────────
la norma sanitarã veterinara
────────────────────────────
TERITORIILE
prevãzute de art. 1 din norma sanitarã veterinara
1. Teritoriul Regatului Belgiei
2. Teritoriul Republicii Cehe
3. Teritoriul Regatului Danemarcei, cu excepţia Insulelor Feroe şi a Groenlandei
4. Teritoriul Republicii Federale Germania
5. Teritoriul Republicii Estonia
6. Teritoriul Republicii Elene
7. Teritoriul Regatului Spaniei, cu excepţia insulelor Cerutã şi Melilla
8. Teritoriul Republicii Franceze
9. Teritoriul Republicii Irlanda
10. Teritoriul Republicii Italiene
11. Teritoriul Republicii Cipru
12. Teritoriul Republicii Letonia
13. Teritoriul Republicii Lituania
14. Teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg
15. Teritoriul Republicii Ungare
16. Teritoriul Republicii Malta
17. Teritoriul Regatului Ţãrilor de Jos în Europa
18. Teritoriul Republicii Austria
19. Teritoriul Republicii Polone
20. Teritoriul Republicii Portugheze
21. Teritoriul Republicii Slovenia
22. Teritoriul Republicii Slovace
23. Teritoriul Republicii Finlanda
24. Teritoriul Regatului Suediei
25. Teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
ANEXA 2
────────
la norma sanitarã veterinara
─────────────────────────────
CONDIŢII
de aprobare pentru posturile de inspecţie la frontiera
Pentru a obţine autorizarea recunoscuta de Comisia Europeanã, posturile de inspecţie la frontiera trebuie sa dispunã de:
1. personal necesar pentru controlul documentelor (certificate de sãnãtate publica ori de sãnãtate animala sau orice alt document stabilit de legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala) ce însoţesc produsele;
2. un numãr suficient de medici veterinari şi personal auxiliar special pregãtit pentru a efectua controale privind corespondenta produselor cu documentele de însoţire, controale ale identitãţii, controlul documentelor şi controlul sistematic al fiecãrui transport de produse, în raport cu cantitatea de produse care trec prin posturile de inspecţie la frontiera;
3. personal suficient pentru a recolta şi prelucra probele aleatorii privind loturile de produse prezentate la un post de inspecţie la frontiera dat;
4. clãdiri suficiente, aflate la dispoziţia personalului responsabil de efectuarea controalelor veterinare;
5. clãdiri şi instalaţii corespunzãtoare din punct de vedere igienic pentru efectuarea analizelor de rutina şi recoltarea de probe în concordanta cu prezenta norma sanitarã veterinara;
6. clãdiri şi facilitãţi corespunzãtoare din punct de vedere igienic pentru recoltarea de probe şi prelucrarea acestora pentru controale de rutina prevãzute de legislaţia comunitara (standarde microbiologice);
7. serviciile unui laborator specializat, capabil sa efectueze analize speciale pentru probele ce provin de la acel post;
8. clãdiri şi instalaţii frigorifice pentru depozitarea pãrţilor de loturi prelevate pentru analize şi a produselor a cãror libera circulaţie nu a fost autorizata de cãtre medicul veterinar de la postul de inspecţie şi controale veterinare la frontiera de care este responsabil;
9. echipamente corespunzãtoare pentru schimbul rapid de informaţii, în special cu celelalte posturi de inspecţie şi controale veterinare la frontiera (prin intermediul sistemului computerizat prevãzut la art. 15 din norma sanitarã veterinara aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/2002 sau al proiectului Shift);
10. serviciul unei întreprinderi calificate sa efectueze tratamentul prevãzut în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CEE) nr. 1.774/2002.
ANEXA 3
───────
la norma sanitarã veterinara
─────────────────────────────
CONTROLUL FIZIC AL PRODUSELOR
1. Scopul controlului fizic al produselor de origine animala este acela de a se asigura ca produsele întrunesc în continuare dezideratul menţionat de certificatul sau documentul veterinar: trebuie sa se verifice garanţiile de la origine, certificate de cãtre ţara terta şi care sa dea o siguranta ca transportul ulterior de produse nu a modificat condiţiile originale garantate la plecare. Aceasta se realizeazã prin:
a) examinari organoleptice: miros, culoare, consistenta, gust;
b) teste fizice şi chimice simple: secţionare, decongelare, gatire;
c) teste de laborator pentru depistarea reziduurilor, germenilor patogeni, modificãrilor evidente, precum şi a alterarii prezente.
2. Indiferent de tipul produsului, trebuie efectuate urmãtoarele:
a) un control asupra condiţiilor şi mijloacelor de transport pentru a se identifica, în special, deficientele sau întreruperile în lantul frigorific;
b) greutatea realã a transportului trebuie comparata cu cea din certificatul sau documentul veterinar, prin cantarirea întregului transport, dacã este necesar;
c) verificarea materialelor de ambalare şi a tuturor marcajelor (ştampile, etichete) pentru a se asigura concordanta lor cu legislaţia comunitara;
d) un control al respectãrii temperaturii pentru transportul produselor, cerutã în timpul transportului de legislaţia comunitara;
e) în cazul produselor în vrac, o serie intreaga de ambalaje sau probe trebuie examinate înainte de efectuarea examenului senzorial, fizic şi chimic şi a testelor de laborator.
3. Aceste teste trebuie efectuate pe o serie intreaga de probe prelevate din transportul care poate fi parţial descãrcat, dacã este necesar, pentru a se permite accesul la întregul conţinut al transportului.
4. Examinarea trebuie sa acopere 1% din numãrul obiectelor sau pachetelor dintr-un transport, cu un minim de 2 şi un maxim de 10.
5. Totuşi, în funcţie de produs şi de circumstanţe, autoritãţile veterinare pot impune controale mai extensive.
6. În cazul produselor în vrac, trebuie recoltate cel puţin 10 mostre de produs din diferite pãrţi ale transportului.
7. Atunci când rezultatele testelor de laborator realizate prin sondaj nu sunt imediat disponibile şi nu exista pericol imediat pentru sãnãtatea publica sau sãnãtatea animalelor, lotul poate fi pus în circulaţie. Totuşi, când testele de laborator au fost efectuate în baza unei suspiciuni de neregularitate sau când testele anterioare au avut rezultate pozitive, loturile nu pot fi puse în circulaţie pana când rezultatele testelor sunt negative.
8. Mijloacele de transport pot fi descãrcate în totalitate numai în urmãtoarele cazuri:
a) încãrcarea a fost efectuatã în asa fel încât accesul la întregul lot nu este posibil decât prin descãrcare parţialã;
b) controlul prin sondaj a scos la iveala neregularitãţi;
c) loturile precedente au prezentat neregularitãţi;
d) medicul veterinar oficial suspecteaza neregularitãţi.
9. Odatã ce controlul fizic a fost terminat, autoritatea competenta trebuie sa certifice controlul prin închiderea şi stampilarea oficialã a tuturor ambalajelor deschise şi prin resigilarea tuturor containerelor, cu înscrierea numãrului sigiliului în documentul de trecere a frontierei.
_____________