Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 216 din 7 februarie 2007  pentru acceptarea Codului tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale (Codul tehnic NO(x)) si a unor amendamente la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, asa cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta - amendamente la anexa VI la MARPOL 73/78 si la Codul tehnic NO(x)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 216 din 7 februarie 2007 pentru acceptarea Codului tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale (Codul tehnic NO(x)) si a unor amendamente la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, asa cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta - amendamente la anexa VI la MARPOL 73/78 si la Codul tehnic NO(x)

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 16 martie 2007

În temeiul prevederilor <>art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe cãile navigabile interioare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 2 pct. 17 şi ale <>art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se accepta Codul tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale (Codul tehnic NO(x)), asa cum a fost adoptat la Londra la 26 septembrie 1997 prin Rezoluţia 2 a Conferintei pãrţilor la Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta şi asa cum a fost corectat prin Procesul-verbal de rectificare transmis pãrţilor de secretarul general al Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Nota-verbalã A1/U/4.01 (NV.4) din 12 martie 2002, prevãzut în anexa nr. 1.
ART. 2
Se accepta amendamentele la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta - amendamente la anexa VI la MARPOL 73/78 şi la Codul tehnic NO(x), adoptate de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MEPC.132(53) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la 22 iulie 2005, prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 3
Direcţia generalã de transport naval şi Autoritatea Navala Romana vor lua mãsurile necesare pentru punerea în aplicare a amendamentelor prevãzute la art. 1 şi 2.
ART. 4
Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 5
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
------------
*) Anexele nr. 1 şi 2 se publica ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 bis în afarã abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Radu Mircea Berceanu

Bucureşti, 7 februarie 2007.
Nr. 216.


ANEXA 1

<>REZOLUŢIE nr. 2 din 26 septembrie 1997
pentru acceptare a Codului tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*)
Emitent : ACT INTERNAŢIONAL
Publicatã în : MONITORUL OFICIAL nr. 182 bis din 16 martie 2007

__________
*) Acceptatã prin Ordinul nr. 216 din 7 februarie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 16 martie 2007.


Conferinţa,
amintind de asemenea Rezoluţia A.719(17) adoptatã de cãtre Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale, care arata ca obiectivul de prevenire a poluarii atmosferei de cãtre nave ar putea fi cel mai bine realizat prin constituirea unei noi anexe la Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78), care sa prevadã reguli de restrictie şi control ale emisiilor substanţelor dãunãtoare de la nave în atmosfera,
recunoscând ca emisiile de oxizi de azot de la motoarele diesel navale montate la bordul navelor au un efect nefavorabil asupra mediului înconjurãtor, producand formarea de acizi, formarea de ozon, imbogatirea în nutrienti, şi contribuie, în general, la apariţia efectelor dãunãtoare sãnãtãţii,
ţinând seama de protocoalele şi declaraţiile la Convenţia din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitoare, printre altele, la reducerea emisiilor de oxizi de azot sau a fluxurilor sale transfrontiere,
adoptând Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (Protocolul din 1997),
luând nota de regula 13 din anexa VI la MARPOL 73/78, care face obligatoriu Codul tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale conform acestei reguli,
considerând recomandãrile fãcute de Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin la cea de-a treizeci şi noua sesiune a sa,

1. adopta Codul tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale [Codul tehnic NO(x)], al cãrui text este redat în anexa la prezenta rezoluţie;

2. hotãrãşte ca prevederile Codului tehnic NO(x) trebuie sa între în vigoare, ca cerinţe obligatorii, pentru toate pãrţile la Protocolul din 1997 la aceeaşi data ca data intrãrii în vigoare a acelui protocol;
3. invita pãrţile la MARPOL 73/78 sa punã în aplicare prevederile Codului tehnic NO(x) în conformitate cu prevederile regulii 13 din anexa VI; şi
4. recomanda pãrţilor la MARPOL 73/78 sa aducã imediat la cunostinta proprietarilor de nave, operatorilor de nave, constructorilor de nave, producãtorilor de motoare diesel navale şi oricãror alte grupuri interesate Codul tehnic NO(x).

ANEXA
la Rezoluţia 2 a Conferintei

CODUL TEHNIC
PRIVIND CONTROLUL EMISIILOR DE OXIZI DE AZOT DE LA MOTOARELE DIESEL NAVALE

Introducere

La 26 septembrie 1997, Conferinţa pãrţilor la Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78), a adoptat, prin Rezoluţia 2 a Conferintei, Codul tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale. Conform prevederilor anexei VI - Reguli privind prevenirea poluarii atmosferei de cãtre nave - la MARPOL 73/78, denumita în continuare Anexa VI, şi, ca urmare a intrãrii în vigoare a anexei VI, fiecare motor diesel naval, la care se aplica regula 13 din aceasta anexa, trebuie sa corespundã prevederilor din prezentul cod.
Ca informaţie generalã, elementele precursoare formãrii oxizilor de azot în timpul procesului de ardere sunt azotul şi oxigenul. Aceşti compuşi formeazã împreunã 99% din amestecul de admisie al motorului. Oxigenul va fi consumat în timpul procesului de ardere, surplusul de oxigen disponibil fiind în funcţie de raportul aer/combustibil conform cãruia funcţioneazã motorul. În cea mai mare parte azotul nu intra în reactie în cadrul procesului de ardere, totuşi, un procentaj mic va fi oxidat pentru a forma diferiţi oxizi de azot. Oxizii de azot [NO(x)] care se pot forma includ NO şi NO(2), dar cantitãţile depind în primul rând de temperatura flacarii sau de temperatura de combustie şi, dacã este prezent, de cantitatea de azot organic aflat în combustibil. De asemenea, acestea mai depind şi de timpul la care azotul şi surplusul de oxigen sunt expuse la temperaturi înalte corespunzãtoare procesului de ardere al motorului diesel. Cu alte cuvinte, cu cat temperatura de ardere este mai mare (de exemplu, presiunea maxima, raportul de compresie ridicat, rata mare de alimentare cu combustibil etc.), cu atât este mai mare cantitatea de [NO(x)] formatã. În general, un motor diesel lent tinde sa conducã la formarea mai multor [NO(x)] decât un motor diesel rapid. NO(x) au un efect daunator asupra mediului înconjurãtor, determinând creşterea aciditatii, formarea ozonului, imbogatirea nutrientilor, şi contribuie, în general, la apariţia efectelor dãunãtoare sãnãtãţii.
Scopul acestui cod este de a stabili procedurile obligatorii pentru încercarea, inspectarea şi certificarea motoarelor diesel navale, care vor da posibilitatea producãtorilor de motoare, proprietarilor de nave şi administraţiilor sa se asigure ca toate motoarele diesel navale la care se aplica acesta sunt în conformitate cu valorile limita corespunzãtoare ale emisiilor de NO(x), asa cum se arata în regula 13 a Anexei VI. Dificultãţile în stabilirea precisa a mediei ponderate efective de NO(x) de la motoarele diesel navale aflate în funcţiune pe nave au fost recunoscute, prin formularea unui set de cerinţe simple şi practice, în care sunt definite mijloacele de asigurare a conformitatii cu nivelele emisiilor de NO(x) admisibile.
Administraţiile sunt încurajate sa facã o evaluare a emisiilor de la motoarele diesel de propulsie şi auxiliare la un stand de încercare unde se pot efectua încercãri precise în condiţii corespunzãtor controlate. Stabilirea în acest stadiu iniţial a conformitatii cu regula 13 a Anexei VI constituie o caracteristica esenţialã a prezentului cod. Incercarile ulterioare la bordul navei vor fi în mod inevitabil limitate în ceea ce priveşte amploarea şi precizia, dar ele vor servi la deducerea valorilor parametrilor emisiei şi la confirmarea ca motoarele sunt instalate, funcţioneazã şi sunt întreţinute în conformitate cu specificaţiile producãtorului şi ca orice reglari sau modificãri nu se abat de la normele de emisie stabilite de cãtre producãtor la încercarea şi certificarea iniţiale.

Abrevieri, indici şi simboluri

Tabelele 1, 2, 3 şi 4 de mai jos cuprind abrevierile, indicii şi simbolurile utilizate în cadrul prezentului cod, inclusiv specificaţiile pentru aparatele de mãsurare analitica din apendicele 3, cerinţele de etalonare pentru aparatele de mãsurare analitica din apendicele 4 şi formulele de calcul al debitului masic al gazelor din capitolul 5 şi apendicele 6 ale prezentului cod:
1. Tabelul 1: simboluri utilizate pentru reprezentarea componentelor chimice din emisiile de gaze arse de evacuare ale motorului diesel, care se regãsesc în prezentul cod;
2. Tabelul 2: abrevieri pentru analizoarele folosite la mãsurarea emisiilor de gaze arse de evacuare de la motoarele diesel, asa cum se specifica în apendicele 3 al prezentului cod;
3. Tabelul 3: simboluri şi indici ai termenilor şi variabilelor utilizaţi/utilizate în toate formulele de calcul al debitului masic al gazelor arse de evacuare în cadrul metodelor de mãsurare pe standul de încercare, asa cum se specifica în capitolul 5 din prezentul cod; şi
4. Tabelul 4: indici şi descrieri ale termenilor şi variabilelor utilizaţi/utilizate în toate formulele de calcul al debitului masic al gazelor arse de evacuare din cadrul metodei carbonului echivalent, asa cum se specifica în apendicele 6 al prezentului cod.


Tabelul 1. Simboluri pentru componentele chimice ale emisiilor
motorului diesel

┌─────────────┬──────────────────────┬──────────────┬────────────────────────┐
│ Simbol │ Componenta chimica │ Simbol │ Componenta chimica │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ C(3)H(8) │ Propan │ NO │ Monoxid de azot │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ CO │ Monoxid de carbon │ NO(2) │ Dioxid de azot │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ CO(2) │ Dioxid de carbon │ NO(x) │ Oxizi de azot │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ HC │ Hidrocarburi │ O(2) │ Oxigen │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ H(2)O │ Apa │ │ │
└─────────────┴──────────────────────┴──────────────┴────────────────────────┘

Tabelul 2. Abrevieri pentru analizoarele folosite la mãsurarea emisiilor de
gaze arse de evacuare de la motoarele diesel (se face referire
la apendicele 3 al prezentului cod)
┌─────────────┬──────────────────────┬──────────────┬────────────────────────┐
│ Abreviere │ Termen │ Abreviere │ Termen │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ CFV │Tub Venturi la debit │ HFID │Detector de ionizare în │
│ │unic │ │flacara incandescenta │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ CLD │Detector cu │ NDIR │Analizor cu absorbţie │
│ │chemiluminiscenta │ │nedispersiv în infrarosu│
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ ECS │Senzor electrochimic │ PDP │Pompa cu deplasare │
│ │ │ │pozitiva │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ FID │Detector de ionizare │ PMD │Detector paramagnetic │
│ │în flacara │ │ │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ FTIR │Analizor în infrarosu │ UVD │Detector de ultraviolete│
│ │de transformare │ │ │
│ │Fourier │ │ │
├─────────────┼──────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤
│ HCLD │Detector cu │ ZRDO │Senzor de dioxid de │
│ │chimiluminiscenta │ │zirconiu │
│ │incandescent │ │ │
└─────────────┴──────────────────────┴──────────────┴────────────────────────┘

Tabelul 3. Simboluri şi indici pentru termenii şi variabilele folosite în
formulele metodelor de mãsurare pe standul de încercare (se face
referire la capitolul 5 din prezentul cod)
┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│ Simbol │ Termen │Unitate de │
│ │ │ mãsura │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│A(r) │Aria secţiunii transversale a tevii de evacuare │mp │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│C1 │Hidrocarbura exprimatã în echivalent carbon 1 │- │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│conc │Concentraţie │ppm sau │
│ │ │vol% │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│conc(c) │Concentraţie naturala corijata │ppm sau │
│ │ │vol% │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│EAF │Factor al excesului de aer (kg aer uscat/kg │kg/kg │
│ │combustibil) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│EAF(Ref) │Factor al excesului de aer (kg aer uscat/kg │kg/kg │
│ │combustibil) în condiţii de referinta │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│f(a) │Factor atmosferic de laborator (aplicabil numai │- │
│ │unei familii de motoare) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│F(FCB) │Factor specific al combustibilului pentru │- │
│ │calcularea carbonului echivalent │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│F(FD) │Factor specific al combustibilului pentru calcula-│- │
│ │rea debitului gazelor de evacuare în stare uscata │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│F(FH) │Factor specific al combustibilului utilizat pentru│- │
│ │calcule de concentratii în stare umeda începând de│ │
│ │la concentratiile în stare uscata │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│F(FW) │Factor specific al combustibilului pentru calcula-│- │
│ │rea debitului gazelor de evacuare în stare umeda │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│G(AIRW) │Debitul masic de aer de admisie în stare umeda │kg/h │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│G(AIRD) │Debitul masic de aer de admisie în stare uscata │kg/h │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│G(EXHW) │Debitul masic al gazelor arse de evacuare în stare│kg/h │
│ │umeda │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│G(FUEL) │Debitul masic de combustibil │kg/h │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│GAS(x) │Valoarea medie ponderatã a emisiei de NO(x) │g/kWh │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│H(REF) │Valoarea de referinta a umiditatii absolute │g/kg │
│ │(10,71 g/kg; se ia în calculul NO(x) şi al facto- │ │
│ │rilor de corectie a umiditatii pentru particulele │ │
│ │poluante) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│H(a) │Umiditatea absolutã a aerului de admisie │g/kg │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│HTCRAT │Raportul hidrogen-carbon │mol/mol │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│i │Indice care desemneazã modurile de încercare │- │
│ │ │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│K(HDIES) │Factorul de corectie a umiditatii pentru NO(x) de │- │
│ │la motoarele diesel │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│K(W,a) │Factor de corectie pentru aerul de admisie (pentru│- │
│ │trecerea de la starea uscata la starea umeda) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│K(W,r) │Factor de corectie pentru gazele arse de evacuare │- │
│ │brute (pentru trecerea de la starea uscata la │ │
│ │starea umeda) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│L │Coeficient calculat ca raport procentual între │% │
│ │momentul motor şi momentul motor maxim la turatia │ │
│ │de încercare │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│mass │Indice ce desemneazã debitul masic al emisiilor │g/h │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│P(a) │Presiunea de vapori, la saturatie, pentru aerul de│kPa │
│ │admisie al motorului (din ISO 3046-1, 1995: p(sy)=│ │
│ │PSY, presiunea de vapori a mediului de încercare) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│P(B) │Presiunea barometrica totalã (din ISO 3046-1, │kPa │
│ │1995: p(x) = PX, presiunea totalã ambianta,localã,│ │
│ │p(y)= PY,presiunea totalã a mediului de încercare)│ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│P(s) │Presiunea atmosferica în condiţii uscate │kPa │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│P │Puterea la frana, necorectata │kW │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│P(AUX) │Puterea totalã declarata absorbitã de piesele │kW │
│ │auxiliare montate doar pentru încercare, dar care │ │
│ │nu se cer sa fie la bordul navei │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│P(m) │Puterea maxima masurata sau declarata la turatia │kW │
│ │de încercare a motorului conform condiţiilor de │ │
│ │încercare │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│r │Raportul între aria secţiunii transversale a │- │
│ │sondei izometrice şi cea a tevii de evacuare a │ │
│ │gazelor arse │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│R(a) │Umiditatea relativã a aerului de admisie │% │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│R(f) │Factor de reactie FID │- │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│R(fM) │Factorul de reactie FID pentru metanol │- │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│S │Încãrcarea franei/Reglajul dinamometrului │kW │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│T(a) │Temperatura absolutã a aerului de admisie │K │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│T(Dd) │Temperatura absolutã a punctului de roua │K │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│T(SC) │Temperatura aerului de rãcire │K │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│T(ref.) │Temperatura de referinta (aer de ardere: 298 K) │K │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│T(SCRef) │Temperatura de referinta a aerului de rãcire │K │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│V(AIRD) │Debitul volumic al aerului de admisie (în stare │mc/h │
│ │uscata) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│V(AIRW) │Debitul volumic al aerului de admisie (în stare │mc/h │
│ │umeda) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│V(EXHD) │Debitul volumic al gazelor arse de evacuare (în │mc/h │
│ │stare uscata) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│V(EXHW) │Debitul volumic al gazelor arse de evacuare (în │mc/h │
│ │stare umeda) │ │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│W(F) │Factor de ponderare │- │
└─────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴───────────┘

Tabelul 4. Simboluri şi descrieri de termeni şi variabile utilizate în
formulele pentru metoda carbonului echivalent (se face referire la
apendicele 6 al prezentului cod)
┌──────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬───────────────────┐
│ Simbol │ Descriere │Unitate de│ Observaţii │
│ │ │ mãsura │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ALF │Conţinutul de H din combustibil │% m/m │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│AWC │Masa atomica a C │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│AWH │Masa atomica a H │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│AWN │Masa atomica a N │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│AWO │Masa atomica a O │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│AWS │Masa atomica a S │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│BET │Conţinutul de C din combustibil │% m/m │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│CO(2)D │Concentratia de CO(2) │% V/V │În gaze arse de │
│ │ │ │evacuare uscate │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│CO(2)W │Concentratia de CO(2) │% V/V │În gaze arse de │
│ │ │(umed) │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│COD │Concentratia de CO │ppm │În gaze arse de │
│ │ │ │evacuare uscate │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│COW │Concentratia de CO │ppm │În gaze arse de │
│ │ │ │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│CW │Funingine │mg/mc │În gaze arse de │
│ │ │ │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│DEL │Conţinutul de N din combustibil │% m/m │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│EAFCDO │Factorul excesului de aer bazat │kg/kg │ │
│ │pe arderea completa şi concentra- │ │ │
│ │tia de CO(2), I[(y,CO(2)] │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│EAFEXH │Factorul excesului de aer bazat pe│kg/kg │ │
│ │concentratia în gazele arse de │ │ │
│ │evacuare a componentelor cu conti-│ │ │
│ │nut de carbon, I(y) │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│EPS │Conţinutul de O din combustibil │% m/m │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ETA │Conţinutul de N din aerul de │% m/m │ │
│ │ardere (în condiţii umede) │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│EXHCPN │Raportul componentelor cu conţinut│V/V │ │
│ │de carbon din gazele arse de │ │ │
│ │evacuare, c │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│EXHDENS │Densitatea gazelor arse de │kg/mc │ │
│ │evacuare (în stare umeda) │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│FFCB │Factor specific al combustibilului│ │ │
│ │pentru calcularea carbonului │ │ │
│ │echivalent │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│FFD │Factor specific al combustibilului│ │În stare uscata │
│ │pentru calcularea debitului │ │ │
│ │gazelor arse de evacuare (în stare│ │ │
│ │uscata) │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│FFH │Factor specific al combustibilului│ │ │
│ │utilizat la calcularea concentra- │ │ │
│ │tiei în condiţii umede din concen-│ │ │
│ │tratia în condiţii uscate │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│FFW │Factor specific al combustibilului│ │În stare umeda │
│ │pentru calcularea debitului │ │ │
│ │gazelor arse de evacuare (în stare│ │ │
│ │umeda) │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GAIRD │Debitul masic de aer de ardere │kg/h │Aer de ardere uscat│
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GAIRW │Debitul masic de aer de ardere │kg/h │Aer de ardere umed │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GAM │Conţinutul de S din combustibil │% m/m │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GCO │Emisia de CO │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GCO(2) │Emisia de CO(2) │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GEXHD │Debitul masic al gazelor arse de │kg/h │Gaze arse de │
│ │evacuare │ │evacuare uscate │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│gexhw │Debitul masic al gazelor arse de │kg/h │ │
│ │evacuare calculat prin metoda │ │ │
│ │carbonului echivalent, G(EXHW) │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GEXHW │Debitul masic al gazelor arse de │kg/h │Gaze arse de │
│ │evacuare │ │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GFUEL │Debitul masic al combustibilului │kg/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GHC │Emisia de HC │g/h │Hidrocarburi │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GH(2)O │Emisia de H(2)O │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GN(2) │Emisia de N(2) │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GNO │Emisia de NO │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GNO(2) │Emisia de NO(2) │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GO(2) │Emisia de O(2) │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│GSO(2) │Emisia de SO(2) │g/h │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│HCD │Hidrocarburi │ppm C1 │Gaze arse de │
│ │ │ │evacuare uscate │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│HCD │Hidrocarburi │ppm C1 │Gaze arse de │
│ │ │ │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│HTCRAT │Raportul hidrogen-carbon din │mol/mol │ │
│ │combustibil, a │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│MV... │Volum molecular al... │l/mol │Pentru fiecare fel │
│ │ │ │de gaz │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│MW... │Masa moleculara a... │g/mol │Pentru fiecare fel │
│ │ │ │de gaz │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│NO(2)W │Concentratia de NO(2) │ppm │Gaze arse de │
│ │ │ │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│NOW │Concentratia de NO │ppm │Gaze arse de │
│ │ │ │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│NUE │Conţinutul de apa din aerul de │% m/m │ │
│ │ardere │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│O(2)D │Concentratia de O(2) │% V/V │Gaze arse de │
│ │ │ │evacuare uscate │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│O(2)W │Concentratia de O(2) │% V/V │Gaze arse de │
│ │ │(umed) │evacuare umede │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│STOIAR │Necesarul stoichiometric de aer │kg/kg │ │
│ │pentru arderea unui kilogram de │ │ │
│ │combustibil │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│TAU │Conţinutul de oxigen din aerul de │ % m/m │Aer umed │
│ │ardere umed │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│TAU1 │Conţinutul de oxigen din aerul de │ % m/m │Aer umed │
│ │ardere umed care este evacuat │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│TAU2 │Conţinutul de oxigen din aerul de │ % m/m │Aer umed │
│ │ardere umed care este ars │ │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VCO │Debitul volumic de CO │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VCO(2) │Debitul volumic de CO(2) │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VH(2)O │Debitul volumic de H(2)O │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VHC │Debitul volumic de HC │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VN(2) │Debitul volumic de N(2) │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VN(2) │Debitul volumic de NO │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VNO(2) │Debitul volumic de NO(2) │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VO(2) │Debitul volumic de O(2) │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
├──────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│VSO(2) │Debitul volumic de SO(2) │mc/h │(conţinut în gazele│
│ │ │ │arse de evacuare) │
└──────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴───────────────────┘



NOTE:
- Pentru normal mc sau normal litru, sunt utilizate unitãţile de mãsura std. mc şi std. l. Normal mc al unui gaz corespunde unei temperaturi de 273,15 K şi unei presiuni atmosferice de 101,3 kPa.
- Constanta de echilibru apa-gaz = 3,5.

CAP. 1
Generalitati
1.1. Scopul
Scopul acestui Cod tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale, denumit în continuare cod, este de a specifica cerinţele referitoare la încercarea, inspectarea şi certificarea motoarelor diesel navale în vederea asigurãrii conformitatii lor cu limitele emisiilor de oxizi de azot [NO(x)] prevãzute în regula 13 din Anexa VI.
1.2. Aplicare
1.2.1. Prezentul cod se aplica tuturor motoarelor diesel cu o putere la ieşire de peste 130 kW care sunt instalate, sau sunt proiectate şi urmeazã a fi instalate, la bordul oricãrei nave la care se aplica Anexa VI, cu excepţia acelor motoare prevãzute în paragraful 1(b) din regula 13. Cu privire la cerinţele de inspectare şi certificare conform regulii 5 din Anexa VI, prezentul cod include doar acele cerinţe aplicabile pentru conformitatea motorului cu limitele emisiilor de NO(x).
1.2.2. În scopul aplicãrii prezentului cod, administraţiile au dreptul sa imputerniceasca, cu toate funcţiile cerute unei Administraţii prin prezentul cod, o organizaţie autorizata sa acţioneze în numele Administraţiei. În fiecare caz Administraţia isi asuma intreaga responsabilitate în ceea ce priveşte inspectarea şi certificatul.
1.2.3. În sensul prezentului cod, un motor se considera ca funcţioneazã în conformitate cu limitele pentru NO(x) din regula 13 a Anexei VI, dacã se poate demonstra ca emisiile ponderate de NO(x) de la motoarele diesel navale se încadreazã în acele limite cerute la certificarea iniţialã, la inspectiile intermediare şi la alte astfel de inspecţii.
1.3. Definiţii
1.3.1. Emisiile de oxid de azot [NO(x)] reprezintã emisia totalã de oxizi de azot, calculatã ca emisie ponderatã totalã de NO 2 şi determinata folosind ciclurile de încercare corespunzãtoare şi metodele de mãsurare specificate în prezentul cod.
1.3.2. Modificare substantiala a unui motor diesel naval înseamnã:
1. Pentru motoarele instalate pe nave construite la sau dupã 1 ianuarie 2000, modificare substantiala înseamnã orice modificare la un motor care poate realmente determina motorul sa depãşeascã limitele de emisie prevãzute în regula 13 din Anexa VI. Înlocuirea curenta a componentelor motorului cu piesele specificate în Dosarul tehnic, care nu pot modifica parametrii emisiei indicaţi mai sus, nu este consideratã o modificare substantiala, indiferent dacã se înlocuieşte o componenta sau sunt înlocuite mai multe.
2. La motoarele instalate pe nave construite înainte de 1 ianuarie 2000, modificare substantiala înseamnã orice modificare facuta la un motor, care produce creşterea parametrilor existenţi ai emisiei, stabiliţi prin metoda simplificata de mãsurare descrisã la 6.3, peste limitele admisibile prevãzute la 6.3.11. Aceste modificãri includ, dar nu se limiteazã la acestea, modificãri efectuate în legatura cu funcţionarea sau cu parametrii tehnici ai motorului (de exemplu, modificarea axului cu came, instalaţiei de injecţie a combustibilului, instalaţiei de alimentare cu aer, configuraţiei camerei de ardere sau reglajul motorului).
1.3.3. Componente sunt acele piese interschimbabile care influenţeazã parametrii emisiilor de NO(x), identificate prin numãrul lor din proiect/pãrţile componente.
1.3.4. Reglaj înseamnã ajustarea unui parametru reglabil care influenţeazã emisia de NO(x) a unui motor.
1.3.5. Parametrii de funcţionare sunt date ale motorului, cum ar fi presiunea maxima în cilindru, temperatura gazelor arse de evacuare etc., înregistrate în cartea de control a motorului în legatura cu emisia de NO(x). Aceste date sunt dependente de sarcina.
1.3.6. Certificatul EIAPP este Certificatul internaţional de prevenire a poluarii atmosferei de cãtre motoare, care se referã la emisiile de NO(x).
1.3.7. Certificatul IAPP este Certificatul internaţional de prevenire a poluarii atmosferei.
1.3.8. Administraţie are acelaşi înţeles ca în articolul 2 alineatul (5) din MARPOL 73/78.
1.3.9. Proceduri rapide de verificare la bord înseamnã o procedura, care poate include o cerinta privind echipamentul, care sa fie folositã la bordul navei în cadrul inspecţiei iniţiale de certificare sau al inspectiilor periodice şi intermediare, asa cum se prevede pentru verificarea conformitatii cu oricare dintre cerinţele prezentului cod, asa cum se specifica de cãtre producãtorul motorului şi se aproba de cãtre Administraţie.
1.3.10. Motor diesel naval înseamnã orice motor cu ardere interna cu piston în mişcare alternativa care funcţioneazã pe baza de combustibil lichid sau mixt, la care se aplica regulile 5, 6 şi 13 din Anexa VI, inclusiv instalaţiile de deservire a motorului şi, dacã este cazul, de suprlimentare.
1.3.11. Puterea nominalã înseamnã puterea nominalã continua maxima de ieşire, asa cum se specifica pe placa de timbru şi în Dosarul tehnic al motorului diesel naval la care se aplica regula 13 din Anexa VI şi Codul tehnic NO(x).
1.3.12. Turatia nominalã înseamnã numãrul de rotatii pe minut ale arborelui cotit corespunzãtor puterii nominale, asa cum se specifica pe placa de timbru şi în Dosarul tehnic al motorului diesel naval.
1.3.13. Puterea de franare este puterea observata, masurata la arborele cotit sau echivalentul sau, cu motorul echipat doar cu piesele auxiliare standard necesare pentru funcţionarea sa pe standul de încercare.
1.3.14. Condiţii la bordul navei înseamnã ca un motor:
1. este instalat la bordul navei şi cuplat la respectivul echipament acţionat de motor; şi
2. funcţioneazã în vederea îndeplinirii scopului pentru care este destinat echipamentul.
1.3.15. Dosarul tehnic este o înregistrare ce conţine toate detaliile parametrilor, inclusiv componentele şi reglajele unui motor, care pot influenta emisia de NO(x) a motorului, conform paragrafului 2.4 din prezentul cod.
1.3.16. Jurnalul de înregistrare a parametrilor motorului este documentul pentru înregistrarea tuturor modificãrilor de parametri, inclusiv pãrţile componente şi reglajele motorului, care pot influenta emisia de NO(x) a motorului, conform paragrafului 2.4 din prezentul cod.

CAP. 2
Inspecţii şi certificare

2.1. Generalitati
2.1.1. Fiecare motor diesel naval specificat la paragraful 1.2, cu excepţia cazului în care prezentul cod prevede altfel, trebuie sa fie supus urmãtoarelor inspecţii:
1. unei inspecţii de precertificare care se va efectua astfel încât sa asigure ca motorul, asa cum a fost proiectat şi echipat, corespunde limitelor emisiei de NO(x) prevãzute de regula 13 din Anexa VI. Dacã aceasta inspecţie dovedeşte conformitatea, Administraţia va elibera un Certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei de cãtre motoare (EIAPP);
2. unei inspecţii iniţiale de certificare care trebuie efectuatã la bordul navei dupã instalarea motorului, dar înaintea punerii sale în funcţiune. Aceasta inspecţie va fi efectuatã în scopul asigurãrii ca motorul, asa cum a fost el instalat la bordul navei, incluzând orice modificare şi/sau reglajele efectuate dupã precertificare, dacã este cazul, corespunde limitelor emisiei de NO(x) prevãzute de regula 13 din Anexa VI. Aceasta inspecţie, ca parte a inspecţiei iniţiale a navei, poate duce fie la eliberarea unui Certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei (IAPP) iniţial, fie la o modificare a unui Certificat IAPP valabil care sa reflecte instalarea unui motor nou;
3. inspectiilor periodice şi intermediare, care vor fi efectuate la nave ca parte a inspectiilor prevãzute de regula 5 din Anexa VI, având ca scop asigurarea ca motorul continua sa corespundã în întregime prevederilor prezentului cod;
4. unei inspecţii iniţiale de certificare a motorului, care va fi efectuatã la bordul unei nave ori de câte ori se face o modificare substantiala la un motor, având ca scop asigurarea ca motorul modificat corespunde limitelor emisiei de NO(x) prevãzute de regula 13 din Anexa VI.
2.1.2. Pentru conformitatea cu cerinţele de inspecţie şi certificare descrise la 2.1.1, exista cinci metode alternative incluse în prezentul cod, pe care producãtorul motorului, constructorul de nave sau proprietarul navei, dupã caz, le poate alege în vederea masurarii, calculãrii sau incercarii unui motor în ceea ce priveşte emisiile de NO(x), dupã cum urmeazã:
1. încercarea pe stand pentru inspecţia de precertificare în conformitate cu capitolul 5;
2. încercarea la bordul navei pentru un motor care nu a fost precertificat în vederea efectuãrii unei inspecţii combinate de precertificare şi certificare iniţialã, în conformitate cu toate cerinţele de încercare pe stand din capitolul 5;
3. metoda de verificare a parametrilor motorului la bordul navei în vederea dovedirii conformitatii în cadrul inspectiilor iniţiale, periodice şi intermediare ale motoarelor precertificate sau ale celor care au fost supuse modificãrilor şi efectuãrii unor reglaje, în ceea ce priveşte componentele desemnate şi caracteristicile reglabile, de la ultima inspecţie efectuatã, în conformitate cu 6.2;
4. metoda simplificata de mãsurare la bordul navei în vederea dovedirii conformitatii în cadrul inspectiilor periodice şi intermediare sau a confirmãrii motoarelor precertificate pentru inspectiile iniţiale de certificare, în conformitate cu 6.3, atunci când este cerutã; sau
5. mãsurarea şi supravegherea directa la bordul navei în vederea dovedirii conformitatii doar în cadrul inspectiilor periodice şi intermediare, în conformitate cu 2.3.4, 2.3.5, 2.3.7, 2.3.8, 2.3.11, 2.4.4 şi 5.5.
2.2. Proceduri pentru precertificarea unui motor
2.2.1. Înaintea instalãrii la bordul navei, orice motor diesel naval, cu excepţia celor permise la 2.2.2 şi 2.2.4, trebuie:
1. sa fie reglat pentru a respecta limitele corespunzãtoare ale emisiei de NO(x);
2. sa aibã emisiile de NO(x) mãsurate pe un stand de încercare în conformitate cu procedurile specificate în capitolul 5 al prezentului cod; şi
3. sa fie precertificat de cãtre Administraţie, dovedind aceasta prin Certificatul EIAPP care i-a fost emis.
2.2.2. La precertificarea motoarelor fabricate în serie, în funcţie de aprobarea Administraţiei, se poate aplica conceptul de familie de motoare sau cel de grup de motoare (vezi capitolul 4). În acest caz, încercarea specificatã la 2.2.1.2 se cere doar pentru motorul (motoarele) reprezentativ(e) al (ale) unui grup sau al (ale) unei familii de motoare.
2.2.3. Metoda de obţinere a precertificarii pentru un motor consta, din partea Administraţiei, în:
1. certificarea unei încercãri a motorului pe un stand de încercare;
2. verificarea ca toate motoarele încercate, inclusiv, dacã este cazul, a acelora care urmeazã sa fie livrate în cadrul unei familii sau al unui grup de motoare, corespund limitelor pentru NO(x); şi
3. dacã este cazul, verificarea ca motorul (motoarele) reprezentativ(e) selectat(e) este (sunt) într-adevãr reprezentativ(e) pentru o familie sau un grup de motoare.
2.2.4. Exista motoare care, datoritã mãrimii lor, construcţiei şi planificarii livrãrii, nu pot fi precertificate pe un stand de încercare. În astfel de cazuri, producãtorul de motoare, proprietarul navei sau constructorul navei trebuie sa solicite Administraţiei efectuarea incercarii la bordul navei (vezi 2.1.2.2). Solicitantul trebuie sa demonstreze Administraţiei ca încercarea efectuatã la bordul navei respecta în întregime toate cerinţele unei proceduri de încercare pe stand, asa cum se specifica în capitolul 5 al prezentului cod. O astfel de inspecţie poate fi acceptatã pentru un motor sau un grup de motoare reprezentate doar de motorul reprezentativ, dar nu se va accepta pentru certificarea unei familii de motoare. În niciun caz nu se permite acceptarea de posibile abateri înregistrate la mãsurãtori, dacã o inspecţie iniţialã se efectueazã la bordul unei nave, fãrã vreo încercare de precertificare valabilã.
2.2.5. Dacã rezultatele incercarii de precertificare arata ca un motor nu respecta limitele emisiei de NO(x) asa cum se cere în regula 13 a Anexei VI, se poate instala un dispozitiv de reducere a NO(x). Acest dispozitiv, în cazul în care este instalat la motor, trebuie recunoscut ca fiind o componenta esenţialã a motorului şi existenta sa va fi consemnatã în Dosarul tehnic al motorului. Pentru primirea unui Certificat EIAPP pentru acest ansamblu, motorul, inclusiv dispozitivul de reducere a NO(x), asa cum a fost el instalat, trebuie sa fie încercat din nou pentru a dovedi conformitatea cu limitele emisiei de NO(x). Totuşi, în acest caz, ansamblul poate fi încercat din nou în conformitate cu metoda de mãsurare simplificata menţionatã la 6.3. Dispozitivul de reducere a NO(x) va fi inclus în Certificatul EIAPP împreunã cu toate celelalte consemnari cerute de Administraţie. Dosarul tehnic al motorului va mai conţine şi procedurile de verificare la bordul navei a dispozitivului, pentru a fi asigurata funcţionarea sa corecta.
2.2.6. Pentru precertificarea motoarelor din cadrul unei familii sau grup de motoare, trebuie eliberat un Certificat EIAPP, în conformitate cu procedurile stabilite de cãtre Administraţie, pentru motorul (motoarele) reprezentativ(e) şi fiecãrui motor identic produs conform acestei certificari, pentru a însoţi motoarele de-a lungul duratei de funcţionare pe navele pe care au fost instalate, aflate sub autoritatea acelei Administraţii.
2.2.7.1. Dacã un motor este produs în afarã tarii Administraţiei navei pe care acesta va fi instalat, Administraţia statului pavilionului navei poate solicita Administraţiei tarii în care este produs motorul sa inspecteze acest motor. Dacã se apreciazã ca motorul corespunde cerinţelor regulii 13 din Anexa VI în conformitate cu prezentul cod, Administraţia tarii în care este produs motorul va emite sau autoriza emiterea Certificatului EIAPP.
2.2.7.2. O copie a certificatului (certificatelor) şi o copie a raportului de inspecţie trebuie transmise cat de curând posibil la Administraţia solicitanta.
2.2.7.3. Un certificat astfel eliberat va conţine o declaraţie prin care se afirma ca a fost eliberat la cererea Administraţiei.
2.2.8. În figura 1 a apendicelui 2 al prezentului cod este redata o diagrama cu instrucţiunile privind conformitatea cu cerinţele unei inspecţii de precertificare a motoarelor diesel navale destinate instalãrii la bordul navelor.
2.2.9. În apendicele 1 al prezentului cod este redat un model de Certificat EIAPP.
2.3. Proceduri pentru certificarea unui motor
2.3.1. Pentru acele motoare care nu au fost reglate sau modificate fata de specificaţia originala a producãtorului, prezentarea unui Certificat EIAPP valabil ar trebui sa fie în mãsura sa demonstreze ca limitele pentru NO(x) aplicabile sunt respectate.
2.3.2. Dupã instalarea la bordul navei, se va determina în ce mãsura un motor a fost supus reglajelor şi/sau modificãrilor ulterioare care ar fi putut afecta emisia de NO(x). Prin urmare, dupã instalarea la bordul navei, dar înainte de emiterea Certificatului IAPP, motorul trebuie sa fie inspectat în ceea ce priveşte modificãrile şi aprobat folosind procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei şi una dintre metodele descrise la 2.1.2.
2.3.3. Exista motoare care dupã precertificare necesita reglajul final sau modificarea în vederea optimizarii functionarii lor. Într-un astfel de caz, conceptul de grup de motoare ar putea fi utilizat pentru asigurarea ca motorul corespunde încã limitelor cerute.
2.3.4. Proprietarul navei trebuie sa aibã posibilitatea de a face mãsurarea directa a emisiilor de NO(x) în timpul functionarii motorului. Astfel de date pot lua forma unor verificãri punctuale înregistrate în mod obişnuit împreunã cu alte date de funcţionare ale motorului pe întreg domeniul de funcţionare a motorului sau pot rezulta dintr-o continua supraveghere şi stocare de date. Datele trebuie sa fie actuale (luate pe ultimele 30 de zile) şi trebuie sa fi fost achiziţionate folosind procedurile menţionate în prezentul cod. Aceste înregistrãri de supraveghere trebuie sa fie ţinute la bord timp de trei luni în scopul verificãrii de cãtre pãrţile la Protocolul din 1997. Datele vor fi, de asemenea, corectate în ceea ce priveşte condiţiile mediului înconjurãtor şi specificaţia de combustibil, iar echipamentul de mãsurare trebuie verificat în vederea etalonarii şi functionarii corecte, în conformitate cu procedurile specificate de producãtorul echipamentului de mãsurare în Dosarul tehnic al motorului. Dacã sunt montate dispozitive posttratare a gazelor arse de evacuare, care influenţeazã emisiile de NO(x), atunci punctul(ele) de mãsurare trebuie amplasat(e) în aval de astfel de dispozitive.
2.3.5. Pentru a demonstra conformitatea cu metoda de mãsurare directa, trebuie adunate date suficiente pentru calcularea mediei ponderate a emisiilor de NO(x) în conformitate cu prezentul cod.
2.3.6. Fiecare motor diesel naval instalat la bordul unei nave trebuie sa aibã un Dosar tehnic. Dosarul tehnic trebuie întocmit de cãtre producãtorul motorului şi aprobat de cãtre Administraţie şi se cere ca el sa însoţeascã motorul pe intreaga durata de funcţionare la nava. Dosarul tehnic trebuie sa conţinã informaţiile specificate la 2.4.1.
2.3.7. Dacã este instalat un dispozitiv posttratare şi este necesar pentru a respecta limitele NO(x), una dintre opţiunile prevãzute pentru mijloacele de verificare a conformitatii cu regula 13 din Anexa VI este mãsurarea directa a NO(x) şi supravegherea în conformitate cu 2.3.4. Totuşi, în funcţie de posibilitãţile tehnice ale dispozitivului utilizat, cu condiţia aprobãrii de cãtre Administraţie, ar putea fi supravegheati alţi parametri relevanti.
2.3.8. Dacã în scopul realizãrii conformitatii cu NO(x) se introduce o substanta adiţionalã, cum ar fi: amoniacul, ureea, aburul, apa, aditivi de combustibil etc., atunci trebuie prevãzut un mijloc pentru controlul consumului unei astfel de substanţe. Dosarul tehnic trebuie sa conţinã suficiente informaţii pentru a permite verificarea facila a faptului ca consumul de astfel de substanţe adiţionale este compatibil în ceea ce priveşte conformitatea cu limita corespunzãtoare a emisiei de NO(x).
2.3.9. Dacã se face vreun reglaj sau vreo modificare la vreun motor dupã precertificarea sa, atunci trebuie ca acesta (aceasta) sa fie consemnat(a) în mod corespunzãtor în Jurnalul de înregistrare a parametrilor motorului.
2.3.10. Dacã se face verificarea tuturor motoarelor instalate la bordul navei privind respectarea parametrilor, menţinerea componentelor şi a caracteristicilor reglabile consemnate în Dosarul tehnic, atunci motoarele ar trebui acceptate în sensul ca respecta limitele pentru NO(x) specificate în regula 13 din Anexa VI. În acest caz, în conformitate cu prezentul cod, ar trebui, în consecinta, emis navei un Certificat IAPP.
2.3.11. Dacã se face vreun reglaj sau vreo modificare în afarã limitelor aprobate, consemnate în Dosarul tehnic, Certificatul IAPP nu va putea fi emis decât dacã nivelul total al emisiilor de NO(x) se situeaza între limitele cerute, aceasta verificare fiind facuta prin urmãtoarele mijloace:
- supravegherea directa la bordul navei a NO(x), asa cum s-a aprobat de cãtre Administraţie;
- mãsurarea simplificata a NO(x) la bordul navei; sau
- încercarea pe standul de încercãri pentru aprobarea grupului respectiv de motoare, care demonstreaza ca reglajele sau modificãrile nu conduc la depãşirea limitelor emisiei de NO(x), ca intreaga emisie de NO(x) se încadreazã în limitele cerute.
2.3.12. Administraţia poate, la latitudinea sa, sa prescurteze sau sa reducã toate pãrţile din inspecţia la bordul navei, în conformitate cu prezentul cod, la un motor cãruia i-a fost eliberat un Certificat EIAPP. Totuşi, intreaga inspecţie la bordul navei trebuie efectuatã la cel puţin un cilindru şi/sau un motor dintr-o familie sau un grup de motoare sau la pãrţile componente, dacã este cazul, şi prescurtarile se pot face doar dacã toţi ceilalţi cilindri şi/sau motoare sau pãrţi componente urmeazã sa funcţioneze în acelaşi mod în care funcţioneazã motorul şi/sau cilindrul sau piesele componente.
2.3.13. În fig. 2 şi 3 din apendicele 2 al prezentului cod sunt cuprinse diagramele care arata instrucţiunile privind conformitatea cu cerinţele unei inspecţii iniţiale, periodice şi intermediare de certificare a motoarelor diesel navale instalate la bordul navelor.
2.4. Dosarul tehnic şi procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei
2.4.1. Pentru ca o Administraţie sa fie apta sa efectueze inspecţii ale motorului conform descrierii din 2.1, Dosarul tehnic cerut de 2.3.6 va conţine cel puţin urmãtoarele informaţii:
1. identificarea acelor componente, reglaje şi parametri de funcţionare ale/ai motorului care influenţeazã emisiile de NO(x);
2. identificarea întregului domeniu de reglaje admisibile sau variante posibile pentru componentele motorului;
3. consemnarea completa a caracteristicilor de funcţionare ale motorului, inclusiv turatia nominalã şi puterea nominalã;
4. un sistem de proceduri de verificare a NO(x) în scopul verificãrii conformitatii cu limitele emisiilor de NO(x) pe durata efectuãrii inspectiilor de verificare la bordul navei conform capitolului 6;
5. o copie a raportului de încercare cerut conform 5.10;
6. dacã este cazul, destinaţia şi restricţiile unui motor care face parte dintr-un grup sau dintr-o familie de motoare;
7. specificaţii ale acelor piese de rezerva/componente care, în cazul în care se utilizeazã la motor, conform acelor specificaţii, vor avea drept rezultat conformitatea permanenta a motorului cu limitele emisiei de NO(x) ; şi
8. Certificatul EIAPP, dupã caz.
2.4.2. Pentru a se asigura ca motoarele corespund regulii 13 din Anexa VI dupã instalarea lor, fiecare motor cu un Certificat EIAPP va fi verificat cel puţin o data înaintea eliberãrii Certificatului IAPP. O astfel de verificare poate fi facuta utilizând procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei, descrise în Dosarul tehnic, sau o alta metoda, dacã reprezentantul proprietarului navei nu doreşte sa utilizeze procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei.
2.4.3. Ca un principiu general, procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei trebuie sa dea posibilitatea inspectorului sa determine uşor dacã motorul a rãmas în conformitate cu regula 13 din Anexa VI. În acelaşi timp, acest lucru nu trebuie sa fie atât de complicat încât sa se întârzie pe nedrept nava sau sa se ceara cunoştinţe aprofundate privind caracteristicile unui anumit motor sau unor dispozitive de mãsurare specializate care nu sunt disponibile la bordul navei.
2.4.4. Procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei trebuie determinate utilizând una dintre urmãtoarele metode:
1. verificarea parametrilor motorului în conformitate cu 6.2, în scopul de a verifica dacã componentele motorului, reglajele şi parametrii sãi de funcţionare nu au deviat de la specificaţiile din Dosarul tehnic al motorului;
2. metoda simplificata de mãsurare în conformitate cu 6.3; sau
3. metoda de mãsurare directa şi supraveghere în conformitate cu 2.3.4, 2.3.5, 2.3.7, 2.3.8, 2.3.11 şi 5.5.
2.4.5. Dacã utilizarea unui dispozitiv de supraveghere şi înregistrare a NO(x) este specificatã ca fiind procedura de verificare, atunci un astfel de dispozitiv trebuie aprobat de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor care vor fi elaborate de Organizaţie. Aceste instrucţiuni trebuie sa includã, dar sa nu se limiteze la, urmãtoarele puncte:
1. o definitie a supravegherii continue a NO(x), ţinând seama de ambele stadii de funcţionare ale motorului: cel constant şi cel de tranzitie;
2. înregistrarea, prelucrarea şi pãstrarea datelor;
3. o specificaţie pentru echipament în vederea asigurãrii ca fiabilitatea sa se menţine pe durata exploatãrii;
4. o specificaţie referitoare la încercarea echipamentului în condiţiile sale de utilizare;
5. o specificaţie referitoare la încercarea echipamentului în scopul demonstrãrii ca are precizia, repetabilitatea şi sensibilitatea multipla corespunzãtoare, comparabile în raport cu secţiunile corespunzãtoare din prezentul cod; şi
6. modelul certificatului de aprobare care va fi eliberat de cãtre Administraţie.
2.4.6. Dacã se considera ca procedurile de verificare a NO(x) la bordul navei trebuie incluse în Dosarul tehnic al motorului în vederea verificãrii conformitatii unui motor cu limitele emisiei de NO(x) pe durata oricãrei inspecţii de verificare cerute la bordul navei, dupã emiterea unui Certificat IAPP, producãtorul de motoare sau proprietarul navei poate alege oricare metoda dintre cele trei metode pentru procedurile de verificare a NO(x) la
bordul navei, specificate în 6.1.

CAP. 3
Norme privind emisiile de oxizi de azot

3.1. Limite maxime admisibile ale emisiei de NO(x) pentru motoarele diesel navale
3.1.1. Graficul din figura 1 reprezintã valorile limitelor maxime admisibile ale emisiei de NO(x), care au la baza formulele incluse în paragraful 3(a) din regula 13 a Anexei VI. Emisiile totale ponderate de NO(x), asa cum sunt mãsurate şi calculate în conformitate cu procedurile din prezentul cod, trebuie sa fie egale cu sau mai mici decât valoarea care rezulta din grafic, corespunzãtoare turatiei nominale a motorului.

Figura 1. Limitele maxime admisibile ale emisiilor de NO(x) pentru motoarele diesel navale
___________
NOTA C.T.C.E.:
Figura 1 "Limitele maxime admisibile ale emisiilor de NO(x) pentru motoarele diesel navale" se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 182 bis, Partea I, din 16 martie 2007 (a se vedea imaginea asociata).

3.1.2. Dacã motorul funcţioneazã cu combustibil diesel marin în conformitate cu 5.3, emisia totalã de oxizi de azot [calculatã ca emisie totalã ponderatã de NO(2)] trebuie determinata utilizând ciclurile de încercare corespunzãtoare şi metodele de mãsurare specificate în prezentul cod.
3.1.3. Valoarea limitei emisiilor gazelor arse de evacuare aplicabile ale motorului conform fig. 1 şi valoarea realã calculatã a emisiilor gazelor arse de evacuare trebuie menţionate în Certificatul EIAPP al motorului.
3.2. Ciclurile de încercare şi factorii de ponderare ce trebuie aplicati
3.2.1. Pentru fiecare motor individual sau motor reprezentativ al unui grup sau al unei familii de motoare, trebuie sa se aplice unul dintre ciclurile de încercare specificate la 3.2.2 pana la 3.2.6 pentru verificarea conformitatii cu limitele emisiilor de NO(x) prevãzute în regula 13 din Anexa VI.
3.2.2. Pentru motoarele navale cu turatie constanta pentru propulsia principala a navei, inclusiv actionarea diesel electrica, trebuie aplicat ciclul de încercare E2 în conformitate cu tabelul 1.
3.2.3. Pentru instalaţiile cu elice cu pas variabil, trebuie aplicat ciclul de încercare E2 în conformitate cu tabelul 1.

Tabelul 1. Ciclul de încercare pentru sistemele de propulsie principala cu turatie constanta (inclusiv instalaţiile de actionare diesel electrica şi cele cu elice cu pas variabil)


┌────────────────────────────┬───────────────────┬─────┬──────┬──────┬───────┐
│ │Turatie │100% │ 100% │ 100% │ 100% │
│ ├───────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│Tip de ciclu de încercare E2│Putere │100% │ 75% │ 50% │ 25% │
│ ├───────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Factor de ponderare│0,2 │ 0,5 │ 0,15 │ 0,15 │
└────────────────────────────┴───────────────────┴─────┴──────┴──────┴───────┘



3.2.4. Pentru motoarele principale şi auxiliare adaptate la sarcina elicei, trebuie aplicat ciclul de încercare E3 în conformitate cu tabelul 2.

Tabelul 2. Ciclul de încercare pentru motoarele principale şi auxiliare adaptate la sarcina elicei


┌────────────────────────────┬───────────────────┬─────┬──────┬──────┬───────┐
│ │Turatie │100% │ 91% │ 80% │ 63% │
│ ├───────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│Tip de ciclu de încercare E3│Putere │100% │ 75% │ 50% │ 25% │
│ ├───────────────────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
│ │Factor de ponderare│0,2 │ 0,5 │ 0,15 │ 0,15 │
└────────────────────────────┴───────────────────┴─────┴──────┴──────┴───────┘



3.2.5. Pentru motoarele auxiliare cu turatie constanta, trebuie aplicat ciclul de încercare D2 în conformitate cu tabelul 3.

Tabelul 3. Ciclul de încercare pentru motoarele auxiliare cu turatie constanta


┌────────────────────────────┬───────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │Viteza │100%│100%│100%│63% │100%│
│ ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Tip de ciclu de încercare D2│Putere │100%│ 75%│ 50%│25% │ 10%│
│ ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Factor de ponderare│0,05│0,25│0,3 │0,15│ 0,1│
└────────────────────────────┴───────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘



3.2.6. Pentru motoarele auxiliare cu turatie variabila, motoarele auxiliare cu sarcina variabila, care nu sunt incluse în categoriile de mai sus, trebuie aplicat ciclul de încercare C1 în conformitate cu tabelul 4.

Tabelul 4. Ciclul de încercare pentru motoarele auxiliare cu turatie variabila, motoarele auxiliare cu sarcina variabila


┌─────────────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────┬────┐
│ │ Turatie │ Nominalã │ Intermediara │de │
│ │ │ │ │mers│
│ │ │ │ │în │
│Tip de ciclu de │ │ │ │gol │
│încercare C1 ├──────────────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┬────┼────┤
│ │% moment motor│100%│75% │50% │10% │100%│75% │50% │ 0% │
│ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │Factor de │0,15│0,15│0,15│0,1 │0,1 │0,1 │0,1 │0,15│
│ │ponderare │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴──────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘



3.2.7. Valorile pentru momentul motor, date pentru ciclul de încercare C1, sunt valori procentuale care, pentru modul de încercare dat, reprezintã raportul dintre momentul motor cerut şi momentul motor maxim posibil la turatia data.
3.2.8. Turatia intermediara pentru ciclul de încercare C1 trebuie declarata de cãtre producãtor având în vedere urmãtoarele cerinţe:
1. pentru motoarele care sunt destinate sa funcţioneze la o gama de turatii care corespunde unei curbe a momentului motor la încãrcare maxima, turatia intermediara trebuie sa fie turatia care corespunde momentului motor maxim declarat, dacã aceasta se situeaza la 60% şi 75% din turatia nominalã;
2. dacã turatia corespunzãtoare momentului motor maxim declarat este mai mica decât 60% din turatia nominalã, atunci turatia intermediara va fi 60% din turatia nominalã;
3. dacã turatia corespunzãtoare momentului motor maxim declarat este mai mare decât 75% din turatia nominalã, atunci turatia intermediara va fi 75% din turatia nominalã;
4. pentru motoarele care nu sunt destinate sa funcţioneze la o gama de turatii care corespunde unei curbe a momentului motor la încãrcare maxima în regim constant, turatia intermediara se va situa în mod obişnuit între 60% şi 70% din turatia maxima nominalã.
3.2.9. Dacã un producãtor de motoare utilizeazã un nou ciclu de încercare pe un motor deja certificat conform unuia dintre ciclurile de încercare specificate la 3.2.2 pana la 3.2.6, atunci nu este necesar pentru noua aplicaţie ca acel motor sa fie supus unui proces complet de certificare. În acest caz, producãtorul motorului poate demonstra conformitatea prin recalculare, prin aplicarea rezultatelor masuratorii de la anumite moduri ale primei încercãri de certificare la calculul emisiilor totale ponderate pentru noul ciclu de încercãri, folosind factorii de ponderare corespunzatori la noul ciclu de încercare.

CAP. 4
Aprobarea pentru motoarele fabricate în serie: conceptele de familie şi grup de motoare

4.1. Generalitati
4.1.1. Pentru a evita încercarea pentru certificare a fiecãrui motor, destinatã verificãrii respectãrii limitelor emisiei de NO(x), este posibil sa se adopte unul dintre cele doua concepte de aprobare, şi anume conceptul de familie de motoare sau conceptul de grup de motoare.
4.1.2. Conceptul de familie de motoare se poate aplica la orice motoare produse în serie care, prin conceptia lor, au caracteristici similare în ceea ce priveşte emisia de NO(x), sunt utilizate asa cum sunt produse şi, pe durata instalãrii la bordul navei, nu necesita reglaje sau modificãri care ar putea afecta în sens nefavorabil emisiile de NO(x).
4.1.3. Conceptul de grup de motoare poate fi aplicat la o serie mai mica de motoare destinate pentru acelaşi fel de utilizãri şi care necesita reglaje şi modificãri minore pe durata instalãrii sau a exploatãrii la bordul navei. Aceste motoare sunt în mod normal motoare de mare putere care asigura propulsia principala.
4.1.4. Iniţial, producãtorul de motoare poate, la latitudinea sa, sa decidã dacã motoarele ar putea fi incluse în conceptul de familie de motoare sau în cel de grup de motoare. În general, încadrarea în tipul de concept trebuie stabilitã luând în considerare dacã motoarele se vor modifica şi care este amploarea modificãrilor, dupã ce a fost efectuatã încercarea pe un stand de încercare.
4.2. Documentaţie
4.2.1. Toatã documentaţia pentru certificare trebuie sa fie completatã şi stampilata în mod corespunzãtor de cãtre o autoritate imputernicita în acest scop. Aceasta documentaţie trebuie sa includã de asemenea toţi termenii şi condiţiile, inclusiv înlocuirea pieselor de rezerva, pentru a garanta ca motoarele sunt într-o stare corespunzãtoare, în conformitate cu normele de emisie cerute.
4.2.2. Pentru un motor din cadrul unui grup de motoare, documentaţia necesarã cerutã pentru metoda de verificare a parametrilor motorului este specificatã la 6.2.3.6.
4.3. Aplicarea conceptului de familie de motoare
4.3.1. Conceptul de familie de motoare da posibilitatea reducerii numãrului de motoare care trebuie prezentat la încercarea de aprobare, dacã sunt prezentate garanţii ca toate motoarele din cadrul familiei corespund cerinţelor de aprobare. În conceptul de familie de motoare, motoarele cu caracteristici similare de emisie şi conceptie similarã sunt reprezentate de un motor reprezentativ din cadrul familiei.
4.3.2. Motoarele care sunt produse în serie şi nu sunt destinte a fi modificate se pot include în cadrul conceptului de familie de motoare.
4.3.3. Procedura de alegere pentru motorul reprezentativ este de asa natura încât motorul ales include acele caracteristici care pot afecta cel mai mult, în sensul nefavorabil, nivelul emisiei de NO(x). În general, acest motor trebuie sa aibã cel mai mare nivel al emisiei de NO(x) dintre toate motoarele din familie.
4.3.4. Pe baza încercãrilor şi evaluãrii tehnice, producãtorul trebuie sa propunã care sunt motoarele care aparţin unei familii de motoare, care motor (motoare) produce (produc) cel mai înalt nivel al emisiei de NO(x) şi care motor (motoare) trebuie ales(e) pentru încercarea de certificare.
4.3.5. În vederea certificãrii, Administraţia trebuie sa analizeze alegerea motorului reprezentativ din cadrul familiei şi sa aibã opţiunea de a alege un alt motor, fie pentru încercarea de aprobare, fie pentru încercarea privind conformitatea de fabricaţie, pentru a avea încredere în faptul ca intreaga familie de motoare corespunde limitelor emisiei de NO(x).
4.3.6. Conceptul de familie de motoare permite reglaje minore la motoare prin caracteristicile lor de reglare. Motoarele navale care au caracteristici de reglare trebuie sa corespundã tuturor cerinţelor pentru orice reglaj din gama reglajelor posibile. O caracteristica nu se considera ca este de reglare dacã este sigilatã permanent sau dacã nu este accesibila în mod obişnuit. Administraţia poate cere ca toate caracteristicile de reglare sa fie stabilite pentru orice specificaţie din cadrul domeniului sau de reglare, în scopul certificãrii sau pentru încercare în timpul functionarii în vederea determinãrii conformitatii cu cerinţele.
4.3.7. Înaintea acordãrii unei aprobãri pentru o familie de motoare, Administraţia trebuie sa ia mãsurile necesare pentru a verifica dacã au fost luate mãsurile corespunzãtoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformitatii producţiei.
4.3.8. Instrucţiuni pentru alegerea familiei de motoare
4.3.8.1. Familia de motoare trebuie definitã prin caracteristicile de baza care trebuie sa fie comune pentru toate motoarele din cadrul familiei. În unele cazuri poate exista o interactiune de parametri, ale cãror efecte trebuie avute în vedere pentru a se asigura ca doar motoarele cu caracteristici similare în ceea ce priveşte emisiile de gaze arse de evacuare sunt incluse în cadrul unei familii de motoare; de exemplu, numãrul de cilindri poate deveni un parametru relevant pentru unele motoare datoritã sistemului de aspiratie sau instalaţiei de combustibil folosite, iar pentru cele cu alta construcţie, caracteristicile referitoare la emisiile de gaze arse de evacuare pot fi independente fata de numãrul de cilindri sau configuraţia cilindrilor.
4.3.8.2. Producãtorul de motoare rãspunde de alegerea dintre diferitele modele de motoare a acelora care urmeazã a fi incluse într-o familie. Urmãtoarele caracteristici de baza, dar nu specificaţiile, trebuie sa fie comune tuturor motoarelor din cadrul unei familii de motoare:
1. ciclul de ardere
- în 2 timpi
- în 4 timpi
2. mediul de rãcire
- aerul
- apa
- uleiul
3. cilindree individualã
- trebuie sa fie într-o plaja de maximum 15%
4. numãrul de cilindri şi configuraţia cilindrilor
- se aplica doar în unele cazuri, de exemplu, în combinatie cu dispozitivele de epurare a gazelor de evacuare
5. metoda de aspirare a aerului
- aspiratie naturala
- aspiratie forţatã
4.3.10.3. Dacã un motor reprezentativ al unei familii de motoare este încercat/mãsurat în condiţiile cele mai nefavorabile specificate în prezentul cod şi se confirma ca respecta limitele de emisii maxime admisibile (vezi 3.1), rezultatele incercarii şi ale mãsurãtorilor de NO(x) trebuie menţionate în Certificatul EIAPP emis pentru motorul reprezentativ în mod special şi pentru toate motoarele care fac parte din aceeaşi familie de motoare.
4.3.10.4. Dacã doua sau mai multe administraţii sunt de acord sa-şi accepte una alteia certificate EIAPP, atunci o familie intreaga de motoare, certificatã de una dintre aceste administraţii, trebuie acceptatã de cãtre celelalte administraţii participante la acea convenţie alãturi de administraţia respectiva care efectueazã certificarea, cu excepţia cazurilor în care acordul prevede altfel. Certificatele eliberate conform acestor convenţii trebuie acceptate ca dovezi incontestabile ca toate motoarele incluse în certificare care fac parte din familia de motoare corespund cerinţelor privind emisiile specifice de NO(x). Nu este necesarã nicio alta dovada a conformitatii cu regula 13 din Anexa VI dacã se verifica faptul ca motorul instalat nu a fost modificat şi reglajele motorului sunt în domeniul permis în cadrul certificãrii familiei de motoare.
4.3.10.5. Dacã motorul reprezentativ al unei familii de motoare trebuie certificat în conformitate cu un standard alternativ sau un ciclu de încercare diferit decât cel permis de prezentul cod, producãtorul trebuie sa dovedeascã Administraţiei ca media ponderatã a emisiilor de NO(x) pentru respectivele cicluri de încercare se încadreazã în valorile limita relevante conform regulii 13 din Anexa VI şi prezentului cod, înainte ca Administraţia sa poatã elibera un Certificat EIAPP.
4.3.10.6. Înainte de a se acorda unei familii de motoare aprobarea pentru motoare noi, produse în serie, Administraţia va lua mãsurile necesare pentru a verifica dacã au fost fãcute aranjamentele corespunzãtoare în scopul asigurãrii controlului efectiv al conformitatii producţiei. Aceasta cerinta poate sa nu fie necesarã pentru familiile de motoare stabilite în scopul de a fi modificate la bordul navei dupã ce a fost eliberat un Certificat EIAPP.
4.4. Aplicarea conceptului de grup de motoare
4.4.1. Aceste motoare sunt utilizate în primul rând ca motoare principale de propulsie. Ele necesita în mod normal sa fie reglate sau modificate pentru a corespunde condiţiilor de funcţionare la bordul navei, dar fãrã a provoca depãşirea limitelor emisiei de NO(x), stabilite la 3.1 din prezentul cod.
4.4.2. Conceptul de grup de motoare permite de asemenea reducerea volumului de încercãri pentru aprobarea modificãrilor la motoarele din producţie sau din exploatare.
4.4.3. În general, conceptul de grup de motoare poate fi aplicat la orice tip de motor care are aceleaşi caracteristici constructive, asa cum se specifica la 4.4.5, dar se permite reglarea sau modificarea individualã a motorului dupã efectuarea incercarii pe standul de încercare. Gama de motoare din cadrul unui grup de motoare şi alegerea motorului reprezentativ trebuie convenite cu Administraţia şi aprobate de cãtre aceasta.
4.4.4. Dacã producãtorul de motoare sau alta parte interesatã solicita aplicarea conceptului de grup de motoare, atunci Administraţia trebuie sa analizeze aceasta solicitare înainte de a aproba încercarea de certificare. Dacã proprietarul motorului, cu sau fãrã suportul tehnic de la producãtorul de motoare, decide sa efectueze modificãri la un numãr de motoare similare din parcul sau, acesta poate solicita certificarea de grup de motoare. Grupul de motoare poate include un motor încercat pe standul de încercare. Solicitarile tipice sunt modificãrile similare ale motoarelor similare aflate în funcţiune sau ale motoarelor similare exploatate în condiţii similare.
4.4.5. Instrucţiuni pentru alegerea unui grup de motoare
4.4.5.1. Grupul de motoare poate fi definit prin caracteristicile şi specificaţiile de baza, suplimentar fata de parametrii definiţi la 4.3.8 pentru o familie de motoare.
4.4.5.2. Parametrii şi specificaţiile care urmeazã trebuie sa fie comuni/comune motoarelor din cadrul unui grup de motoare:
1. dimensiunile alezajului şi cursei;
2. metoda şi caracteristicile de construcţie referitoare la presiunea de suprlimentare şi instalatia de evacuare a gazelor arse:
- presiunea constanta;
- cu sistem pulsatoriu;
3. metoda de rãcire a aerului de suprlimentare:
- cu/fãrã racitor de aer de suprlimentare;
4. caracteristici constructive ale camerei de ardere care au efect asupra emisiei de NO(x);
5. caracteristici constructive ale instalaţiei de injecţie cu combustibil, ale plonjorului şi camei de injecţie care pot avea efect asupra emisiei de NO(x); şi
6. puterea nominalã maxima per cilindru la turatia nominalã maxima. Gama autorizata a reducerii puterii nominale în cadrul grupului de motoare trebuie declarata de cãtre producãtor şi aprobatã de cãtre Administraţie.
4.4.5.3. În general, dacã parametrii prevãzuţi la 4.4.5.2 nu sunt comuni tuturor motoarelor din cadrul unui grup de motoare preconizat, atunci acele motoare nu pot fi considerate grup de motoare. Totuşi, un grup de motoare poate fi acceptat dacã numai unul din acei parametri sau acele specificaţii nu este comun/comuna pentru toate motoarele din cadrul grupului de motoare preconizat, cu condiţia ca producãtorul de motoare sau proprietarul navei sa poatã dovedi Administraţiei, prin Dosarul tehnic, ca, în ciuda acestei abateri a respectivului parametru sau a respectivei specificaţii, toate motoarele din cadrul grupului de motoare respecta limitele emisiei de NO(x).
4.4.6. Instrucţiuni privind reglajele sau modificãrile care pot fi permise în cadrul unui grup de motoare
4.4.6.1. Reglajele sau modificãrile minore, în conformitate cu conceptul de grup de motoare, sunt permise în cadrul unui grup de motoare, dupã precertificare sau mãsurarea finala pe standul de încercare, cu acordul pãrţilor interesate şi aprobarea Administraţiei, dacã:
1. o verificare a parametrilor motorului, relevanti în legatura cu emisia, şi/sau a prevederilor din procedurile de verificare la bordul navei a emisiilor de NO(x) ale motorului şi/sau a datelor furnizate de cãtre producãtorul motorului confirma ca motorul reglat sau modificat corespunde limitelor respective ale emisiilor de NO(x). Rezultatele obţinute pe standul de încercare a motorului cu privire la emisiile de NO(x) ar trebui acceptate ca o alta posibilitate de verificare la bordul navei a reglajelor şi modificãrilor efectuate unui motor, în cadrul unui grup de motoare; sau
2. mãsurarea la bordul navei confirma ca motorul reglat sau modificat corespunde limitelor respective ale emisiei de NO(x).
4.4.6.2. În continuare sunt date exemple de reglaje şi modificãri permise a se efectua în cadrul unui grup de motoare, dar fãrã a se limita totuşi la acestea:
1. În condiţii la bordul navei, reglajul:
- avansului injectiei pentru compensarea modificãrii caracteristicilor combustibilului;
- avansului injectiei pentru optimizarea presiunii maxime a cilindrului;
- diferenţelor de alimentare cu combustibil între cilindri.
2. Pentru optimizarea functionarii, modificarea:
- turbosuflantei;
- componentelor pompei de injecţie:
- specificaţia plonjorului;
- specificaţia supapei de injecţie;
- injectoarelor;
- profilelor camei:
- supapa de admisie şi/sau evacuare;
- cama de injecţie;
- camerei de ardere.
4.4.6.3. Exemplele de mai sus de modificãri dupã probele de încercare pe stand au în vedere îmbunãtãţiri esenţiale ale componentelor sau performantei motorului pe durata de viata a unui motor. Acesta este unul din principalele motive de existenta a conceptului de grup de motoare. La cerere, Administraţia poate accepta rezultatele de la o încercare de demonstratie efectuatã pe un singur motor, posibil şi un motor de încercare, care arata efectele modificãrilor asupra nivelului de NO(x), care pot fi acceptate pentru toate motoarele din cadrul acelui grup de motoare fãrã a fi nevoie de mãsurãtori în vederea certificãrii pe fiecare motor al grupului.
4.4.7. Instrucţiuni privind alegerea motorului reprezentantiv al unui grup de motoare
Alegerea motorului reprezentativ trebuie facuta în conformitate cu criteriile aplicabile din 4.3.9. Nu este întotdeauna posibil sa se aleagã un motor reprezentativ dintr-o serie mica de motoare, în acelaşi fel ca dintr-o serie mare de motoare fabricate (familie de motoare). Primul motor comandat poate fi înregistrat ca motor reprezentativ. Metoda utilizata la alegerea motorului reprezentativ al grupului de motoare trebuie convenitã cu şi aprobatã de cãtre Administraţie.
4.4.8. Certificarea unui grup de motoare
Cerinţele prevãzute la 4.3.10 se aplica mutatis mutandis în aceasta secţiune.

CAP. 5
Proceduri pentru mãsurãtorile emisiei de NO(x), efectuate pe un stand de încercare

5.1. Generalitati
5.1.1. Aceasta procedura trebuie aplicatã la fiecare încercare de aprobare iniţialã a unui motor naval indiferent de locul unde se efectueazã acea încercare (metodele descrise la 2.1.2.1 şi 2.1.2.2).
5.1.2. În acest capitol sunt prezentate metodele de mãsurare şi de calcul în legatura cu emisiile de gaze arse de evacuare de la motoarele alternative cu ardere interna (motoare RIC) în condiţii de regim constant, necesare la determinarea valorii medii ponderate pentru emisia de NO(x) din gazele arse de evacuare.
5.1.3. Multe dintre procedurile descrise mai jos sunt descrieri detaliate ale metodelor de laborator, deoarece determinarea unei valori a emisiei necesita mai degraba realizarea unui set complex de mãsurãtori individuale decât obţinerea unei singure valori mãsurate. De aceea, rezultatele obţinute depind mai mult de procesul de realizare a mãsurãtorilor decât de motor şi metoda de încercare.
5.1.4. Acest capitol include metodele de încercare şi mãsurare, desfãşurarea şi raportul incercarii ca procedura pentru o mãsurare efectuatã pe standul de încercare.
5.1.5. În principiu, pe perioada încercãrilor privind emisia, un motor trebuie sa fie echipat cu toate aparatele sale auxiliare în acelaşi mod în care va fi utilizat la bordul navei.
5.1.6. Pentru multe tipuri de motoare la care se aplica prezentul cod, aparatele auxiliare care ar putea fi montate la motorul în exploatare este posibil sa nu fie cunoscute în momentul fabricãrii sau certificãrii. Acesta este motivul pentru care emisiile sunt exprimate în funcţie de forta de franare, asa cum se arata la 1.3.13.
5.1.7. Dacã nu este posibil sa se efectueze încercarea motorului conform condiţiilor definite la 5.2.3, de exemplu, dacã motorul şi transmisia formeazã o singura unitate, motorul poate sa fie încercat doar cu celelalte aparate auxiliare montate. În acest caz, reglajele dinamometrului trebuie determinate în conformitate cu 5.2.3 şi 5.9. Pierderile datorate aparatelor auxiliare nu trebuie sa depãşeascã 5% din puterea maxima înregistratã. Pierderile ce depãşesc 5% trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţia respectiva înaintea efectuãrii incercarii.
5.1.8. Toate volumele şi debitele volumetrice trebuie sa fie mãsurate raportat la temperatura de 273 K (0°C) şi presiunea de 101,3 kPa.
5.1.9. Dacã nu se specifica altfel, toate rezultatele mãsurãtorilor, datele incercarii sau calculele cerute în acest capitol trebuie consemnate în raportul de încercare a motorului în conformitate cu 5.10.
5.2. Condiţii de încercare
5.2.1. Parametrul condiţiilor de încercare şi valabilitatea încercãrilor pentru aprobarea unei familii de motoare
Parametrul f a trebuie determinat conform urmãtoarelor prevederi:
1. motoare cu aspiratie normalã şi cu suprlimentare mecanicã:


99 T(a)
f(a) = ( ──── ) x ( ──── )^0,7 (1)
P(s) 298



2. motorul cu suprlimentare cu turbosuflanta cu sau fãrã racirea aerului de admisie:


99 T(a)
f(a) = ( ──── )^0,7 x ( ──── )^1,5 (2)
P(s) 298



şi, pentru ca o încercare sa fie recunoscuta ca valabilã, parametrul f a trebuie sa fie astfel încât:



0,98 ≤ f(a) ≤ 1,02 (3)



5.2.2. Motoare cu aer de suprlimentare racit
5.2.2.1. Temperatura mediului de rãcire şi temperatura aerului de suprlimentare trebuie sa fie consemnate. Instalatia de rãcire trebuie reglata cu motorul funcţionând la turatia şi puterea de referinta. Temperatura aerului de suprlimentare şi pierderea de presiune a racitorului trebuie sa corespundã specificatiei producãtorului, cu o marja de toleranta de ± 4 K şi, respectiv, ± 2kPa.
5.2.2.2. Toate motoarele care sunt echipate asa cum este prevãzut sa fie instalate la bordul navelor trebuie sa poatã funcţiona în limitele admisibile ale emisiei de NO(x), asa cum se prevede în regula 13(3) din Anexa VI, la temperatura ambianta a apei de mare de 25°C.
5.2.3. Puterea
5.2.3.1. Baza pentru mãsurarea emisiilor specifice este puterea la frana, necorectata.
5.2.3.2. Aparatele auxiliare care nu sunt necesare pentru funcţionarea motorului şi care pot fi montate pe motor pot fi indepartate pentru încercare. Vezi şi 5.1.5 şi 5.1.6.
5.2.3.3. Dacã aparatele auxiliare neesentiale nu au fost indepartate, puterea absorbitã de ele la turatiile de încercare trebuie determinata pentru a calcula puterea la frana necorectata conform formulei (18). Vezi şi 5.12.5.1.
5.2.4. Instalatia de admisie a aerului la motor
Motorul supus incercarii trebuie sa aibã o instalatie de admisie a aerului, care permite limitarea admisiei aerului la o limita superioarã specificatã de cãtre producãtor, echivalenta unui filtru de aer neancrasat în condiţii de funcţionare a motorului, specificate de cãtre producãtor, şi care are ca scop sa asigure debitul maxim de aer pentru respectiva utilizare a motorului.
5.2.5. Instalatia de evacuare a gazelor arse de la motor
Motorul încercat trebuie sa aibã o instalatie de evacuare a gazelor arse care asigura o contrapresiune, asa cum se specifica de cãtre producãtor în condiţiile de funcţionare a motorului, şi care are ca scop sa asigure puterea maxima declarata pentru respectiva utilizare a motorului.
5.2.6. Instalatia de rãcire
Trebuie utilizata o instalatie de rãcire a motorului care are capacitatea suficienta pentru a menţine motorul la temperatura normalã de funcţionare, asa cum se specifica de cãtre producãtor.
5.2.7. Ulei de ungere
Specificaţiile privind uleiul de ungere folosit la încercare trebuie consemnate.
5.3. Combustibili de încercare
5.3.1. Caracteristicile combustibilului pot influenta emisia de gaze arse de la motor. Prin urmare, caracteristicile combustibilului utilizat la încercare trebuie determinate şi consemnate. Dacã se utilizeazã combustibili de referinta, atunci trebuie indicate codul de referinta şi compozitia combustibilului.
5.3.2. Alegerea combustibilului pentru încercare depinde de scopul incercarii. Dacã nu se decide altfel de cãtre Administraţie şi dacã combustibilul de referinta corespunzãtor nu este disponibil, atunci se va folosi combustibilul diesel marin - gradul DM, specificat în ISO 8217, din 1996, cu proprietãţi corespunzãtoare tipului de motor.
5.3.3. Temperatura combustibilului trebuie sa corespundã recomandãrilor producãtorului. Temperatura combustibilului trebuie sa fie masurata la admisia în pompa de injecţie a combustibilului sau asa cum se specifica de cãtre producãtor, iar temperatura şi locul masurarii trebuie consemnate.
5.4. Echipament de mãsurare
5.4.1. Emisia componentelor gazoase de la motorul supus incercarii trebuie masurata cu mijloace, cum ar fi analizoarele, ale cãror specificaţii sunt menţionate în apendicele 3 al prezentului cod.
5.4.2. Se pot accepta alte instalaţii sau analizoare, conform aprobãrii Administraţiei, dacã cu ele se obţin rezultate echivalente acelora obţinute cu echipamentul menţionat la 5.4.1.
5.4.3. Prezentul cod nu conţine detalii asupra echipamentului de mãsurare a debitului, presiunii şi temperaturii. În schimb, la 1.3.1 din apendicele 4 al prezentului cod sunt indicate cerinţele privind precizia unui astfel de echipament necesar pentru efectuarea unei încercãri privind emisiile.
5.4.4. Caracteristicile dinamometrului
5.4.4.1. Trebuie sa se utilizeze un dinamometru pentru motor cu caracteristici corespunzãtoare realizãrii ciclului de încercare respectiv, descris la 3.2.
5.4.4.2. Aparatele pentru mãsurarea momentului motor şi a turatiei trebuie sa permitã mãsurarea puterii arborelui peste limitele de funcţionare pe standul de încercare, asa cum se specifica de cãtre producãtor. În caz contrar, se impun calcule suplimentare care vor fi consemnate.
5.4.4.3. Precizia echipamentului de mãsurare trebuie sa fie astfel încât abaterile maxime ale valorilor prevãzute la 1.3.1 din apendicele 4 al prezentului cod sa nu fie depasite.
5.5. Determinarea debitului de gaze arse de evacuare
Debitul gazelor arse de evacuare trebuie determinat prin una dintre metodele specificate la 5.5.1, 5.5.2 sau 5.5.3.
5.5.1. Metoda masurarii directe
Aceasta metoda implica mãsurarea directa a debitului de gaze arse la galeria de evacuare sau la o instalatie echivalenta de mãsurare şi va corespunde unui standard internaţional recunoscut.
Nota: Mãsurarea debitului de gaze este o sarcina dificila. Trebuie luate mãsuri de precautie pentru evitarea erorilor de mãsurare, deoarece acestea vor conduce la evaluarea eronatã a emisiilor de gaze.
5.5.2. Metoda de mãsurare a aerului şi combustibilului
5.5.2.1. Metoda de determinare a debitului emisiei de gaze arse de evacuare utilizând metoda de mãsurare a aerului şi combustibilului trebuie aplicatã în conformitate cu un standard internaţional recunoscut.
5.5.2.2. Trebuie sa se utilizeze debitmetrele de aer şi debitmetrele de combustibil care au precizia indicatã la 1.3.1 din apendicele 4 al prezentului cod.
5.5.2.3. Debitul gazelor arse de evacuare trebuie calculat astfel:


1. G(EXHW) = G(AIRW) + G(FUEL) (pentru masa gazelor arse de evacuare
în stare umeda) (4)
sau

2. V(EXHD) = V(AIRD) + F(FD) x G(FUEL) (pentru volumul gazelor arse de
evacuare în stare uscata) (5)
sau

3. V(EXHW) = V(AIRW) + F(FW) x G(FUEL) (pentru volumul gazelor arse de
evacuare în stare umeda) (6)



Nota: Valorile pentru F(FD) şi F(FW) variaza în funcţie de tipul de combustibil (vezi tabelul 1 din apendicele 6 al prezentului cod).

5.5.3. Metoda carbonului echivalent
Aceasta metoda implica calcularea debitului masei gazelor arse de evacuare din consumul de combustibil şi concentratiile gazelor arse de evacuare, prin utilizarea metodei carbonului şi oxigenului echivalent, asa cum se specifica în apendicele 6 al prezentului cod.
5.6. Abaterile admisibile ale aparatelor pentru mãsurarea parametrilor caracteristici ai motorului şi a altor parametri esentiali
Etalonarea tuturor aparatelor de mãsura trebuie efectuatã conform standardelor internaţionale recunoscute şi trebuie sa corespundã cerinţelor stabilite la 1.3.1 din apendicele 4 al prezentului cod.
5.7. Analizoare pentru determinarea componentelor gazoase
Analizoarele pentru determinarea componentelor gazoase trebuie sa respecte specificaţiile menţionate în apendicele 3 al prezentului cod.
5.8. Etalonarea aparatelor analitice
Fiecare analizor utilizat la mãsurarea parametrilor unui motor, asa cum se prevede în apendicele 3 al prezentului cod, trebuie etalonat oricât de des este necesar, asa cum se prevede în apendicele 4 al prezentului cod.
5.9. Desfãşurarea incercarii
5.9.1. Generalitati
5.9.1.1. În paragrafele 5.9.2 pana la 5.9.4 sunt cuprinse descrieri detaliate ale instalaţiilor de prelevare a probelor şi de analizare recomandate. Întrucât diferite configuratii pot produce rezultate echivalente, nu se impune conformitatea exactã cu aceste cifre. Componente suplimentare, cum ar fi aparatele de mãsura, valvule, solenoizi, pompe şi intrerupatoare, se pot folosi pentru furnizarea informaţiilor suplimentare şi coordonarea funcţiilor instalaţiilor componente. Alte componente care nu sunt necesare pentru menţinerea preciziei unor instalaţii pot fi excluse, dacã excluderea lor se bazeazã pe un bun rationament tehnic.
5.9.1.2. Limitarea admisiei şi contrapresiunea gazelor de evacuare trebuie reglate la limitele lor superioare, asa cum se specifica de cãtre producãtor, în conformitate cu dispoziţiile de la 5.2.4 şi, respectiv, 5.2.5.
5.9.2. Principalele componente ale gazelor arse de evacuare care trebuie analizate
5.9.2.1. O instalatie de mãsurare analitica pentru determinarea emisiilor gazoase [CO, CO(2), HC, NO(X), O(2)] din gazele arse de evacuare brute trebuie sa se bazeze pe utilizarea urmãtoarelor analizoare:
1. analizorul HFID pentru mãsurarea hidrocarburilor;
2. analizorul NDIR pentru mãsurarea monoxidului şi dioxidului de carbon;
3. analizorul HCLD sau altul echivalent acestuia pentru mãsurarea oxizilor de azot; şi
4. PMD, ECS sau ZRDO pentru mãsurarea oxigenului.
5.9.2.2. Pentru gazele de evacuare brute, esantionul care conţine toate componentele poate fi prelevat cu una sau doua sonde de esantionare situate aproape una de alta şi divizibile, pentru a putea fi utilizate la analizoare diferite. Trebuie avut grija ca în niciun punct al instalaţiei analitice sa nu se producã condensarea componentelor gazelor arse de evacuare (inclusiv apa şi acidul sulfuric).
5.9.2.3. Specificaţiile şi etalonarea acestor analizoare trebuie sa fie în conformitate cu prevederile din apendicele 3 şi, respectiv, 4 ale prezentului cod.
5.9.3. Prelevarea esantioanelor din emisiile gazoase
5.9.3.1. Sondele de esantionare pentru emisiile gazoase trebuie sa fie instalate la o distanta de cel puţin 0,5 m sau egala cu de 3 ori diametrul tevii de evacuare a gazelor arse - dacã aceasta valoare este mai mare - amonte fata de ieşirea din instalatia pentru evacuarea gazelor arse, pe cat posibil, dar suficient de aproape de motor astfel încât sa se asigure o temperatura a gazelor arse de evacuare de cel puţin 343 K (70°C) la nivelul sondei.
5.9.3.2. În cazul unui motor cu mai mulţi cilindri, prevãzut cu un colector de evacuare a gazelor arse ramificat, intrarea sondei trebuie sa fie situata destul de departe în aval, astfel încât sa se asigure ca esantionul este reprezentativ pentru media emisiilor de gaze arse de evacuare din toţi cilindrii. La motoarele cu mai mulţi cilindri care au tuburile de evacuare a gazelor arse separate pentru fiecare cilindru, cum ar fi cele cu o configuratie de motor în "V", se permite obţinerea unui esantion din fiecare tub şi calcularea unei medii a emisiilor de gaze arse de evacuare. Se pot utiliza şi alte metode similare cu metodele de mai sus. Pentru calcularea emisiilor de gaze arse de evacuare trebuie utilizat debitul total masic al gazelor arse de evacuare.
5.9.3.3. Dacã compozitia gazelor arse de evacuare este influentata de vreo instalatie posttratare a gazelor arse, esantionul de gaze arse de evacuare trebuie prelevat în aval de acest dispozitiv.
5.9.4. Verificarea analizoarelor
Analizoarele de emisii trebuie puse la zero şi apoi etalonate.
5.9.5. Ciclurile de încercare
Toate motoarele trebuie încercate în conformitate cu ciclurile de încercare definite la 3.2. Procedura tine seama şi de diferitele utilizãri ale motorului.
5.9.6. Desfãşurarea incercarii
5.9.6.1. Dupã terminarea procedurilor de la 5.9.1 pana la 5.9.5, trebuie sa înceapã desfãşurarea incercarii. Motorul trebuie sa funcţioneze în fiecare mod în conformitate cu ciclurile de încercare corespunzãtoare, definite la 3.2.
5.9.6.2. Pe durata fiecãrui mod al ciclului de încercare, dupã perioada iniţialã de tranzitie, turatia specificatã trebuie menţinutã în domeniul ±1% din turatia nominalã sau ±3 min^-1, care dintre acestea este mai mare, cu excepţia mersului în gol, la care turatia va fi în cadrul tolerantelor declarate de cãtre producãtor. Momentul motor specific va fi menţinut astfel încât media, în toatã perioada de timp în care urmeazã sa se facã mãsurãtorile, este în domeniul ±2% din momentul motor maxim la turatia de încercare.
5.9.7. Rãspunsul analizoarelor
Parametrii de ieşire de la analizoare trebuie înregistraţi, atât în timpul incercarii, cat şi pe perioada tuturor verificãrilor rãspunsului (zero şi etalonare), pe un inregistrator cu banda de înregistrare sau trebuie masurati cu un sistem de achiziţie de date echivalent, gazele arse de evacuare trecând prin analizoare cel puţin câte zece minute pentru fiecare mod.
5.9.8. Condiţiile de funcţionare a motorului
Turatia şi sarcina motorului, temperatura aerului de admisie şi debitul de combustibil trebuie mãsurate pentru fiecare mod imediat dupã ce motorul a fost stabilizat. Debitul gazelor arse de evacuare trebuie mãsurat sau calculat şi consemnat.
5.9.9. Reverificarea analizoarelor
Dupã încercarea la emisii, etalonarea analizoarelor trebuie reverificata utilizând un gaz zero şi acelaşi gaz de etalonare care a fost utilizat înaintea efectuãrii mãsurãtorilor. Încercarea trebuie consideratã acceptatã dacã diferenţa dintre rezultatele celor doua etalonari este mai mica de 2%.
5.10. Raportul incercarii
5.10.1. Pentru fiecare motor încercat pentru precertificare sau pentru certificarea iniţialã la bordul navei fãrã precertificare, producãtorul motorului trebuie sa pregãteascã un raport de încercare care sa conţinã, cel puţin, datele prevãzute în apendicele 5 al prezentului cod. Originalul raportului de încercare trebuie pãstrat în dosar de cãtre producãtorul motorului şi o copie conformã certificatã se pãstreazã la dosarul Administraţiei.
5.10.2. Raportul incercarii, fie originalul, fie o copie conformã certificatã, trebuie anexat la Dosarul tehnic, fãcând permanent parte din acesta.
5.11. Evaluarea datelor privind emisiile gazoase
Pentru evaluarea emisiilor gazoase trebuie facuta o medie a citirilor diagramei în ultimele 60 de secunde ale fiecãrui mod şi determinate concentratiile medii (conc) de CO, CO(2), HC, NO(x) şi O(2) pe durata fiecãrui mod din media citirilor diagramei şi datele corespunzãtoare de etalonare.
5.12. Calcularea emisiilor gazoase
Rezultatele finale pentru raportul de încercare trebuie sa fie determinate prin parcurgerea etapelor de la 5.12.1 pana la 5.12.4.
5.12.1. Determinarea debitului gazelor arse de evacuare
Debitul gazelor arse de evacuare [G(EXHW), V(EXHW) sau V(EXHD)] trebuie sa fie determinat pentru fiecare mod în conformitate cu una dintre metodele descrise la 5.5.1 pana la 5.5.3.
5.12.2. Corecţia raportului condiţii uscate/condiţii umede
Dacã se aplica G(EXHW) sau V(EXHW), concentratia masurata, dacã nu este deja masurata în stare umeda, trebuie sa fie convertitã în stare umeda dupã urmãtoarele formule:
conc (umed) = K(w) . conc (uscat) (7)
5.12.2.1. Pentru gazele arse de evacuare brute:


┌ ┐
│ G(FUEL) │
K(w,r) = │1 - F(FH) . ─────── │ - K(W2) (8)
│ G(AIRD) │
└ ┘

1,608 . H(a)
K(w,2) = ───────────────────── (9)
1000 + [1,608 . H(a)]


6,220 . R(a) . p(a)
H(a) = ──────────────────────── (10)
p(b) - p(a) . R(a) . 10^-2



unde:
H(a) = g apa per kg de aer uscat
R(a) = umiditatea relativã a aerului de admisie, %
p(a) = presiunea de vapori, la saturatie, pentru aerul de admisie, kPa
p(B) = presiunea barometrica totalã, kPa

Nota: Formulele ce utilizeazã F(FH) sunt versiuni simplificate ale celor menţionate în secţiunea 3.7 din apendicele 6 al prezentului cod [formulele (2-44) şi (2-45)] care, dacã se aplica, dau rezultate comparabile cu cele ce se estimeaza a se obţine din formulele complete.
5.12.2.2. Alternativ:



1
K(W,r) = ─────────────────────────────────────────────────── - K(W2) (11)
1 + H(TCRAT) . 0,005 . [%CO(uscat) + %CO(2)(uscat)]



5.12.2.3. Pentru aerul de admisie:



K(W,a) = 1 - K(W2) (12)



5.12.2.4. Formula (8) trebuie sa fie acceptatã ca definitie a factorului specific al combustibilului F(FH). Definit în acest fel, F(FH) este o valoare pentru conţinutul în apa al gazelor arse de evacuare, în legatura cu raportul combustibil/aer.
5.12.2.5. Valorile tipice pentru F(FH) pot fi gãsite în tabelul 1 al apendicelui 6 al prezentului cod. Tabelul 1 al apendicelui 6 al prezentului cod conţine o lista a valorilor F(FH) pentru diferiţi combustibili. F(FH) nu depinde doar de specificaţiile combustibilului, ci, de asemenea, într-o mai mica mãsura, depinde şi de raportul combustibil/aer al motorului.
5.12.2.6. Secţiunea 3.9 a apendicelui 6 al prezentului cod conţine formule pentru calcularea F(FH) pornind de la conţinutul în hidrogen al combustibilului şi de la raportul combustibil/aer.
5.12.2.7. Formula (8) pleacã de la principiul ca conţinutul de apa din procesul de ardere şi conţinutul de apa din aerul de admisie sunt independente unul fata de celãlalt şi se cumuleazã. Formula (2-45) prevãzutã în secţiunea 3.7 a apendicelui 6 al prezentului cod arata ca cele doua componente de apa nu se cumuleazã. Formula (2-45) este versiunea corecta, dar este foarte complicata şi de aceea trebuie sa fie utilizate formulele (8) şi (11), care sunt mult mai practice.
5.12.3. Corecţia NO(x) pentru umiditate şi temperatura
5.12.3.1. Deoarece emisia de NO(x) depinde de condiţiile aerului înconjurãtor, concentratia de NO(x) trebuie corectatã, pentru a tine cont de temperatura şi umiditatea aerului înconjurãtor, prin multiplicarea cu factorii calculati cu formulele (13) şi (14).
5.12.3.2. Valoarea standard de 10,71 g/kg la temperatura standard de referinta de 25°C trebuie sa fie utilizata la toate calculele ce implica corecţia de umiditate în cadrul prezentului cod. Nu trebuie folosite alte valori de referinta pentru umiditate în locul celei de 10,71 g/kg.
5.12.3.3. Se pot utiliza alte formule de corectie dacã pot fi justificate sau validate în cadrul unui acord al pãrţilor respective şi dacã se aproba de cãtre Administraţie.
5.12.3.4. Apa sau aburul injectata/injectat în turbosuflanta (umidificarea aerului) este consideratã/considerat un dispozitiv de control al emisiei şi de aceea nu trebuie sa fie luatã/luat în considerare pentru corecţia de umiditate. Apa care se condenseaza în racitorul aerului de suprlimentare poate modifica umiditatea aerului de suprlimentare şi, prin urmare, acest fapt trebuie luat în considerare la corecţia umiditatii.
5.12.3.5. Generalitati cu privire la motoarele diesel
În general, pentru motoarele diesel trebuie utilizata urmãtoarea formula pentru calcularea K(HDIES):


1
K(HDIES) = ────────────────────────────────────────── (13)
1 + A . [H(a) - 10,71] + B . [T(a) - 298]



unde:
A = 0,309 G(FUEL)/G(AIRD) - 0,0266
B = - 0,209 G(FUEL)/G(AIRD) - 0,00954
T(a) = temperatura aerului în K
H(a) = umiditatea aerului de admisie, g apa per kg aer uscat [asa cum se determina prin formula (10)]

5.12.3.6. Motoare diesel cu racitoare de aer intermediare
Pentru motoarele diesel cu racitoare de aer intermediare trebuie sa fie utilizata urmãtoarea formula alternativa (14):





1
K(HDIES) = ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (14)
1 - 0,012.[H(a) - 10,71] - 0,00275.[T(a) - 298] + 0,00285.[T(SC)-T(SC Ref)]



unde:
T(SC) = temperatura aerului de rãcire
T(SC Ref) = temperatura de referinta a aerului de rãcire corespunzãtor unei temperaturi a apei de mare de 25°C. T(SC Ref) trebuie specificat de cãtre producãtor.

1. Pentru luarea în considerare a umiditatii din aerul de suprlimentare, se adauga factorul urmãtor:
H(sc) = umiditatea aerului de suprlimentare, g apa per kg de aer uscat, în care:
H(sc) = 6,220 . P(sc) . 100/[PC - P(sc)]
unde:
P(sc) = presiunea vaporilor de saturatie din aerul de suprlimentare, kPa
PC = presiunea aerului de suprlimentare, kPa

2. Dacã H(a) ≥ H(sc), atunci H(sc) trebuie utilizat în locul H(a) din formula (14). În acest caz, G(EXHW) din 5.5.2.3 trebuie corectat astfel:

G(EXHW corectat) = G(EXHW)(5.5.2.3) . [1 - [H(a) - H(sc)]/1000]

3. Dacã H(a) < H(sc), atunci H(a) din formula (14) trebuie utilizat ca atare.

Nota: Pentru explicarea altor variabile vezi formula (13).

5.12.4. Calcularea debitului masic al emisiilor
5.12.4.1. Debitul masic al emisiilor pentru fiecare mod trebuie sa fie calculat dupã cum urmeazã (pentru gazele arse de evacuare brute):


Masa gazului = u . conc . G(EXHW) (15)
sau
Masa gazului = v . conc . V(EXHD) (16)
sau
Masa gazului = w . conc . V(EXHW) (17)


5.12.4.2. Coeficienţii u - umed, v - uscat şi w - umed trebuie utilizaţi asa cum se specifica în tabelul 5.

Tabelui 5. Coeficienţii u, v, w


┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ Gaz │ u │ v │ w │ conc │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│NO(x) │0,001587 │0,002053 │0,002053 │ ppm │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│CO │0,000966 │0,00125 │0,00125 │ ppm │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│HC │0,000479 │ - │0,000619 │ ppm │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│CO(2) │15,19 │19,64 │19,64 │ procente │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│O(2) │11,05 │14,29 │14,29 │ procente │
└──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘



Nota: Coeficienţii pentru u, cuprinşi în tabelul 5, sunt valorile corecte pentru o densitate a gazelor arse de evacuare de aproximativ 1,293; pentru o densitate a gazelor arse de evacuare diferit de 1,293, u = w/densitate.

5.12.5. Calcularea emisiilor specifice
5.12.5.1. Emisia trebuie calculatã pentru toate componentele individuale în felul urmãtor:



i=n
Σ M[GAS(i)] . W[F(i)]
i=1
GAS(x) = ─────────────────────── (18)
i=n
Σ P(i) . W[F(i)]
i=1


unde:
P(i) = P(M,i) + P(AUX,i)



5.12.5.2. Factorii de pondere şi numãrul de moduri (n) utilizate în calculele de mai sus corespund prevederilor de la 3.2.
5.12.5.3. Valoarea emisiei medii ponderate de NO(x) rezultatã pentru motor, asa cum se determina prin formula (18), trebuie apoi comparata cu figura 1 de la 3.1 pentru a vedea dacã motorul corespunde regulii 13 din Anexa VI.

CAP. 6
Proceduri privind demonstrarea conformitatii cu limitele emisiei de NO(x) la bordul navelor

6.1. Generalitati
Dupã instalarea la bordul unei nave a unui motor precertificat, fiecare motor diesel naval trebuie sa fie supus inspectiilor de verificare la bord, care se efectueazã, asa cum se specifica la 2.1.1.2 pana la 2.1.1.4, pentru a verifica dacã motoarele continua sa corespundã limitelor emisiei de NO(x) prevãzute în regula 13 din Anexa VI. O astfel de verificare a conformitatii trebuie sa fie determinata prin folosirea uneia dintre urmãtoarele metode:
1. metoda verificãrii parametrilor motorului în conformitate cu 6.2, pentru a verifica dacã componentele motorului, reglajele şi parametrii de funcţionare nu au deviat de la specificaţiile date în Dosarul tehnic al motorului;
2. metoda masuratorii simplificate în conformitate cu 6.3; sau
3. metoda masuratorii directe şi a controlului în conformitate cu 2.3.4, 2.3.5, 2.3.7, 2.3.8, 2.3.11, 2.4.4 şi 5.5.
6.2. Metoda verificãrii parametrilor motorului
6.2.1. Generalitati
6.2.1.1 Motoarele care îndeplinesc urmãtoarele condiţii trebuie sa fie alese spre a fi supuse aplicãrii metodei verificãrii parametrilor motorului:
1. motoarele care au primit un precertificat (Certificat EIAPP) dupã încercarea pe stand şi acelea care au primit un certificat (Certificat IAPP) în urma efectuãrii unei inspecţii iniţiale de certificare; şi
2. motoarele care, de la data ultimei inspecţii, au suferit modificãri sau reglaje la componentele specifice şi la caracteristicile reglabile.
6.2.1.2. Metoda verificãrii parametrilor motorului trebuie aplicatã motoarelor, sub rezerva prevederilor de la 6.2.1.1, atunci când exista o modificare a componentelor şi/sau a caracteristicilor reglabile ale motorului care afecteazã nivelele emisiei de NO(x). Aceasta metoda trebuie utilizata pentru confirmarea respectãrii limitelor emisiei de NO(x). Motoarele instalate pe nave trebuie sa fie astfel concepute încât verificarea componentelor, caracteristicilor reglabile şi parametrilor motorului care afecteazã nivelele emisiei de NO(x) sa fie facuta cu usurinta.
6.2.1.3. Pe de alta parte, dacã un motor diesel este conceput sa funcţioneze în cadrul limitelor emisiei de NO(x) prevãzute, este foarte probabil ca, pe durata de funcţionare a motorului la bordul navei, limitele emisiei de NO(x) sa fie respectate. Totuşi, reglajele sau modificãrile efectuate la motor pot sa conducã la nerespectarea limitelor prevãzute pentru emisia de NO(x). Prin urmare, metoda verificãrii parametrilor motorului trebuie sa fie utilizata pentru a se verifica dacã motorul mai respecta limitele prevãzute pentru emisia de NO(x).
6.2.1.4. Verificãrile componentelor motorului, inclusiv verificãrile reglajelor şi ale parametrilor de funcţionare a motorului, sunt destinate a permite sa se deducã în mod facil nivelul emisiei motorului şi sa se verifice dacã motorul, care nu a suferit modificãri sau reglaje ori care are modificãri sau reglaje minore, respecta limitele aplicabile ale emisiei de NO(x).
6.2.1.5. Scopul unor astfel de verificãri este de a oferi mijloacele imediate pentru a determina dacã motorul este corect reglat conform specificatiei producãtorului şi dacã rãmâne în starea de reglare corespunzãtoare cu certificarea iniţialã facuta de Administraţie şi care asigura conformitatea acestuia cu regula 13 din Anexa VI.
6.2.1.6. Dacã se utilizeazã o instalatie electronica de comanda a motorului, aceasta trebuie sa fie evaluatã comparativ cu reglajele iniţiale pentru a se asigura ca parametrii respectivi respecta limitele originale ale motorului.
6.2.1.7. În scopul evaluãrii conformitatii cu regula 13 din Anexa VI, nu este întotdeauna necesar sa se masoare nivelul de NO(x) pentru a şti dacã un motor, care nu are montat un dispozitiv posttratare a gazelor arse de evacuare, este foarte probabil sa corespundã limitelor emisiei de NO(x) . Este suficient de ştiut ca starea motorului din momentul respectiv corespunde componentelor specificate, etalonarii sau reglajului parametrilor din momentul certificãrii iniţiale. Dacã rezultatele metodei verificãrii parametrilor motorului indica faptul ca, probabil, motorul respecta limitele emisiei de NO(x), atunci motorul poate fi recertificat fãrã mãsurarea directa a NO(x).
6.2.1.8. Pentru motoarele echipate cu dispozitive posttratare a gazelor arse, va fi necesar sa se verifice funcţionarea dispozitivului posttratare a gazelor arse, aceasta fãcând parte din verificarea parametrilor.
6.2.2. Proceduri ale metodei verificãrii parametrilor motorului
6.2.2.1. Metoda verificãrii parametrilor motorului trebuie aplicatã prin folosirea a doua proceduri, dupã cum urmeazã:
1. o inspecţie a documentaţiei privind parametrul/parametrii motorului trebuie efectuatã suplimentar fata de alte inspecţii şi sa includã inspecţia Jurnalului de înregistrare a parametrilor motorului şi verificarea faptului ca aceşti parametri se afla în limitele admisibile specificate în Dosarul tehnic al motorului; şi
2. o inspecţie propriu-zisa a componentelor motorului şi parametrilor reglabili trebuie efectuatã suplimentar fata de inspecţia documentaţiei, dacã este necesar. Apoi, referitor la rezultatele inspecţiei documentaţiei, trebuie sa se verifice dacã caracteristicile reglabile ale motorului se afla în domeniul admisibil specificat în Dosarul tehnic al motorului.
6.2.2.2. Inspectorul trebuie sa opteze dacã face verificarea unei singure componente identificate, unui reglaj sau a unui parametru de funcţionare sau a tuturor acestora, pentru a se asigura ca motorul, care nu a suferit modificãri sau reglaje ori are modificãri sau reglaje minore, corespunde limitelor aplicabile ale emisiei şi ca sunt utilizate doar componentele din specificaţia curenta. Dacã în Dosarul tehnic sunt fãcute referiri la reglajele şi/sau modificãrile unei specificaţii, acestea trebuie sa se încadreze în domeniul recomandat de producãtor şi aprobat de cãtre Administraţie.
6.2.3. Documentaţia pentru metoda verificãrii parametrilor motorului
6.2.3.1. Fiecare motor diesel naval trebuie sa aibã un Dosar tehnic, asa cum se prevede la 2.3.6, în care sunt consemnate componentele motorului, reglajele sau parametrii de funcţionare care influenţeazã emisiile de gaze arse de evacuare şi care trebuie sa fie verificate pentru asigurarea conformitatii.
6.2.3.2. Proprietarii sau persoanele care rãspund de navele echipate cu motare diesel, înainte ca acestea sa fie supuse unei verificãri a parametrilor motorului, trebuie sa asigure la bordul navei urmãtoarea documentaţie referitoare la procedurile de verificare la bord a emisiilor de NO(x):
1. un Jurnal de înregistrare a parametrilor motorului pentru înregistrarea tuturor modificãrilor fãcute cu privire la componentele sau reglajele unui motor;
2. o lista cu parametrii motorului corespunzatori componentelor specificate şi reglajelor respective ale motorului şi/sau documentaţia referitoare la parametrii de funcţionare ai motorului în funcţiune la sarcina sa, prezentate de cãtre producãtorul motorului şi aprobate de cãtre Administraţie; şi
3. documentaţia tehnica a modificãrii unei componente a motorului, dacã o astfel de modificare este facuta la una dintre componentele specificate ale motorului.
6.2.3.3. Jurnalul de înregistrare a parametrilor motorului
Descrierile oricãror modificãri care afecteazã parametrii specificati ai motorului, inclusiv reglajele, inlocuirile de piese sau modificãrile pieselor motorului, trebuie sa fie înregistrate în ordine cronologicã în Jurnalul de înregistrare a parametrilor motorului. Aceste descrieri trebuie sa fie suplimentate cu orice alte date pertinente folosite la evaluarea nivelelor de NO(x) ale motorului.
6.2.3.4. Lista parametrilor care influenţeazã emisiile de NO(x), care se pot modifica la bordul navei
6.2.3.4.1. În funcţie de caracteristicile constructive ale unui anumit motor, sunt posibile şi normale diferite reglaje şi modificãri care influenţeazã NO(x). Parametrii motorului avuti în vedere sunt urmãtorii:
1. reglajul injectiei;
2. injectorul;
3. pompa de injecţie;
4. cama de injecţie;
5. presiunea de injecţie pentru sistemele de alimentare normale;
6. camera de ardere;
7. raportul de compresie;
8. tipul şi construcţia turbosuflantei;
9. racitorul de aer de suprlimentare, preincalzitorul de aer de suprlimentare;
10. reglarea supapelor;
11. echipamentul de reducere a NO(x) prin "injectare de apa";
12. echipamentul de reducere a proportiei de NO(x) prin "combustibil emulsionat" (emulsie de combustibil şi apa);
13. echipamentul de reducere a proportiei de NO(x) prin "recircularea gazelor arse de evacuare";
14. echipamentul de reducere a proportiei de NO(x) prin "reducerea catalitica selectiva", sau
15. alt parametru (alţi parametri) specificat (specificati) de Administraţie.
6.2.3.4.2. Dosarul tehnic al unui motor poate, pe baza recomandãrilor producãtorului de motoare şi cu aprobarea Administraţiei, sa includã mai putine componente şi/sau mai putini parametri decât celei/cei prevãzute/prevãzuţi mai sus, în funcţie de caracterul special şi construcţia specifica ale motorului.
6.2.3.5. Lista de verificare pentru metoda verificãrii parametrilor motorului
Pentru unii parametri exista diferite posibilitãţi de inspecţie. Cu aprobarea Administraţiei şi cu sprijinul producãtorului de motoare, operatorul navei poate alege metoda care este aplicabilã. Oricare dintre metodele enumerate în apendicele 7 al prezentului cod sau o combinatie a acestora poate fi suficienta pentru a demonstra conformitatea.
6.2.3.6. Documentaţia tehnica pentru modificarea componentelor motorului
Documentaţia tehnica pentru includerea în Dosarul tehnic trebuie sa conţinã detalii asupra modificãrilor şi influentei acestora asupra emisiilor de NO(x) şi ea trebuie furnizatã în momentul în care se efectueazã modificãrile. Datele obţinute pe standul de încercare de la un motor produs ulterior care se situeaza în gama acoperitã prin noţiunea de grup de motoare pot fi acceptate.
6.2.3.7. Starea iniţialã a componentelor motorului, caracteristici reglabile şi parametri reglabili
Dosarul tehnic al unui motor trebuie sa conţinã toate informaţiile aplicabile referitoare la emisiile de NO(x) ale motorului, la componentele specificate ale motorului, caracteristicile reglabile şi parametrii reglabili în momentul precertificarii motorului (Certificatul EIAPP) sau al certificãrii iniţiale (Certificatul IAPP), care dintre acestea este primul.
6.3. Metoda de mãsurare simplificata
6.3.1. Generalitati
6.3.1.1. Când se cer doar încercãri de confirmare la bordul navei şi inspecţii periodice şi intermediare, trebuie aplicatã urmãtoarea procedura simplificata de încercare şi mãsurare, prevãzutã în aceasta secţiune. Fiecare prima încercare a motorului pe un stand de încercare trebuie efectuatã în conformitate cu procedura prevãzutã în capitolul 5, utilizând combustibil diesel marin grad DM. Corectiile pentru temperatura şi umiditatea mediului înconjurãtor în conformitate cu 5.12.3 sunt esenţiale deoarece navele navigheaza în zone cu clima rece sau calda şi în zone cu clima uscata sau umeda, fapt ce poate determina o diferenţa în emisiile de NO(x).
6.3.1.2. Pentru a obţine rezultate concludente pentru incercarile de confirmare la bordul navei şi pentru inspectiile periodice şi intermediare efectuate la bordul navei, ca minim absolut, concentratiile emisiei gazoase de NO(x), împreunã cu cele de O(2) şi/sau CO(2) şi CO, trebuie sa fie mãsurate conform ciclului de încercare corespunzãtor. Factorii de ponderare (W(F)) utilizaţi şi numãrul de moduri (n) utilizate la calcule trebuie sa fie în conformitate cu 3.2.
6.3.1.3. Momentul motor al motorului şi turatia motorului trebuie mãsurate, dar, pentru a simplifica procedura, abaterile admisibile ale aparaturii (vezi 6.3.7), pentru mãsurarea parametrilor motorului respectiv în scopul verificãrii la bordul navei, sunt diferite de acele abateri admisibile permise pentru metoda de încercare pe standul de încercare. Dacã este dificil sa se masoare direct momentul motor, puterea la frana poate fi estimatã prin orice alt mijloc recomandat de cãtre producãtorul de motoare şi aprobat de cãtre Administraţie.
6.3.1.4. În cazuri practice, deseori este imposibil sa se masoare consumul de combustibil odatã ce motorul a fost instalat la bordul navei. Pentru a simplifica procedura la bord, se pot accepta rezultatele masuratorii consumului de combustibil la un motor încercat pe standul de încercare în vederea precertificarii. În astfel de cazuri, în special cele care au în vedere funcţionarea cu combustibil greu, trebuie facuta o evaluare cu eroarea de evaluare corespunzãtoare. Întrucât debitul masic de combustibil utilizat în calcul (G(FUEL)) trebuie sa corespundã compoziţiei combustibilului, determinata pe baza esantionului de combustibil prelevat pe timpul incercarii, masuratoarea G(FUEL) de la încercarea pe standul de încercare trebuie corectatã în ceea ce priveşte orice diferenţa referitoare la valorile nete calorice între combustibilul utilizat la standul de încercare şi cel din timpul incercarii. Consecinţele unei astfel de erori asupra emisiilor finale trebuie calculate şi consemnate cu rezultatele masurarii emisiilor.
6.3.1.5. Dacã nu se specifica altfel, toate rezultatele mãsurãtorilor, datele de încercare sau calculele cerute de acest capitol trebuie consemnate în raportul de încercare a motorului conform 5.10.
6.3.2. Parametrii motorului care sunt masurati şi înregistraţi
Tabelul 6 enumera parametrii motorului care urmeazã sa fie masurati şi înregistraţi pe durata procedurilor de verificare la bordul navei.
Tabelul 6. Parametrii motorului care sunt masurati şi înregistraţi


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitate
Simbol Parametru de
mãsura
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b(x,i) Consumul specific de combustibil (dacã este posibil)
(în al "i"-lea mod pe durata ciclului) kg/kWh
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
H(a) Umiditatea absolutã (masa conţinutului în apa a
aerului de admisie raportatã la masa de aer uscat) g/kg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
n(d,i) Turatia motorului (în al "i"-lea mod pe durata ciclului) min^-1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
n(turb,i) Turatia turbosuflantei (dacã este cazul) (în al "i"-lea
mod pe durata ciclului) min^-1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
p(B) Presiunea barometrica totalã (în ISO 3046-1, 1995:
p(x) = P(x) = presiune totalã ambianta, localã) kPa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
p(be,i) Presiunea aerului masurata dupã racitorul de aer de
suprlimentare în al "i"-lea mod pe durata ciclului) kPa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
P(i) Puterea la frana (în al "i"-lea mod pe durata ciclului) kW
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
s(i) Amplasarea comenzii sistemului de alimentare cu
combustibil (pentru fiecare cilindru, dacã este cazul)
(în al "i"-lea mod pe durata ciclului)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(a) Temperatura absolutã a aerului de admisie (în ISO 3046-1,
1995: T(x) = TT(x) = temperatura termodinamica a aerului
ambiant, localã) K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(ba,i) Temperatura aerului la ieşirea din racitorul aerului
de suprlimentare (dacã este cazul)
(în al "i"-lea mod pe durata ciclului) K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(clin) Temperatura agentului de rãcire, la intrare K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(clout) Temperatura agentului de rãcire, la ieşire K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(Exh,i) Temperatura gazelor arse de evacuare în punctul de
prelevare a probelor (în al "i"-lea mod pe durata
ciclului) K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(Fuel) Temperatura combustibilului înaintea intrãrii în motor K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(Sea) Temperatura apei de mare K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
T(oil out/în) Temperatura uleiului de ungere, la ieşire/intrare K
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



6.3.3. Puterea la frana
6.3.3.1. Ceea ce este în mod special important pentru obţinerea datelor cerute în cursul încercãrilor la bordul navei privind emisia de NO(x) este puterea la frana. Deşi cazul de cuplare directa a reductoarelor este tratat în capitolul 5, motoarele, asa cum se prezintã ele la bord, ar putea ca, în multe aplicaţii, sa fie instalate astfel încât mãsurarea momentului motor (asa cum s-a obţinut cu ajutorul unui aparat de mãsurarea strangerii special instalat) sa nu fie posibila din cauza absentei unui arbore liber. Este cazul în special al generatoarelor, dar motoarele pot fi de asemenea cuplate la pompe, instalaţii hidraulice, compresoare etc.
6.3.3.2. Motoarele care acţioneazã astfel de sisteme ar trebui, în mod normal, sa fi fost încercate cu o frana hidraulica, în stadiul de fabricare, înaintea cuplarii permanente la consumatorul de putere, în cazul în care se monteaza la bordul navei. Pentru generatoare, aceasta nu ridica probleme în ceea ce priveşte utilizarea mãsurãtorilor de voltaj şi amperaj împreunã cu eficienta generatorului declarata de producãtor. În cazul echipamentului adaptat la sarcina elicei, se va putea utiliza o curba declarata a puterii funcţie de turatie, împreunã cu mijloacele de mãsurare a turatiei motorului, fie la capatul liber, fie, de exemplu, prin raportarea la turatia arborelui cu came.
6.3.4. Combustibili de încercare
6.3.4.1. În general, toate mãsurãtorile de emisii trebuie efectuate cu motorul funcţionând cu combustibil diesel marin, grad DM, conform ISO 8217, 1996.
6.3.4.2. Pentru a evita o impovarare inacceptabila a proprietarului navei, mãsurãtorile pentru incercarile de confirmare sau de reinspectare pot, pe baza recomandãrilor producãtorului de motoare şi a aprobãrii Administraţiei, fi permise a se efectua cu motorul funcţionând cu combustibil greu conform ISO 8217, 1996, grad RM. Într-un astfel de caz, azotul conţinut de combustibil şi calitatea aprinderii combustibilului pot influenta emisiile de NO(x) ale motorului.
6.3.5. Prelevarea probelor pentru emisiile gazoase
6.3.5.1. Cerinţele generale menţionate la 5.9.3 trebuie aplicate de asemenea la mãsurãtorile efectuate la bord.
6.3.5.2. Instalarea la bord a tuturor motoarelor trebuie facuta astfel încât aceste încercãri sa poatã fi efectuate în siguranta şi cu o minima influentare a functionarii motorului. La bordul navei vor fi prevãzute dispozitive corespunzãtoare pentru prelevarea de probe de gaze arse de evacuare şi pentru a obţine datele cerute. Tubulaturile de evacuare ale tuturor motoarelor trebuie prevãzute cu un punct standard accesibil de prelevare a probelor.
6.3.6. Echipament de mãsurare şi date care se mãsoarã
Emisia de poluanti gazosi trebuie masurata prin metodele descrise în capitolul 5.
6.3.7. Abaterea permisã a aparatelor de mãsurare a parametrilor motorului şi a altor parametri esentiali
Tabelele 3 şi 4 din paragraful 1.3.2 din apendicele 4 al prezentului cod cuprind abaterile permise ale aparatelor ce urmeazã a fi utilizate la mãsurarea parametrilor motorului şi a altor parametri esentiali pe timpul procedurilor de verificare la bord.
6.3.8. Determinarea componentelor gazoase
Trebuie utilizat echipamentul de mãsurare analitica şi aplicate metodele descrise în capitolul 5.
6.3.9. Cicluri de încercare
6.3.9.1. Ciclurile de încercare utilizate la bord trebuie sa corespundã ciclurilor de încercare aplicabile, menţionate la 3.2.
6.3.9.2. Funcţionarea motorului la bord conform unui ciclu de încercare specificat la 3.2 nu poate fi întotdeauna posibila, dar procedura de încercare trebuie, pe baza recomandarii producãtorului de motoare şi a aprobãrii Administraţiei, sa fie cat mai apropiatã de procedura descrisã la 3.2. Prin urmare, parametrii masurati în acest caz nu pot fi direct comparati cu rezultatele obţinute pe standul de încercãri din cauza ca parametrii masurati sunt foarte mult dependenti de ciclurile de încercare.
6.3.9.3. Dacã numãrul de puncte de mãsurare la bord este diferit de cel de la standul de încercare, punctele de mãsurare şi factorii de ponderare trebuie sa fie în conformitate cu recomandãrile producãtorului de motoare şi aprobate/aprobaţi de cãtre Administraţie.
6.3.10. Calculul emisiilor gazoase
Procedura de calculare prevãzutã în capitolul 5 trebuie sa fie aplicatã, având în vedere cerinţele speciale ale acestei proceduri simplificate de mãsurare.
6.3.11. Tolerante
6.3.11.1. Datoritã posibilelor deviatii în cadrul aplicãrii la bordul navei a procedurilor simplificate de mãsurare din acest capitol, doar la incercarile de confirmare şi la inspectiile periodice şi cele intermediare se poate accepta o toleranta de 10% în raport cu valoarea limita aplicabilã.
6.3.11.2. Emisia de NO(x) a unui motor poate varia în funcţie de calitatea arderii combustibilului şi de azotul conţinut în combustibil. Dacã nu exista suficiente informaţii disponibile cu privire la influenta calitãţii arderii la formarea de NO(x) pe durata procesului de combustie şi asupra ratei de transformare a azotului conţinut în combustibil care, de asemenea, depinde de randamentul motorului, se poate acorda o toleranta de 10% pentru o încercare la bord efectuatã cu un combustibil grad RM (ISO 8217,1996), cu rezerva ca, la încercarea de precertificare la bord, nu va fi acceptatã nicio toleranta. Combustibilul folosit trebuie sa fie analizat în ceea ce priveşte conţinutul sau de carbon, hidrogen, azot, sulf şi, în mãsura în care este prevãzut în ISO 8217, 1996, de orice componente suplimentare, necesare pentru o specificaţie clara a combustibilului.
6.3.11.3. În niciun caz toleranta maxima permisã atât pentru simplificarea mãsurãtorilor la bord, cat şi pentru utilizarea combustibilului greu conform ISO 8217, 1996, grad RM, nu trebuie sa depãşeascã 15% din valoarea limita aplicabilã.


APENDICE 1

Model de Certificat EIAPP
(Se referã la paragraful 2.2.9 al Codului tehnic NO(x))

CERTIFICAT INTERNAŢIONAL DE PREVENIRE A POLUARII
ATMOSFEREI DE CĂTRE MOTOARE

Emis conform prevederilor Protocolului din 1997 la Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (denumita în continuare Convenţie), din împuternicirea Guvernului:
.............../(denumirea completa a tarii)/................. de cãtre ............/(denumirea completa a persoanei competente sau organizaţiei autorizate conform prevederilor Convenţiei)/..................



┌────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬───────────┐
│Producãtorul│ Numãrul │ Numãrul │ Ciclul │ Puterea │Numãrul de │
│motorului │ modelului │ seriei de │(ciclurile) │nominalã (kW)│aprobare a │
│ │ │ fabricaţie │de încercare│ şi turatia │motorului │
│ │ │ │ │ nominalã │ │
│ │ │ │ │ (RPM) │ │
├────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴───────────┘



PRIN PREZENTA SE CERTIFICA:
1. faptul ca motorul diesel naval mai sus menţionat a fost inspectat în vederea precertificarii în conformitate cu cerinţele Codului tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale, devenit obligatoriu prin Anexa VI a Convenţiei; şi
2. faptul ca inspectiile de precertificare arata ca motorul, componentele sale, caracteristicile reglabile şi Dosarul tehnic, înaintea instalãrii motorului şi/sau exploatãrii la bordul unei nave, corespund în totalitate prevederilor aplicabile ale regulii 13 din Anexa VI a Convenţiei.
Prezentul certificat este valabil pe durata functionarii motorului, sub rezerva inspectiilor efectuate conform regulii 5 din Anexa VI a Convenţiei, instalat pe navele aflate sub autoritatea acestui guvern.




Emis la ..........................................
(locul de emitere a certificatului)


.........20.... ...........................................
(data emiterii) (semnatura persoanei legal autorizate pentru
emiterea certificatului)

(sigiliul sau ştampila autoritãţii, dupã caz)




Supliment la Certificatul internaţional de prevenire
a poluarii atmosferei de cãtre motoare
(Certificat EIAPP)


FIŞA PRIVIND CONSTRUCŢIA, DOSARUL TEHNIC ŞI MIJLOACELE DE VERIFICARE

În scopul satisfacerii prevederilor Anexei VI a Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (denumita în continuare Convenţie) şi a celor ale Codului tehnic privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale (denumit în continuare Codul tehnic NO(x))



┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Observaţii: │
│ 1. Aceasta fişa, împreunã cu anexele sale, trebuie sa fie permanent │
│ ataşatã Certificatului EIAPP. Certificatul EIAPP va însoţi motorul pe │
│ durata functionarii la bordul navei şi trebuie sa fie oricând pus la │
│ dispoziţie la bordul navei. │
│ 2. Dacã limba în care este redactatã fişa originala nu este nici │
│ engleza şi nici franceza, atunci textul trebuie sa includã o traducere │
│ într-una dintre aceste limbi. │
│ 3. Dacã nu se prevede altfel, regulile menţionate în prezenta fişa │
│ se referã la regulile din Anexa VI a Convenţiei şi cerinţele pentru │
│ un Dosar tehnic al motorului şi pentru mijloacele de verificare se │
│ referã la cerinţele obligatorii din Codul tehnic NO(x). │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



1. Caracteristicile motorului
1.1. Denumirea şi adresa producãtorului ...............................
1.2. Locul de construcţie a motorului .................................
1.3. Data de construcţie a motorului ..................................
1.4. Locul efectuãrii inspecţiei de precertificare ....................
1.5. Data efectuãrii inspecţiei de precertificare .....................
1.6. Tipul motorului şi numãrul modelului .............................
1.7. Numãrul seriei de fabricaţie a motorului .........................
1.8. Dacã este cazul, motorul este un motor reprezentativ [] sau face parte [] din familia [] sau grupul [] de motoare urmãtoare/urmãtor [] ..............
1.9. Ciclul (ciclurile) de încercare (vezi capitolul 3 din Codul tehnic NO(x)) ........................
1.10. Puterea nominalã (kW) şi turatia (RPM) ........................
1.11. Numãrul de aprobare a motorului ...............................
1.12. Specificaţia (specificaţiile) privind combustibilul de încercare ..............................
1.13. Numãrul de aprobare destinat dispozitivului de reducere a NO(x) (dacã este instalat) .......
1.14. Limita aplicabilã a emisiei de NO(x) (g/kWh) (regula 13 a Anexei VI) ..............................
1.15. Valoarea realã a emisiei de NO(x) a motorului (g/kWh) ..........

2. Caracteristicile Dosarului tehnic
2.1. Numãrul de identificare/aprobare al Dosarului tehnic ..............
2.2. Data de aprobare a Dosarului tehnic ..........................
2.3. Dosarul tehnic, asa cum se cere în capitolul 2 din Codul tehnic NO(x) , este o parte esenţialã a Certificatului EIAPP şi trebuie întotdeauna sa însoţeascã un motor pe perioada functionarii sale şi sa fie întotdeauna disponibil la bordul navei.

3. Specificaţii privind procedurile de verificare a NO(x) la bord pentru inspecţia parametrilor motorului
3.1. Numãrul de identificare/aprobare a procedurilor de verificare a NO(x) la bord ......................
3.2. Data aprobãrii procedurilor de verificare a NO(x) la bord ...........
3.3. Specificaţiile privind procedurile de verificare a NO(x) la bord, asa cum se cere în capitolul 6 din Codul tehnic NO(x), sunt o parte esenţialã a Certificatului EIAPP şi trebuie întotdeauna sa însoţeascã un motor pe perioada functionarii sale şi sa fie întotdeauna disponibile la bordul navei.

PRIN PREZENTA SE CERTIFICA faptul ca aceasta fişa este corecta sub toate aspectele.


Emisã la ...........................................................
(locul de emitere a fisei)


.........20.... ........................................................
(data emiterii) (semnatura persoanei legal autorizate cu emiterea fisei)


(sigiliul sau ştampila autoritãţii, dupã caz)


APENDICE 2

SCHEME LOGICE PRIVIND INSPECTIILE ŞI
CERTIFICAREA MOTOARELOR DIESEL NAVALE
(Se face referire la
paragrafele 2.2.8 şi 2.3.13 din Codul tehnic NO(x))


Instrucţiunile privind conformitatea cu prevederile referitoare la efectuarea inspectiilor şi certificãrii motoarelor diesel navale, asa cum se descrie în capitolul 2 din prezentul cod, sunt prezentate în schemele logice din urmãtoarele trei pagini.

Figura 1 Schema logica Etapa 1 - Inspecţia de precertificare la producãtor






/ .
┌───────────────────┐ / . Excepţie posibila: numai
│ Derogare │ / . pentru un motor care nu
│Regula 03 excepţie │◄─────. Aplicaţie / poate fi încercat pe standul
│Regula 13 mai puţin│ . / de încercare şi un motor
│ de 130 KW │ . / dotat cu un dispozitiv
└───────────────────┘ . ─────── post-tratare ─────┐
│ │
│ │
▼ │
───────────── │
/ . │
/ . │
┌──────────────/ Inspecţie la / │
│ . producãtor / │
│ . / │
│ ──────┬───── │
▼ │ │
┌─────────────────────┐ │ │
│Aparţine unei familii│ │ │
│ sau unui grup de │ │ │
│motoare (nu este un │ │ │
│motor reprezentativ) │ │ │
└────────┬────────────┘ │ │
│ ▼ │
│ ┌──────────────────────┐ │
│ │ Fiecare motor sau │ │
│ │motorul reprezentativ │ │
│ └───────┬──────────────┘ │
▼ │ │
/ . │ │
/ . Neconform │ ──────────── │
/ Atestare .───────────────────►│◄────────────────────/ Acţiune / │
. / │ / corectiva / │
. / │ ───────────── │
. │ ▲ │
│ ▼ │ │
│ ──────────────── │ │
│ / Mãsurare NO(x) / │ │
│ ────────┬──────── │ │
│ ▼ │ │
│ . │ │
│ . . │ │
│ . . │ │
│ . Limita de .─────────────────┴───────────►│
│ . NO(x) . Neconform │
│ . . │
│ . . │
│ │ │
│ │ Conform │Etapa
│ ▼ │ II
│ ┌────────────────────┐ │
│ │Dosar tehnic aprobat│ │
│ └────────┬───────────┘ ▼
│ │ ┌──────────────────┐
▼ ▼ │Instalarea poate │
┌─────────────────────────────────────────────────────────┐ │continua conform │
│ Emitere certificat EIAPP │ │ prevederilor │
└─────────────────────────────────────────────────────────┘ │paragrafului 2.2.4│
└──────────────────┘



Figura 2 Schema logica Etapa 2 - Inspecţia iniţialã la bordul navei







┌────────────────┐
│Certificat EIAPP│
└────────┬───────┘ │ Etapa I
│ │
┌─────────────────────────────────┤ │
│ │ │
│ ▼ │
┌───┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────┐
│ Inspecţia iniţialã la bord │
└───┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────┘
│ │ │
│ ▼ │
│ . │
│ . . │
│ . . │
│ Fãrã modificãri . Verificarea . Modificare substantiala │
│ ┌─────────────── . modificãrilor, .────────────────────────►│◄──────────┐
│ │ . Dosar tehnic . ▲ │ │
│ │ . . │ │ │
│ │ . . │ │ │
│ │ . . │ │ ─────┴──────
│ │ │ │ │ / Acţiune /
│ │ Modificãri minore │ │ │ / corectiva /
│ │ │ │ │ ────────────
│ │ ▼ │ │ ▲
│ │ . . │ │ │
│ │ . . │ ▼ │
│ │ . . │ ────────────── │
│ │◄────────────────. Aplicaţie . │ / Mãsurarea / │
│ │Aparţine unei . . │ /completa NO(x)/ │
│ │familii de motoare . . │ ────────────── │
│Regula │ . │ │ │
│o5, nave│ │ ─────────── │ │ │
│cu │ │◄─────── / Acţiune /◄───┤ │ │
│tonajul │ │ / corectiva / │ ▼ │
│brut mai│ │ ──────────── │ / . │
│mic de │ ▼ │ / . │
│400 │ ┌──────────────────┐ │ / Limita .────┘
│ │ ▼ ▼ │ . de NO(x)/ Neconform
│ │ ───────────── ────────────── │ . /
│ │ / Inspecţia / / Mãsurarea / │ . /
│ │ /componente / / / simplificata / │
│ │/ parametri / / a NO(x) / │ │
│ │────────┬───── ──────────┬─── │ │
│ │ └───────────────┬──┘ │ │Conform
│ │ │ │ │
│ │ ▼ │ │
│ │ . │ ▼
│ │ . . │ ┌─────────────┐
│ │ . . │ │ Dosar tehnic│
│ │ . . Neconform │ │ aprobat │
│ │ . Confirmare .───────────────────┘ └─────┬───────┘
│ │ . . │
│ │ . . │
│ │ . │
│ │ │ │
│ │ │ Conform │
▼ ▼ ▼ ▼
┌──────────┐┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nu se cere││ │
│certificat││ Emitere certificat IAPP │
│ IAPP ││ │
│ conform │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│Regulii 5 │
└──────────┘



Figura 3 Schema logica Etapa 3 - Inspecţia periodicã la bordul navei






┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Inspecţie prealabilã/Certificat provizoriu EIAPP pe standul de încercare │
└──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────────┤
│ │
│ ▼
│ ┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Inspecţie iniţialã/Certificat IAPP la bord │
│ └─────────────────────────┬────────────────────────────────┘
│ │
│ ▼
┌───┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Inspecţia iniţialã la bord │
└───┬─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┘
│ │
│ ▼
│ .
│ . .
│ . .
│ Fãrã modificãri . Verificarea . Modificare substantiala
│ ┌─────────────── . modificãrilor, .─────────────────────────┐
│ │ . Dosar tehnic . ▲ │
│ │ . . │ │◄──────────┐
│ │ . . │ │ │
│ │ . . │ │ ─────┴──────
│ │ │ │ │ / Acţiune /
│ │ Modificare minora │ │ │ / corectiva /
│ │ ▼ │ │ ────────────
│ │ . │ │ ▲
│ │ . . │ │ │
│ │ . . │ │ │
│ │ . . │ ────┴───────── │
│ │◄────────────────. Aplicaţie . │ / Mãsurarea / │
│ │Aparţine unei . . │ /completa NO(x)/ │
│ │familii de motoare . . │ ────────────── │
│Regula │ . │ │ │
│o5, nave│ │ ─────────── │ │ │
│cu │ │◄─────── / Acţiune /◄───┤ │ │
│tonajul │ │ / corectiva / │ ▼ │
│brut mai│ │ ──────────── │ / . │
│mic de │ │ │ / . │
│400 │ ┌─────────────┴────┬─────────────┐ │ / Limita .────┘
│ │ ▼ ▼ ▼ │ . de NO(x)/ Neconform
│ │ ───────────── ────────────── ───────────── │ . /
│ │ / Inspecţie / / Supraveghere/ / Mãsurarea /│ . /
│ │ /componente / / / NO(x) / / simplificata / │
│ │/ parametri / / / / a NO(x) / │ │
│ │────────┬───── ──────────┬─── ───────┬───── │ │
│ │ └───────────────┬──┴────────────┘ │ │
│ │ │ │ │
│ │ ▼ │ │
│ │ . │ │
│ │ . . │ │
│ │ . . │ │
│ │ . . Neconform │ │
│ │ . Confirmare .───────────────────┘ │
│ │ . . │
│ │ . . │
│ │ . │
│ │ │ │
│ │ │ Conform │ Conform
▼ ▼ ▼ ▼
┌──────────┐┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nu se cere││ │
│certificat││ Reemitere certificat IAPP │
│ IAPP ││ │
│ conform │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│Regulii 5 │
└──────────┘




APENDICE 3

SPECIFICAŢII PENTRU ANALIZOARELE CARE SUNT UTILIZATE LA DETERMINAREA
COMPONENTELOR GAZOASE DIN EMISIILE MOTOARELOR DIESEL

1. Generalitati
1.1. Analizoarele vor avea un domeniu de mãsurare corespunzãtor pentru precizia cerutã la mãsurarea concentratiilor componentelor gazelor arse de evacuare (vezi 1.5). Toate analizoarele trebuie sa poatã face mãsurãtori continue ale fluxului de gaze şi sa dea o indicaţie continua de ieşire care sa poatã fi înregistratã. Se recomanda ca analizoarele sa funcţioneze astfel încât concentratia masurata sa se situeze între 15% şi 100% din valoarea întregii scale a aparatului.
1.2. Dacã se utilizeazã dispozitive de citire (computere, inregistratoare automate de date etc.) care au suficienta precizie şi o rezoluţie sub 15% la scala maxima, se pot accepta concentratii sub 15% din scala maxima. În acest caz, trebuie efectuate etalonari suplimentare pentru a asigura precizia curbelor de etalonare (vezi 5.5.2 din apendicele 4 al acestui cod).
1.3. Compatibilitatea electromagnetica (EMC) a echipamentului trebuie sa fie astfel încât sa reducã la minim erorile suplimentare.
1.4. Definiţii
1. Repetabilitatea unui analizor este definitã ca fiind de 2,5 ori abaterea standard a 10 indicaţii repetate la un gaz de etalonare dat.
2. Indicaţia de zero a unui analizor este definitã ca fiind indicaţia medie, inclusiv parazitii, la un gaz de referinta zero într-un interval de timp de 30 secunde.
3. Intervalul de mãsurare este definit ca fiind diferenţa dintre indicaţia de etalonare şi cea de zero.
4. Indicaţia de etalonare este definitã ca fiind o indicaţie medie, inclusiv parazitii, a unui gaz de etalonare într-un interval de timp de 30 secunde.
1.5. Eroarea de mãsurare
Eroarea totalã de mãsurare a unui analizor, inclusiv sensibilitatea la interferenta cu alte gaze (vezi secţiunea 8 din apendicele 4 al prezentului cod), nu trebuie sa fie mai mare de ±5% din citire sau ±3,5% din intreaga scala, care dintre aceste valori este mai mica. Pentru concentratiile sub 100 ppm, eroarea de mãsurare nu trebuie sa depãşeascã ±4 ppm.
1.6. Repetabilitatea
Repetabilitatea unui analizor nu trebuie sa fie mai mare de ±1% din concentratia maxima pentru fiecare domeniu de mãsurare utilizat pentru valori mai mari de 155 ppm (sau ppm C) sau ±2% din fiecare domeniu de mãsurare utilizat pentru valori sub 155 ppm (sau ppm C).
1.7. Paraziti
Indicaţia vârf-la-vârf a analizorului la un gaz de referinta zero şi la un gaz de etalonare peste oricare perioada de 10 secunde nu trebuie sa depãşeascã 2% din scala maxima în toate domeniile utilizate.
1.8. Deplasarea punctului zero
Deplasarea punctului zero în decurs de o ora trebuie sa fie mai mica de 2% din intreaga scala în cel mai mic domeniu utilizat.
1.9. Deplasarea etalonarii
Deplasarea etalonarii în decurs de o ora trebuie sa fie mai mica cu 2% din intreaga scala în cel mai mic domeniu utilizat.
2. Uscarea gazelor
Uscatorul optional de gaze trebuie sa aibã un efect minim asupra concentratiei gazelor mãsurate. Uscatoarele chimice nu sunt o metoda acceptatã de scoatere a apei din esantion.
3. Analizoare
Gazele ce urmeazã a fi mãsurate trebuie analizate cu urmãtoarele aparate. Pentru analizoarele nelineare se permite utilizarea circuitelor de linearizare.
1. Analiza monoxidului de carbon (CO)
Analizorul monoxidului de carbon trebuie sa fie de tip cu absorbţie nedispersiv în infrarosu (NDIR).
2. Analiza dioxidului de carbon [CO(2)]
Analizorul dioxidului de carbon trebuie sa fie tip cu absorbţie nedispersiv în infrarosu (NDIR).
3. Analiza oxigenului [O(2)]
Analizoarele de oxigen trebuie sa fie de tip cu detector paramagnetic (PMD), cu senzor de DiOxid de ZiRconiu (ZRDO) sau cu senzor electrochimic (ECS).
Nota: Senzorii electrochimici trebuie compensaţi la interferenta cu CO(2) şi NO(x).
4. Analiza oxizilor de azot [NO(x)]
Analizorul oxizilor de azot trebuie sa fie de tip cu detector cu chimiluminiscenta (CLD) sau detector chimiluminiscent incandescent (HCLD) cu un convertizor NO(2)/NO, dacã se mãsoarã în stare uscata. Dacã se mãsoarã în stare umeda, trebuie utilizat un HCLD cu convertizorul menţinut la o temperatura mai mare de 333 K (60°C), cu condiţia sa se verifice ca efectul de atenuare al apei sa fie satisfãcãtor (vezi 8.2.2 din apendicele 4 al prezentului cod).


APENDICE 4
ETALONAREA APARATELOR ANALITICE
(Se referã la capitolul 5 al Codului tehnic NO(x))

1. Introducere
1.1. Fiecare analizor utilizat la mãsurarea parametrilor unui motor trebuie etalonat oricât de des este necesar în conformitate cu cerinţele acestui apendice.
1.2. Dacã nu se specifica altfel, toate rezultatele masuratorii, datele incercarii sau calculele cerute de acest apendice trebuie înregistrate în raportul de încercare a motorului în conformitate cu secţiunea 5.10 a prezentului cod.
1.3. Precizia aparatelor analitice
1.3.1. Abaterea admisibilã a aparatelor utilizate la mãsurãtorile efectuate pe standul de încercare
Etalonarea tuturor aparatelor de mãsura trebuie sa corespundã cu cerinţele stabilite în tabelele 1 şi 2 şi trebuie sa fie conformã cu standardele naţionale sau internaţionale.

Tabelul 1. Abateri permise ale parametrilor motorului la mãsurãtorile efectuate pe standul de încercare


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────┐
│Nr. │ Parametru │ Abatere permisã (valori ±%│ Intervale de │
│ │ │bazate pe valorile maxime │ etalonare │
│ │ │ ale motorului) │ (luni) │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 1. │Turatia motorului │ 2% │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 2. │Momentul motor │ 2% │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 3. │Puterea │ 2% │ Nu este │
│ │ │ │ aplicabil │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 4. │Consumul de combustibil │ 2% │ 6 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 5. │Consumul de aer │ 2% │ 6 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 6. │Debitul gazelor arse de │ │ │
│ │evacuare │ 4% │ 5 │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────┘



Tabelul 2. Abateri permise ale parametrilor esentiali masurati la mãsurãtorile efectuate pe standul de încercare


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────┐
│Nr. │ Parametru │ Abatere permisã │ Intervale de │
│ │ │ (valori absolute ±) │ etalonare │
│ │ │ │ (luni) │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 1. │Temperatura lichidului de │ │ │
│ │rãcire │ 2K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 2. │Temperatura lubrifiantului │ 2K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 3. │Presiunea gazelor arse │ │ │
│ │de evacuare │ 5% din maxim │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 4. │Depresiunea în colectorul │ │ │
│ │de aspiratie │ 5% din maxim │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 5. │Temperatura gazelor arse │ │ │
│ │de evacuare │ 15K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 6. │Temperatura aerului la │ │ │
│ │intrare (aer pentru ardere) │ 2K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 7. │Presiunea atmosferica │ 5% din citire │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 8. │Umiditatea (relativã) a │ │ │
│ │aerului de aspiratie │ 3% │ 1 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 9. │Temperatura combustibilului │ 2K │ 3 │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────┘




1.3.2. Abateri permise ale aparatelor de mãsura utilizate la bordul navei în scopul verificãrii
Etalonarea tuturor aparatelor de mãsura trebuie sa corespundã cu cerinţele prezentate în tabelele 3 şi 4 şi trebuie sa fie conformã cu standardele naţionale sau internaţionale.

Tabelul 3. Abateri permise ale aparatelor de înregistrare a masurarii parametrilor motorului la bordul navei


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────┐
│Nr. │ Parametru │ Abatere permisã (valori ±%│ Intervale de │
│ │ │bazate pe valorile maxime │ etalonare │
│ │ │ ale motorului) │ (luni) │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 1. │Turatia motorului │ 2% │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 2. │Momentul de torsiune │ 5% │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 3. │Puterea │ 5% │ Nu se aplica │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 4. │Consumul de combustibil │ 4%/6% diesel/rezidual │ 6 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 5. │Consumul specific de │ │ │
│ │combustibil │ Nu se aplica │ Nu se aplica │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 6. │Consumul de aer │ 5% │ 6 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 7. │Debitul gazelor arse de │ │ │
│ │evacuare │ 5% valoare calculatã │ 6 │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────┘



Tabelul 4. Abateri permise ale aparatelor utilizate pentru mãsurarea la bordul navei a altor parametri esentiali ai motorului


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────┐
│Nr. │ Parametru │ Abatere permisã │ Intervale de │
│ │ │ (± valori absolute sau │ etalonare │
│ │ │ "din citire") │ (luni) │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 1. │Temperatura lichidului de │ │ │
│ │rãcire │ 2K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 2. │Temperatura lubrifiantului │ 2K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 3. │Presiunea gazelor arse │ │ │
│ │de evacuare │ 5% din maxim │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 4. │Depresiunea în colectorul │ │ │
│ │de aspiratie │ 5% din maxim │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 5. │Temperatura gazelor arse │ │ │
│ │de evacuare │ 15K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 6. │Temperatura aerului de │ │ │
│ │aspiratie la intrare │ 2K │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 7. │Presiunea atmosferica │ 0,5% din citire │ 3 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 8. │Umiditatea (relativã) a │ │ │
│ │aerului de aspiratie │ 3% │ 1 │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤
│ 9. │Temperatura combustibilului │ 2K │ 3 │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────┘



2. Gaze de etalonare
Data limita de utilizare a tuturor gazelor de etalonare, asa cum se recomanda de cãtre producãtor, nu trebuie depãşitã. Data de expirare a gazelor de etalonare menţionatã de cãtre producãtor trebuie sa fie înregistratã.
2.1. Gaze pure
2.1.1. Puritatea cerutã a gazelor este definitã de limitele de contaminare redate mai jos.
Urmãtoarele gaze trebuie sa fie disponibile pentru aplicarea procedurilor de mãsurare pe standul de încercare:
1. azot purificat (contaminare ≤ 1 ppm C, ≤ 1 ppm CO, ≤ 400 ppm CO(2), ≤ 0,1 ppm NO);
2. oxigen purificat (puritate > 99,5% volum O(2));
3. amestec de hidrogen-heliu (40 ± 2% hidrogen, restul heliu) (contaminare ≤ 1 ppm C, ≤ 400 ppm CO); şi
4. aer de sinteza purificat (contaminare ≤ 1 ppm C, ≤ 1 ppm CO, ≤ 400 ppm CO(2), ≤ 0,1 ppm NO) (conţinut de oxigen între 18-21% volum).
2.2. Gaze de etalonare şi de reglaj de sensibilitate
2.2.1. Amestecurile de gaze care au urmãtoarele compozitii chimice trebuie sa fie disponibile:
1. CO şi azot purificat;
2. NO(x) şi azot purificat (cantitatea de NO(2) continuta în acest gaz de etalonare nu trebuie sa depãşeascã 5% din conţinutul de NO);
3. O(2) şi azot purificat; şi
4. CO(2) şi azot purificat.
Nota: Alte combinatii de gaze sunt permise cu condiţia ca gazele sa nu reactioneze unele cu altele.
2.2.2. Concentratia realã a unui gaz de etalonare şi de reglaj de sensibilitate trebuie sa fie între ±2% din valoarea nominalã. Toate concentratiile gazului de etalonare trebuie sa fie exprimate în volum (procent din volum sau ppm de volum).
2.2.3. Gazele utilizate la etalonare şi pentru reglajul sensibilitãţii se pot obţine cu ajutorul unui divizor de gaze, prin diluarea cu N 2 purificat sau aer de sinteza purificat. Precizia dispozitivului de amestec trebuie sa fie astfel încât concentratia gazelor de etalonare diluate sa poatã fi determinata cu o precizie de ±2%.
3. Procedeul de funcţionare a analizoarelor şi a instalaţiei de prelevare a esantioanelor
Procedeul de funcţionare a analizoarelor trebuie sa respecte instrucţiunile de pornire şi funcţionare specificate de cãtre producãtorul aparatului. Cerinţele minime redate în secţiunile 4 pana la 9 trebuie respectate.
4. Încercarea de detectare a scurgerilor
4.1. Trebuie efectuatã o încercare a instalaţiei pentru detectarea scurgerilor. Sonda va fi deconectata de la instalatia de evacuare a gazelor arse şi orificiul trebuie astupat. Pompa analizorului va fi conectata. Dupã o perioada de stabilizare iniţialã toate debitmetrele vor indica zero; în caz contrar, circuitele de prelevare a esantioanelor vor fi verificate şi eroarea corectatã.
4.2. Media maxima a scurgerilor permise la partea de depresiune trebuie sa fie egala cu 0,5% din debitul utilizat pentru partea din instalatie supusã verificãrii. Debitele analizorului şi debitele by pass-ului se pot folosi pentru a estima debitul ce se utilizeazã.
4.3. Alta metoda care se poate utiliza consta în introducerea unei noi concentratii la începutul circuitului de prelevare a esantioanelor, inlocuind gazul zero cu un gaz de etalonare. Dupã o perioada corespunzãtoare de timp, dacã citirea arata o concentraţie scãzutã comparativ cu concentratia introdusã, atunci acest fapt arata ca sunt probleme de etalonare sau de scurgere.
5. Procedeul de etalonare
5.1. Aparatura
Aparatura trebuie etalonata şi curbele de etalonare trebuie verificate în raport cu gazele standard. Trebuie utilizate aceleaşi debite ale gazului ca şi la prelevarea esantioanelor din gazele arse de evacuare.
5.2. Timpul de încãlzire
Timpul de încãlzire trebuie sa fie conform recomandãrilor producãtorului analizorului. Dacã nu se specifica, se recomanda o perioada de minim 2 ore pentru încãlzirea analizoarelor.
5.3. Analizor NDIR şi HFID
Analizorul NDIR trebuie reglat asa cum este necesar.
5.4. Etalonarea
5.4.1. Trebuie etalonat fiecare domeniu utilizat în mod normal.
5.4.2. În cazul folosirii aerului de sinteza purificat (sau azotului), analizoarele de CO, CO(2), NO(x) şi O(2) trebuie repuse la zero.
5.4.3. Gazele de etalonare respective trebuie introduse în analizoare, valoarea trebuie înregistratã şi curba de etalonare trebuie stabilitã conform 5.5 de mai jos.
5.4.4. Punerea la zero va fi reverificata şi procedura de etalonare va fi repetatã, dacã este necesar.
5.5. Stabilirea curbei de etalonare
5.5.1. Instrucţiuni generale
5.5.1.1. Curba de etalonare a analizorului trebuie stabilitã prin cel puţin cinci puncte de etalonare (exclusiv zero) distantate pe cat posibil uniform unul fata de celãlalt. Cea mai inalta concentraţie trebuie sa fie mai mare decât sau egala cu 90% din valoarea maxima a scalei.
5.5.1.2. Curba de etalonare este calculatã prin metoda celor mai mici patrate. Dacã gradul polinomului rezultat este mai mare decât 3, numãrul punctelor de etalonare (inclusiv zero) trebuie sa fie cel puţin egal cu acest grad de polinom plus 2.
5.5.1.3. Curba de etalonare nu va diferi cu mai mult de ±2% din valoarea nominalã a fiecãrui punct de etalonare şi cu mai mult de ±1% din valoarea maxima a scalei la punctul zero.
5.5.1.4. De la curba de etalonare şi punctele de etalonare este posibil de verificat dacã aceasta etalonare s-a efectuat corect. Parametrii caracteristici diferiţi ai analizorului trebuie indicaţi, în mod special:
1. domeniul de mãsurare;
2. sensibilitatea; şi
3. data efectuãrii etalonarii.
5.5.2. Etalonarea sub 15% din valoarea maxima a scalei
5.5.2.1. Curba de etalonare a analizorului trebuie stabilitã prin cel puţin 10 puncte de etalonare (exclusiv zero) distantate astfel încât 50% din punctele de etalonare sa fie situate sub 10% din valoarea maxima a scalei.
5.5.2.2. Curba de etalonare trebuie calculatã prin metoda celor mai mici patrate.
5.5.2.3. Curba de etalonare nu trebuie sa difere cu mai mult de ±4% din valoarea nominalã a fiecãrui punct de etalonare şi cu mai mult de ±1% din valoarea maxima a scalei la punctul zero.
5.5.3. Metode alternative
Dacã se poate demonstra ca alte tehnologii (de exemplu, computer, comutator electronic de domeniu etc.) permit obţinerea unei precizii echivalente, atunci aceste tehnologii pot fi utilizate.
6. Verificarea etalonarii
Fiecare domeniu de funcţionare utilizat în mod normal trebuie sa fie verificat înaintea fiecãrei analize în conformitate cu urmãtoarea procedura:
1. etalonarea trebuie verificata prin utilizarea unui gaz zero şi a unui gaz de etalonare a cãrui valoare nominalã trebuie sa fie de peste 80% din valoarea maxima a scalei domeniului de mãsurare; şi
2. dacã, pentru doua puncte considerate, diferenţa dintre valoarea obţinutã şi valoarea de referinta declarata nu este mai mare de ±4% din valoarea maxima a scalei, parametrii de reglare pot fi modificati. În caz contrar, trebuie stabilitã o noua curba de etalonare în conformitate cu 5.5 de mai sus.
7. Încercarea privind eficienta convertizorului de NO(x)
Eficienta convertizorului utilizat la conversia de NO(2) în NO trebuie sa fie verificata prin mijloacele de încercare prevãzute la 7.1 pana la 7.8 de mai jos.
7.1. Montajul pentru încercare
Utilizând montajul de încercare asa cum se arata în figura 1 de mai jos (vezi şi 3.4 din apendicele 3 al prezentului cod) şi procedura de mai jos, eficienta convertizoarelor trebuie incercata cu ajutorul unui ozonizator.
7.2. Etalonarea
CLD şi HCLD trebuie etalonate în domeniul de funcţionare cel mai des folosit, urmând specificaţiile producãtorului, utilizând un gaz de punere la zero şi un gaz de reglaj al sensibilitãţii (al cãrui conţinut de NO ar trebui sa fie în jurul valorii de 80% din domeniul de funcţionare şi concentratia de NO(2) a amestecului de gaz la mai puţin de 5% din concentratia de NO). Analizorul de NO(x) trebuie sa fie în modul NO astfel încât gazul de etalonare sa nu poatã trece prin convertizor. Concentratia indicatã trebuie sa fie înregistratã.
7.3. Calcularea
Eficienta convertizorului de NO(x) trebuie calculatã dupã cum urmeazã:


a - b


c - d

unde:
a = concentratia de NO(x)conform 7.6 de mai jos
b = concentratia de NO(x) conform 7.7 de mai jos
c = concentratia de NO conform 7.4 de mai jos
d = concentratia de NO conform 7.5 de mai jos

7.4. Adãugarea de oxigen
7.4.1. Printr-un racord în T, oxigenul sau aerul de punere la zero trebuie introdus continuu în debitul de gaz pana când concentratia indicatã este mai mica decât aproximativ 20% din concentratia de etalonare indicatã, prevãzutã la 7.2 de mai sus (analizorul trebuie sa fie în modul NO).
7.4.2. Concentratia indicatã "c" trebuie sa fie înregistratã. Ozonizatorul trebuie ţinut deconectat pe toatã perioada procesului.
7.5. Punerea în funcţiune a ozonizatorului
Ozonizatorul trebuie sa fie acum pus în funcţiune pentru a genera suficient ozon în vederea reducerii concentratiei de NO la aproximativ 20% (minim 10%) din concentratia de etalonare redata la 7.2 de mai sus. Concentratia indicatã "d" trebuie sa fie înregistratã (analizorul trebuie sa fie în modul NO).
7.6. Modul NO(x)
Analizorul de NO trebuie apoi comutat pe modul NO x astfel încât amestecul de gaze [format din NO, NO(2), O(2) şi N(2)] sa treacã acum prin convertizor. Concentratia indicatã "a" trebuie sa fie înregistratã [analizorul trebuie sa fie în modul NO(x)].
7.7. Oprirea ozonizatorului
Ozonizatorul trebuie acum deconectat. Amestecul de gaze descris la 7.6 de mai sus trece într-un detector prin convertizor. Concentratia indicatã "b" trebuie sa fie înregistratã [analizorul trebuie sa fie în modul NO(x)].
7.8. Modul NO
Dupã ce a fost repus în modul NO, cu ozonizatorul deconectat, debitul de oxigen sau de aer de sinteza trebuie sa fie de asemenea oprit. Concentratia de NO(x) indicatã de analizor nu trebuie sa se abata cu mai mult de ±5% din valoarea masurata conform 7.2 de mai sus [analizorul trebuie sa fie în modul NO(x)].
7.9. Intervalul de încercare
Eficienta convertizorului trebuie sa fie incercata înaintea fiecãrei etalonari a analizorului de NO(x).
7.10. Eficienta cerutã
Eficienta convertizorului nu trebuie sa fie mai mica de 90%, dar se recomanda cu tãrie o eficienta de peste 95%.
Nota: Dacã, cu analizorul în domeniul cel mai des folosit, convertizorul de NO(x) nu poate da o reducere de la 80% la 20% conform 7.2 de mai sus, atunci trebuie sa se utilizeze domeniul cel mai înalt care va permite sa se obţinã aceasta reducere.

Figura 1. Schema de montaj destinatã verificãrii eficientei convertizorului de NO(x)

-------------
NOTA(CTCE)
Figura 1. - Schema de montaj destinatã verificãrii eficientei convertizorului de NO(x) se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 182 bis din 16.03.2007 la pagina 39 (a se vedea imaginea asociata).


8. Efectele perturbarii la analizoarele de CO, CO(2), NO(x) şi O(2)
Gazele prezente în evacuare, altele decât cele care au fost analizate, pot perturba citirea în câteva moduri. Perturbarea pozitiva se poate produce la aparatele NDIR şi PMD, unde gazul perturbator are acelaşi efect ca gazul care a fost mãsurat, dar într-un grad mai mic. Perturbarea negativa se poate produce la aparatele NDIR, prin gazul perturbator care largeste banda de absorbţie a gazului mãsurat, şi la aparatele CLD, prin gazul perturbator care atenueazã radiatia. Verificãrile privind perturbarile conform 8.1 şi 8.2 de mai jos trebuie efectuate înaintea utilizãrii iniţiale a analizorului şi dupã intervale majore de funcţionare.
8.1. Verificarea perturbarii analizorului de CO
Apa şi CO(2) pot perturba funcţionarea analizorului de CO. Prin urmare, un gaz de etalonare CO(2) care are o concentraţie de 80 pana la 100% din intreaga scala a domeniului maxim de funcţionare utilizat în timpul incercarii trebuie sa fie barbotat prin apa, aflatã la temperatura camerei, iar indicaţia analizorului trebuie sa fie înregistratã. Indicaţia analizorului nu trebuie sa fie mai mare de 1% din intreaga scala pentru domenii egale cu sau mai mari de 300 ppm sau mai mare de 3 ppm pentru domeniile sub 300 ppm.
8.2. Verificãrile atenuarii la analizorul de NO(x)
Cele doua gaze care au un efect perturbator asupra analizoarelor CLD (şi HCLD) sunt CO(2) şi vaporii de apa. Indicaţiile de atenuare a acestor gaze sunt proporţionale cu concentratiile lor şi, prin urmare, necesita tehnici de încercare pentru determinarea atenuarii la cele mai mari concentratii care pot fi asteptate în timpul incercarii.
8.2.1. Verificarea efectului atenuarii produse de CO(2)
8.2.1.1. Un gaz de etalonare CO(2) cu o concentraţie de 80 pana la 100% din intreaga scala a domeniului maxim de funcţionare trebuie sa fie trecut prin analizorul NDIR, iar valoarea CO(2) se înregistreazã ca fiind A. Apoi CO(2) trebuie sa fie diluat aproximativ 50% cu gaz de etalonare NO şi trecut prin NDIR şi (H)CLD, iar valorile de CO(2) şi NO trebuie înregistrate ca fiind B şi, respectiv, C. Apoi CO(2) trebuie sa fie închis şi doar gazul de etalonare NO trebuie sa fie trecut prin (H)CLD şi valoarea NO se înregistreazã ca fiind D.
8.2.1.2. Atenuarea trebuie calculatã dupã cum urmeazã:


(C . A)


(D . A) - (D . B)

şi nu trebuie sa fie mai mare de 3% din intreaga scala.
unde:
A = concentraţie de CO(2) nediluat masurata cu NDIR %
B = concentraţie de CO(2) diluat masurata cu NDIR %
C = concentraţie de NO diluat masurata cu (H)CLD ppm
D = concentraţie de NO nediluat masurata cu (H)CLD ppm

8.2.1.3. Se pot utiliza şi alte metode de diluare şi de mãsurare a valorilor gazelor de etalonare CO(2) şi NO (cum ar fi, de exemplu, amestecul dinamic).
8.2.2. Verificarea efectului atenuarii produse de apa
8.2.2.1. Aceasta verificare se aplica numai la mãsurãtorile concentratiilor gazului în stare umeda. Calculul efectului atenuarii produse de apa trebuie sa ia în considerare diluarea gazului de etalonare NO cu vapori de apa şi determinarea pe scala a concentratiei de vapori de apa din amestec fata de cea asteptata pe timpul incercarii.
8.2.2.2. Un gaz de etalonare NO, care are o concentraţie de 80 pana la 100% din valoarea maxima a scalei în domeniul normal de funcţionare, trebuie sa fie trecut prin (H)CLD şi valoarea NO se înregistreazã ca fiind D. Gazul de etalonare NO trebuie apoi barbotat prin apa aflatã la temperatura camerei şi trecut prin (H)CLD şi valoarea NO se înregistreazã ca fiind C. Presiunea absolutã de funcţionare a analizorului şi temperatura apei trebuie sa fie determinate şi se înregistreazã ca fiind E şi, respectiv, F. Presiunea vaporilor de saturatie din amestec care corespunde temperaturii apei barbotate (F) trebuie determinata şi înregistratã ca fiind G. Concentratia de vapori de apa (în %) din amestesc trebuie calculatã astfel:


G
H = 100 . ( - ) (3)
E


şi înregistratã ca fiind H. Concentratia asteptata a gazului de etalonare NO diluat (în vapori de apa) trebuie calculatã astfel:


H


100

şi înregistratã ca fiind De. Pentru gazele arse de evacuare de la motoarele diesel, concentratia maxima a vaporilor de apa din gazele arse de evacuare (în %), asteptata pe timpul incercarii, trebuie sa fie determinata cu un raport ipotetic hidrogen/carbon (H/C) de 1,8/1, plecand de la concentratia gazului de etalonare CO(2) nediluat (A, mãsurat asa cum s-a indicat la 8.2.1) astfel:

Hm = 0,9 . A (5)

şi înregistratã ca fiind Hm.

8.2.2.3. Atenuarea produsã de apa trebuie calculatã astfel:


(De - C) Hm


De H

şi nu va fi mai mare de 3%.
unde:
De = concentratia asteptata de NO diluat ppm
C = concentratia de NO diluat ppm
Hm = concentratia maxima de vapori de apa %
H = concentratia realã a vaporilor de apa %
Nota: Este important ca gazul de etalonare NO sa conţinã o concentraţie minima de NO(2) pentru efectuarea acestei verificãri, deoarece absorbtia de NO(2) din apa nu a fost luatã în calculele atenuarii.

8.3. Perturbarea analizorului de O(2)
8.3.1. Indicaţia unui analizor PMD determinata de gaze, altele decât oxigenul, este comparativ redusã. Echivalentii în oxigen ai componentelor comune ale gazelor arse de evacuare sunt redati în tabelul 5.

Tabelul 5. Echivalenti în oxigen


┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ 100% concentraţie de gaz │ Procentaj echivalent de O(2) │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Dioxid de carbon, CO(2) │ -0,623 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Monoxid de carbon, CO │ -0,354 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Oxid de azot, NO │ +44,4 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Dioxid de azot, NO(2) │ +28,7 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Apa, H(2)O │ -0,381 │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘



8.3.2. Concentratia de oxigen masurata trebuie corectatã prin urmãtoarea formula dacã se fac mãsurãtori de mare precizie:

Perturbare = (Procentaj echivalent de O(2) . Concentratia masurata)/100 (7)

8.3.3. Pentru analizoarele ZRDO şi ECS, perturbarea produsã de gaze, altele decât oxigenul, trebuie compensata conform instrucţiunilor furnizorului acestor analizoare.
9. Intervale de etalonare
Analizoarele trebuie etalonate conform secţiunii 5 cel puţin la fiecare 3 luni sau ori de câte ori se face o reparatie sau modificare la instalatie care ar putea influenta etalonarea.


APENDICE 5

MODELUL RAPORTULUI DE ÎNCERCARE

[Se face referire la 5,10 din Codul tehnic NO(x)]



Raport de încercare
privind emisiile Nr..... Informaţii asupra motorului*) Pagina 1/5
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Motor │
├─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┤
│Producãtor │ │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Tip motor │ │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Identificare grup sau familie │ │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Numãr de fabricaţie │ │
├─────────────────────────────────┴───────────┬────────────────────────────────┤
│Turatia nominalã │ rpm │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Puterea nominalã │ kW │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Turatia intermediara │ rpm │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Momentul motor maxim la turatia intermediara │ Nm │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│RegulatoruI de injecţie statica │ deg CA BTDC │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Regulatorul de injecţie electronica │ nu: da: │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Regulatorul de injecţie variabila │ nu: d: │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Geometrie variabila a turbosuflantei │ nu: da: │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Diametrul interior al cilindrului │ mm │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Cursa pistonului │ mm │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Raportul de compresie nominal │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Presiunea medie realã, la turatia nominalã │ kPa │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Presiunea maxima în cilindri la puterea │ kPa │
│nominalã │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Numãrul şi configuraţia cilindrilor │Numãr: V: În linie: │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Auxiliare │ │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│Condiţii specifice ale mediului: │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│Temperatura maxima a apei de mare │ °C │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Temperatura maxima a aerului de │ °C │
│suprlimentare, dacã este cazul │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Specificaţia instalaţiei de rãcire cu racitor│ nu: da: │
│intermediar, │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Specificaţia instalaţiei de rãcire, pentru │ │
│aerul de suprlimentare │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Instalatia de rãcire, punctele de referinta │ °C │
│temperatura joasa/inalta │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Depresiunea maxima a admisiei │ kPa │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Contrapresiunea maxima a gazelor arse de │ kPa │
│evacuare │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Specificaţia combustibilului lichid │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Temperatura combustibilului lichid │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Specificaţia uleiului de ungere │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │ │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│Aplicare/Destinat pentru: │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│Client │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Utilizare/instalare finala, nava │ │
├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│Utilizare/instalare finala, motor │ Principal: Auxiliar: │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│Rezultatele iecercarii privind emisiile: │
├──────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────┬──────────┬─────────┤
│Ciclu │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│NO(x) │ │ │ │ │ g/kWh │
├──────────────┴──────────────┼───────────────┴───────────┴──────────┴─────────┤
│Identificarea incercarii │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Data/ora │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Loc/stand de încercare │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Numãrul incercarii │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Inspector │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Data şi locul raportului │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Semnatura │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



* Dacã este cazul.



Raport de încercare Informaţii asupra familiei
privind emisiile Nr..... de motoare*) Pagina 2/5
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Date privind familia/grupul de motoare (Specificaţii obişnuite) │
├─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┤
│Ciclul de ardere │ ciclu în 2 timpi/ciclu în 4 timpi │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Agent de rãcire │ aer/apa │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Configuraţia cilindrilor │ Se cere sa fie scris, doar dacã se utilizeazã │
│ │ dispozitive de epurare a gazelor arse │
│ │ de evacuare │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Metoda de aspiratie │ cu aspiratie naturala/sub presiune │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Tipul de combustibil ce │ Combustibil distilat/ distilat sau greu/mixt │
│urmeazã sa fie utilizat la │ │
│bord │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Camera de ardere │ Camera deschisã/camera compartimentata │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Dispunerea orificiilor de │ chiulasa/peretele cilindrului │
│supapa │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Dimensiunea şi numãrul │ │
│orificiilor de supapa │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Tipul instalaţiei de │ │
│combustibil │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Diverse caracteristici: │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Recircularea gazelor arse de │ nu/da │
│evacuare │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Injecţie/emulsie de apa │ nu/da │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Injecţie de aer │ nu/da │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Instalatie de rãcire a │ nu/da │
│aerului de suprlimentare │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Echipament de post-tratarea │ nu/da │
│gazelor arse de evacuare │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Tipul echipamentului de post-│ │
│tratare a gazelor arse de │ │
│evacuare │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Motor cu doua feluri de │ nu/da │
│combustibil │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Date privind familia/grupul de motoare (Alegerea motorului reprezentativ │
│pentru încercarea pe stand) │
├─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┤
│Identificarea familiei/ │ │
│grupului │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Metoda suprlimentarii │ │
├─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┤
│Instalatie de rãcire a aerului de suprlimentare │
├─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┤
│Criteriile de alegere (se │Debitul maximal de alimentare cu combustibil/ │
│specifica) │alta metoda (se specifica) │
├─────────────────────────────┼────────┬─────────┬─────────┬─────────╔═════════╗
│Numãrul de cilindri │ │ │ │ ║ ║
├─────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────║─────────║
│Puterea nominalã maxima pe │ │ │ │ ║ ║
│cilindru │ │ │ │ ║ ║
├─────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────║─────────║
│Turatia nominalã │ │ │ │ ║ ║
├─────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────║─────────║
│Reglajul injectiei (domeniul)│ │ │ │ ║ ║
├─────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────║─────────║
│Motor reprezentativ la debit │ │ │ │ ║ ║
│maximal de combustibil │ │ │ │ ║ ║
├─────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────║─────────║
│Motor reprezentativ ales │ │ │ │ ║ Motor ║
│ │ │ │ │ ║ repre- ║
│ │ │ │ │ ║ zentativ║
├─────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────║─────────║
│Utilizare │ │ │ │ ║ ║
└─────────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴─────────╚═════════╝


*) Dacã este cazul






Raport de încercare Date tabelare privind încercarea*) Pagina 3/5
privind emisiile Nr....
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Teava gazelor arse de evacuare │
├─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┤
│Diametrul │ mm │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Lungimea │ m │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Izolatia │ nu: da: │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Amplasarea sondei │ │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Observaţii │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Echipament de mãsurare │
├───────────────────┬────────────┬─────────┬───────────┬───────────────────────┤
│ │ │ │ Domenii de│ Etalonare │
│ │ Producãtor │ Model │ mãsurare ├────────────┬──────────┤
│ │ │ │ │Concentratia│ Abatere │
│ │ │ │ │ gazului de │ │
│ │ │ │ │ etalonare │ │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┤
│Analizor │
├───────────────────┬────────────┬─────────┬───────────┬────────────┬──────────┤
│Analizor de NO(x) │ │ │ ppm │ │ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Analizor de CO │ │ │ ppm │ │ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Analizor de CO(2) │ │ │ % │ │ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Analizor de O(2) │ │ │ % │ │ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Analizor de HC │ │ │ ppm │ │ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Turatia │ │ │ rpm │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Momentul motor │ │ │ Nm │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Puterea, dacã este │ │ │ kW │░░░░░░░░░░░░│ % │
│cazul │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Debitul │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ % │
│combustibilului │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Debitul aerului │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Debitul gazelor │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ % │
│arse de evacuare │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
├───────────────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┤
│Temperaturi │
├───────────────────┬────────────┬─────────┬───────────┬────────────┬──────────┤
│Agent de rãcire │ │ │ °C │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Lubrifiant │ │ │ °C │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Gaze arse de │ │ │ °C │░░░░░░░░░░░░│ % │
│evacuare │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Aer de admisie │ │ │ °C │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Aer racit de │ │ │ °C │░░░░░░░░░░░░│ % │
│racitorul │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
│intermediar │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Combustibil │ │ │ °C │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┤
│Presiuni │
├───────────────────┬────────────┬─────────┬───────────┬────────────┬──────────┤
│Gaze arse de │ │ │ kPa │░░░░░░░░░░░░│ % │
│evacuare │ │ │ │░░░░░░░░░░░░│ │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Colector de admisie│ │ │ kPa │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Atmosferica │ │ │ kPa │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┤
│Presiunea vaporilor │
├───────────────────┬────────────┬─────────┬───────────┬────────────┬──────────┤
│Aer de admisie │ │ │ kPa │░░░░░░░░░░░░│ % │
├───────────────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┤
│Uniditatea │
├───────────────────┬────────────┬─────────┬───────────┬────────────┬──────────┤
│Aer de admisie │ │ │ % │░░░░░░░░░░░░│ % │
└───────────────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┘



Caracteristici ale combustibilului


┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tipul │ │
│combustibilului │ │
├────────────────┴────────────────────────┬────────────────────────────────────┤
│Proprietãţile combustibilului: │Analiza elementelor componente │
│ │ale combustibilului │
├────────────────┬────────────┬───────────┼────────────────────────┬───────────┤
│Densitate │ISO 3675 │ kg/l │Carbon │ % masa │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────────────────┼───────────┤
│Vascozitate │ISO 3104 │ mmp/s │Hidrogen │ % masa │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Azot │ % masa │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Oxigen │ % masa │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Sulf │ % masa │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │LHV/Hu │ MJ/kg │
└────────────────┴────────────┴───────────┴────────────────────────┴───────────┘


*) Dacã este cazul





Raport de încercare Date privind mediul şi Pagina 4/5
privind emisiile Nr.... emisiile gazoase*)
┌────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Modul │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Puterea/Momentul motor % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Turatia % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Ora de la începerea modului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Date asupra mediului │
├────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Presiunea atmosferica kPa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura aerului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│admisie °C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Umiditatea aerului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│admisie g/kg │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Factor atmosferic (fa) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

┌────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Date privind emisiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gazoase: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Concentraţie de NO(x) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uscat/umed ppm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Concentraţie de CO │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uscat/umed ppm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Concentraţie de CO(2) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uscat/umed % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Concentraţie de 0(2) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uscat/umed % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Concentraţie de HC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uscat/umed ppm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Factor de corectie a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│umiditatii NO(x) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Factor specific de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│combustibil (FFH) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Factor de corectie stare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uscat/umed │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit masic de NO(x) kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit masic de CO kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit masic de C0(2) kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit masic de 0(2) kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit masic de HC kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit masic de S0(2) kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│NO(x) specific g/kWh │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


*) Dacã este cazul




Raport de încercare Date privind încercarea Pagina 5/5
privind emisiile Nr.... motorului*)
┌────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Modul │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Puterea/Momentul motor % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Turatia % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Ora de la începerea modului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Date privind motorul │
├────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Turatia rpm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Puterea auxiliara kW │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Reglarea dinamometrului kW │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Puterea kW │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Presiunea medie realã bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Poziţie cremaliera mm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Consum spec. necorectat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de combustibil g/kWh │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit combustibil kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit aer kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Debit gaze arse de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evacuare kg/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura gazelor arse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de evacuare % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Contrapresiunea gazelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arse de evacuare mbar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura agentului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de rãcire a cilindrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la ieşire °C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura agentului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rãcire a cilindrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la intrare °C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Presiunea agentului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rãcire a cilindrului bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura aerului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│racit de racitorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intermediar °C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lubrifiantului °C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Presiunea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lubrifiantului bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Depresiunea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│admisie mbar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


*) Dacã este cazul.



APENDICE 6

CALCULAREA DEBITULUI MASIC AL GAZELOR ARSE DE EVACUARE
(METODA CARBONULUI ECHIVALENT)

1. Introducere
1.1. Acest apendice este destinat calculãrii debitului masic al gazelor arse de evacuare şi/sau consumului de aer de ardere. Ambele metode date în continuare se bazeazã pe mãsurarea concentratiei gazelor arse de evacuare şi pe cunoaşterea consumului de combustibil. Simbolurile şi descrierile de termeni şi variabile utilizate în formulele pentru metoda de mãsurare a carbonului echivalent sunt prezentate în tabelul 4 din capitolul Abrevieri, indici şi simboluri al prezentului cod.
1.2. Acest apendice include doua metode de calculare a debitului masic al gazelor arse de evacuare, astfel: metoda 1 (carbonul echivalent) este valabilã doar folosind combustibili fãrã conţinut de oxigen şi azot; şi metoda 2 (metoda universala carbon/oxigen echivalent) este aplicabilã pentru combustibili ce conţin H, C, S, O, N în cantitãţi cunoscute.
1.3. Metoda 2 prevede o derivatie uşor de înţeles, dar universala pentru toate formulele care includ toate constantele. Aceasta metoda este prevãzutã deoarece exista cazuri când constantele existente, care neglijeazã parametrii esentiali, pot conduce la rezultate cu erori inevitabile. Folosind formulele din metoda 2 se pot de asemenea calcula parametrii esentiali în condiţii care se abat de la condiţiile standard.
1.4. Exemplele de parametri pentru cativa combustibili aleşi sunt date în tabelul 1. Valorile pentru compozitia combustibilului sunt date doar în scop de referinta şi nu vor fi utilizate în locul valorilor de compoziţie din combustibilul lichid utilizat în mod real.


Tabelul 1. Parametri pentru cativa combustibili aleşi (exemple)
┌───────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┐
│Combustibil│ C% │ H% │ S% │ O% │ EAF │ FFH │ FFW │ FFD │ EXH │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ DENS │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Diesel │ 86,2│ 13,6│ 0,17│ 0 │ 1 │ 1,835 │ 0,749 │ -0,767 │ 1,294 │
│ │ │ │ │ │ 1,35 │ 1,865 │ │ │ 1,293 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 1,920 │ │ │ 1,292 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ RME │ 77,2│ 12,0│ │ 10,8 │ 1 │ 1,600 │ 0,734 │ -0,599 │ 1,296 │
│ │ │ │ │ │ 1,35 │ 1,630 │ │ │ 1,295 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 1,685 │ │ │ 1,292 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Metanol │ 37,5│ 12,6│ 0 │ 50,0 │ 1 │ 1,495 │ 1,046 │ -0,354 │ 1,233 │
│ │ │ │ │ │ 1,35 │ 1,565 │ │ │ 1,246 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 1,705 │ │ │ 1,272 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Etanol │ 52,1│ 13,1│ 0 │ 34,7 │ 1 │ 1,650 │ 0,965 │ -0,490 │ 1,260 │
│ │ │ │ │ │ 1,35 │ 1,704 │ │ │ 1,265 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 1,807 │ │ │ 1,281 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Gaz │ 60,6│ 19,3│ 0 │ 1,9 │ 1 │ 2,509 │ 1,078 │ -1,065 │ 1,257 │
│ natural*) │ │ │ │ │ 1,35 │ 2,572 │ │ │ 1,265 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 2,689 │ │ │ 1,280 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Propan │ 81,7│ 18,3│ 0 │ 0 │ 1 │ 2,423 │ 1,007 │ -1,025 │ 1,268 │
│ │ │ │ │ │ 1,35 │ 2,473 │ │ │ 1,273 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 2,564 │ │ │ 1,284 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┤
│ Butan │ 82,7│ 17,3│ 0 │ 0 │ 1 │ 2,298 │ 0,952 │ -0,97 │ 1,273 │
│ │ │ │ │ │ 1,35 │ 2,343 │ │ │ 1,277 │
│ │ │ │ │ │ 3,5 │ 2,426 │ │ │ 1,285 │
└───────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┘


_____________
* Compoziţie volumetrica: CO(2) 1,10%; N(2) 12,10%; CH(4) 84,20%; C(2)H(6) 3,42%; C(3)H(8) 0,66%; C(4)H(10) 0,22%; C(5)H(12) 0,05%; C(6)H(14) 0,05%.

1.5. Dacã nu se specifica altfel, toate rezultatele calculelor cerute de acest apendice vor fi menţionate în raportul de încercare a motorului în conformitate cu secţiunea 5.10 din prezentul cod.
2. Metoda 1, carbonul echivalent
2.1. Aceasta metoda include şase etape care trebuie sa fie folosite în calculul concentratiilor din gazele arse de evacuare în funcţie de caracteristicile combustibilului.
2.2. Formulele date ala metodei 1 sunt valabile doar în absenta oxigenului din combustibil.
2.3. Prima etapa: Calcularea necesarului de aer stoichiometric
2.3.1. Procesul de ardere completa:


C + O(2) → CO(2) (1-1)

4H + O(2) → 2H(2)O (1-2)

S + O(2) → SO(2) (1-3)

STOIAR = (BET/12,11 + ALF/(4 * 1.00794) +
+ GAM/32,060) * 31,9988/23,15 (1-4)


2.4. A doua etapa: Calcularea factorului de exces de aer bazat pe arderea completa şi concentratia de CO(2)


EAFCDO = ((BET * 10 * 22,262/(12,011 * 1000))/CO2D/100) +
STOIAR * 0,2315/1,42895 - BET * 10 * 22,262/(12,011 * 1000) -
- GAM * 10 *21,891/(32,060 * 1000))/(STOIAR * (0,7685/1,2505 +
+ 0,2315/1,42895)) (1-5)



2.5. A treia etapa: Calcularea raportului hidrogen/carbon


HTCRAT = ALF * 12,011/(1,00794 * BET) (1-6)



2.6. A patra etapa: Calcularea concentratiei de hidrocarburi în stare uscata pe baza procedurii ECE R49 referitoare la caracteristicile combustibilului şi raportul aer/combustibil
2.6.1. Conversia concentratiei de la starea uscata la starea umeda este data de:


conc(umed) = conc(uscat) *
* (1 - FFH (consum combustibil/consum aer uscat)) (1-7)

Consum combustibil
FFH * ────────────────── =
Consum aer uscat

Volumul de apa din procesul de ardere
= ─────────────────────────────────────────────── (1-8)
Volumul total al gazelor arse de evacuare umede

Volum total gaze arse de evacuare umede =
Azot din aerul de ardere +
excesul de oxigen +
argonul din aerul de ardere +
CO(2) din aerul de ardere +
apa din procesul de ardere +
CO(2) din procesul de ardere +
SO(2) din procesul de ardere (1-9)

GFUEL
FFH * ───── = (10 * ALF * MVH2O/(2 * 1,0079 * 1000)) *
GAIRD
* GFUEL/((0,7551/1,2505 * (GAIRD/(GFUEL * STOIAR)) * STOIAR +
+ 0,2315/1,42895 * ((GAIRD/(GFUEL * STOIAR)) - 1) * STOIAR +
+ 0,0129/1,7840 * (GAIRD/(GFUEL * STOIAR)) * STOIAR +
+ 0,0005/1,9769 * (GAIRD/(GFUEL * STOIAR)) * STOIAR + (ALF * 10 *
* MVH2O/(2 * 1,0079 * 1000)) + (BET * 10 * MVCO2/(12,011 * 1000)) +
+ (GAM * 10 * MVSO2/(32,060 * 1000))) * GFUEL) (1-10)

unde:
MVH2O = 22,401 dmc/mol
MVCO = 22,262 dmc/mol
MVSO2 = 21,891 dmc/mol



2.6.2. Din formula rezulta:


GFUEL
FFH * ───── = (0,111127 * ALF)/(0,55583 * ALF - 0,000109 * BET) -
GAIRD

- 0,000157 * GAM + 0,773329 * (GAIRD/GFUEL)) (1-11)

şi
FFH = (0,111127 * ALF)/(0,773329 + (0,55583 * ALF - 0,000109 * BET -
0,000157 * GAM) * (GFUEL/GAIRD)) (1-12)



2.6.3. Factorul de exces de aer este definit ca:


I(v) = consum de aer/(consum de combustibil * necesarul de aer
stoichiometric)

EAFCDO = GAIRD/(GFUEL * STOIAR) (1-14)

GAIRD = EAFCDO * GFUEL * STOIAR (1-15)
CWET = CDRY * (1 - FFH * GFUEL/GAIRD)
= CDRY * (1 - FFH * GFUEL/(EAFCDO * GFUEL * STOIAR))
= CDRY * (1 - FFH/(EAFCDO * STOIAR)) (1-16)

CDRY = CWET * (1- FFH/(EAFCDO * STOIAR))
= CWET * EAFCDO * STOIAR/(EAFCDO * STOIAR - FFH) (1-17)

HCD = HCW * EAFCDO * STOIAR/(EAFCDO * STOIAR - FFH) (1-18)



2.7. A cincea etapa: Calcularea factorului de exces de aer se bazeazã pe procedurile specificate în capitolul 40, Codul de reguli federale al Statelor Unite (40CFR86.345-79).


EXHCPN = (CO2D/100) + (COD/10^6) + (HCD/10^6) (1-19)
I(v) = EAFEXH = (1/EXHCPN - COD/(10^6 * 2 * EXHCPN) -
HCD/ (10^6 * EXHCPN) + HTCRAT/4 * (1 - HCD/(10^6 * EXHCPN)) -
0,75 * HTCRAT/(3,5/(COD/(10^6 * EXHCPN)) +

((1 - 3,5)/(1 - HCD/(10^6 * EXHCPN)))))/(4,77 * (1 + HTCRAT/4)) (1-20)



2.8. A sasea etapa: Calcularea masei gazelor arse de evacuare


Debitul masic al gazelor arse de evacuare = consum de combustibil +
consum de aer de ardere (cu factorul de exces de aer definit în
etapa a patra) (1-21)

Consum de aer = I(v) consum de combustibil * necesarul de aer
stoichiometric (1-22)

Debitul masic al gazelor arse de evacuare = consum de combustibil *
* (1 + I(v) * necesarul de aer stoichiometric) (1-23)

GEXHW = GFUEL * (1 + EAFEXH * STOIAR) (1-24)



3. Metoda 2, metoda universala carbon/oxigen echivalent
3.1. Introducere
Aici se face o descriere uşor de înţeles a metodei carbon/oxigen echivalent. Ea se poate folosi atunci când consumul de combustibil este masurabil şi dacã se cunosc compozitia combustibilului şi concentratiile componentelor din gazele arse de evacuare.
3.2. Calcularea debitului masic al gazelor arse de evacuare pe baza carbonului echivalent


GFUEL * BET * EXHDENS * 10^4
GEXHW = ──────────────────────────── *
AWC

1
* ─────────────────────────────── (2-1)
CO2W * 104 COW HCW CW
(────────── * ──── * ──── * ───)
MVCO2 MVCO MVHC AWC



3.2.1. Simplificarea pentru ardere completa:


GFUEL * BET * EXHDENS * MVCO2
GEXHW = ───────────────────────────── (2-2)
AWC * (CO2W - CO2AIR)



3.3. Calcularea debitului masic al gazelor arse de evacuare pe baza oxigenului echivalent


┌ Factor 1 ┐
│──────────── + 10 * Factor 2 - 10 * EPS │
│1000 EXHDENS │
GEXHW = GFUEL *│──────────────────────────────────────── + 1│ (2-3)
│ Factor 1 │
│ 10 * TAU - ────────────── │
└ 1000 * EXHDENS ┘

unde:

MWO2 * O2W AWO AWO
Factor 1 = 10^4 * ──────────── - ──── * COW + ──── * NOW +
MVO2 MVCO MVNO (2-4)

2 * AWO 3 * AWO 2 * AWO
+ ─────── * NO2W - ─────── * HCW - ─────── * CW
MVNO2 MVHC AWC

şi

AWO 2 * AWO 2 * AWO
Factor 2 = ALF * ─────── + BET * ─────── + GAM * ─────── (2-5)
2 * AWH AWC AWS



3.3.1. Simplificarea pentru ardere completa:


MWO2
Factor 1(compl.) = 10^4 * ──── * O2W (2-6)
MVO2


3.4. Derivarea dozajului de oxigen pentru arderea incompleta
3.4.1. Aportul de oxigen în g/h este:


GAIRW * TAU * 10 + GFUEL * EPS * 10



3.4.2. Producţia de oxigen în g/h este:


2 * AWO AWO AWO
GO2 + GCO2 * ─────── + GCO * ──── + GNO * ──── +
MWCO2 MWCO MWNO (2-8)

2 * AWO 2 * AWO AWO
+ GNO2 * ─────── + GSO2 * ─────── + GH2O * ─────
MWNO2 MWSO2 MWH2O


bazându-se pe urmãtoarele definiţii şi formule, componentele individuale din gaz sunt calculate în g/h în funcţie de gazele arse de evacuare umede (GC este funinginea în g/h).


MWO2 * 10
GO2 = ────────────── * O2W * GEXHW (2-9)
MVO2 * EXHDENS

MWCO
GCO = ───────────────────── * COW * GEXHW (2-10)
MVCO * EXHDENS * 1000

MWCO
GNO = ───────────────────── * NOW * GEXHW (2-11)
MVNO * EXHDENS * 1000

MWNO2
GNO2 = ────────────────────── * NO2W * GEXHW (2-12)
MVNO2 * EXHDENS * 1000

MWCO2 MWCO2
GCO2 = ─────── * GFUEL * BET * 10 - GCO * ─────── - GHC *
AWC MWCO

MWCO2 MWCO2
* ───── - GC * ─────── (2-13)
MWHC AWC

MWH2O MWH2O
GH2O = ─────── * GFUEL * ALF * 10 - GHC * ───── (2-14)
2 * AWH MWHC

MWSO2
GSO2 = ─────── * GFUEL * GAM * 10 (2-15)
AWS

MWHC
GHC = ───────────────────── * HCW * GEXHW (2-16)
MVHC * EXHDENS * 1000

1
GC = ────────────── * CW * GEXHW (2-17)
EXHDENS * 1000



3.4.3. EXHDENS este calculat folosind formula (2-42) de la 3.6 din aceasta secţiune.


GEXHW
GAIRW * TAU * 10 + GFUEL * EPS * 10 = ────────────── *
10^3 * EXHDENS

MWO2 * O2W * 10^4 AWO * COW AWO * NOW 2 * AWO * NO2W
*( ────────────────── - ───────── + ───────── + ────────────── -
MVO2 MVCO MVNO MVNO2

3 * AWO * HCW 2 * AWO * CW
- ───────────── - ──────────── ) + 10 * GFUEL *
MVHC AWC

ALF * AWO BET * 2 * AWO GAM * 2 * AWO
*( ───────── + ───────────── + ────────────── ) (2-18)
2 * AWH AWC AWS



3.4.4. Prima paranteza este definitã ca Factor 1, cea de-a doua ca Factor 2 [vezi şi formulele (2-4) şi (2-5)].
unde:


GEXHW = GAIRW + GFUEL (2-19)



3.4.5. Masa aerului consumat şi masa gazelor arse de evacuare se pot calcula dupã urmãtoarele formule:


Factor 1
────────────── + 10 * Factor 2 - 10 * EPS
1000 * EXHDENS
GAIRW = GFUEL * ( ───────────────────────────────────────── ) (2-20)
Factor 1
TAU * 10 - ─────────────────
1000 * EXHDENS

şi, respectiv:

Factor 1
────────────── + 10 * Factor 2 - 10 * EPS
1000 * EXHDENS
GEXHW = GFUEL * ( ───────────────────────────────────────── + 1 ) (2-21)
Factor 1
TAU * 10 - ──────────────
1000 * EXHDENS



3.5. Derivarea dozajului de carbon pentru arderea incompleta
3.5.1. Aportul de carbon în g/h:


GFUEL * BET * 10 (2-22)



3.5.2. Producţia de carbon în g/h:


AWC AWC AWC
GCO2 * ───── + GCO * ──── + GHC * ──── + GC (2-23)
MWCO2 MWCO MWHC



3.5.3. Pe baza urmãtoarelor definiţii şi formule, fiecare componenta din gaz este calculatã în g/h în funcţie de gazele arse de evacuare umede (GC este funinginea în g/h).


MWCO2 * 10
GCO2 = ─────────────── * CO2W * GEXHW (2-24)
MVCO2 * EXHDENS


MWCO
GCO = ───────────────────── * COW * GEXHW (2-25)
MVCO * EXHDENS * 1000


MWHC
GHC = ───────────────────── * HCW * GEXHW (2-26)
MVHC * EXHDENS * 1000

1
GC = ────────────── * CW * GEXHW (2-27)
EXHDENS * 1000



3.5.4. Pentru dozare:
Aport de carbon = Producţie de carbon


GEXHW * AWC
GFUEL * BET * 10 = ────────────── *
EXHDENS . 1000
CO2W COW HCW CW
* ( ───── * 10^4 + ──── + ──── + ─── ) (2-28)
MVCO2 MVCO MVHC AWC



3.5.5. Calcularea debitului masic al gazelor arse de evacuare pe baza dozajului de carbon:


GFUEL * BET * EXHDENS * 10^4
GEXHW = ──────────────────────────── *
AWC
1
* ─────────────────────────────────── (2-29)
CO2W * 10^4 COW HCW CW
( ─────────── + ──── + ──── + ─── )
MVCO2 MVCO MVHC AWC



3.6. Calcularea compoziţiei volumetrice a gazelor arse de evacuare şi a densitatii gazelor arse de evacuare pentru arderea incompleta


VCO = COW * 10^-6 * VEXHW (2-30)
VNO = NOW * 10^-6 * VEXHW (2-31)
VNO2 = NO2W * 10^-6 * VEXHW (2-32)
VHC = HCW * 10^-6 * VEXHW (2-33)

GAIRW * NUE * MVH2O GFUEL * ALF * MVH2O
( ─────────────────── + ─────────────────── )
MWH2O 2 * AWH
VH2O = ───────────────────────────────────────────── - VHC (2-34)
100


GAIRW * CO2AIR MVCO2 1
VCO2 = ( ────────────── + GFUEL * BET * ───── ) * ─── - VCO -
1,293 AWC 100

CW * GEXHW MVCO2
- VHC - ────────────── * ─────── (2-35)
EXHDENS * 10^6 AWC


cu CO2AIR = CO(2) - concentratia din aerul de ardere (vol %).


GFUEL AWO 2 * AWO 2 * AWO
TAU2 = ───── * (ALF * ─────── + BET * ─────── + GAM + ───────) (2-36)
GAIRW 2 * AWH AWC AWS


GAIRW * (T - TAU2) MVO2
VO2 = ────────────────── * ──── + (3/2) * VHC + (1/2) * VCO -
100 MWO2

CW * GEXHW MVO2 EPS MVO2
- (1/2)* VNO - VNO2 - ────────────── * ──── + ─── * ──── * GFUEL (2-37)
EXHDENS * 10^6 AWC 100 MWO2


MVN2 MVN2
GAIRW * ETA * ──── + GFUEL * DEL * ────
MWN2 MWN2
VN2 = ─────────────────────────────────────── - (1/2) * VNO -
100

- (1/2) * VNO2 (2-38)

MVSO2
GFUEL * GAM * ─────
AWS
VSO2 = ─────────────────── (2-39)
100

VEXHW = VH2O + VCO2 + VO2 + VN2 + VSO2 + VCO + VNO + VNO2 + VHC (2-40)

VEXHD = VEXHW - VH2O (2-41)

EXHDENS = GEXHW/VEXHW (2-42)

KEXH = VEXHD/VEXHW (2-43)



3.7. Programul pentru calcularea debitului masic al gazelor arse de evacuare
3.7.1. Rezultatele ambelor calcule stoichiometrice efectuate pentru evaluarea carbonului şi oxigenului dau compozitia totalã a gazelor arse de evacuare şi debitul masic al gazelor arse de evacuare, inclusiv conţinutul de apa.
3.7.2. Formulele din program se bazeazã în principal pe gazele arse de evacuare umede.
3.7.3. Dacã se mãsoarã concentratiile în stare uscata (O(2) şi CO(2)), se va folosi factorul de corectie de la stare uscata la stare umeda KWEXH (= K(w,r)).
3.7.4. Programul calculeazã debitul masic al gazelor arse de evacuare cu KWEXH cunoscut, precum şi KWEXH cu debitul cunoscut al gazelor arse de evacuare. Dacã nu se cunoaşte niciuna dintre valori, programul ia o valoare preliminarã pentru KWEXH (= K(w,r)) şi se face calculul iterativ pana când ambele valori concorda şi nu mai variaza.
3.7.5. Dacã formula de conservare a masei este utilizata fãrã program, atunci trebuie utilizat urmãtorul factor de corectie de la starea uscata la starea umeda:


100
K(w,r,3) = ( ────────────────────────────────────────────── ) (2-44)
ALF * MVH2O * AWC * (CO2D)
────────────────────────── + NUE * 1,608 + 100
BET * MVCO2 * 2 * AWH



3.7.6. Aceeaşi formula sub alta forma:


100
K(w,r,3) = ( ──────────────────────────────────────── ) (2-44a)
ALF * 5,995 * (CO2D)
──────────────────── + NUE * 1,608 + 100
BET



3.7.7. Pentru formula generalã pentru corecţia uscat/umed KWEXH = K(w,r) sunt posibile diferite versiuni.
3.7.8. Formulele (2-44) şi (2-44a), precum şi formula (12) de la 5.12.2.3 din prezentul cod nu sunt absolut exacte, deoarece corecţia pentru apa care rezulta din ardere şi corecţia pentru conţinutul de apa din aerul de admisie nu se insumeaza.
3.7.9. Formula exactã este:


GFUEL * ALF * MWH2O RhoEXH DAC
GFUEL + GAIRD - ─────────────────── * ──────────
200 * AWH Rho H2O
K(w,r,4) = ──────────────────────────────────────────────── (2-45)
Ha * GAIRD RhoEXH DAC
GFUEL + GAIRD + ────────── * ──────────
1000 Rho H2O



unde:
RhoEXH DAC = densitatea gazelor arse de evacuare la arderea cu aer uscat (kg/Ndmc)
Rho H2O = densitatea vaporilor de apa (kg/Ndmc) MW H(2)O/MV H(2)O

3.7.10. O comparatie între formula (12) de la 5.12.2.3 din prezentul cod şi formula (2-45) arata foarte mici diferenţe ale factorului K(w,r), asa cum se vede în urmãtoarele exemple:


Umiditate Abateri de la factorul K(w,r) [comparativ cu (2-45)]
g/kg %
10,0 0,2
25,0 0,5



3.7.11. Formula redata la (2-45) nu este foarte practica pentru ca în multe cazuri RhoEXH DAC nu este cunoscutã şi pentru ca utilizarea factorului specific de combustibil F FH este exclusa. Prin urmare, trebuie sa fie utilizate formulele mult mai practice (9), (10), (12) şi (13) de la 5.12.2.1 pana la 5.12.3.5 din prezentul cod; erorile rezultate, cu valori mai mici de 0,2% (în cele mai multe cazuri), pot fi neglijate.
3.8. Calcularea factorilor specifici de combustibil FFD şi FFW în cadrul calculului debitului gazelor arse de evacuare


(VEXHD - VAIRD)
FFD = ─────────────── (2-46)
GFUEL

(VEXHW - VAIRW)
FFD = ─────────────── (2-47)
GFUEL



3.8.1. Cu ajutorul urmãtoarelor formule:


VEXHW = VH2O + VCO2 + VO2 + VN2 + VSO2 (2-48)

VEXHD = VCO2 + VO2 + VN2 + VSO2 (2-49)


şi, conform formulelor (2-34), (2-35), (2-37), (2-38) şi (2-39), factorii pot fi dati de formulele (2-50) şi, respectiv, (2-52):


MVH20 MVO2 MVCO2 MVO2
FFW = (ALF/100) * ( ─────── - ─────── ) + (BET/100) * ( ───── - ──── ) +
2 * AWH 4 * AWH AWC AWC

MVSO2 MVO2 MVN2
+ (GAM/100) * ( ───── - ──── ) + (DEL/100) * ( ──── ) +
AWS AWS MWN2

MVO2
+ (EPS/100) * ( ──── ) (2-50)
MWO2



3.8.2. Aceeaşi formula cu numere:


FFW = 0,05557 * ALF - 0,00011 * BET - 0,00017 * GAM +
+ 0,0080055 * DEL + 0,006998 * EPS (2-51)



3.8.3. Formula pentru FFD este foarte asemãnãtoare; singura diferenţa este la coeficientul ALF pentru apa:


MVO2 MVCO2 MVO2
FFD = -(ALF/100) * ( ─────── ) + (BET/100) * ( ───── - ──── ) +
4 * AWH AWC AWC

MVSO2 MVO2 MVN2
+ (GAM/100) * ( ───── - ──── ) + (DEL/100) * ( ──── ) +
AWS AWS MWN2

MVO2
+ (EPS/100) * ( ──── ) (2-52)
MWO2



3.8.4. Aceeaşi formula cu numere:


FFD = - 0,05564 * ALF - 0,00011 * BET - 0,00017 * GAM +
+ 0,0080055 * DEL + 0,006998 * EPS (2-53)



3.9. Derivarea factorului specific pentru combustibilul F(FH)
3.9.1. Se foloseşte la calcularea concentratiei pentru starea umeda pornind de la concentratia pentru starea uscata conform 5.12.2 din acest cod.


conc(umed) = K(w,r) * conc(uscat) (2-54)


Nota: În urmãtoarea derivare, simbolurile pentru variabilele indicate diferã de simbolurile date în abrevieri din cauza denumirilor variabilelor din programul menţionat, de exemplu:


K(w,r) = K(WEXH) = KWEXH



3.9.2. Derivarea factorului FFH considera aerul de admisie uscat, deoarece formula (8) tine cont separat de conţinutul de apa din aerul de admisie.


GFUEL
KWEXH = ( 1 - FFH * ───── ) (2-55)
GAIRD
şi unde:
conc(umed) * VEXHW = conc(uscat) * VEXHD (2-56)

(Egalitatea între volume)
VEXHD VEXHW - VH2O
KWEXH = ───── = ──────────── =
VEXHW VEXHW

GH2O
──── * EXHDENS
VH2O 1000
= 1 - ───── = 1 - ─────────────── (2-57)
VEXHW MWH2O
───── * GEXHW
MVH2O
şi unde:
MWH2O
GH2O = ─────── * GFUEL * ALF * 10 (2-58)
2 * AWH
şi:
GEXHW = GAIRW + GFUEL (2-59)

GFUEL * ALF * EXHDENS * MVH2O
KEXHW = 1 - ───────────────────────────── =
200 * AWH * (GAIRW + GFUEL)

GFUEL * ALF * EXHDENS * MVH2O
= 1 - ────────────────────────────── (2-60)
GFUEL
GAIRW * 200 * AWH *(1 + ─────)
GAIRW

ALF * EXHDENS * MVH20
F(FH) = FFH = ───────────────────────── (2-61)
GFUEL
200 * AWH * ( 1 + ───── )
GAIRW



3.9.3. Aceasta formula universala, aplicabilã tuturor combustibililor (cu densitatea gazelor arse de evacuare cunoscutã), poate fi simplificata pentru combustibilii diesel astfel:


1
F(FH) = ALF * 0,1448 * ───────── (2-62)
GFUEL
1 + ─────
GAIRW



APENDICE 7

LISTA DE VERIFICARE PENTRU METODA DE VERIFICARE A
PARAMETRILOR MOTORULUI
(Se referã la 6.2.3.5 din Codul tehnic NO(x))

1. Pentru unii dintre parametrii prezentaţi mai jos, exista mai multe posibilitãţi de verificare. În astfel de cazuri, oricare dintre metodele menţionate mai jos sau o combinatie a acestora poate fi suficienta pentru a arata conformitatea. Cu aprobarea Administraţiei, operatorul navei, cu sprijinul producãtorului motorului, poate alege metoda de utilizat.
1. parametrul "reglajul injectiei"
1. poziţia camei de combustibil (came individuale sau arborele cu came, dacã aceste came nu sunt reglabile)
- optional (depinde de construcţie): poziţia legãturii între cama şi actionarea pompei
- optional pentru pompe cu manson gradat: indexul VIT şi poziţia camei sau poziţia capului cilindrului; sau
- alt tip de manson gradat
2. începerea alimentarii cu combustibil pentru anumite poziţii ale cremalierei (mãsurarea presiunii dinamice)
3. deschiderea supapei de injecţie pentru anumite puncte de încãrcare, de exemplu, utilizarea unui senzor Hall sau a unui inregistrator de acceleratie
4. valori de operare dependente de sarcina pentru presiunea aerului de suprlimentare, presiunea maxima de ardere, temperatura aerului de suprlimentare, temperatura gazelor arse de evacuare în comparatie cu graficele ce arata corelarea cu NO(x). Suplimentar, trebuie sa se asigure ca raportul de compresie corespunde valorii iniţiale de certificare (vezi 1.7)
Nota: Pentru evaluarea reglajului efectiv, este necesar sa se cunoascã limitele admisibile ale emisiilor, sa fie vazute graficele ce arata influenta reglajului privind NO(x), funcţie de rezultatele mãsurãtorilor de NO(x) de la încercarea pe stand.
2. parametrul "injector"
1. specificaţie şi numãr de identificare a componentei
3. parametrul "pompa de injecţie"
1. numãr de identificare a componentei (care specifica construcţia plonjorului şi capului cilindrului)
4. parametrul "cama de combustibil"
1. numãr de identificare a componentei (care specifica forma)
2. începerea şi terminarea alimentarii cu combustibil pentru o anumitã poziţie a cremalierei (mãsurarea presiunii dinamice)
5. parametrul "presiune de injecţie"
1. numai pentru instalaţiile normale cu ţevi: presiune dependenta de încãrcarea instalaţiei, graficul care arata corelarea cu NO(x)
6. parametrul "camera de ardere"
1. numerele de identificare a componentelor pentru chiulasa şi capul de piston
7. parametrul "raportul de compresie"
1. verificarea tolerantei efective
2. verificarea jocului la biele şi bielete
8. parametrul "tip şi construcţia turbosuflantei"
1. model şi specificaţie (numerele de identificare)
2. presiunea aerului de suprlimentare în funcţie de sarcina, graficul care arata corelarea cu NO(x)
9. parametrul "racitorul de aer de suprlimentare, preincalzitorul de aer de suprlimentare"
1. model şi specificaţie
2. temperatura aerului de suprlimentare în funcţie de sarcina, corectatã la condiţiile de referinta, graficul care arata corelarea cu NO(x)
10. parametrul "reglajul supapelor" (doar pentru motoare în 4 timpi cu închiderea supapei de admisie înaintea BDC)
1. poziţia camei
2. verificarea reglajului
11. parametrul "injecţie de apa" (pentru evaluare: graficul care arata influenta asupra NO(x))
1. consumul de apa în funcţie de sarcina (control)
12. parametrul "combustibil emulsionat" (pentru evaluare: graficul care arata influenta asupra NO(x))
1. poziţia cremalierei în funcţie de sarcina (control)
2. consumul de apa în funcţie de sarcina (control)
13. parametrul "recircularea gazelor arse de evacuare" (pentru evaluare: graficul care arata influenta asupra NO(x))
1. debitul masic al gazelor arse de evacuare recirculate în funcţie de sarcina (control)
2. concentratia de CO 2 din amestecul de aer curat şi gaze arse de evacuare recirculate, şi anume, din aerul de baleiaj (control)
3. concentraţie de O 2 din aerul de baleiaj (control)
14. parametrul "reducere catalitica selectiva" (SCR)
1. debitul masic al agentului de reducere în funcţie de sarcina (control) şi verificãrile periodice locale privind concentratiile de NO x dupã SCR (pentru evaluare, graficul care arata influenta asupra NO(x))
2. Pentru motoarele cu reducere catalitica selectiva (SCR) fãrã sistem de reglaj cu cale inversa (feed-back), masuratoarea opţionalã de NO(x) (verificãri periodice locale sau control) este utila pentru a arata ca eficienta SCR mai corespunde încã condiţiilor care existau înainte de momentul certificãrii, indiferent dacã condiţiile ambiante sau calitatea combustibilului duc la emisii brute diferite.

ANEXA 2
REZOLUŢIA MEPC.132(53),
adoptatã la 22 iulie 2005

AMENDAMENTE LA ANEXA PROTOCOLULUI DIN 1997
PRIVIND AMENDAREA CONVENŢIEI INTERNAŢIONALE DIN 1973
PENTRU PREVENIREA POLUARII DE CĂTRE NAVE, ASA CUM A FOST
MODIFICATĂ PRIN PROTOCOLUL DIN 1978 REFERITOR LA ACEASTA
(Amendamente la Anexa VI la MARPOL şi la Codul tehnic NO(x))

Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin,
amintind articolul 38(a) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale, referitor la funcţiile Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin (Comitetul), conferite acestuia prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluarii marine,
luând nota de articolul 16 al Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave (denumita în continuare Convenţia din 1973), articolul VI al Protocolului din 1978 referitor la Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave (denumit în continuare Protocolul din 1978) şi articolul 4 al Protocolului din 1997 (denumit în continuare Protocolul din 1997) cu privire la amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave, asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, care specifica împreunã procedura de amendare a Protocolului din 1997 şi conferã organismului competent al Organizaţiei funcţia de examinare şi adoptare a amendamentelor la Convenţia din 1973, asa cum a fost modificatã prin protocoalele din 1978 şi 1997,
luând nota de asemenea de faptul ca, prin Protocolul din 1997, Anexa VI, intitulata "Reguli privind prevenirea poluarii atmosferei de cãtre nave" se adauga la Convenţia din 1973 (denumita în continuare Anexa VI),
luând nota în plus ca regula 2(5) din Anexa VI specifica procedura de amendare a Codului tehnic NO(x),
analizând amendamentele propuse la Anexa VI şi Codul tehnic NO(x),
1. adopta, în conformitate cu articolul 16(2)(d) al Convenţiei din 1973, amendamentele la Anexa VI şi Codul tehnic NO(x), al cãror text este prezentat în anexa la prezenta rezoluţie;
2. stabileşte, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) al Convenţiei din 1973, ca amendamentele se considera ca fiind acceptate la 22 mai 2006, cu excepţia cazului în care înainte de aceasta data cel puţin o treime din pãrţi sau pãrţile ale cãror flote comerciale reprezintã în total nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat Organizaţiei obiectiunile lor la aceste amendamente;
3. invita pãrţile sa noteze ca, în conformitate cu articolul 16(2)(g)(ii) al Convenţiei din 1973, amendamentele menţionate vor intra în vigoare la 22 noiembrie 2006, dupã acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
4. solicita secretarului general, în conformitate cu articolul 16(2)(e) al Convenţiei din 1973, sa transmitã tututor pãrţilor la Convenţia din 1973, asa cum a fost modificatã prin protocoalele din 1978 şi 1997, copii certificate ale prezentei rezoluţii şi textul amendamentelor conţinut în anexa;
5. solicita în plus secretarului general sa transmitã tuturor membrilor Organizaţiei care nu sunt pãrţi la Convenţia din 1973 copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale anexei sale; şi
6. invita pãrţile sa aibã în vedere aplicarea, cat mai curând posibil, a amendamentelor mai sus menţionate la Anexa VI la MARPOL în legatura cu Sistemul armonizat de inspectare şi certificare (HSSC) la navele autorizate sa arboreze pavilionul lor, înaintea datei la care este prevãzutã intrarea în vigoare a amendamentelor, şi invita alte pãrţi sa accepte certificatele emise conform HSSC pentru Anexa VI la MARPOL.

ANEXA
la Rezoluţia MEPC 132(53)

AMENDAMENTE LA ANEXA VI LA MARPOL ŞI LA CODUL TEHNIC NO(x)

A. Amendamente la Anexa VI la MARPOL
Regula 2
1. Urmãtorul nou paragraf 14 se adauga dupã paragraful 13 existent:
"(14) Data de aniversare înseamnã ziua şi luna din fiecare an care vor corespunde datei de expirare a Certificatului internaţional de prevenire a poluarii atmosferei."
Regula 5
2. Titlul existent se înlocuieşte dupã cum urmeazã:
"Inspecţii"
3. Regula 5 existenta se înlocuieşte cu urmãtoarea:
"(1) Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400 şi toate instalaţiile de foraj şi alte platforme fixe sau plutitoare trebuie sa fie supuse inspectiilor menţionate mai jos:
(a) unei inspecţii iniţiale înaintea punerii navei în funcţiune sau înainte ca certificatul cerut de regula 6 a prezentei anexe sa-i fie emis pentru prima data. Aceasta inspecţie se va efectua astfel încât sa se asigure ca echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajãrile şi materialele îndeplinesc în totalitate prevederile aplicabile ale prezentei anexe;
(b) unei inspecţii de reinnoire la intervalele specificate de cãtre Administraţie, dar nedepasind cinci ani, cu excepţia cazului în care se aplica regula 9(2), 9(5), 9(6) sau 9(7) a prezentei anexe. Inspectiile de reinnoire trebuie sa fie astfel încât sa se asigure ca echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajãrile şi materialele îndeplinesc în totalitate prevederile aplicabile ale prezentei anexe;
(c) unei inspecţii intermediare în decurs de trei luni înainte sau dupã a doua data de aniversare ori în decurs de trei luni înainte sau dupã a treia data de aniversare corespunzãtoare datei din certificat, care va lua locul uneia dintre inspectiile anuale specificate în paragraful (1)(d) din prezenta regula. Inspecţia intermediara trebuie sa fie efectuatã astfel încât sa se asigure ca echipamentul şi amenajãrile îndeplinesc în totalitate prevederile prezentei anexe şi sunt în stare buna de funcţionare. Aceste inspecţii intermediare trebuie sa fie confirmate în certificatul emis în baza regulii 6 sau 7 a prezentei anexe;
(d) unei inspecţii anuale în decurs de trei luni înainte sau dupã fiecare data de aniversare corespunzãtoare datei din certificat, care include o inspecţie generalã a echipamentelor, sistemelor, instalaţiilor, amenajãrilor şi materialelor menţionate la paragraful (1)(a) din prezenta regula, în scopul verificãrii ca acestea au fost întreţinute în conformitate cu paragraful (4) din prezenta regula şi ca ele se menţin într-o stare corespunzãtoare pentru serviciul cãruia nava îi este destinatã. Aceste inspecţii anuale trebuie sa fie confirmate în certificatul emis conform regulii 6 sau 7 a prezentei anexe; şi
(e) unei inspecţii suplimentare, generalã sau parţialã, în funcţie de circumstanţe, efectuatã dupã o reparatie care rezulta din investigaţiile prevãzute la paragraful (4) din prezenta regula sau ori de câte ori se efectueazã orice fel de reparaţii sau reinnoiri importante. Inspecţia se va efectua astfel încât sa se asigure ca reparaţiile necesare sau reinnoirile au fost efectiv efectuate, ca materialele şi execuţia acestor reparaţii sau reinnoiri sunt corespunzãtoare din toate punctele de vedere şi ca nava corespunde sub toate aspectele cerinţelor prezentei anexe.
(2) În ceea ce priveşte navele cu un tonaj brut mai mic de 400, Administraţia poate stabili mãsurile corespunzãtoare pentru a se asigura ca prevederile aplicabile ale prezentei anexe sunt respectate.
(3) (a) Inspectiile la nave, în legatura cu aplicarea prevederilor prezentei anexe, trebuie sa fie efectuate de cãtre functionarii Administraţiei. Cu toate acestea, Administraţia poate incredinta efectuarea inspectiilor fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de cãtre ea. Aceste organizaţii trebuie sa corespundã liniilor directoare adoptate de cãtre Organizaţie 1).
_____________
1) Se face referire la Liniile directoare privind autorizarea organizaţiilor ce acţioneazã în numele Administraţiei, adoptate de cãtre Organizaţie prin Rezoluţia A.739(18), şi la Specificaţiile privind funcţiile de inspectare şi certificare a organizaţiilor recunoscute ce acţioneazã în numele Administraţiei, adoptate de cãtre Organizaţie prin Rezoluţia A.789(19).

(b) Inspecţia la motoare şi echipamente, efectuatã în vederea asigurãrii conformitatii cu prevederile regulii 13 a prezentei anexe, trebuie sa se facã în conformitate cu Codul tehnic NO(x).
(c) Dacã un inspector numit sau o organizaţie recunoscuta stabileşte ca starea echipamentelor nu corespunde în mod substanţial cu caracteristicile din certificat, inspectorul sau organizaţia trebuie sa se asigure ca a fost luatã mãsura corectiva şi trebuie sa informeze Administraţia în timp util. Dacã aceste mãsuri corective nu sunt luate, certificatul va trebui sa fie retras de cãtre Administraţie. Dacã nava se afla într-un port al altei pãrţi, autoritãţile respective ale statului portului trebuie sa fie, de asemenea, informate imediat. Atunci când un funcţionar al Administraţiei, un inspector numit sau o organizaţie recunoscuta a informat autoritãţile respective ale statului portului, guvernul statului portului respectiv trebuie sa acorde funcţionarului, inspectorului sau organizaţiei respective orice asistenta necesarã pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, în virtutea prezentei reguli.
(d) În fiecare caz, Administraţia interesatã trebuie sa garanteze pe deplin efectuarea completa şi eficienta a inspecţiei şi trebuie sa se angajeze în luarea mãsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.
(4) (a) Echipamentul trebuie sa fie menţinut într-o stare corespunzãtoare prevederilor prezentei anexe şi nu trebuie sa fie facuta nicio modificare la echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajãrile sau materialele care au fãcut obiectul inspecţiei, fãrã aprobarea expresã a Administraţiei. Se permite înlocuirea directa a acestui echipament şi a instalaţiilor sale cu un echipament şi instalaţii care sunt conforme cu prevederile prezentei anexe.
(b) Ori de câte ori survine un accident la o nava sau se constata un defect care afecteazã în mod substanţial eficacitatea sau integritatea echipamentului ei prevãzut în prezenta anexa, comandantul sau proprietarul navei trebuie sa raporteze, cat mai curând posibil, Administraţiei, unui inspector numit sau unei organizaţii recunoscute care are sarcina de a emite certificatul respectiv."

Regula 6
4. Titlul existent se înlocuieşte cu urmãtorul:
"Emiterea sau confirmarea certificatului"
5. Regula 6 existenta se înlocuieşte cu urmãtoarea:
"(1) Un certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei trebuie sa fie emis dupã o inspecţie iniţialã sau de reinnoire efectuatã conform prevederilor regulii 5 din prezenta anexa:
(a) oricãrei nave cu tonajul brut mai mare sau egal cu 400, angajata în voiaje spre porturi sau terminale din larg aflate sub jurisdicţia altor pãrţi; şi
(b) instalaţiilor de foraj şi platformelor angajate în voiaje în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia altor pãrţi la Protocolul din 1997.
(2) Navelor construite înainte de data intrãrii în vigoare a Protocolului din 1997 trebuie sa li se emita un certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei în conformitate cu paragraful (1) al prezentei reguli, nu mai târziu de prima andocare planificata dupã intrarea în vigoare a Protocolului din 1997, dar în niciun caz mai târziu de 3 ani dupã intrarea în vigoare a Protocolului din 1997.
(3) Un astfel de certificat trebuie emis fie de Administraţie, fie de orice persoana sau organizaţie autorizata în acest scop de cãtre ea. În toate cazurile, Administraţia isi asuma intreaga responsabilitate pentru certificat."

Regula 7
6. Titlul existent se înlocuieşte cu urmãtorul:
"Emiterea sau confirmarea unui certificat de cãtre alt guvern"
7. Regula 7 existenta se înlocuieşte cu urmãtoarea:
"(1) Guvernul unei pãrţi la Protocolul din 1997 poate, la cererea Administraţiei, sa determine inspectarea unei nave şi, dacã apreciazã ca prevederile acestei anexe sunt respectate, sa emita navei sau sa autorizeze emiterea unui certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei şi, dupã caz, sa confirme sau sa autorizeze confirmarea acestui certificat al navei conform prezentei anexe.
(2) O copie a certificatului şi o copie a raportului de inspecţie trebuie transmise cat mai curând posibil Administraţiei solicitante.
(3) Un certificat emis în acest mod trebuie sa conţinã o menţiune în sensul ca a fost emis la cererea Administraţiei şi el are aceeaşi valoare şi este recunoscut în aceleaşi condiţii ca un certificat emis conform regulii 6 a prezentei anexe.
(4) Niciun certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei nu trebuie sa fie emis unei nave care este autorizata sa arboreze pavilionul unui stat care nu este parte la Protocolul din 1997."

Regula 8
8. Regula 8 existenta se înlocuieşte cu urmãtoarea:
"Certificatul internaţional de prevenire a poluarii atmosferei trebuie sa fie redactat în forma corespunzãtoare modelului prezentat în apendicele I al prezentei anexe şi sa fie scris cel puţin în limbile engleza, franceza sau spaniola. Dacã se utilizeazã şi limba oficialã a tarii care îl emite, aceasta va prevala în cazul unui litigiu sau al unui dezacord."

Regula 9
9. Regula 9 existenta se înlocuieşte cu urmãtoarea:
"(1) Un certificat internaţional de prevenire a poluarii atmosferei trebuie sa fie emis pentru o perioada specificatã de cãtre Administraţie, care nu va depãşi cinci ani.
(2) (a) În pofida cerinţelor paragrafului (1) din prezenta regula, dacã inspecţia de reinnoire se efectueazã în decurs de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil începând cu data efectuãrii inspecţiei de reinnoire pana la o data care nu depãşeşte cinci ani de la data expirãrii certificatului existent.
(b) Dacã inspecţia de reinnoire este finalizatã dupã data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data efectuãrii inspecţiei de reinnoire pana la o data care nu depãşeşte cinci ani de la data expirãrii certificatului existent.
(c) Dacã inspecţia de reinnoire este finalizatã la mai mult de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data efectuãrii inspecţiei de reinnoire pana la o data care nu depãşeşte cinci ani de la data efectuãrii inspecţiei de reinnoire.
(3) Dacã un certificat este emis pe o perioada mai mica de cinci ani, Administraţia poate extinde valabilitatea certificatului dupã data de expirare, cu perioada maxima specificatã în paragraful (1) din prezenta regula, cu condiţia ca inspectiile, menţionate în regulile 5(1)(c) şi 5(1)(d) din prezenta anexa, aplicabile atunci când un certificat se emite pe o perioada de cinci ani, sa se efectueze dupã caz.
(4) Dacã s-a efectuat o inspecţie de reinnoire şi un certificat nou nu s-a putut emite sau lasa la bordul navei înaintea datei de expirare a certificatului existent, persoana sau organizaţia autorizata de cãtre Administraţie poate confirma certificatul existent şi acest certificat trebuie sa fie acceptat ca valabil pe o perioada ulterioara care nu va depãşi cinci luni de la data expirãrii.
(5) Dacã o nava, în momentul în care un certificat expira, nu se afla într-un port în care sa fie inspectata, Administraţia poate prelungi perioada de valabilitate a certificatului, dar aceasta prelungire trebuie sa fie acordatã numai în scopul permiterii navei sa-şi continue voiajul spre portul în care va fi inspectata şi numai în cazurile în care aceasta mãsura pare oportuna şi rezonabila. Niciun certificat nu va fi prelungit pe o perioada mai mare de trei luni, iar o nava cãreia i se acorda o prelungire nu trebuie ca, în baza acestei prelungiri, sa fie indreptatita în momentul în care soseste în portul în care va fi inspectata sa pãrãseascã acel port fãrã a avea un nou certificat. Dacã inspecţia de reinnoire se efectueazã, noul certificat trebuie sa fie valabil pana la o data care nu depãşeşte cinci ani de la data expirãrii certificatului existent înainte ca prelungirea sa fi fost acordatã.
(6) Un certificat emis unei nave angajate în voiaje scurte, care nu a fost prelungit conform prevederilor mai sus menţionate din prezenta regula, poate fi prelungit de cãtre Administraţie pe o perioada de graţie de pana la o luna de la data expirãrii indicatã în certificat. Dacã inspecţia de reinnoire este efectuatã, noul certificat trebuie sa fie valabil pana la o data care nu depãşeşte cinci ani de la data expirãrii certificatului existent înainte ca prelungirea sa fi fost acordatã.
(7) În cazuri speciale, stabilite de cãtre Administraţie, valabilitatea certificatului nou poate sa nu înceapã la data expirãrii certificatului existent, asa cum se prevede la paragrafele 2(b), 5 sau 6 din prezenta regula. În aceste cazuri speciale, noul certificat trebuie sa fie valabil pana la o data care nu depãşeşte cinci ani de la data efectuãrii inspecţiei de reinnoire.
(8) Dacã o inspecţie anuala sau intermediara se efectueazã înaintea perioadei specificate în regula 5 din prezenta anexa, atunci:
(a) data de aniversare indicatã în certificat trebuie sa fie modificatã odatã cu confirmarea la o data care nu trebuie sa depãşeascã trei luni fata de data la care s-a efectuat inspecţia;
(b) urmãtoarea inspecţie anuala sau intermediara prevãzutã conform regulii 5 din prezenta anexa trebuie sa fie efectuatã la intervalele prevãzute de aceasta regula utilizând noua data de aniversare;
(c) data de expirare poate rãmâne neschimbata cu condiţia ca una sau mai multe inspecţii anuale sau intermediare, dupã caz, sa fie efectuate astfel încât intervalele maxime dintre inspecţii prevãzute de regula 5 din prezenta anexa sa nu fie depasite.
(9) Un certificat emis conform regulii 6 sau 7 din prezenta anexa va inceta sa fie valabil în oricare dintre urmãtoarele cazuri:
(a) dacã inspectiile relevante nu sunt efectuate în perioadele prevãzute conform regulii 5(1) din prezenta anexa;
(b) dacã certificatul nu este confirmat asa cum se prevede în regula 5(1)(c) sau 5(1)(d) din prezenta anexa;
(c) la transferul navei sub pavilionul altui stat. Un certificat nou se va emite numai atunci când guvernul emitent al noului certificat este complet edificat asupra faptului ca nava corespunde cerinţelor din regula 5(4) din prezenta anexa. În cazul unui transfer efectuat între pãrţi, dacã solicitarea s-a fãcut în decurs de trei luni dupã ce a avut loc transferul, guvernul partii al cãrui pavilion nava a fost autorizata anterior sa-l arboreze trebuie, cat de curând posibil, sa transmitã Administraţiei copii ale certificatului existent la nava înaintea efectuãrii transferului şi, dacã este posibil, copii ale rapoartelor de inspecţie relevante."

Regula 14
10. Urmãtoarele cuvinte se adauga la regula 14(3)(a) înaintea cuvantului "şi":
",zona Marii Nordului, asa cum a fost definitã în regula 5(1)(f) din Anexa V;".

Apendice I - Model de Certificat IAPP
11. Apendicele I existent "Model de Certificat IAPP" se înlocuieşte cu urmãtorul:


"CERTIFICAT INTERNAŢIONAL DE PREVENIRE A POLUARII ATMOSFEREI

Emis în conformitate cu prevederile Protocolului din 1997 privind amendarea
Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de cãtre nave,
asa cum a fost modificatã prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta şi asa
cum a fost modificatã prin Rezoluţia MEPC.132(53) (denumita în continuare
Convenţie), sub autoritatea Guvernului:
..............................................................................
(denumirea oficialã completa a tarii)
de cãtre .....................................................................
(titlul oficial complet al persoanei competente sau organizaţiei
autorizate în conformitate cu prevederile Convenţiei)

Caracteristicile navei 1):
Numele navei ..............................................................
Numãrul sau literele distinctive ..........................................
Portul de înmatriculare ...................................................
Tonajul brut ..............................................................
Numãrul IMO 2) ............................................................
Tipul de nava: nava-cisterna
nava de alt tip decât nava-cisterna

SE CERTIFICA PRIN PREZENTUL:
1. ca nava a fost inspectata conform regulii 5 din Anexa VI la Convenţie; şi
2. ca în urma acestei inspecţii s-a constatat ca echipamentul, sistemele,
instalaţiile, amenajãrile şi materialele îndeplinesc în totalitate
prevederile aplicabile din Anexa VI la Convenţie.

Data finalizarii inspecţiei în baza cãreia a fost emis acest certificat:
..........zz/ll/an

Prezentul certificat este valabil pana la ...........3) , sub rezerva
inspectiilor prevãzute la regula 5 din Anexa VI la Convenţie.

Emis la ...................................................................
(locul emiterii certificatului)

.............. ......................................................
(data emiterii) (semnatura persoanei oficiale legal autorizata
sa emita certificatul)

(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)


_____________
1) Ca varianta, caracteristicile navei se pot trece orizontal, în casute.
2) În conformitate cu Schema cu numerele IMO de identificare a navelor, adoptatã de cãtre Organizaţie prin Rezoluţia A.600(15).
3) Se indica data de expirare stabilitã de cãtre Administraţie în conformitate cu regula 9(1) din Anexa VI la Convenţie. Ziua şi luna acestei date corespund datei de aniversare, asa cum s-a definit în regula 2(14) din Anexa VI la Convenţie, în afarã de cazul în care aceasta data a fost modificatã în conformitate cu regula 9(8) din Anexa VI la Convenţie.



CONFIRMAREA INSPECTIILOR ANUALE ŞI INTERMEDIARE

SE CERTIFICA PRIN PREZENTUL ca, în urma inspecţiei prevãzute de regula 5
din Anexa VI la Convenţie, s-a constatat ca nava îndeplineşte prevederile
relevante ale Convenţiei:

Inspecţia anuala: Semnat: .....................................
(semnatura persoanei oficiale legal autorizata)

Locul: ......................................
Data: .......................................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)

Inspecţia anuala/intermediara*): Semnat: .............................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ..............................
Data: ...............................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)

Inspecţia anuala/intermediara*): Semnat: .............................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ..............................
Data: ...............................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)

Inspecţia anuala: Semnat: .............................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ..............................
Data: ...............................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)


_____________
*) Se elimina, dupã caz.



INSPECŢIA ANUALA/INTERMEDIARA ÎN CONFORMITATE CU REGULA 9(8)(C)

SE CERTIFICA PRIN PREZENTUL ca, în urma inspecţiei anuale/intermediare*)
efectuate în conformitate cu regula 9(8)(c) din Anexa VI la Convenţie, s-a
constatat ca nava îndeplineşte prevederile relevante ale Convenţiei:

Semnat: .................................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ..................................
Data: ...................................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)


_____________
*) Se elimina dupã caz.



CONFIRMAREA PENTRU PRELUNGIREA CERTIFICATULUI DACĂ ACESTA ESTE VALABIL
PE O PERIOADA MAI MICA DE 5 ANI, ÎN CAZUL APLICĂRII REGULII 9(3)

Nava corespunde prevederilor relevante din Convenţie şi prezentul
certificat trebuie, conform regulii 9(3) din Anexa VI la Convenţie, sa fie
acceptat ca valabil pana la ....................

Semnat: ..............................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ...............................
Data: ................................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)




CONFIRMAREA ÎN CAZUL FINALIZARII INSPECŢIEI DE REINNOIRE
ŞI AL APLICĂRII REGULII 9(4)

Nava corespunde prevederilor relevante din Convenţie şi prezentul
certificat trebuie, conform regulii 9(4) din Anexa VI la Convenţie, sa fie
acceptat ca valabil pana la ....................

Semnat: .................................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ..................................
Data: ...................................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)





CONFIRMAREA PENTRU PRELUNGIREA VALABILITĂŢII CERTIFICATULUI
PANA LA SOSIREA NAVEI ÎN PORTUL DE EFECTUARE A INSPECŢIEI SAU PRELUNGIREA
PE O PERIOADA DE GRAŢIE ÎN CAZUL APLICĂRII REGULII 9(5) SAU 9(6)

Acest certificat trebuie, în conformitate cu regula 9(5) sau 9(6)*) din
Anexa VI la Convenţie, sa fie acceptat ca valabil pana la ...................

Semnat: ................................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: .................................
Data: ..................................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)


_____________
*) Se elimina dupã caz.



CONFIRMAREA PENTRU DEVANSAREA DATEI DE ANIVERSARE
ÎN CAZUL APLICĂRII REGULII 9(8)

Conform regulii 9(8) din Anexa VI la Convenţie, noua data de aniversare
este .......................

Semnat: ............................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: .............................
Data: ..............................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)

Conform regulii 9(8) din Anexa VI la Convenţie, noua data de aniversare
este ................
Semnat: ..............................
(semnatura persoanei oficiale
legal autorizata)
Locul: ...............................
Data: ................................
(sigiliul sau ştampila, dupã caz, a autoritãţii)



Supliment la Certificatul internaţional de
prevenire a poluarii atmosferei (IAPP)
FIŞA CONSTRUCfiIEI ŞI ECHIPAMENTULUI

12. Paragraful 2 de la note se înlocuieşte cu urmãtorul:

"2. Fişa trebuie sa fie întocmitã cel puţin în limbile engleza, franceza sau spaniola. Dacã se utilizeazã şi limba oficialã a tarii care o emite, aceasta va prevala în cazul unui litigiu sau al unei divergenţe."

B. Amendament la Codul tehnic NO(x)

1. Urmãtoarele cuvinte se adauga la sfârşitul paragrafului 5.2.1:
"Dacã, din motive tehnice, nu se poate respecta aceasta cerinta, f a trebuie sa se situeze între 0,93 şi 1,07."

APENDICE 1
Model de Certificat internaţional de prevenire a
poluarii atmosferei de cãtre motoare (EIAPP)
Supliment la Certificatul internaţional de
prevenire a poluarii atmosferei de cãtre motoare (EIAPP)

FIŞA CONSTRUCŢIEI, DOSARUL TEHNIC ŞI
MIJLOACELE DE VERIFICARE

2. Paragraful 2 de la note se înlocuieşte cu urmãtoarele:
"2. Fişa trebuie sa fie întocmitã cel puţin în limbile engleza, franceza sau spaniola. Dacã se utilizeazã şi limba oficialã a tarii care o emite, aceasta va prevala în cazul unui litigiu sau al unei divergenţe."

----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016