaterea aridizarii;
- studii de specialitate pentru înfiinţarea plantaţiilor de livezi, vii, amenajãri orizicole şi legumicole, silvice şi piscicole şi alte amenajãri agrosilvice;
- studii şi analize de sol specifice privind calitatea terenurilor, poluarea mediului şi altele, solicitate de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerul Industriei şi Resurselor, Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei şi de alte ministere sau organe centrale;
- studii agrochimice pentru utilizarea raţionalã şi eficienta a ingrasamintelor şi amendamentelor;
- studii agropedologice privind exploatarea raţionalã şi eficienta a terenurilor agricole;
- studii de planificare a utilizãrii optime a terenurilor agricole;
- analize de sol, planta, îngrãşãminte, reziduuri de pesticide din sol şi planta;
- analize privind calitatea produselor agroalimentare, potrivit legii;
- cercetãri ştiinţifice în campurile experimentale proprii şi parcele de referinta, testãri sau verificãri de produse şi tehnologii de producţie pentru agricultura, direct sau în colaborare;
- servicii de consultanţa şi extensie;
- supravegherea şi controlul privind respectarea legilor fondului funciar cu privire la protecţia solului;
- supravegherea şi controlul modului de aplicare şi respectare a reglementãrilor privind utilizarea ingrasamintelor chimice;
- alte analize care privesc solul, plantele, ingrasamintele şi amendamentele.
ART. 7
Activitãţile prevãzute la art. 6 lit. a) şi b) constituie obiectul de activitate al OSPA.
ART. 8
(1) Veniturile realizate prin efectuarea lucrãrilor specifice prevãzute la art. 6 de cãtre OSPA sunt destinate acoperirii cheltuielilor pentru realizarea acestora şi sunt utilizate potrivit prevederilor Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice.
(2) Soldul anual rezultat din execuţia bugetului OSPA rãmâne la dispoziţia acestora, urmând a fi folosit în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie.
ART. 9
OSPA elaboreazã studiile pedologice şi agrochimice, realizeazã şi reactualizeazã sistemele judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura prin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 10
Studiile şi cercetãrile elaborate potrivit art. 6 se întocmesc potrivit cerinţelor beneficiarului, prin contracte economice.
ART. 11
Studiile pedologice şi agrochimice realizate prin contractare cu direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti se vor întocmi potrivit Normelor de conţinut pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizãrii şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 12
Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se elaboreazã potrivit Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 13
Studiile pedologice întocmite, precum şi bazele de date aferente sistemelor judeţene de monitorizare sunt în administrarea direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea fundamentarii acţiunilor specifice Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum şi solvegetatie forestierã pentru silvicultura.
ART. 14
Prelucrarea şi/sau reactualizarea studiilor pedologice şi a sistemelor judeţene de monitorizare solteren se fac de OSPA, potrivit reglementãrilor tehnice specifice.
ART. 15
Studiile pedologice şi agrochimice şi informaţiile din Baza de date a sistemelor judeţene de monitorizare sol-teren, aflate la OSPA, reprezintã bun proprietate publica şi sunt accesibile contra cost persoanelor fizice şi juridice interesate, cu excepţia cazurilor reglementate potrivit prevederilor legale.
ART. 16
Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, denumit în continuare ICPA, integreaza Baza de date a sistemelor judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura, obţinute de cãtre OPSA, în Sistemul naţional de monitorizare sol-teren şi realizeazã Banca de date pedologice pentru agricultura.
ART. 17
Datele şi informaţiile din Sistemul naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, actualizate, vor fi puse anual la dispoziţie Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor - Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier.
ART. 18
Studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizãrii/reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura pot fi utilizate şi în alte scopuri, prin actualizare, adaptare şi/sau completare, corespunzãtor cerinţelor, numai de cãtre OSPA, organe tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
ART. 19
Salarizarea personalului OSPA se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare privind unitãţile extrabugetare.
ART. 20
(1) Patrimoniul existent (clãdiri, terenuri, aparatura de laborator, birotica, mijloace de transport şi întreţinere) sunt şi rãmân în administrarea OPSA, potrivit legii.
(2) Terenurile agricole pe care OSPA au organizat sau organizeazã câmpuri experimentale de lungã durata fac parte din domeniul public al statului şi rãmân în administrarea acestora, potrivit legii.
ART. 21
Compartimentul analize de laborator din cadrul OSPA funcţioneazã pentru analize specifice obiectului de activitate numai cu aviz favorabil din partea ICPA şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 22
(1) Controlul interlaboratoare şi avizarea functionarii compartimentului analize de laborator din cadrul OSPA se vor efectua anual, contra cost, de cãtre ICPA.
(2) Rezultatul controlului şi propunerile de reavizare pentru compartimentul analize de laborator din cadrul OSPA sunt transmise anual Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor care va lua mãsurile ce se impun potrivit reglementãrilor tehnice/organizatorice specifice.
ART. 23
Condiţiile de avizare pentru compartimentul analize de laborator din cadrul OSPA sunt cele elaborate de ICPA, conform reglementãrilor tehnice specifice în vigoare.
ART. 24
(1) Studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizãrii/reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura vor fi avizate de comisia de avizare constituitã la nivel judeţean, având componenta prevãzutã la lit. B.
(2) Nominalizarea membrilor comisiei judeţene de avizare se va face prin decizie a directorului general al direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 25
(1) Se va organiza la nivel de ţara Corpul de inspecţie în domeniul protecţiei şi conservãrii solului.
(2) Personalul Corpului de inspecţie va fi selectat, pe baza de concurs organizat de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, din cadrul specialiştilor din OSPA şi din ICPA şi va fi numit prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
(3) Sarcinile Corpului de inspecţie sunt în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar cu privire la constatarea şi aplicarea de sancţiuni pentru încãlcarea prevederilor din domeniul conservãrii şi utilizãrii rationale a terenului, utilizãrii ingrasamintelor şi amendamentelor, poluarii şi degradãrii solurilor, privind protecţia solului şi alte acte normative în domeniu, stabilite prin ordin al ministrului.
ART. 26
(1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin direcţiile de specialitate, va verifica prin sondaj calitatea studiilor pedologice şi agrochimice şi modul de tarifare.
(2) În cazul constatãrii de abateri de la metodologia aprobatã se va dispune refacerea acestora.
ART. 27
Directorul OSPA va fi desemnat prin concurs organizat de direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeteana şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
ART. 28
Anual direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti vor contracta cu OSPA elaborarea de studii pedologice şi agrochimice şi realizarea/reactualizarea sistemelor judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura, în limita sumelor alocate.
B. Componenta comisiei judeţene de avizare a studiilor pedologice şi agrochimice necesare pentru realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura:


   - director producţie vegetala din direcţia    
     generalã pentru agricultura şi industrie
     alimentara judeteana sau a municipiului
     Bucureşti                                     - preşedinte;
   - 1 specialist agronom al direcţiei generale
     pentru agricultura şi industrie alimentara
     judeţene sau a municipiului Bucureşti         - membru;
   - 1 economist al direcţiei generale pentru
     agricultura şi industrie alimentara judeţene
     sau a municipiului Bucureşti                  - membru;
   - 1 specialist al ICPA                          - membru;
   - directorul OSPA                               - secretar.





    C. Lista oficiilor de studii pedologice şi agrochimice teritoriale
                        (denumire, sediu)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.               Denumirea unitãţii                        Sediul
 crt.                                                 ─────────────────────────
                                                      Localitatea      Judeţul
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Alba                                 Alba-Iulia     Alba
  2. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Arad                                 Arad           Arad
  3. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Arges                                Pitesti        Arges
  4. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Bacau                                Bacau          Bacau
  5. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Bihor                                Oradea         Bihor 
  6. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Botosani                             Botosani       Botosani
  7. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Braşov                               Braşov         Braşov
  8. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Brãila                               Brãila         Brãila
  9. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Buzau                                Buzau          Buzau
 10. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Calarasi                             Calarasi       Calarasi
 11. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Cluj                                 Cluj-Napoca    Cluj
 12. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Constanta                            Constanta      Constanta
 13. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Dambovita                            Targoviste     Dambovita
 14. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Dolj                                 Craiova        Dolj
 15. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Galaţi                               Galaţi         Galaţi
 16. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Giurgiu                              Giurgiu        Giurgiu
 17. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Gorj                                 Targu Jiu      Gorj
 18. Oficiul de studii pedologice şi
     agrochimice Harghita                             Miercurea-Ciuc Harghita
 19. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Hunedoara                            Deva           Hunedoara
 20. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Ialomita                             Slobozia       Ialomita
 21. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Iaşi                                 Iaşi           Iaşi
 22. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Maramures                            Baia Mare      Maramures
 23. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Mehedinti                            Turnu Severin  Mehedinti
 24. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Mures                                Targu Mures    Mures
 25. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Neamt                                Piatra-Neamt   Neamt
 26. Oficiul de studii pedologice şi
     agrochimice Olt                                  Slatina        Olt
 27. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Prahova                              Ploiesti       Prahova
 28. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Satu Mare                            Satu Mare      Satu Mare
 29. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Salaj                                Zalau          Salaj
 30. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Sibiu                                Sibiu          Sibiu
 31. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Suceava                              Suceava        Suceava
 32. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Teleorman                            Alexandria     Teleorman
 33. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Timişoara                            Timişoara      Timis
 34. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Tulcea                               Tulcea         Tulcea
 35. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Vaslui                               Vaslui         Vaslui
 36. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Valcea                               Ramnicu Valcea Valcea
 37. Oficiul de studii pedologice şi 
     agrochimice Vrancea                              Focsani        Vrancea
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



D. Structura organizatoricã OSPA
1. OSPA cuprinde în structura sa organizatoricã, dupã caz, urmãtoarele compartimente:
a) compartiment de studii pedologice, pedohidrologice, geotehnice, de bonitare a terenurilor agricole şi de utilizare raţionalã a resurselor de teren;
b) compartiment evaluatori funciari;
c) compartiment de studii agrochimice;
d) compartiment de monitorizare, evaluare, control şi avertizare pentru prevenirea, limitarea şi combaterea poluarii mediului în agricultura;
e) compartiment analize de laborator (pentru: sol, apa, planta, produse agroalimentare şi alte analize specifice obiectului de activitate);
f) compartiment cercetãri, verificãri, testãri în câmpuri experimentale şi parcele de referinta, consultanţa şi extensie;
g) compartiment cartografie, multiplicare, difuzare;
h) compartiment financiar-contabil, personal, salarizare, juridic, administrativ.
2. Conducerea OSPA este asigurata de director, care coordoneazã şi rãspunde de intreaga activitate, şi de contabil-şef, care rãspunde de activitatea financiar-contabila.



     ANEXA 2
                           PROGRAM
    privind elaborarea de studii pedologice şi agrochimice pentru
                      perioada 2002-2011
┌─────┬──────────────────┬────────────────────┬──────────────────────┐
│ Nr. │ Judeţul          │ Suprafata agricolã │   din care:          │
│ crt.│                  │   totalã  ha.      │    anual ha          │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  0  │TOTAL             │    14833487        │   1483349            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  1  │Alba              │      343683        │     34368            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  2  │Arad              │      51O647        │     51O65            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  3  │Arges             │      344934        │     34493            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  4  │Bacau             │      323083        │     32308            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  5  │Bihor             │      499687        │     49969            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  6  │Bistrita Nasaud   │      287146        │     28715            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  7  │Botosani          │      392829        │     39283            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  8  │Braşov            │      295119        │     29512            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│  9  │Brãila            │      386420        │     38642            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 10  │Buzau             │      401230        │     40123            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 11  │Caras Severin     │      400784        │     40078            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 12  │Calarasi          │      427429        │     42743            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 13  │Cluj              │      412O97        │     41210            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 14  │Constanta         │      568481        │     56848            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 15  │Covasna           │      189616        │     18962            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 16  │Dambovita         │      249995        │     25000            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 17  │Dolj              │      5882OO        │     5882O            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 18  │Galaţi            │      3584O5        │     35841            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 19  │Giurgiu           │      275735        │     27574            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 20  │Gorj              │      256331        │     25633            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 21  │Harghita          │      405336        │     40534            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 22  │Hunedoara         │      347858        │     34786            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 23  │Ialomita          │      374526        │     37453            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 24  │Iaşi              │      381772        │     38177            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 25  │Ilfov             │      113692        │     11369            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 26  │Maramures         │      310282        │     31028            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 27  │Mehedinti         │      298556        │     29856            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 28  │Mures             │      418412        │     41841            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 29  │Neamt             │      283368        │     28337            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 30  │Olt               │      436556        │     43656            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 31  │Prahova           │      280113        │     28011            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 32  │Satu Mare         │      317678        │     31768            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 33  │Salaj             │      240094        │     24009            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 34  │Sibiu             │      310218        │     31022            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 35  │Suceava           │      346844        │     34684            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 36  │Teleorman         │      495947        │     49595            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 37  │Timis             │      701151        │     70115            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 38  │Tulcea            │      362912        │     36291            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 39  │Vaslui            │      398703        │     39870            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 40  │Valcea            │      231496        │     23150            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 41  │Vrancea           │      254O23        │     25402            │
├─────┼──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤
│ 42  │M. Bucureşti      │       12099        │      1210            │
└─────┴──────────────────┴────────────────────┴──────────────────────┘






     ANEXA 3

                          PROGRAM
  privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean
  de monitorizare sol-teren pentru agricultura în perioada 2002-2011
┌─────┬───────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Nr. │                       │   Program     mii. lei *    │
│ crt.│          Judeţul      ├─────────────────────────────┤
│     │                       │      2002  anual: 2003-2011 │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 0   │TOTAL                  │    19200          8300      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 1   │ICPA                   │     4500          4100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 2   │Alba                   │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 3   │Arad                   │      350           1O0      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 4   │Arges                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 5   │Bacau                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 6   │Bihor                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 7   │Bistrita N.            │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 8   │Botosani               │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ 9   │Braşov                 │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│10   │Brãila                 │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│11   │Buzau                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│12   │Caras-Sev.             │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│13   │Calarasi               │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│14   │Cluj                   │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│15   │Constanta              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│16   │Covasna                │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│17   │Dambovita              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│18   │Dolj                   │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│19   │Galaţi                 │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│20   │Giurgiu                │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│21   │Gorj                   │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│22   │Harghita               │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│23   │Hunedoara              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│24   │Ialomita               │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│25   │Iaşi                   │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│26   │Ilfov                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│27   │Maramures              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│28   │Mehedinti              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│29   │Mures                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│30   │Neamt                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│31   │Olt                    │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│32   │Prahova                │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│33   │Satu Mare              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│34   │Salaj                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│35   │Sibiu                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│36   │Suceava                │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│37   │Teleorman              │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│38   │Timis                  │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│39   │Tulcea                 │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│40   │Vaslui                 │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│41   │Valcea                 │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│42   │Vrancea                │      350           100      │
├─────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤
│43   │M. Bucureşti           │      350           100      │
└─────┴───────────────────────┴─────────────────────────────┘


1. Realizarea Sistemului naţional de monitorizare sol teren pentru agricultura.
2 -43. Realizarea sistemelor judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
* Sumele vor fi indexate anual în funcţie de rata inflaţiei.


ANEXA 4

NORME DE CONŢINUT
pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizãrii şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
În sensul prezentelor norme, prin termenii şi definiţiile de mai jos se înţelege:
Sistem de monitorizare sol-teren pentru agricultura supravegherea, evaluarea, prognoza şi avertizarea cu privire la starea calitãţii solurilor-terenurilor agricole, pe baza unui sistem informaţional, cu asigurarea de bãnci de date la nivelul tarii şi al judeţelor, şi propuneri de mãsuri necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, în scopul menţinerii şi creşterii capacitãţii de producţie, precum şi al utilizãrii eficiente şi durabile a acestora.
Studiu pedologic constituie materialul ştiinţific prin care se concretizeazã o cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice deja existente (reambulare), cu sau fãrã cercetãri de teren în completare pe un anumit teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor şi a condiţiilor de mediu, explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evoluţiei solurilor, recomandãri asupra gospodãririi rationale, protecţiei şi ameliorãrii resurselor de sol-teren.
Cartare pedologica reprezintã activitatea executatã în cea mai mare parte pe teren şi cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plan sau aerofotograma a unor unitãţi de teritoriu cu soluri similare, în condiţii de mediu similare.
Dosarul ce conţine datele culese în teren conform Metodologiei elaborãrii studiilor pedologice, denumita în continuare M.E.S.P., elaborata de Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie, denumit în continuare ICPA (partea I/1987 cap. 1 şi 2), în forma de prezentare adecvatã, constituie faza de teren a studiului.
Probele de sol recoltate în faza de teren, prelucrate, analizate şi prezentate potrivit instrucţiunilor şi metodelor impuse prin M.E.S.P./1987 (partea I, cap. 3) şi potrivit Metodologiei de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 şi 2, editata de ICPA) constituie faza de laborator a studiului.
Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabele de interpretare şi constituie alãturi de memoriul pedologic, harti şi tabele, parte componenta a studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor şi informaţiilor de teren şi de laborator în vederea elaborãrii Studiului pedologic şi agrochimic se întocmeşte potrivit reglementãrilor prevãzute în M.E.S.P./1987 (vol. I, partea a III-a) şi cuprinde memoriul pedologic ce însoţeşte şi completeazã harta de soluri şi terenuri, hartile interpretative şi tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie condiţiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile şi aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol-teren.
Bonitarea terenurilor este operaţiunea complexa de cunoaştere aprofundata a performantelor unui teren. Condiţiile de creştere şi rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinta şi cultura sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permitand cuantificarea acestora în note de bonitare. Obiectul bonitarii îl constituie unitãţile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate şi delimitate pe harti. Pentru constituirea şi caracterizarea acestora este folositã o serie de caracteristici şi indicatori de divizare, distincti, prin care se cuantifica fiecare factor sau condiţie de mediu. În urma bonitarii fiecare teritoriu ecologic omogen este evaluat în note (puncte) de bonitare, permitand astfel clasificarea terenurilor agricole în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, şi estimarea producţiei potenţiale pentru condiţii naturale şi/sau potentate.
În studiile pedologice întocmite în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, terenurile sunt grupate dupã numãrul punctelor de bonitare în clase de favorabilitate şi clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru teritoriul studiat, pe folosinţe, este parte componenta a studiului pedologic.
Favorabilitatea reprezintã mãsura în care un teren satisface cerinţele de viata ale unei plante de cultura date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii rationale. Dupã nota de bonitare naturala exista zece clase de favorabilitate pentru fiecare cultura şi folosinta agricolã.
Fertilitatea (naturala) este însuşirea globalã a solului de a furniza elementele nutritive în cantitãţi şi proporţii corespunzãtoare pentru creşterea acelor categorii de culturi pentru care temperatura şi ceilalţi factori ai mediului sunt favorabili.
Calitatea solurilor cuprinde totalitatea însuşirilor solului care îi asigura acestuia un anumit grad de fertilitate naturala.
Calitatea terenurilor cuprinde atât fertilitatea solului, cat şi modul de manifestare fata de plante a celorlalţi factori de mediu, cum sunt cei cosmicoatmosferici (lumina, caldura, precipitatii etc.), continuand cu cei geomorfologici şi hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferenţiatã a muncii omeneşti în raport cu modul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentatã de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condiţii naturale, privind o anumitã folosinta.
Unitatea de pretabilitate a terenului reprezintã arealul rezultat prin gruparea unitãţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinta. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate dupã folosinta (arabil, vii, livezi, pãşuni, fanete). Din acest punct de vedere terenurile variaza de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultura pana la cele fãrã valoare agricolã, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor dupã unitatea de pretabilitate cuprinde 6 clase de teren. Aceste clase sunt definite ţinându-se seama de intensitatea limitarilor şi restrictiilor la folosinţe agricole şi se exprima succint în formula unitãţii de pretabilitate.
Capacitatea de producţie a terenului este expresia calitativã a modului de manifestare conjugata a tuturor factorilor de vegetaţie care acţioneazã independent fata de plante şi determina nivelul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale acestora, într-un anumit loc şi într-un anumit interval de timp. Capacitatea de producţie a terenului (potenţialul de producţie al acestuia) reprezintã calitatea terenului masurata în kg/ha.
Studiul pedologic elaborat în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, definit prin prezenta metodologie, este un studiu special pentru delimitarea, inventarierea şi evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea şi inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizãrii terenurilor pentru producţia agricolã, pentru delimitarea şi inventarierea zonelor poluate, precum şi pentru estimarea nivelurilor de producţie pentru terenurile agricole, exprimate în baza notelor (punctelor) de bonitare pentru condiţii naturale.
Alţi termeni de specialitate şi notiuni utilizate în studiile pedologice în scopul amintit sunt cele definite în M.E.S.P./1987, partea I, sau acceptate ulterior şi însuşite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor (M.A.A.P.) dupã cum urmeazã:
- profil de sol - secţiune în teren (obţinutã prin sãparea unei gropi sau pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examineazã alcãtuirea verticala a invelisului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, dacã este considerat în suprafata) constituie unitatea elementara de baza în cercetarea şi cartarea solului, care permite studierea orizonturilor şi a caracteristicilor morfologice, fizice şi chimice ale solului, precum şi interpretãri genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unitãţi elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat şi grupat în diferite moduri;
- unitatea taxonomica (tipologica) de sol - un concept care se referã atât la clasificarea, cat şi la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietãţi şi însuşiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variaza în limite precis definite prin Sistemul roman de clasificare a solurilor şi Sistemul roman de taxonomie a solurilor, în acord cu rangul unitãţii de sol, adaptat conform scãrii de lucru (tip, subtip, varietate);
- unitatea teritorialã de sol - arealele de sol în care este raspandita o unitate taxonomica de sol în natura, într-o anumitã regiune;
- unitatea cartografica de sol (US) - reprezentarea grafica pe harta a unei unitãţi teritoriale de sol sau a unui grup (asociaţii) de unitãţi teritoriale de sol (US complex). Ea este redata pe harta prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografica de sol simpla poate cuprinde pana la 10-15% din suprafata ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenţia cartografic la scara de referinta;
- unitatea de teren (sau pedotopul) - o porţiune de teren omogenã sub aspectul însuşirilor solului, climei, reliefului şi condiţiilor hidrogeologice, conform scãrii cartografice. Unitatea teritorialã de teren care se ia în considerare în studii de detaliu este denumita şi teritoriu ecologic omogen (TEO) sau unitate elementara de teren;
- unitatea cartografica de teren sau de pedotop (UT) reprezentarea pe harta a unei unitãţi teritoriale de teren UT complex sau a unui grup (asociaţii) de astfel de unitãţi, respectiv a unui TEO sau asociaţii de TEO complex. O unitate cartografica de teren poate fi constituitã din unul sau mai multe areale, ea putând cuprinde pana la 1015% incluziuni de alte terenuri;
- harta pedologica - lucrare cartografica ce prezintã grafic distribuţia geograficã a tipurilor, asociaţiilor, complexelor sau a altor unitãţi de sol şi/sau teren, înscrise în legenda hârtii, definite şi numite conform nomenclaturii stabilite prin sistemul de clasificare adoptat (SRCS/1980);
- cartograma - reprezentarea pe o harta (prin culori, hasuri, coduri sau simboluri) a unor suprafeţe ce indica rãspândirea, intensitatea unor fenomene, procese etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stãrii de aprovizionare cu nutrienti, pentru anumite însuşiri fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite pretabilitati, diferite favorabilitati etc.;
- reambularea - acţiunea prin care se actualizeazã informaţia pedologica şi agrochimica din studiu. Proporţia în care va fi efectuatã actualizarea datelor (procentul de reambulare) într-un studiu pedologic este prevãzutã în S.C.S./1982 "Norme de timp şi elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii şi cercetãri de sol", cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea studiilor pedologice).
ART. 2
Prezentele norme de conţinut pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizãrii/reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare solteren pentru agricultura stabilesc etapele ce trebuie parcurse în ceea ce priveşte execuţia, avizarea, recepţia şi decontarea în cadrul unei metodologii unice. Prin aceasta se urmãreşte obţinerea unui material documentar unitar, cu un fond de date care vor fi constituite într-o banca de date pedologice integrate în Sistemul de monitorizare la nivel de judeţ şi ţara şi în Sistemul de monitorizare integrata a mediului.
ICPA realizeazã şi reactualizeazã Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice (Baza de date pedologice a siturilor de sol-teren şi Baza de date a unitãţilor de sol-teren) şi va colabora cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti în vederea elaborãrii raportului privind starea mediului.
OSPA realizeazã/reactualizeazã studiile pedologice şi agrochimice şi Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultura la nivel de judeţ în subordonarea tehnica a ICPA şi vor colabora cu inspectoratele de protecţia mediului judeţene, cu acordul M.A.A.P. şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (M.A.A.P.), conform prevederilor metodologice. Studiile se vor elabora la nivel de teritoriu administrativ, indiferent de forma de proprietate sau exploatare a terenului.
ART. 3
Interpretarea datelor şi elaborarea studiului se vor face în conformitate cu Metodologia elaborãrii studiilor pedologice (vol. I, II, III), editata de ICPA în anul 1987.
ART. 4
Notele de bonitare şi clasa de calitate a terenului sunt elemente componente ale sistemului de monitorizare şi pot fi prelucrate contra cost, în vederea obţinerii de informaţii ce stau la baza taxelor şi impozitelor, arendãrii şi concesionarii, numai dupã ce sunt reactualizate conform prezentelor norme de conţinut.
ART. 5
Studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizãrii şi actualizãrii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura se vor elabora la scara de lucru 1:10.000, pentru zonele de campie cu grad de complexitate mai redus, şi 1:5.000, pentru zonele colinare şi de lunca, cu grad de complexitate ridicat datoritã variaţiei mari a elementelor de sol şi teren pe unitatea de suprafata.
În situaţii exprese (degradari, poluari), dacã realitatea din teren o impune, scara de lucru poate fi mai mare (1:2.000, 1:1.000 etc.). În cadrul unui teritoriu administrativ pot fi utilizate doua scãri de lucru dacã aceasta se impune.
ART. 6
Studiile pedologice necesare elaborãrii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura se actualizeazã cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani, şi de 1-2 ani în cazul terenurilor poluate, în limita sumelor alocate de la bugetul M.A.A.P.

CAP. 2
Colectarea şi sistematizarea datelor pedologice de baza, conţinutul studiului pedologic şi agrochimic întocmit în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura

ART. 7
Studiile pedologice şi agrochimice întocmite în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt elaborate în etape (faze de execuţie) şi în întregul lor, în conformitate cu Metodologia elaborãrii studiilor pedologice (vol. I, II, III) editata de ICPA în anul 1987.
a) Faza de teren (cartarea), cuprinzând totalitatea observaţiilor, studiilor şi cercetãrilor în teren în vederea caracterizarii aprofundate şi multilaterale a solului ca formaţiune naturala şi mijloc de producţie vegetala, se va executa cu respectarea M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 1 şi cap. 2, pag. 51-93).
Datele culese în teren (fise cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea hartilor şi a raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor şi pãstrate obligatoriu în arhiva OSPA.
Identificarea, delimitarea şi caracterizarea unitãţilor de sol şi teren, numãrul profilelor principale şi secundare, precum şi numãrul de profile din care se vor recolta probe pentru analize de sol se vor stabili conform Normei de timp şi elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii şi cercetãri de sol.
b) Faza de laborator, cuprinzând pregãtirea, pãstrarea şi analiza probelor de sol, se va executa conform M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 3, pag. 94-134), dupã Metodologia de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 şi 2) editata de ICPA.
Buletinele de analiza vor fi utilizate, alãturi de informaţiile culese în teren şi birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi pãstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor.
Avizarea laboratorului. Pe baza instrucţiunilor elaborate de ICPA, fiecare OSPA va fi controlat cu privire la starea de întreţinere şi funcţionare a laboratoarelor, precizia analizelor, precum şi calificarea personalului aferent.
În cadrul OSPA vor funcţiona pentru studiile specifice numai laboratoarele avizate favorabil.
c) Faza de birou consta în prelucrarea, interpretarea tuturor informaţiilor şi datelor, elaborarea studiului pedologic şi agrochimic al teritoriului cartat.
ART. 8
Conţinutul studiului pedologic executat în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura este cel din M.E.S.P./1987 (vol. I, pag. 155-165), cu completãrile din prezentele norme de conţinut şi cuprinde urmãtoarele:
A. Memoriul pedologic (partea scrisã)
1. Introducerea va cuprinde:
● obiectul şi scopul studiului;
● denumirea teritoriului studiat;
● numãrul contractului (comenzii) în baza cãruia s-a fãcut studiul şi denumirea beneficiarului;
● scara de lucru;
● tipul şi categoria de complexitate în care se înscrie teritoriul;
● suprafata teritoriului;
● localizarea geograficã şi administrativã a teritoriului, distanţele fata de principalele cai de comunicaţie, centre de colectare, aprovizionare, prelucrare, starea infrastructurii în teritoriu;
● studii anterioare consultate.
2. Condiţii fizico-geografice (naturale, de mediu)
2.1. Relieful
În acest capitol se fac consideratii generale despre relieful regiunii, prezentându-se formele principale de relief şi elementele acestora, formele de mezo- şi microrelief, conform indicatorilor 2, 31 şi 32, volum III din M.E.S.P./1987.
Elementele prin care se descrie relieful trebuie sa aibã relatie cu invelisul de sol, iar multe dintre acestea trebuie sa se regaseasca în indicatorii de bonitare naturala la nivel de TEO sau UT. Este necesar sa rezulte relaţia dintre forma de mezo- şi microrelief şi anumite particularitãţi ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc.
2.2. Litologia depozitelor de suprafata (geologia)
Se vor evidenţia acele elemente care au o relatie strânsã cu alcãtuirea invelisului de sol actual şi repartiţia lui în teritoriu:
- natura materialelor parentale (indicatorii 21, 22 categorii de materiale parentale);
- textura etc.
Aceste însuşiri se vor mentiona pe o grosime de 1,5-2,0 m, fiind în mãsura sa explice şi aspectele legate de drenajul global, local, grosimea (profunzimea) solurilor sau comportamentul lor în cazul executãrii unor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, conform cerinţelor ameliorative ale solurilor (terenurilor).
2.3. Hidrografia şi hidrogeologia
Capitolul va cuprinde scurte referiri asupra cursurilor de apa (vai) şi caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stãrii de drenaj global sau local, asupra regimului de adancime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- şi microrelief, explicand astfel gradul de influentare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apa de suprafata (stagnant) temporar sau permanent (balti, mlastini, lacuri) şi influenta lor asupra stãrii de drenaj a solurilor.
Acolo unde este cazul, se vor face referiri şi la frecventa şi durata inundatiilor pentru zonele afectate.
2.4. Clima
Datele despre clima vor evidenţia principalele elemente climatice, cu influenta asupra solurilor şi producţiei vegetale (temperatura medie anuala, precipitatii anuale, valori ale evapotranspiratiei potenţiale etc.).
În funcţie de specificul zonei şi al categoriei de folosinta (plantaţii de pomi, vita de vie) sau culturi specifice (tutun, orez etc.), se pot mentiona temperaturile minime şi maxime din zona, suma temperaturilor mai mare de 5°C, 10°C, în perioada de vegetaţie. Nu trebuie sa lipseascã referirile la frecventa şi durata perioadelor de seceta sau la fenomene care provoacã pagube culturilor agricole.
Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat (obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen (ACO) - o zona determinata spatial pe harta, consideratã omogenã din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea şi evaluarea pretabilitatii terenurilor. Se identifica printr-un numãr de ordine de la 1 la 99 în cadrul judeţului. ACO este un miniareal şi se cuprinde în întregime într-un areal de microzona pedogeoclimatica. Nu se definesc ACO complex. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani).
2.5. Folosinta terenului
Se va specifica, la nivelul suprafeţei totale a teritoriului cartat, modul de folosinta: arabil, livada, vie, pasune, faneata etc.
2.6. Influenta antropica
În acest capitol se va evidenţia influenta antropica indusa în teren (sol) de lucrãrile agrotehnice, amendare, spalarea sarurilor, lucrãrile de desecare-drenaj, irigare, CES etc.
De asemenea, se va avea în vedere poluarea solului sub aspectul tipului şi gradului de poluare. Dacã în teritoriu sau în apropierea lui se afla o sursa de poluare, aceasta se va mentiona sub aspectul modului de poluare a mediului şi efectului în teritoriu asupra elementelor de mediu şi producţie vegetala.
3. Solurile
3.1. Repartiţia teritorialã a solurilor în raport cu condiţiile naturale, evidentiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) într-un sector sau altul, dupã tipul de teren dominant. În acest context se vor mentiona procesele pedogenetice cu rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producţiei agricole în teritoriu.
3.2. Lista unitãţilor de sol (US) echivalenta cu legenda hârtii de soluri (suprafata în ha şi %, culoarea, denumirea unitãţii, textura în Ap, roca-mama, relieful, adâncimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe).
3.3. Caracterizarea unitãţilor de sol
Unitãţile de sol se caracterizeazã succint, sub aspectul condiţiilor de sol, relief şi drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici şi chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturala a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosinţe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparenta, porozitatea totalã, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conţinutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturatie în baze, conţinutul (rezerva) de humus în Ap şi pana la 50 cm etc.
Pentru monitorizarea procesului de eroziune
M.E.S.P./1987, metodologia se completeazã cu indicatorii de stare şi risc, numai pentru o suprafata de 1 km 2 , în jurul nodului din reţeaua de nivel I sau pentru suprafata afectatã dintr-un anumit areal, dupã cum urmeazã:
1. Indicatori de stare:


    ────────────────────────
    1.1. eroziune în suprafata (Es):
    1. eroziune neapreciabila sau slabã;
    2. eroziune moderata, orizontul de acumulare a humusului este parţial erodat, apare orizontul de tranzitie sau B pe mai puţin de 20% din suprafata;
    3. eroziune puternica, orizontul de acumulare a humusului este total erodat, iar orizontul de tranzitie sau B apare pe cel puţin 80% din suprafata;
    4. eroziune foarte puternica sau excesiva, apar la zi orizonturile inferioare sau roca, condiţii nefavorabile dezvoltãrii vegetatiei;
    1.2. eroziune în adancime (Ead):
    1. ogase rare la distanţe mai mici de 100 m;
    2. ogase dese la distanţe mai mici de 100 m;
    3. ravene sau torenţi;
    1.3. alunecãri (Al):
    1. alunecãri stabilizate;
    2. alunecãri active translationale;
    3. curgeri noroioase;
    1.4. indicator global de stare pentru eroziune şi alunecãri:
    1. terenuri neafectate Es1;
    2. terenuri moderat afectate Es2, Es3;
    3. terenuri puternic afectate Es4, Es2, 3 + Ead1;
    4. terenuri foarte puternic afectate Es2, 3, 4 + Ead2, Al2;
    5. terenuri excesiv afectate Ead3, Al3.
    2. Indicatori de risc:
    ──────────────────────
    Se stabilesc numai pentru eroziunea în suprafata, riscul se calculeazã cu ajutorul metodei recomandate de Motoc şi colaboratorii, 1978.
    Clasa de risc, în t/ha/an (Pentru eroziunea în adancime şi alunecãri nu sunt încã modele validate de evaluare a riscului).
    Eroziune neapreciabila     < 3 t/ha/an.
    Eroziune slabã             3-10 t/ha/an.
    Eroziune moderata         10-20 t/ha/an.
    Eroziune puternica        20-40 t/ha/an.
    Eroziune foarte puternica  > 40 t/ha/an.
    4. Bonitarea terenurilor
    Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor şi claselor de favorabilitate pentru diferite culturi şi a claselor de calitate a terenurilor pentru folosinţe agricole: arabil, vii, livezi, pãşuni şi fanete.
    4.1. Bonitarea naturala se efectueazã pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori de caracterizare ecologica a solurilor şi terenurilor sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987, vol. III), Bonitarea terenurilor agricole se efectueazã în conformitate cu M.E.S.P./1987 (vol. II, cap. 3, pag. 30-54).
    4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica vor fi prelucrati asa cum au fost înscrişi în tabelele-legenda de caracterizare fizico-geograficã sau pedologica. Aceşti indicatori se referã la sol, relief, apa freatica, litologie, clima, hidrologie, poluare. Toţi indicatorii utilizaţi (direct sau indirect) pentru bonitarea naturala, pentru analiza factorilor limitativi şi/sau restrictivi şi pentru stabilirea cerinţelor şi mãsurilor ameliorative se vor trece în tabele de coduri.
    4.3. Nota de bonitare naturala se exprima în puncte de la 1 la 100 şi se stabileşte pentru teritoriul cartat pe unitãţi de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria de folosinta existenta în momentul cartarii.
    Pentru categoria de folosinta arabil nota de bonitare naturala reprezintã media aritmetica a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de rãspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahãr, cartof, soia şi mazare/fasole, iar pentru livezi este media aritmetica a notelor pentru speciile mar, par, prun, la care se adauga, dupã caz, nota speciei cires-visin ori piersic sau cais. Pentru vita de vie nota de bonitare naturala este media artimetica a celor doua categorii. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987 (vol. II, pag. 67) de la 1 la 10.
    Pentru folosinţe (arabil, pasune, fanete, vii şi livezi) se va stabili şi clasa de calitate de la 1 la 5.
    Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face dupã cum urmeazã:
    clasa I       - 81-100 de puncte de bonitare;
    clasa a II-a  - 61- 80 de puncte de bonitare;
    clasa a III-a - 41- 60 de puncte de bonitare;
    clasa a IV-a  - 21- 40 de puncte de bonitare;
    clasa a V-a   - 1- 20 de puncte de bonitare,
    în funcţie de nota de bonitare naturala pentru categoria de folosinta existenta în momentul cartarii, calculatã pentru fiecare TEO.
    4.4. Pentru terenurile echipate cu lucrãri de îmbunãtãţiri funciare cu caracter permanent (indiguire, drenaj, CES etc.) se calculeazã nota de bonitare potentata. Pentru toate situaţiile se folosesc coeficienţii de potentare, în funcţie de lucrarea ameliorativa existenta, specifica pentru fiecare cultura şi folosinta, obtinandu-se în final o nota de bonitare potentata (M.E.S.P./1987, vol. II, pag. 54-63).
    În situaţia parcelelor cu una sau mai multe sisteme de echipare (desecãri, drenaj, CES, terasare) se va aplica potentarea cumulatã, dar numai în cazul functionarii sistemelor la parametri normali.
    5. Factorii limitativi ai producţiei agricole, cerinţele şi mãsurile ameliorative ale solurilor-terenurilor
    Reprezintã o sinteza a celor enunţate la pct. 2, 3 şi 4 şi consta din enumerarea factorilor limitativi, localizarea lor şi modul de influentare a însuşirilor solurilor (terenurilor) şi prin ele a producţiei agricole şi a modului de folosinta.
    Din aceasta sinteza rezulta şi cerinţele şi mãsurile ameliorative ale solurilor afectate, specificându-se cerinta (mãsura) ameliorativa şi suprafata (ha şi %).
    5.1. Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil, pajişti, vii, livezi
    Prezentarea sintezei celor 6 clase de pretabilitate pe folosinţe se va face în tabele, iar pentru citirea unitãţilor de pretabilitate la nivel de grupa şi subgrupa, exprimate prin formule sau coduri, se vor întocmi tabele dupã modelele prezentate.
    Pretabilitatea terenurilor se va stabili numai pentru folosinta efectivã a acestora în momentul cartarii. Pentru alta folosinta pretabilitatea se va stabili la cererea beneficiarului, în cazul schimbãrii folosinţei.
    5.2. Poluare/degradare - se constituie în capitol distinct şi cuprinde aspecte legate de tipul-gradul de poluare, suprafata (ha, %), sursa poluarii, mãsuri operative. Indicatorii de poluare utilizaţi, precum şi cei ceruti în sistemul de monitorizare sunt cei din M.E.S.P./1987 (partea a III-a, pag. 77-78), cu excepţia indicatorului 29, care se defineste conform tabelului urmãtor:





 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Cod                                                             Coeficientul
 Clasa/                                Reducerea   Coeficienţi   de potentare
 Simbol/  Clasa de poluare/degradare/  producţiei de penalizare  prin lucrãri
 harti    deficiente (PDD)               [%]                     de combatere
                                                                    a PDD
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 0 Nepoluat/nedegradat/fãrã deficiente     (0-5)         1            1
 1 Foarte slab poluat/degradat/cu 
   deficiente                              (6-15)        0,9          1,1
 2 Slab                                    (16-25)       0,8          1,2
 3 Slab-moderat                            (26-35)       0,7          1,4
 4 Moderat                                 (36-45)       0,6          1,6
 5 Moderat puternic                        (46-55)       0,5          2
 6. Puternic                               (56-65)       0,4          2,5
 7 Foarte puternic                         (66-75)       0,3          3
 8 Excesiv poluat                          (76-85)       0,2          4,25
 9 Total                                   (86-100)      0,05        16
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


6. Sistemul de monitoring la nivel I şi II pentru agricultura
Profilele (siturile) din Sistemul de monitoring se actualizeazã în mod obligatoriu asa cum prevãd Normele de conţinut privind realizarea şi reactualizarea Sistemului de monitoring la nivel I şi II şi a Bazei de date pedologice ale siturilor de sol. Analizele se vor efectua numai în acord cu ICPA, care organizeazã şi coordoneazã aceasta activitate.
7. Caracterizare agrochimica
Pentru caracterizarea solurilor din punct de vedere al reacţiei (pH) şi al stãrii de asigurare a solurilor cu elemente nutritive (humus, azot-ÎN, fosfor mobil, potasiu mobil), se vor recolta probe medii agrochimice, pe unitãţi de sol. Proba medie agrochimica se recolteaza din situri reprezentative (suprafata sitului 2-5 ha) din punct de vedere agrochimic, o proba medie revenind la 20-25 ha.
8. Concluzii
În acest capitol vor fi punctate aspectele esenţiale ale lucrãrii, atât cele din partea generalã, cat şi cele din partea interpretativa, în fapt, un rezumat necesar al elementelor ce trebuie reţinute de beneficiar.
La sfârşitul raportului (sau la început) trebuie sa figureze cuprinsul lucrãrii, cu capitolele, subcapitolele şi paginatia respectiva, lista anexelor şi ilustratiilor (harti, cartograme etc.).
B. Partea desenatã
Harti/cartograme
1. Harta unitãţilor cartografice de sol (colorata conform M.E.S.P./1987 <<vol. I, tabel 4.1, coloana 3>>, cu amplasarea profilelor şi a unitãţilor cartografice de sol-teren pentru poluari (poluarile sunt identificate prin contur roşu sau puncte de identificare şi sunt însoţite de o legenda care indica natura şi gradul poluarii)
2. Harta unitãţilor cartografice de teren (TEO)/cu suprafata TEO şi numãrul trupului de planimetrare
3. Harta claselor de calitate (în baza notei de bonitare pe folosinţe)
4. Cartograme privind: relieful, textura, eroziunea, apa freatica, favorabilitatea pentru culturi (3 culturi cu cea mai mare nota de bonitare + folosinta) şi pretabilitatea pentru folosinta din momentul cartarii.
C. Tabele
În vederea integrãrii studiilor pedologice şi agrochimice în sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura şi în vederea creãrii bãncii de date specifice solteren pentru agricultura se vor utiliza tabelele de prezentare a datelor în forma anexatã la prezentele norme de conţinut: tabel cu indicatori -1-1.1, tabele privind solurile - 2-2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6; tabele privind terenurile - 3-3.1, 3.2, 3.3; tabele privind bonitarea - 4-4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5; tabele privind inventarierea terenurilor şi degradãrilor - 5-5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11.

CAP. 3
Dispoziţii finale

ART. 10
Se considera bune pentru recepţie studiile avizate favorabil de cãtre membrii comisiilor de avizare, numiţi prin decizie a directorului Direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara (DGAIA) (membrii comisiei sunt propuşi de cãtre: ICPA, M.A.A.P. şi DGAIA judeţene).
Copiile de pe situaţia de plata şi de pe procesul-verbal de recepţie se pãstreazã ataşate la studiu.
Membrii comisiei de avizare rãspund de exactitatea datelor şi informaţiilor conţinute în studiul pedologic şi agrochimic şi decid refacerea acestora, atunci când este cazul, de cãtre specialistul care a executat studiul/analizele, cu titlu gratuit.
ART. 11
Recepţia şi decontarea studiilor se vor face în doua faze (teren, birou), analizele de laborator urmând a fi ataşate, dupã caz, la una dintre cele doua faze. Procesul-verbal de recepţie se va semna şi se va transmite spre decontare numai dupã avizarea favorabilã a studiului şi a situaţiei de plata de cãtre comisia constituitã în acest sens.
ART. 12
ICPA va efectua anual controlul interlaboratoare, conform normelor metodologice existente, va analiza situaţia şi va propune mãsurile de rigoare.
ART. 13
Acţiunea de avizare pentru activitatea de laborator (atestare) se va executa contra cost de cãtre ICPA, conform reglementãrilor tehnice specifice în vigoare. Valoarea suportatã de OSPA este cea rezultatã din devizul de cheltuieli prezentat spre decontare de cãtre ICPA.
ART. 14
Laboratoarele care nu primesc aviz favorabil de funcţionare din partea ICPA îşi pierd dreptul de a executa analize specifice.
ART. 15
OSPA are dreptul de a solicita reavizarea laboratorului.
ART. 16
Datele din sistemele judeţene de monitorizare se vor elabora în doua exemplare, dintre care un exemplar se va preda la DGAIA şi unul la ICPA, pentru integrarea acestora în Sistemul naţional de monitorizare sol-teren şi Banca de date aferentã pentru agricultura, ce va fi pus la dispoziţie M.A.A.P. - Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier.
ART. 17
O discheta conţinând date pedologice prezentate dupã modelul transmis se va depune la M.A.A.P., o data cu copia de pe procesul-verbal de recepţie a studiului pedologic şi agrochimic predat.
ART. 18
Datele, informaţiile pedologice din Sistemul de monitoring la nivel I şi II sunt deţinute şi utilizate de cãtre ICPA pentru a fi integrate în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului şi vor fi puse la dispoziţie Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - I.N.C.D.P.M.



    1. TABEL cu indicatori*)

                                                          Tabel 1.1
                                TABEL
      cu indicatorii ecopedologici folosiţi în studiile pedologice.
┌──┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│Nr│     Denumirea indicatorului │           Cod pentru                        │
│  │                             ├───────┬────────┬────────────────────────────┤
│C │                             │Formula│Bonitare│   pretabilitate            │
│r │                             ├───────┼────────┼───────┬─────┬──────┬───────┤
│t │                             │  US   │        │arabil │vii  │livezi│pajişti│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 1│Temperatura                  │       │3C3,    │3,3C   │  3  │ 3    │3,3C   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 2│Precipitatii                 │       │4,4C    │   4   │     │      │4,4C   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 3│Gleizare                     │  14   │  14    │  14   │ 14  │      │  14   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 4│Pseudogleizare               │  15   │  15    │  15   │ 15  │      │  15   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 5│Alcalizare/Salinizare        │16,17  │16,17   │16,17  │16,17│16,17 │16,17  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 6│Textura în                   │       │        │       │     │      │       │
│  │Ap/0-60/20-75/0-150          │   23  │  23    │ 23    │ 23  │      │  23   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 7│Poluare                      │   29  │  29    │ 29    │     │      │  29   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 8│Panta                        │       │  33    │ 33    │ 33  │  33  │  33   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│ 9│Alunecãri                    │       │  38    │ 38    │ 38  │  38  │  38   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│10│Adâncimea apei freatice      │       │  39    │ 39    │ 39  │  39  │  39   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│11│Inundabilitate prin revarsare│       │  40    │ 40    │ 40  │  40  │  40   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│12│Tasare/Porozitate            │       │  44    │ 44    │     │      │  44   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│13│Carbonat de calciu           │       │  61    │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│14│pH în Ap/0-60/0-100,         │       │        │       │     │      │       │
│  │Debazificare                 │       │  63    │63,141 │ 63  │ 63   │ 63,141│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│15│Volum edafic util            │       │ 133    │ 133   │ 133 │ 133  │ 133   │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│16│Rezerva de humus             │       │ 144    │ 144   │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│17│Exces de umiditate de        │       │        │       │     │      │       │
│  │suprafata                    │       │ 181    │ 181   │ 181 │  181 │  181  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│18│Portanta                     │       │        │ 189   │     │      │  189  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│19│Acoperire cu bolovani etc.   │       │        │35,36  │  35 │   35 │ 35,36,│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│20│Eroziune în suprafata        │       │        │ 188   │ 188 │  188 │  188  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│21│Eroziune în adancime         │       │        │ 37    │  37 │   37 │   37  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│22│Neuniformitatea terenului    │       │        │  8    │   8 │    8 │    8  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│23│Drenaj lateral               │       │        │ 107   │ 107 │  107 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│24│Exces de umiditate din       │       │        │       │     │      │       │
│  │lateral                      │       │        │ 184   │ 184 │  184 │  184  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│25│Pericol de eroziune          │       │        │ 187   │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│26│Gros. la care apare roca dura│  19   │        │  19   │  19 │   19 │   19  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│27│Indicele puterii clorozante  │       │        │       │ 148 │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│28│Adancime de apar. CaCO(3)    │  18   │        │       │     │   18 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│29│CaCO(3) activ                │       │        │       │     │   62 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│30│Aluminiu                     │       │        │       │     │ 65,17│       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│31│Tip/Subtip sol (caracter     │       │        │       │     │      │       │
│  │vertic)                      │ 11,12 │        │       │     │ 11,12│       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│32│Volumul de sol negleizat     │       │        │       │     │  137 │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│33│Suma temperaturilor > 10°C92 │       │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│34│Amplitudinea temp.           │       │        │       │     │      │       │
│  │Dec.-Febr.                   │       │        │       │     │   3  │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│35│Precipitatii Mai-August      │       │        │       │     │   4  │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│36│Grad de sat. în baze         │       │        │       │     │      │       │
│  │A8,3) în Ap                  │       │   69   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│37│Expozitia la soare a         │       │        │       │     │      │       │
│  │terenului                    │       │   34   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│38│Mezo- şi micro-relief        │       │   32   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│39│Deficit de umiditate         │       │        │       │     │      │       │
│  │Aprilie-Iulie                │       │        │       │     │ 182  │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│40│Aport freatic                │       │        │       │     │      │  183  │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│41│Permeabilitate               │       │   50   │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│42│Lucrãri IF şi agropedoamelior│       │271,272 │  271  │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│43│Acoperirea terenului         │       │        │120-124│     │      │118-125│
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│44│Forme principale de relief   │   2   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│45│Caracteristici partie,       │       │        │       │     │      │       │
│  │ale solului                  │  13   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│46│Eroz.de supraf.,Decop,Colmat │  20   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│47│Material/roca parent.        │       │        │       │     │      │       │
│  │cls.granulom                 │ 21,22 │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│48│Scheletul în Ap/20-75        │  24   │        │       │     │      │       │
├──┼─────────────────────────────┼───────┼────────┼───────┼─────┼──────┼───────┤
│49│Modif. antropice, Tip poluare│ 27,28 │        │       │     │      │       │
└──┴─────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴─────┴──────┴───────┘





    2. TABELE PRIVIND SOLURILE*)

                                                            Tabel 2.1

              UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL. (U.S.) Nr. .......

  Denumire ___________________________________________
  Formula  ________________Suprafata________ ha.______ % _____  Profile
  /sondaje ____________________________________________________________
  Judeţul __________________ teritoriul administrativ___________________
  Rãspândirea ______________________________________
  Aspectul                                                          suprafeţei
  terenului________________________________________________________
  Condiţii             naturale                 în                     care
  apare ___________________________________________________________
  Principalele          soluri          cu           care               se
  asociaza ________________________________________________________
  _________________________________________________________________
  _________________________________________________________________

                    CARACTERISTICILE SOLULUI
  Morfoloqice _____________________________________________________
  _________________________________________________________________
  Fizice __________________________________________________________
  _________________________________________________________________
  _______________________ Chimice _________________________________
  _________________________________________________________________
  ___________ Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice
  actuale, drenaj global) _________________________________________
  _________________________________________________________________





  Teritoriul comunal____________
  Judeţul ______________________

                              LEGENDA UNITĂŢILOR DE SOL
┌─┬──────┬──────┬──────────┬─────────────────┬────┬──────┬────────┬───────────┐
│N│Supra-│Culoa-│Denumirea │    Textura      │Roca│Relief│Adancime│           │
│r├fata  │re    │şi formula├─────┬─────-─────┤mama│      │a   apei│ Profile   │
│U├──┬───┤      │unitãţii  │La   │În alte    │    │      │freatice│(toate*)   │
│/│HA│ % │      │de sol    │supra│orizonturi │    │      │(m)     │           │
│S│  │   │      │          │fata │           │    │      │        │           │
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
├─┼──┼───┼──────┼──────────┼─────┼───────────┼────┼──────┼────────┼───────────┤
└─┴──┴───┴──────┴──────────┴─────┴───────────┴────┴──────┴────────┴───────────┘
 * profilele din sistemul de monitorizare vor fi marcate pe harta:
    - 0 cu albastru, cele din sistemul de monitoring,
    - 0 cu roşu, cele analizate,
 iar în tabel:  R = profil analizat reprezentativ pentru US
                A = profil analizat fãrã a fi de tip R
               M1 = profil ce aparţine Nivelului l din Sistemul
                    de monitorizare
               M2 = profil ce aparţine Nivelului II din Sistemul
                    de monitorizare





                                                     Tabel 2.3
                            TABEL
                    privind tipurile de sol  
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                          SUPRAFATA (ha / %)                         │
├───────┬───────┬─────────────────────────────────────────────────────┤
│totalã │cartata│         DIN CARE TIPURI DE SOL                      │
├───────┼───────┼─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┤
│       │       │R│P│B│B│R│B│S│P│B│B│P│P│N│H│G│H│P│V│L│R│A│S│E│C│D│P│T│
│       │       │Z│Z│R│D│P│P│P│L│M│O│B│D│0│S│C│F│G│S│S│G│A│A│R│0│D│A│ │
└───────┴───────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘





                                                              Tabel 2.4
                                 TABEL
    privind citirea unitãţilor de sol exprimate prin formule sau coduri
┌─────┬────────────────────────┬───────┬───────┬─────┬──────────┬─────────────┐
│Nr   │     Denumire indicator │ Numãr │ Sim - │ Cod │ Denumire │Valoare      │
│crt. │                        │       │ bol   │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 1   │Temperatura             │3      │ T     │10.5 │Foarte    │10.1-11.0    │
│     │                        │       │       │     │ridicatã  │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 2   │Precipitatii            │4      │ P     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 3   │Caracteristici          │       │       │     │          │             │
│     │particulare ale solului │13     │ X     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 4   │Gleizare                │14     │ G     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 5   │Pseudogleizare          │15     │ W     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 6   │Salinizare/Alcalizare   │16,17  │ S,A   │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 7   │Carbonati adâncimea     │       │       │     │          │             │
│     │de aparitie             │18     │ K     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 8   │Grosime la roca         │       │       │     │          │             │
│     │compacta                │19     │ d     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│ 9   │Grad de eroziune        │20     │ e     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│10   │Acoperire cu deponii    │20     │ c     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│11   │Grupe de material       │       │       │     │          │             │
│     │parental                │21     │ A,AA  │     │          │             │
│     │                        │       │ etc.  │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│12   │Clasa granulometrica    │       │       │     │          │             │
│     │a mat. parental         │22     │ g,u,I │     │          │             │
│     │                        │       │ etc.  │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│13   │Textura în primii 20 cm │23     │ t     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│14   │Textura în primii 50 cm.│23     │ T     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│15   │Conţinut de schelet     │24     │ q     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│16   │Varianta dupã categoria │       │       │     │          │             │
│     │de folosinta            │26-27  │ *     │     │          │             │
├─────┼────────────────────────┼───────┼───────┼─────┼──────────┼─────────────┤
│17   │Poluare                 │28-29  │       │     │          │             │
└─────┴────────────────────────┴───────┴───────┴─────┴──────────┴─────────────┘
    Varianta de sol dupã folosinta şi modificãri ca urmare a folosinţei






                                                                 Tabel 2.5.

                         FIŞA DE PLANIMETRARE US -TEO
┌──────────────┬───┬───┬───────────────┬───┬───┬───────┬───────────────────────┐
│ Nr.U.S.      │ 1 │ 2 │   3           │ 4 │ 5 │   6   │                       │
├──────────────┼───┼───┼───┬───┬───┬───┼───┼───┼───┬───┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│ Nr.TEO       │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│     │     │     │     │
├──────────────┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┼─┬─┬─┼─┬─┬─┼─┬─┬─┼─┬─┬─┤
│Nr. trup      │F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│F│S│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planimetrare  │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│              │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│1             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│2             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│3             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│4             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┤
│5             │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┤
│6 etc.        │                                                               │
│ TEO          │                                                               │
│Total ha.     │                                                               │
├─────┬────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│US   │ subtip │                                                               │
│     ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total│  tip   │                                                               │
│ha.  ├────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│     │  clasa │                                                               │
└─────┴────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
  F = Folosinta
  S = Suprafata (ha)





                                                                 Tabel 2.6
                      TABEL CORELARE U.S.-T.E.O.                 coduri
┌────┬────┬───────┬───────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ NR.│Divizor│Formula│                  Nivel inferior                    │
│U.S.│TEO │ TEO   │US tip ├─────────────────┬───────┬───────┬─────────┬────────┤
│    │    │       │  şi   │Varietatea de sol│Familia│Specia │Varianta │        │
│    │    │       │subtip ├─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┼────┬──┼─┬─┬─┬─┼─────────┤        │
│    │    │       │       │X│G│W│S│A│K│d│e│ │SG  │F │t│q│t│q│  A  P   │        │
│    │    │       │       │ │ │ │ │ │ │ │ │ │    │  │ │ │ │ │         │        │
│    │    │       │       │ │ │ │ │ │ │ │ │ │    │  │ │ │ │ │         │        │
└────┴────┴───────┴───────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴────┴──┴─┴─┴─┴─┴─────────┴────────┘





    3 TABELE PRIVIND TERENURILE *)

                                                                  Tabel 3.1.
                                TABEL
       pentru citirea unitãţilor de pretabilitate exprimate prin formule
        sau coduri la nivel de subclasa şi grupa de pretabilitate
┌───┬───────────────────────────────────┬─────────┬──────┬───┬────────┬───────┐
│Nr │ Natura factorului limitativ       │Indicator│Simbol│Cod│Denumire│Valoare│
│crt│                                   │         │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 1 │Volum edafic.                      │   133   │  V   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 2 │Saraturare.                        │  16-17  │  S   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 3 │Aciditate sau grad de debazificare.│ 63-141  │  A   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 4 │Grad de tasare.                    │   44    │  T   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 5 │Grad de portanta a solului.        │   189   │  O   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 6 │Degradare antropica.               │    29   │  G   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 7 │Acoperirea terenului cu stanci     │    35   │  Z   │   │        │       │
│   │bolovani.                          │         │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 8 │Panta terenului.                   │    33   │  P   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│ 9 │Pericol de eroziune şi             │         │      │   │        │       │
│   │eroziune în suprafata.             │  187-188│  E   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│10 │Eroziune în adancime.              │    37   │  R   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│11 │Alunecãri de teren.                │    38   │  F   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│12 │Grad de neuniformitate a           │         │      │   │        │       │
│   │terenului.                         │     8   │  U   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│13 │Excesul de umiditate               │         │      │   │        │       │
│   │de natura                          │   39-107│  Q   │   │        │       │
│   │freatica.                          │     14  │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│14 │Excesul de umiditate de            │         │      │   │        │       │
│   │suprafata.                         │   181-15│  W   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│15 │Excesul de umiditate din           │         │      │   │        │       │
│   │infiltratii laterale în sol        │   184   │  L   │   │        │       │
│   │pe versanţi.                       │         │      │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│16 │Inundabilitate prin revarsare      │     40  │  H   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│17 │Textura grosiera.                  │         │  N   │   │        │       │
├───┼───────────────────────────────────┼─────────┼──────┼───┼────────┼───────┤
│18 │Textura fina.                      │         │  C   │   │        │       │
└───┴───────────────────────────────────┴─────────┴──────┴───┴────────┴───────┘





                                                              Tabel 3.2

                             TABEL
      pentru citirea unitãţilor de pretabilitate exprimate prin formele
            sau coduri la nivel de subgrupa de pretabilitate.
┌───┬─────────────────────────┬─────────┬──────────┬────┬────────────┬─────────┐
│Nr │                         │    Indi-│ Simbol   │Cod*│Denumire*   │Valoare* │
│crt│     Natura factorului   │   cator │          │    │            │         │
│   │        limitativ        │         │          │    │            │         │
│   ├─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 1 │Textura solului          │     23  │ g-f      │m   │lut nisipos │ 17-28-50│
│   │                         │         │          │    │grosier     │         │
├───├─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 2 │Gradul de salinizare     │     16  │S(1)-S(5) │30  │salinizat   │s(3)d(1) │
│   │                         │         │          │    │moderat     │         │
│   │                         │         │          ├────┼────────────┼─────────┤
│   │                         │         │          │40  │salinizat   │s(4)d(1) │
│   │                         │         │          │    │puternic    │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 3 │Gradul de alcalizare     │17-141-63│a(1)-a(5) │    │            │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 4 │Grosimea solului pana la │         │          │    │            │         │
│   │roca compacta            │   19    │d(1)-d(5) │    │            │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 5 │Rezerva de humus         │  144    │h(1)-h(5) │    │            │         │
├───┼─────────────────────────┼─────────┼──────────┼────┼────────────┼─────────┤
│ 6 │Acoperirea terenului cu  │120..    │ag(1)...  │    │            │         │
│   │stufaris, arborete,      │124,3    │  a       │    │            │         │
│   │musuroaie.               │  6      │  g(4)    │    │            │         │
│   │                         │         │x(1)..x(a)│    │            │         │
└───┴─────────────────────────┴─────────┴──────────┴────┴────────────┴─────────┘
   *)datele înscrise sunt pentru exemplificare





                                   TABEL
        privind gruparea terenurilor în clase de pretabilitate
                                                                 Arabil*)
┌───┬────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│Nr.│Formula unitãţii│Suprafata pe clase      │  Recomandãri ameliorative      │
│TEO│de pretabilitate│ de pretabilitate ha.   │                                │
├───┼────────────────┼───┬────┬───┬────┬──┬───┼────────────────────────────────┤
│   │                │  I│ II │III│ IV │V │VI │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│1  │                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│2  │                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│3  │                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│etc│                │   │    │   │    │  │   │                                │
├───┼────────────────┼───┼────┼───┼────┼──┼───┼────────────────────────────────┤
│   │     Total      │   │    │   │    │  │   │                                │
└───┴────────────────┴───┴────┴───┴────┴──┴───┴────────────────────────────────┘
   *) Tabelele se întocmesc separat pe folosinţe






    4. TABELE PRIVIND BONITAREA*)

                                                        Tabel 4.1.
                           TABEL-LEGENDA
            cu indicatori ecopedologici de bonitare
┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │               Codurile indicatorilor de bonitare          │
│TEO ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───┬───┬───┤
│    │3C│4C│14│15│16│17│23│29│33│38│39│40│44│61│63│69│133│144│181│
│    ├──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│1   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│2   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│3   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│4   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
├────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┤
│etc.│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │   │   │   │
└────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───┴───┴───┘





                                                                  Tabel 4.2.

                            NOTE DE BONITARE
          pentru culturi şi folosinţe agricole (regim natural)
┌────┬──┬──┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┬─┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
│Nr. │PS│FN│M│P│P│C│C│P│LV│V│V│VN│GR│OR│PB│FS│CT│SZ│SO│MF│U│IF│CN│LU│TR│LG│AR│
│TEO │  │  │R│R│N│V│S│C│  │V│M│  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 1  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 2  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 3  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 4  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│ 5  │  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
├────┼──┼──┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┼─┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│etc.│  │  │ │ │ │ │ │ │  │ │ │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ │  │  │  │  │  │  │
└────┴──┴──┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┴─┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘





                                                                  Tabel 4.3.
                              TABEL
       privind încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate
                 dupã nota de bonitare în regim natural

                                                                 Arabil*)
┌──────┬────┬──────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Nr.  │Nr. │Suprafata │                 CLASA DE CALITATE      │
│ US   │TEO │totalã TEO├───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤
│      │    │  (ha)    │    I  │ II    │   III │    IV │ IV     │
├──────┼────┼──────────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬─────┤
│      │    │          │ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│ 1    │ 1  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│      ├────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│      │ 2  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│      ├────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│      │ 3  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│ 2    │ 4  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│      ├────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│      │ 5  │          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│etc.  │etc.│          │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
├──────┼────┼──────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│Total                 │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│arabil                │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
├─────-────────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼─────┤
│Clasa şi nota         │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
│medie ponderatã       │  │    │  │    │  │    │  │    │  │     │
└──────────────────────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴─────┘


*)Situaţia se va prezenta dupã aceasta macheta pentru fiecare folosinta (pãşuni, fanete, vii, livezi) în suprafata din momentul cartarii (dupã registrul cadastral).



                                                                 Tabel 4.4
                            NOTE DE BONITARE
       şi clasa de favorabilitate pe culturi în regim natural
                                                                 Arabil
┌───┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬────────┐
│Nr │  GR  │  OR  │  PB  │  FS  │ CT   │  SZ  │  SO  │  MF  │ arabil │
│TEO├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬─────┤
│   │no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla│no│cla  │
│   │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa │ta│sa   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│1  │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│2  │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│4  │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┤
│etc│  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │  │     │
└───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴─────┘

                                          livada, vie, pasune, faneata
┌───┬──────┬──────┬──────┬────────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Nr.│  MR  │ PR   │  PN  │CV/CS/PC│ Livada│  VV  │  MV  │ Vie  │  PS  │ FN   │
│TEO├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬─────┼──┬────┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┤
│   │no│cls│no│cls│no│cls│no│cls  │no│cls │no│cls│no│cls│no│cls│no│cls│no│cls│
│   │ta│   │ta│   │ta│   │ta│     │ta│    │ta│   │ta│   │ta│   │ta│   │ta│   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┼──┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│ 1*│48│IV │62│II │  │   │  │     │  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┼──┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│ 7*│68│II │50│IV │  │   │  │     │  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │
├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼─────┼──┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│12*│  │   │  │   │  │   │  │     │  │    │  │78 │II│ 80│II│   │  │   │  │   │
└───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴─────┴──┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘



Tabelul se va completa numai cu TEO-urile specifice fiecãrei categorii de folosinta (arabil, livada, vie, pasune şi faneata (folosinta va fi stabilitã precis în momentul contractãrii din registrul cadastral)
*) date înscrise pentru exemplificare




                                 ÎNCADRAREA
   terenurilor agricole pe folosinţe în clase de calitate dupã nota de
                     bonitare naturala (medie ponderatã)
┌────┬────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Categoria de│               Clasa de calitate                            │
│Crt.│folosinta   ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────────────────┤
│    │            │   I   │  II   │  III  │  IV   │   V   │ Încadrarea medie   │
├────┼────────────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┼──┬────┬────────────┤
│    │            │ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│ha│nota│clasa       │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 1. │ Arabil     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 2. │ Pãşuni     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 3. │ Fanete     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 4. │ Vii        │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│ 5. │ Livezi     │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
├────┼────────────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼────────────┤
│    │Total       │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │  │    │            │
│    │agricol     │  │(*) │  │(*) │  │ (*)│  │ (*)│  │ (*)│  │ (*)│     (*)    │
└────┴────────────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴────────────┘
  (*) Se calculeazã cu nota de bonitare echivalenta pentru arabil







    5. TABELE PRIVIND INVENTARIEREA TERENURILOR ŞI DEGRADĂRILOR*)

                                                                   Tabel 5.1
                 EVIDENTA TERENURILOR AGRICOLE PE FOLOSINŢE

                                                                ha -%
┌───────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Suprafata │  Suprafata   │         Din care:                         │
│   totalã  │   cartata    ├────────┬────────┬────────┬──────┬─────────┤
│           │              │ Arabil │ Pãşuni │ Fanete │  Vii │ Livezi  │
├───────────┼──────────────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┤
├───────────┼──────────────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┤
├───────────┼──────────────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┤
└───────────┴──────────────┴────────┴────────┴────────┴──────┴─────────┘





                                                              Tabel 5.2
                           FORME DE MACRO ŞI MEZORELIEF
                                                               Ha -%
┌──────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata   │       Din care pe forme de macro-relief/cod         │
│ totalã   │  cartata    ├───────┬─────────────┬──────────────┬────────┬───────┤
│          │             │ Munte │ Deal, Podis │ Campie,podis │ Terasa │ Lunca │
│          │             │  10   │      20     │      30      │   40   │  50   │
├──────────┼─────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────┤
├──────────┼─────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────┤
├──────────┼─────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────┤
└──────────┴─────────────┴───────┴─────────────┴──────────────┴────────┴───────┘





                                                                   Tabel 5.3
                         ZONE NATURALE PROTEJATE
                                                                   ha.-%
┌─────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata  │  Suprafata   │                Din care:                        │
│   totalã    │   cartata    ├────────────┬───────────────────┬────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
└─────────────┴──────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘





                                                                  Tabel 5.4
                         MICROZONE PEDO-GEOCLIMATICE (*)
                                                                   ha. - %
┌─────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata  │  Suprafata   │                Din care pe microzone:           │
│   totalã    │   cartata    ├────────────┬───────────────────┬────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
└─────────────┴──────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘
  (*) dupã N. Florea şi colaboratorii (1999)





                                                            Tabel 5.5

                              ALUNECĂRI DE TEREN
                                                             ha. - %
┌───────────┬───────────┬───────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Suprafata │ Suprafata │ Suprafata │ Din care pe microzone:                   │
│  totalã   │ cartata   │   cu      ├──────┬──────┬──────┬───────────┬─────────┤
│           │           │ alunecãri │ În   │  În  │ În   │Curgãtoare │Prabusire│
│           │           │           │brazde│valuri│trepte│           │         │
├───────────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┤
├───────────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────│
└───────────┴───────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴───────────┴─────────┘





                                                              Tabel 5.6
                            TERENURI INUNDABILE
                                                               ha. - %
┌─────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata  │  Suprafata   │                Din care terenuri inundabile:    │
│   totalã    │   cartata    ├────────────┬───────────────────┬────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
├─────────────┼──────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
└─────────────┴──────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘





                                                                  Tabel 5.7
               TERENURI CU SOLURI PSEUDOGLEIZATE.
                                                                   ha. - %
┌──────────┬──────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata│ Suprafata     │        Din care pe microzone:          │
│ totalã   │ cartata  │afectatã de    ├────┬───────┬────────┬────────┬─────────┤
│          │          │pseudogleizare │Slab│Moderat│Puternic│Foarte  │Excesiv  │
│          │          │               │    │       │        │puternic│         │
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴──────────┴───────────────┴────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘





                   TERENURI CU SOLURI GLEIZATE
                                                                    ha. - %
┌──────────┬──────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata│ Suprafata     │        Din care pe microzone:          │
│ totalã   │ cartata  │afectatã de    ├────┬───────┬────────┬────────┬─────────┤
│          │          │pseudoleizare  │Slab│Moderat│Puternic│Foarte  │Excesiv  │
│          │          │               │    │       │        │puternic│         │
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼───────────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴──────────┴───────────────┴────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘





                                                      Tabel 5.9
    TERENURI CU SOLURI ERODATE, COLMATATE, ACOPERITE
                                                       ha. - %
┌──────────┬──────────┬────────────────────────────────────────┐
│Suprafata │ Suprafata│        Din care erodate*:              │
│ totalã   │ cartata  ├────┬───────┬────────┬────────┬─────────┤
│          │          │Slab│Moderat│Puternic│Foarte  │Excesiv  │
│          │          │    │       │        │puternic│         │
├──────────┼──────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼──────────┼────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴──────────┴────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘


*) Se va mentiona agentul care a produs eroziunea, colmatarea sau acoperirea (prin apa, eolian şi decopertat)



                                                             Tabel 5.10
           TERENURI AFECTATE DE EROZIUNE ÎN ADANCIME
                                                             ha, - %
┌────────────┬────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│  Suprafata │ Suprafata  │ Din care pe forme de eroziune :                    │
│   totalã   │ cartata    ├──────────────────────┬───────────┬─────────────────┤
│            │            │    Siroiri, Rigole   │   Ogase   │    Ravene       │
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
├────────────┼────────────┼──────────────────────┼───────────┼─────────────────┤
└────────────┴────────────┴──────────────────────┴───────────┴─────────────────┘





                                                           Tabel 5.11
                        TERENURI CU SOLURI POLUATE
                                                            ha. - %
┌───────────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│ Suprafata │ Suprafata   │  Din care poluate cu:*)                            │
│  totalã   │  cartata    ├────────────────┬────────────────────┬──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
├───────────┼─────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
└───────────┴─────────────┴────────────────┴────────────────────┴──────────────┘
    *)Se va mentiona tipul de poluare.





ANEXA 5

METODOLOGIA
privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

ART. 1
Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA) Bucureşti realizeazã/reactualizeazã şi administreazã Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura şi banca de date pedologice aferentã, pastrandu-se dreptul de autor pentru cercetãrile proprii.
ART. 2
Datele şi informaţiile din Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, centralizat, sunt puse anual la dispoziţie:
a) Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pentru fundamentarea programelor specifice şi supravegherea calitãţii solului-terenului;
b) Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pentru integrarea acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului şi elaborãrii Raportului privind starea mediului, prin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;
c) Institutului Naţional de Statistica, în vederea actualizãrii datelor pedologice specifice.
ART. 3
(1) Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura are în structura Banca de date pedologice care cuprinde:
a) Baza de Date Pedologice a Siturilor de sol-teren (BDSit) care cuprinde datele/informaţiile pedologice specifice, ale siturilor de sol din sistemul de monitoring la nivel I şi II realizatã conform normelor de conţinut prezentate în anexa nr. 6;
b) Baza de Date a Unitãţilor de Sol-Teren (BDUST) care cuprinde datele/informaţiile rezultate din centralizarea sistemelor judeţene de monitorizare.
ART. 4
(1) Banca de date pedologice se organizeazã la Institutul de Cercetãri de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, în mod corespunzãtor prelucrarilor necesare elaborãrii rapoartelor de monitorizare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, rapoartelor de mediu (pentru secţiunea sol) pentru Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi situaţiilor solicitate de Institutul Naţional de Statistica.
(2) Oficiile de studii pedologice şi agrochimice teritoriale (OSPA) pun la dispoziţie ICPA un exemplar din studiile pedologice şi agrochimice realizate, conform normelor de conţinut prezentate în anexa nr. 2, în vederea realizãrii bãncii de date pedologice, cu respectarea dreptului de autor.
ART. 5
Sistemele judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura se realizeazã prin integrarea datelor şi informaţiilor din studiile pedologice şi agrochimice la nivel de teritoriu administrativ, privind unitãţile de sol-teren, pretabilitatea terenurilor pentru folosinţe agricole sau silvicultura, tipurile de degradare, precum şi a informaţiilor obţinute de OSPA din activitatea de supraveghere asupra terenurilor agricole şi se finalizeazã cu elaborarea rapoartelor asupra stãrii solurilor agricole la nivel de judeţ şi raportarea zonelor de risc.
ART. 6
Baza de Date a Unitãţilor de Sol-Teren se realizeazã conform metodologiei ICPA.
ART. 7
Informaţiile integrate în Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt: unitãţile de sol şi teren, notele de bonitare şi clasele de calitate pe folosinţe agricole, clasele de pretabilitate pentru folosinţe agricole sau silvicultura, favorabilitatea pentru culturile grâu, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahãr, cartof şi altele, categoria de folosinta, forme de macro- şi mezorelief, zone naturale protejate, microzone pedoclimatice, terenuri cu soluri erodate sau colmatate, terenuri afectate de eroziune în adancime, alunecãri de teren, inundabilitate, terenuri cu soluri gleizate şi pseudogleizate, terenuri cu soluri saraturate, terenuri poluate şi altele, ce vor fi transmise la ICPA.
ART. 8
Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentului ordin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti elaboreazã şi înainteazã la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea şi finanţarea sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 9
Dupã aprobarea acestora de cãtre conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie cu OSPA contracte privind elaborarea sistemului judeţean de monitorizare solteren pentru agricultura, în limita sumelor comunicate.
ART. 10
Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentului ordin ICPA elaboreazã şi înainteazã la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 11
Dupã aprobarea acesteia de cãtre conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor pe baza de contract, începe derularea activitãţilor specifice.
ART. 12
(1) ICPA elaboreazã şi pune la dispoziţie Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Serviciului de fond funciar şi cadastru forestier raportul anual privind starea solului-terenului, precum şi a zonelor de risc din România, pe baza studiilor proprii şi a rapoartelor sintetice elaborate de OSPA.
(2) OSPA elaboreazã şi pun la dispoziţie direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti şi ICPA raportul anual privind starea solului-terenului şi a zonelor de risc din judeţ şi, respectiv, informaţiile solicitate din sistemul judeţean de monitorizare sol-teren actualizate.
(3) Prin intermediul Corpului de inspecţie OSPA informeazã direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier, ori de câte ori este cazul asupra situaţiilor de risc.
ART. 13
ICPA furnizeazã Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului informaţiile obţinute în Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura în vederea integrãrii acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului.
ART. 14
Sistemul naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se reactualizeazã anual în limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor pentru aceasta activitate.

ANEXA 6

NORME DE CONŢINUT
privind realizarea şi reactualizarea Sistemului de monitoring la nivel I şi II şi a Bazei de Date Pedologice ale Siturilor de sol-teren

ART. 1
Începând cu anul 2002 se trece la a doua determinare a parametrilor pedologici analizati în perioada 1992-1999. Categoriile principale de lucrãri care se vor executa sub coordonarea ICPA şi cu colaborarea OSPA sunt:
● recoltarea probelor de sol din siturile de monitoring de nivel I amplasate anterior;
● recoltarea de probe de sol şi vegetaţie din siturile amplasate în zone de impact (nivel II);
● recoltarea de probe de apa din sursele folosite pentru irigatie aflate în vecinãtatea zonelor afectate de diferite tipuri de poluare;
● analizarea probelor de sol, de vegetaţie şi de apa (indicatori ai poluarii), precum şi prelucrarea şi interpretarea datelor se executa de cãtre ICPA.
În cadrul lucrãrilor menţionate se vor respecta precizãrile metodologice prezentate în continuare.
ART. 2
Lucrãri de teren
Reamplasarea siturilor de monitoring de nivel I pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se harti la scara 1:25.000, harti şi schite la scãri mai mari şi echipamente adecvate (rulete, busola, sistem de pozitionare globalã - G.P.S. etc.).
În mod excepţional, în cazul în care, pe baza noilor determinãri, mai precise, rezulta o deplasare mai mare de 400 m fata de coordonatele geografice, se reamplaseaza noul sit.
Numãrul sitului de pe vechiul amplasament este cel anterior, la care se adauga 1.000 (de exemplu, pentru situl 928 va fi 1928), iar pentru siturile noi se adauga 2.000 (de exemplu, pentru situl 869 va fi 2.869). În rest se respecta vechea metodologie a amplasarii, şi anume: sa se asigure reprezentativitatea sitului fata de ponderea unitãţilor de sol din zona analizata, iar fixarea lui în teritoriu sa respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, şi anume: 100, 200, 300, 400 m fata de punctul normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Siturile eliminate anterior din cauze subiective vor fi amplasate în locuri fezabile care sa îndeplineascã condiţiile menţionate.
Pentru studiile de nivel II se vor aplica reţele de situri special proiectate, ţinându-se seama de tipul şi intensitatea proceselor monitorizate.
Constituirea parcelelor de referinta (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafata de 400 m 2 (20x20 m), amplasate în condiţii omogene, reprezentative. Pe fişa profilului de sol (anexa 6.1 - fişa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o fila ataşatã se înscrie schita amplasarii sitului, iar la terminarea lucrãrii se da o plansa cu schite, la scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzând poziţia tuturor siturilor din cadrul fiecãrui judeţ. Aceasta va permite regasirea siturilor în teren la determinarile ulterioare şi compararea noilor determinãri fizicochimice cu datele anterioare.
Amplasarea şi executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului pana la adâncimea fiziologic utila, dar nu mai mult de 1,5 m pentru siturile reamplasate pe acelaşi loc.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice (1987, vol. I), completandu-se rubricile din fişa tip M "Condiţii de teren şi date morfologice" (anexa 6.1), ţinându-se seama de instrucţiunile Profisol.
Se va acorda atentie sporitã delimitãrii orizonturilor şi grosimii suborizonturilor, respectându-se vechile delimitari în cazul în care acestea se potrivesc cu situaţia actuala. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împãrţi în mai multe suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar sa se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita şi orizontul cu talpa plugului.
Pe fişa tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii şi, pe cat posibil, şi cele opţionale, inclusiv cele referitoare la modificãri antropice, la efectul şi starea lucrãrilor ameliorative etc.
În spaţiul "Observaţii" din anexa 6.1 sau în fise suplimentare se înscriu date privind: clasa de bonitare (stabilitã dupã datele obţinute), poziţia unor surse de poluare apropiate şi felul poluantilor, vanturi dominante etc. Fişa de tip M se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rãmâne la executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice şi fizice se executa din profil şi din suprafata sitului (proba agrochimica) în stare deranjata şi nederanjata (în cilindri).
Probele deranjate. Ca regula generalã, atât pentru analize chimice, cat şi pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie se respecta urmãtoarele reguli:
● probele din profilele de sol se constituie prin prelevarea de pe 3 pereţi ai acestora, pentru fiecare orizont sau suborizont descris. Lama ustensilei de recoltare se curata de fiecare data de solul cu care vine în contact. La ambalare se evita contactul etichetei cu solul. Probele nu se majoreazã. Eticheta se scrie citeţ cu pixul;
● probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg pentru fiecare orizont sau suborizont. Probele agrochimice se recolteaza în cantitate de 1,5 kg din suprafata de 400 mp din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0-20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I şi de 0-10 şi 10-20 cm în siturile intelenite de nivel I, precum şi în siturile poluate din toate folosintele;
● probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grija pentru evitarea deteriorarii agregatelor structurale, acordându-se atentie deosebita la umiditate foarte mare sau foarte mica;
● la fiecare profil se recolteaza un micromonolit, din probe pe cat posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cat şi pe cutia propriu-zisa, precum şi denumirea şi grosimea orizonturilor. Dupã ultimul suborizont se adauga un esantion de material parental şi/sau roca subiacenta.
Probele în clindri se recolteaza numai din profilul proaspãt deschis (1-3 ore) şi nu se admit cele din profile reimprospatate. Se recolteaza 4 cilindri de 100 cmc sau 2-3 cilindri de 200 cmc din fiecare orizont sau suborizont, pana la 1 m adancime pentru siturile vechi şi peste aceasta adancime pentru siturile noi. În cazul solurilor arabile se va recolta neapãrat şi suborizontul având talpa plugului. În solurile cu apa freatica la adancime mica recoltarea probelor se va face pana la nivelul respectiv, dar descrierea se va face pana la 1,50 m.
Atentie! La recoltare nu se va sari peste orizonturile de tranzitie, în special în primii 50 cm!
Probele de vegetaţie din zone de impact. Din partea aerianã a plantelor de cultura se vor recolta probe compuse din cadrul siturilor poluate şi al siturilor-martor pentru fiecare organ vegetativ (tulpina, frunze, organe fructifere, radacina). Pe eticheta probei şi în inventarul de probe se noteaza toate elementele de identificare, inclusiv specia şi fenofaza. Pentru plantele de cultura intereseazã şi probe de organe la maturitate. În cazul folosinţei arabil se recolteaza separat planta cultivatã şi flora spontana, specificându-se speciile majoritare. În cazul pajiştilor se noteaza, de asemenea, speciile dominante.
Condiţionarea probelor de sol şi vegetaţie pana la expediere trebuie sa asigure uscarea la aer a solului şi în etuva a plantelor la 70°C.
Transportul probelor la ICPA, însoţite de borderouri, se poate face în 2-3 transe, în funcţie de numãrul siturilor, acordându-se atenţia cuvenitã integritãţii ambalajelor şi a etichetelor.
Probele de apa. Se vor recolta în sticle curate, bine inschise, în cantitate de 2 l, din areale divers poluate etc.
ART. 3
Lucrãri de laborator - analiza probelor de sol, apa şi vegetaţie
Aceste lucrãri se executa în funcţie de nivelul studiului (I sau II), conform metodologiei ICPA (1987), şi completãrilor prezentate în anexa nr. 6.2 şi precizãrilor fãcute în cele ce urmeazã.
3.1. Analiza probelor de sol
Analizele fizice pe probe în structura deranjata, care se vor executa sunt:
- compozitia granulometrica (se determina dupã scara Atterberg: 2-0,2; 0,2-0,02; 0,02-0,002 şi < 0,002 mm, la care se adauga fracţiunile: 0,05-0,002 mm, < 0,01 mm şi eventual < 0,001 mm;
- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile (% g/g);
- dispersia microelementelor structurale (% g/g).
Se vor calcula:
- indicele de instabilitate structuralã;
- densitatea (masa specifica) (numai în orizonturile organice sau organominerale);
- indicele de formare a crustei (Remy).
Analizele fizice pe probe în structura nederanjata (cilindri de 100 sau 200 cm 3 ) care se vor executa sunt:
- umiditatea momentanã (% g/g);
- densitatea aparenta (kg x m^-3);
- rezistenta la penetrare (MPa);
- conductivitatea hidraulica saturata (mm x h^-1);
- conţinut de apa reţinutã la diferite niveluri ale curbei de suctiune în domeniul pF 0-2 (% v/v);
- coeficient de higroscopicitate (% g/g);
- echivalentul umiditatii (% g/g).
Se pot calcul şi estima:
- porozitatea totalã (% v/v);
- gradul de tasare;
- distribuţia dupã mãrime a porilor (% v/v);
- CO, CC, CD, CT, %;
- alţi indicatori privind aeratia (PA, Ida, conţinut de aer etc.).
Analize chimice:
- reactia solului (pH) în extract apos;
- conţinutul de materie organicã (Ht, %);
- conţinut de azot total (Nt, %);
- conţinutul de baze schimbabile pe elemente (Ca, Mg, K, Na, mg x kg^-1)
sau total SB - me/100 g sol;
- aciditatea hidrolitica Ah;
- aciditatea de schimb totalã (A 8.3);
- aluminiul schimbabil (Al sch.);
- capacitatea de schimb cationic [T(Ah) şi T(8,3) me/100 g sol, prin calcul sau T(NH4) ori T(na), în funcţie de tipul şi gradul de saturatie];
- gradul de saturatie în baze [V(Ah) şi V(8,3 %)];
- reziduul conductometric şi balanţa ionica (dupã caz), pentru solurile cu conţinut de carbonati alcalino-pamantosi şi/sau gips (V = 100%);
- conţinuturile de fosfor şi potasiu solubili [P(AL), K(AL);
În cazul suprafeţelor cu poluare de impact se executa analize privind elementele şi substantele poluante din probele de sol şi vegetaţie, precum şi analize microbiologice pentru sol, conform anexei 6.2.
3.2. Analizele de vegetaţie din zone poluate şi situri-martor vor urmãri:
- conţinut de macro- şi microelemente (Ca, Mg, K, Na, P, S, N, Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, metale grele etc.).
Analizeze se vor efectua conform metodologiilor ICPA (1981, 1986, 1987).
3.3. Analizele probelor de apa vor urmãri:
- reactia pH;
- electroconductibilitatea specifica;
- conţinutul de ioni: CO(3)^2-, HCO^3-, SO(4)^2-, Cl^-, Ca^2+, Mg^2+; Na^+ şi K^+;
- în cazuri speciale: N-NO(3)^-LL, N-NO(2)^-LL, N-NH(4)^+, aciditatea, S^2-, Fe^2+, SiO(2), B etc.
- conţinutul de aluminiu şi metale grele, dupã caz.
În cazul apelor folosite la irigatie se vor calcula:
- coeficientul Priklonschi;
- raportul de absorbţie a sodiului (indicele S.A.R.);
- carbonatul de sodiu rezidual (C.S.R.) etc., conform Metodologiei ICPA, 1987, partea I, cap. 3, paragraful 3.3.
Datele obţinute din analize fizice şi chimice vor fi înscrise pe fise Profisol tip F (anexa 6.3) şi, respectiv tip C (anexa 6.4), iar pentru ape, pe tabele adecvate, verificate şi semnate de cãtre cercetatorii responsabili.
Pe total ţara se vor executa cercetãri în 940 de situri de nivel I, revenind 235 de situri/an.
În fiecare judeţ siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an, cu o periodicitate de 4 ani.
ART. 4
Lucrãri de prelucrare şi interpretare
Datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate ţinându-se seama de Metodologia ICPA 1980, 1986, 1987; Kloke, 1980; Adriano, 1986; Rauta şi colaboratorii, 1998 etc., Ordinul ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 etc. şi vor fi comparate cu cele rezultate din determinarile anterioare şi din literatura de specialitate, stabilindu-se tendintele de evoluţie a solurilor şi eventualele dereglari nutritionale ale vegetatiei.
Prelucrarea va fi asistatã de calculator, iar datele vor fi sintetizate în rapoarte puse la dispoziţie organelor abilitate, locale şi centrale.
Pentru fiecare sit se pot reda parametrii climatici: temperatura medie anuala, suma precipitatiilor medii anuale, suma temperaturilor mai mari de 10°C, evapotranspiratia medie potenţiala anuala, deficitul de umiditate al solului etc.
Datele vor fi prezentate sub forma de: sinteze, tabele, anexe, harti etc.

ANEXA 6.1*)

-----------
*)NOTA CTCE Piatra Neamt:
Anexa 6.1 Reprezentând FIŞA PROFILULUI DE SOL, se gãseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr.598 din 13.VIII.2002 paginile 25-28.
Vedeti imaginile (graficele) asociate actului.



     ANEXA 6.2

       Analize necesare pentru monitorizarea stãrii de calitate a solurilor 
                şi a unor caracteristici chimice ale plantelor
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Tipuri de analize                 Adancime               Metoda
                                  (cm)/felul probei
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
             1                           2                      3
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    A. Analize comune tuturor solurilor

 I. Probe în structura deranjata                 Cernere uscata şi umeda, sedi-
                                                 mentare şi pipetare
 Compoziţie granulometrica         Tot profilul  Tratarea chimica cu diferiţi
                                                 dispersanti
                                                 [H(2)O(2), HCl, Na(4)P(2)O(7)x 
                                                 10H(2)O], în
                                                 funcţie de conţinutul de 
                                                 materie organicã şi carbonati
 Coeficientul de higroscopicitate  Tot profilul  Metoda Mitscherlich
 Hidrostabilitate structuralã      Tot profilul  Cernere umeda, sedimentare şi
                                                 pipetare
 Reactia solului (pH)              Tot profilul  Potentiometric, în suspensie
                                                 apoasa (1:2,5)
 Humus total [H(t)]                0-50          Oxidare umeda, metoda Walkley-
                                                 Black modificatã Gogoasa
 Azot total [N(t)]                 0-50          Metoda Kjeldahl
 Fosfor mobil [P(AL)               0-50          Metoda Egner-Riehm-Domingo
 Potasiu mobil [K(AL)              0-50          Metoda Egner-Riehm-Domingo

 II. Probe în structura nederanjata

 Umiditate momentanã               Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate
                                                 în structura nederanjata
                                                 (cilindri metalici)
 Densitate aparenta                Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate
                                                 în structura nederanjata
                                                 (cilindri metalici)
 Conductivitate hidraulica         Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate
 saturata                                        în structura nederanjata
                                                 (cilindri metalici)
 Umiditate la pF=0                 Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate 
                                                 în cilindri
 Porozitate totalã                 Tot profilul  Calcul
 Porozitate de aeratie             Tot profilul  Calcul
 Grad de tasare                    0-50          Calcul

    B. Analize specifice

 I. Soluri nesaturate cu 
    cationi bazici

 Suma cationi de schimb (SB)       0-50          Metoda Kappen (0,1n HCl)
 Aciditate hidrolitica [A(h)]
 şi aciditate totalã la 
 pH=8,3[A(8.3)]                    0-50          Percolare cu acetat de K sau 
                                                 Na 1n
 Aluminiu schimbabil (la probe
 cu pH < 5,8)                      0-50          Metoda Socolov
 Capacitate de schimb cationic
 [T(Ah) şi T(8,3)]                 0-50          Calcul
 Grad de saturatie în baze
 [V(Ah) şi V(8,3)]                 0-50          Calcul

 II. Soluri saturate cu cationi
     bazici

 (V = 100%, pH = 7,4-8,5), 
 cu carbonati alcalino-pamantosi,
 fãrã saruri solubile
 Conţinut total de carbonati
 [CaCO(3)                           Tot profilul  Metoda Scheibler
 Capacitate de schimb cationic
 [T(NH4)]                           0-50          Metoda Scholenberg-Cernescu

 III. Soluri cu saruri solubile 
 şi care conţin frecvent carbonati
 alcalino-pamantosi
 şi/sau gips (V = 100%)

 Reziduu conductometric             Tot profilul  Extract apos 1:5 şi dozare
                                                  conductometrica
 Sodiu schimbabil[Na(sch.)]         Probe         Metoda Bower
                                    alcalizate
 Grad de saturatie[V(Na)]           Probele       Calcul
                                    alcalizate
 Compozitia sarurilor               Probe         Extract apos 1:5 şi dozare 
                                    cu reziduuri  conductometrica
                                    peste
                                    0,09-0,17
                                    g/100 g
 IV. Soluri poluate*1)

 Continuturi de metale grele        0-20          Mineralizare în amestec de 
 (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn,                         acizi tari (azotic, percloric, 
 Cr, Cd - forme totale)                           sulfuric, 2:1;0,2) şi dozare
                                                  prin spectrofotometrie cu
                                                  absorbţie atomica
 Continuturi de metale grele       0-20           Extracţie în Na 2 EDTA, DTPA 
 (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn,                         etc. şi dozare prin 
 Cr, Cd - forme solubile)                         spectrofotometrie cu 
                                                  absorbţie atomica
 Conţinut de sulf solubil          0-20           Extracţie apoasa 1:5 şi dozare
                                                  gravimetrica
 Conţinut de fluor solubil         0-20           Extracţie cu CaCl(2) 
                                                  1:10, dozare potentiometrica
 Conţinut de reziduuri de          0-20           Extracţie cu eter de 
 insecticide organoclorurate                      petrol-acetona 2:1 şi 
 HCH, DDT                                         determinare prin cromato 
                                                  grafie în faza gazoasa
 Continuturi de azot nitric        -              Extracţie cu sulfat de 
 [N-NO(3)] şi amoniacal                           potasiu 1:3 şi dozare
 [N-NH(4)                                         potentiometrica cu elec-
                                                  trod ion-selectiv şi 
                                                  respectiv distilare şi 
                                                  titrare
 Conţinut de hidrocarburi         0-20            Extracţie cu clorura de 
 policiclice aromatice (PAH)                      metilen; dozare prin metoda
                                                  cromatografica lichidã de 
                                                  presiune inalta
 Conţinut total de hidrocarburi   0-20            Extracţie cu clorura de 
 din petrol (THP)                                 metilen/sau cloroform; metoda
                                                  spectrometrica în IR
 Conţinut de fenoli, detergenti   0-20            Extracţie în metanol; metoda
                                                  spectrometrica UV-VIS
 Numãr de bacterii                0-20            Dilutii Pochon
 Numãr de ciuperci                0-20            Dilutii Pochon
 Respiratia solului               0-20            Metoda Stefanic

 V. Analize de planta*2)

 Metale grele                     -               Idem ca la forme totale sol
 Conţinut de macroelemente
 - N                              -               Mineralizare umeda 
                                                  cu H(2)SO(4)urmatã de 
                                                  distilare
 - N-NO(3)                        -               Extracţie, electrod 
                                                  ion-selectiv
 - P, K, Ca, Mg, K, Na            -               Mineralizare uscata 
                                                  (calcinare la 450°C)
 - P                              -               Determinare colorimetrica
                                                  (spectrometru UV-VIS) cu 
                                                  soluţie de vanadat - 
                                                  molibdat de amoniu
 - K, Na                          -               Determinare flamfotometrica
 - Ca, Mg                         -               Determinare spectrometrica
                                                  cu absorbţie atomica
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────





──────────────
    *1) În funcţie de rezultatele obţinute, comparativ cu valorile normale, grosimea stratului (orizontului) analizat poate creste.
    *2) Analizele efectuate pe organe vegetative (frunze, tulpini, boabe etc.).



     ANEXA 6.3

    NOTA CTCE Piatra Neamt:
    Anexa 6.3 Reprezentând FIŞA PROFILULUI DE SOL, se gãseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr.598 din 13.VIII.2002 paginile 31-35.


     ANEXA 7

                                   MODUL
de finanţare a studiilor pedologice şi agrochimice şi a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

     ART. 1
    Studiile pedologice şi agrochimice şi Sistemul naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se vor executa prin încredinţare directa de cãtre:
    a) OSPA - studiile pedologice în vederea realizãrii şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, a fundamentarii programelor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, care constau în stabilirea, delimitarea şi inventarierea unitãţilor de sol-teren, favorabilitatii terenurilor agricole pe culturi, a claselor de calitate dupã nota de bonitare pentru folosinţe agricole, determinarea stãrii de aprovizionare/asigurare a solurilor în nutrienti, precum şi reactia solurilor, stabilirea categoriilor şi subcategoriilor de folosinta pentru agricultura sau silvicultura pe baza pretabilitatii terenurilor, indentificarea, delimitarea şi inventarierea tipurilor de degradari ale solurilor/terenurilor, stabilirea restrictiilor terenurilor pentru diferite utilizãri şi stabilirea mãsurilor agropedoameliorative şi antierozionale corespunzãtoare;
    - realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura;
    b) ICPA - realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice aferentã, în vederea integrãrii în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului.
     ART. 2
    Finanţarea cheltuielilor anuale se suporta din alocaţii bugetare prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, astfel:
    a) capitolul cheltuieli de capital:
    - elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice necesare realizãrii/reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura;
    b) capitolul cheltuieli materiale:
    - realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura;
    - participarea la organismele internaţionale de specialitate.
     ART. 3
    Anual, dupã aprobarea legii bugetului de stat, Direcţia buget, finanţe şi investiţii bugetare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va comunica Serviciului de fond funciar şi cadastru forestier suma totalã alocata pentru elaborarea de studii pedologice şi agrochimice şi realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura din Programul naţional.
     ART. 4
    Defalcarea pe judeţe a fondurilor alocate pentru aceste activitãţi se face de cãtre Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pe baza notelor de fundamentare, întocmite de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv ICPA, şi se aproba de cãtre ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
     ART. 5
    Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor prin Direcţia buget, finanţe şi investiţii bugetare va transmite direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti sumele alocate în vederea elaborãrii studiilor pedologice şi realizãrii şi/sau reactualizarii sistemului judeţean de monitorizare solteren pentru agricultura.
     ART. 6
    (1) Pe baza listei de lucrãri din nota de fundamentare şi a fondurilor comunicate direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti vor încheia contracte cu OSPA.
    (2) Contractul-cadru pentru întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice este prevãzut în formularul nr. 1 al anexei nr. 7.
    (3) Devizul estimativ la încheierea contractului este prevãzut în formularul nr. 2 al anexei nr. 7.
     ART. 7
    Suma alocata realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, în baza notei de fundamentare întocmite de ICPA, va fi aprobatã de cãtre ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor şi va fi alocata acestei instituţii.
     ART. 8
    Dupã transmiterea la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti a sumelor alocate se încheie contracte, iar OSPA şi ICPA încep derularea activitãţilor specifice.
     ART. 9
    (1) Stabilirea preţului de achiziţie pentru studiile pedologice şi agrochimice, precum şi pentru realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv a Bãncii de date pedologice, a sistemelor judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv a bazelor de date ale unitãţilor de sol-teren aferente judeţelor, se face conform convenţiei.
    (2) Preţurile şi tarifele maximale admise pentru decontarea studiilor pedologice şi agrochimice, precum şi pentru realizarea/reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se stabilesc prin convenţie între reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, ICPA şi OSPA.
     ART. 10
    Normele de timp şi elementele de calculatie ale tarifelor pentru studii şi cercetãri de sol, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 94/PT 1980/1982, rãmân valabile asa cum sunt stabilite prin convenţie.
     ART. 11
    Modul de calcul al preţului de achiziţie al studiului pedologic şi agrochimic este prezentat în situaţia de plata prevãzutã în formularul nr. 3 al anexei nr. 7.
     ART. 12
    (1) Se receptioneaza şi se admit la decontare numai lucrãrile avizate favorabil de cãtre comisia numita în acest scop prin decizie de cãtre directorul general al direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene sau a municipiului Bucureşti.
    (2) Procesul-verbal de avizare este prevãzut în formularul nr. 4 al anexei nr. 7.
     ART. 13
    (1) Valoarea studiului pedologic şi agrochimic ce urmeazã sa fie decontatã de direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeteana sau a municipiului Bucureşti este cea din procesul-verbal de recepţie prevãzut în formularul nr. 5 al anexei nr. 7.
    (2) Procesele-verbale de recepţie se trimit în copie la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier, în scopul urmãririi realizãrii programului aprobat de Guvern privind executarea studiilor pedologice şi agrochimice şi a Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
     ART. 14
    Lista lunarã a sumelor decontate se va inainta de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor - Direcţia buget, finanţe şi investiţii bugetare.

    Formularul nr. 1

                               CONTRACT-CADRU
    pentru întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice 
    necesare realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional de monitorizare
                         sol-teren pentru agricultura
                         Nr. ....... din ............

    I. Pãrţile contractante

    Între Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice .............., denumit în continuare executant, cu sediul în ...., str. .... nr. ......, cod poştal ......, judeţul ......., având cont de virament nr. ........ deschis la ....., cod fiscal nr. ....., reprezentat prin ......, director, şi ........., contabil-şef, pe de o parte, şi
    Direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara a judeţului .........., denumita în continuare beneficiar, cu sediul în ................., str. ...... nr. ..., cod poştal nr. .........., cod fiscal nr. ..............., reprezentat prin ......., director, şi ........., contabil-şef, pe de alta parte, se încheie prezentul contract.

    II. Obiectul contractului

    Obiectul prezentului contract îl reprezintã .................................
    Fazele, termenele de execuţie, predare şi receptionare a studiului, precum şi condiţiile de realizare sunt prevãzute în prezentul contract.

    III. Durata contractului

    Contractul se încheie pe perioada de realizare a lucrãrii contractate de cãtre pãrţi, dupã cum urmeazã:
    - faza de teren, cu termen de realizare ..................................;
    - faza de birou în care sunt incluse: faza de laborator, redactarea memoriului tehnic şi cartografia, cu termen de realizare ................................;
    - termenul final de prezentare la recepţie .............................. .
    Înainte cu 5 zile de termenele stabilite va fi anuntat secretarul comisiei de avizare, care va contacta beneficiarul şi membrii comisiei de avizare în vederea stabilirii de comun acord a termenului în cadrul cãruia se face recepţia lucrãrilor prezentate, termen care nu va depãşi 3 zile de la prezentarea lucrãrilor pentru recepţie.
    Beneficiarul are urmãtoarele drepturi:
    - sa solicite ca lucrãrile prezentate la recepţie sa corespundã standardelor impuse prin normele metodologice în vigoare;
    - sa utilizeze documentaţia ce rezulta din executarea prezentului contract, dupã receptionarea şi achitarea integrala în scopul pentru care a fost întocmitã;
    - sa solicite executantului sa desemneze un responsabil de lucrare care sa colaboreze la soluţionarea operativã a tuturor problemelor apãrute în legatura cu prezentul contract.

    IV. Valoarea contractului

    Valoarea estimatã a contractului este de ...... lei, conform devizului estimativ întocmit de executant şi anexat la prezentul contract.
    Decontarea studiului pe faze de execuţie (teren, birou) sau în totalitate cu valoarea înscrisã în procesul-verbal de recepţie se va face în procent de 100%, în termen de doua zile de la virarea sumei de cãtre ordonatorul principal de credit.

    V. Obligaţiile şi drepturile pãrţilor contractante

    Executantul are urmãtoarele obligaţii:
    - sa respecte termenele stabilite pentru executarea lucrãrii contractate;
    - sa aducã la cunostinta beneficiarului colectivul de specialişti desemnat sa execute lucrãrile contractate;
    - sa execute lucrãrile conform cerinţelor impuse prin normele metodologice în vigoare;
    - sa avizeze intern lucrãrile executate;
    - sa punã la dispoziţie beneficiarului toate datele solicitate de acesta în scopul pentru care s-a executat lucrarea;
    - sa prezinte lucrarea pe faze sau în totalitate în forma de prezentare prevãzutã de normele de conţinut aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 223/2002;
    - sa respecte cu buna-credinţa prevederile prezentului contract.
    Beneficiarul are urmãtoarele obligaţii:
    - sa respecte termenele stabilite pentru recepţia şi achitarea lucrãrilor;
    - sa imputerniceasca, prin act intern specific, un responsabil pentru buna derulare a contractului, care sa urmãreascã executarea acestuia şi sa colaboreze cu executantul pentru soluţionarea operativã a tuturor problemelor apãrute în legatura cu prezentul contract;
    - sa respecte cu buna-credinţa prevederile prezentului contract.
    Executantul are urmãtoarele drepturi:
    - sa prezinte responsabilului beneficiarului problemele tehnice şi de alta natura apãrute în cursul derulãrii prezentului contract şi sa-i solicite sprijinul, în limitele competentelor;
    - sa solicite plata studiilor efectuate în termenele stabilite în prezentul contract.

    VI. Procedura de recepţie a lucrãrilor

    La înştiinţarea beneficiarului despre intenţia de inaintare spre recepţie a lucrãrii, pe faze sau în totalitate, executantul este obligat:
    - sa detina lucrarea pe faze sau în totalitate, în forma prevãzutã în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 223/2002;
    - sa convoace responsabilul de lucrare şi sa ia toate mãsurile ca acesta sa fie prezent la data şi locul stabilit pentru recepţie;
    - sa asigure toate condiţiile pentru recepţia lucrãrii. La primirea înştiinţãrii despre intenţia de receptionare a lucrãrii contractate, pe faze sau în totalitate, beneficiarul este obligat:
    - sa convoace responsabilul de lucrare desemnat şi membrii comisiei de avizare şi sa ia toate mãsurile pentru ca aceştia sa fie prezenţi la data şi locul prevãzut pentru recepţie;
    - sa asigure toate condiţiile pentru recepţia lucrãrii;
    - sa comunice executantului data şi ora concretã la care va avea loc recepţia lucrãrii, cu respectarea termenelor prevãzute în prezentul contract.
    Avizarea lucrãrii se face conform normelor metodologice de întocmire şi în ceea ce priveşte respectarea normelor tehnice de încadrare în tip de studiu şi categorie de complexitate.
    Lucrarea avizatã se receptioneaza şi se întocmeşte proces-verbal de recepţie, pe baza cãruia se efectueazã decontarea contravalorii înscrise în procesul-verbal de recepţie.

    VII. Dispoziţii finale

    Contractul se încheie individual pentru fiecare studiu pe total (teren şi birou). Pe faze acesta se poate derula ca execuţie, predare şi decontare în termen de 2 ani calendaristici, în condiţiile prevãzute prin prezentul contract. Pe parcursul derulãrii contractului, în funcţie de cerinţele beneficiarului sau de alte cauze obiective, pot aparea modificãri printr-un act adiţional la prezentul contract.
    Valoarea contractului, arãtatã la cap. IV, s-a calculat pe baza devizului estimativ şi urmeazã sa fie actualizatã la recepţia lucrãrii, conform situaţiei de plata. Valoarea finala ce se va achitã este cea fixatã în procesul-verbal de recepţie. Nerespectarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor contractuale atrage rãspunderea partii în culpa, în conformitate cu legea. Eventualele litigii sunt de competenta instanţelor judecãtoreşti.
    În cazul în care finalizarea lucrãrilor, pe etape sau în totalitate, devanseaza termenele de contract, executantul va anunta beneficiarul şi membrii comisiei judeţene de avizare cu 5 zile înainte despre prezentarea pentru recepţia lucrãrilor executate.
    Predarea-primirea lucrãrii ce face obiectul prezentului contract, pe etape şi în totalitate, se face la sediul ................................... .
    Forta majorã exonereaza pãrţile de rãspundere, în condiţiile legii ...........
    S-au mai convenit urmãtoarele clauze contractuale: ...........................
    Prezentul contract s-a întocmit în ....... exemplare, dintre care .......... pentru executant şi .......... pentru beneficiar.
    Întocmit în localitatea .......... la data de .......................... .





                 Beneficiar,                 Executant,
               ..............             .............

      Director general,      Contabil-şef,      Director,     Contabil-şef,
     .................       ............       .........     ............



Formularul nr. 2

DEVIZ
estimativ la încheierea contractului

Executant: OSPA ........... Beneficiar: DGAIA ....................

Denumirea lucrãrii: Studiu pedologic şi agrochimic necesar realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura Teritoriul administrativ ..........................................
Suprafata ha ............. Scara ................
Complexitatea ......... ha ........... ha ...............
Contract nr. ..............................
Valoarea devizului estimativ (mii lei): Teren .............
Birou .............
Total .............


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.  Specificare                      Cod    U/M  Cantitatea  Preţ   Valoarea
 crt.                                                (nr.)     unitar (mii lei)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Manopera specialist       teren      1   O.M.C.
                              birou      2   O.M.C.
 2. Manopera tehnician                   3   O.M.C.
 3. Manopera                  muncitor   4   O.F.m.
                              cartograf  5   O.F.c.
 4. Total manopera            teren      6     *         *         *
                              birou      7     *         *         *
 5. Cote cheltuieli           Teren      8     *         *         *
    indirecte                 60% x
                              cod 6
                              Birou      9     *         *         *
                              50% x
                              cod 7
 6. Transport                 teren
                              64 % x    10     *         *         *
                              cod 1
 7. Total                  Faza teren   11     *         *         *
                           Faza birou   12     *         *         *
 9. Laborator                           14   probe
10. Total teren                         15     *         *         *
11. Total birou                         16     *         *         *
12. Tarif avizare                       17     *         *         *
13. TOTAL STUDIU:                       18     *         *         *
14. T.V.A.                              19     *         *         *
15. TOTAL GENERAL:
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Director OSPA, Contabil-şef OSPA,
................ ......................

Formularul nr. 3

SITUAŢIA DE PLATA
Beneficiar: Direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara a judeţului .............
Lucrarea: Studiu pedologic şi agrochimic elaborat în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
Teritoriul administrativ: ............ judeţul ......................
Faza ................................................................
Scara ...............................................................
Categoria de complexitate ...........................................
Suprafata ...........................................................


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.                      Operaţiunea
 crt.                                              U/M   Canti-  Preţ  Valoarea
                   Denumire             Simbol           tatea   unitar (lei)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 A. Faza teren
 1. Manopera specialist la faza         Tabelul 5   OMC
    de teren-pedologie
    Sporuri şi reduceri                 1.2.2.1.1.
                                          ...§
 2. Deplasare OSPA-TC                   1.2.2.1.1.  OMC
                                             d
 3. Control tehnic                      1.2.2.1.1.  OMC
                                             c
 4. Manopera tehnician (recoltat            0.25    OMC
    probe agrochimice maximum           OMC/proba
    1 proba/25 ha)
 5. Alte sporuri şi reduceri            1.2.2.1.1.  OMC
                                          ...§
    Total specialist                        *       OMC
 6. Manopera muncitor faza              Tabelul 3   Ofm
    teren                                  bis
 7. Astupat profile de sol              1.2.2.1.1.  Ofm
                                            f
    Total muncitor                                  Ofm
    Total manopera                                   *      *      *
 8. Cheltuieli de transport (64%           5.d       *      *      *
    din manopera specialist
    pedologie)
 9. Cheltuieli indirecte (60%           2.6.1.f      *      *      *
    din valoarea manoperei)*
    Total cheltuieli                        *        *      *      *
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    TOTAL TEREN                             *        *      *      *
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    B. Faza birou
10. Manopera specialist        Tabelul 10, 11       OMC
    pedologie
11. - pct. 1, 3;                       1.2.2.2.1.   OMC
1                                        a
11. - pct. 2, 4; (coeficient           1.2.2.2.1    OMC
    reducere)
2.                                       b
12. Alte sporuri şi reduceri           1.2.2.1.1    OMC
                                        ...§
13. Manopera specialist bonitare  Tabelul 10, 11    OMC
    (jumãtate din suprafata)
                                  pct. 3, 4
14. Manopera tehnician                0,15          OMC
                                      OMC/
                                      proba
    Total manopera specialist
15. Manopera cartografie studiu   Tabelul 3         Ofc
    pedologic
16. Manopera cartograf pentru     Tabelul 13        OFc
    bonitare
    Total cartografie                                *       *    *
    Total manopera faza birou                        *       *    *
17. Cheltuieli indirecte (50%       2.6.1.f          *       *    *
    din valoarea manoperei)
    Total cheltuieli                                 *       *    *
 A  Total manopera faza birou * * *
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Nr.       Specificare          SCS II      U/M    Nr. proba  Lei/    Valoarea
 crt.                            A, B                         proba     (lei)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Analize laborator
  1. Pregãtit probe
  2. pH (în apa)
  3. Saruri solubile
  4. Reziduu fix
  5. Sodiu schimbabil
  6. Suma bazelor
  7. Aciditatea hidrolitica
  8. Aciditatea totalã
  9. Carbonati
 10. Humus
 11. Azot - total
 12. Materie organicã
 13. Fosfor solubil AL
 14. Potasiu solubil AL
 15. Aluminiu mobil
 16. Analiza granulometrica
 17. Umiditatea la 105°C
 18. Coeficient higroscopicitate
 19. Greutate volumetrica
 20. Echivalent umiditate
 21. Conductivitate hidraulica
 22. Rezistenta la penetrare
 23. Mineralizare
 24. Calciu
 25. Magneziu
 26. Sodiu
 27. Potasiu
 28. Cloruri
 29. Sulfati
 30. Bicarbonati
 31. Alte analize
 32. Calcul buletine şi indici
 B. TOTAL LABORATOR
 B. TOTAL BIROU
 A. Faza teren
 B. Faza birou
 C. Tarif avizare
    T.V.A.                           %
    TOTAL GENERAL
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



§ - Se va completa litera, de exemplu: a, b,...
Cheltuielile indirecte sunt cote procentuale. Acestea includ materiale, deplasãri, diurna,... etc., conform SCS/1982.

Întocmit Verificat
Contabil-şef,

Aprobat
Director OSPA,

Formularul nr. 4

PROCES - VERBAL DE AVIZARE
Nr. ........ din ..........................

Comisia constituitã conform Deciziei nr. ........ din .........., în vederea avizãrii lucrãrii .........., având urmãtoarea componenta ..................
în urma verificãrii lucrãrii a constatat urmãtoarele:
1. Condiţiile de cantitate şi calitate au fost/nu au fost îndeplinite.
2. Preţurile şi tarifele din situaţia de plata au fost/nu au fost corect stabilite.
3. Termenul de predare a fost/nu a fost respectat.
4. Propuneri: ............................................................
În urma celor constatate comisia avizeazã/nu avizeazã lucrarea.



             Membrii comisiei de avizare:
               (numele şi prenumele)              Semnatura

                    Secretar,                     Preşedinte,

    Formularul nr. 5
                              Înregistrat la:

Oficiul de studii pedologice         Direcţia generalã pentru agricultura
şi agrochimice al judeţului.......   şi industrie alimentara a judeţului .....
Nr. ....... din ..........           Nr. ........ din ................



PROCES - VERBAL DE RECEPŢIE
Subsemnaţii: ........, director OSPA, ......., contabil-şef OSPA, judeţul ......., executant; şi ........, director general DGAIA, ........, contabil-şef DGAIA, judeţul ........, beneficiar.
În contractul nr. ...... din ....... am procedat primul la predarea şi secundul la primirea lucrãrii: Studiu pedologic şi agrochimic întocmit în vederea realizãrii şi reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura, pentru teritoriul administrativ ......., în suprafata de ........ ha, categoria de complexitate ...... ha .... şi .... ha ..... la scara de lucru: ..... ha şi ........ ha.
S-a predat şi receptionat faza ............. în totalitate.
Din verificãri se constata:
1. Condiţiile de cantitate şi calitate au fost îndeplinite, lucrarea şi, respectiv, situaţia de plata au fost avizate de cãtre comisia de avizare.
2. Termenul de predare a fost respectat.
3. Alte prevederi contractuale au fost respectate în totalitate.
Concluzii
Lucrarea ce face obiectul predãrii-preluãrii se declara recepţionatã şi urmeazã sa fie decontatã 100% contravaloarea acesteia de ..... lei, conform situaţiei de plata anexate. Plata se face din contul beneficiarului nr. ...., deschis la Trezoreria ........, în baza procesului-verbal de recepţie şi a facturii-talon emise de executant.
Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în ....... exemplare, dintre care ........ pentru executant.



               Data ..............


               Am predat                                Am primit

     Director,      Contabil-şef,       Director general,      Contabil-şef,
     .........      .............       ................       ............





                                ──────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, ORDIN nr. 223 din 28 mai 2002

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016