Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 20.250 din 16 februarie 2023 privind aprobarea Direcţiilor de acţiune pentru implementarea serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice
EMITENT: Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 152 din 22 februarie 2023
Având în vedere Ordinul ministrului cercetării, inovării şi digitalizării nr. 21.364/2022*) privind stabilirea atribuţiilor, responsabilităţilor şi delegarea unor competenţe Secretarilor de Stat, Subsecretarului de Stat, Secretarului General şi Secretarului General Adjunct în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu modificările şi completările ulterioare,
*) Ordinul ministrului cercetării, inovării şi digitalizării nr. 21.364/2022 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
luând în considerare:
- prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/2021;
– prevederile art. 77 alin. (1), art. 77^1 şi 77^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
– Nota de fundamentare privind îndeplinirea prevederilor art. 77 alin. (1), art. 77^1 şi 77^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, referitor la necesitatea aprobării Direcţiilor de acţiune pentru implementarea serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice, înregistrată la Direcţia comunicaţii electronice cu nr. 195 din 26.01.2023,
în temeiul prevederilor art. 12 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul cercetării, inovării şi digitalizării emite prezentul ordin.
ART. 1
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se aprobă Direcţiile de acţiune pentru implementarea serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
Bucureşti, 16 februarie 2023.
Nr. 20.250.
ANEXA 1
DIRECŢIILE DE ACŢIUNE
pentru implementarea serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice
1. Necesitatea implementării serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice
În România, sectorul comunicaţiilor a cunoscut, în ultimii ani, o evoluţie deosebit de dinamică, având ca principală caracteristică ritmul constant de creştere a investiţiilor, pe fundalul unor evoluţii tehnologice spectaculoase.
Comunicaţiile electronice reprezintă astăzi pentru România, ca şi pentru majoritatea statelor lumii, un sector strategic al economiei naţionale. Amploarea investiţiilor atrase, expansiunea rapidă şi, mai ales, capacitatea de a induce un efect multiplicativ de creştere economică, prin potenţialul deosebit de stimulare a dezvoltării altor sectoare, au transformat comunicaţiile electronice, în ultimii douăzeci de ani, într-unul dintre cele mai importante motoare ale economiei, atât la nivelul fiecăruia dintre statele lumii, cât şi la nivel global.
Promovarea intereselor utilizatorilor finali reprezintă un obiectiv specific de importanţă majoră pentru dezvoltarea sectorului comunicaţiilor. Instrumentele la care statul trebuie să recurgă pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple şi complexe, mergând de la impunerea unor obligaţii de transparenţă menite să ajute utilizatorii finali în luarea unei decizii informate până la protejarea acestora în relaţia cu furnizorii prin mecanismele de soluţionare a litigiilor, administrate de autoritatea de reglementare. Totodată, statul trebuie să vegheze la implementarea unor sisteme adecvate de apărare a dreptului la viaţă privată în acest sector, în vederea combaterii ameninţărilor specifice, inerente utilizării noilor tehnologii de
comunicaţie, precum şi la asigurarea integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale speciale trebuie să constituie o prioritate, în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale.
În centrul oricărui program de acţiuni destinat promovării intereselor utilizatorilor finali trebuie să se afle însă definirea şi implementarea unei politici publice, însoţită de măsuri strategice pentru definirea caracteristicilor implementării unui serviciu universal eficient şi coerent. Accesul la un set minim de servicii de comunicaţii electronice este considerat esenţial pentru integrarea utilizatorilor în comunitate şi, în sens mai larg, în societatea informaţională. Serviciile de comunicaţii electronice depăşesc latura personală şi de afaceri a comunicării, constituind un instrument esenţial pentru furnizarea către public a tuturor tipurilor de informaţii, bunuri şi servicii, atât de către sectorul public (servicii sociale, de învăţământ sau medicale, de exemplu), cât şi de către sectorul privat (serviciile societăţii informaţionale).
Cei care nu au acces la servicii de comunicaţii electronice riscă să fie marginalizaţi în societatea secolului XXI.
La rândul lui, conceptul de serviciu universal trebuie să evolueze odată cu progresele tehnologice şi cu evoluţia pieţei şi a cererii utilizatorilor, fiind văzut ca o plasă de siguranţă menită să garanteze faptul că cel puţin un set de servicii minime este disponibil pentru toţi, la un preţ accesibil, în cazul în care un risc de excluziune socială generat de lipsa unui astfel de acces îi împiedică pe cetăţeni să participe pe deplin la societate din punct de vedere social şi economic.
Totodată, „tehnologiile digitale pot contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Pactului ecologic european (Green Deal). Adoptarea soluţiilor digitale şi utilizarea datelor vor contribui la tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară şi mai rezilientă. Înlocuirea călătoriilor de afaceri cu videoconferinţe reduce emisiile, în timp ce tehnologiile digitale permit procese mai ecologice în agricultură, energie, clădiri, industrie sau planificare urbană şi servicii, contribuind astfel la obiectivul propus de Europa de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi la o mai bună protecţie a mediului nostru“.^1
^1 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor COM (2021) 118 Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital.
2. Cadrul legal
La nivel european, comunicaţiile electronice sunt reglementate prin Directiva (UE) 2018/1.972 a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice, transpusă în legislaţia naţională în principal prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare OUG nr. 111/2011), cele mai recente amendamente ale acestui act normativ fiind aduse de Legea nr. 198/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.
OUG nr. 111/2011 este aşadar actul normativ ce stabileşte cadrul de reglementare primar în domeniul comunicaţiilor electronice în România. Prezentul document are în vedere prevederile cap. VI - Serviciul universal din OUG nr. 111/2011.
Printre elementele de noutate aduse de noul cadru de reglementare se numără revizuirea scopului serviciului universal prin eliminarea unor servicii. Astfel, componentele serviciului universal rămân, potrivit noilor dispoziţii, serviciul funcţional de acces la internet în bandă largă şi serviciile de comunicaţii de voce, privite atât din perspectiva accesibilităţii tarifelor pentru consumatori, cât şi din cea a disponibilităţii la punct fix.
Astfel, art. 76 alin. (1) din OUG nr. 111/2011 stabileşte că „Accesul la serviciul universal reprezintă asigurarea disponibilităţii pentru toţi utilizatorii finali, respectiv a accesibilităţii din punctul de vedere al preţului pentru consumatori, în ceea ce priveşte un set minim de servicii de acces funcţional la internet în bandă largă şi de servicii de comunicaţii de voce, la un nivel determinat de calitate, pe teritoriul naţional, inclusiv la conexiunea aferentă, la punct fix“.
Totodată, conform art. 77 alin. (1) din acelaşi act normativ, ministerul de resort în domeniul comunicaţiilor electronice, respectiv Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (denumit în continuare MCID), „adoptă politica şi strategia privind implementarea serviciului universal, cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii şi nediscriminării“.
În ceea ce priveşte asigurarea accesibilităţii din punctul de vedere al preţului, precizăm că, potrivit art. 77^1 alin. (2) din OUG nr. 111/2011, „(2) În cazul în care stabileşte, luând în considerare condiţiile naţionale, că tarifele cu amănuntul pentru serviciile prevăzute la art. 76 alin. (1) nu sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale, ANCOM poate obliga, prin decizie, furnizorii de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce să ofere acestor consumatori opţiuni tarifare sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale, pentru a se asigura că persoanele cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale au acces la şi utilizează, la tarife accesibile, servicii de acces funcţional la internet în bandă largă şi de comunicaţii de voce cel puţin la punct fix“. Stabilirea categoriilor de persoane care pot beneficia de opţiuni sau pachete tarifare, dar şi a eventualelor măsuri alternative sau complementare de sprijin pentru nevoi de comunicare, precum şi a categoriilor de persoane care pot beneficia de acestea constituie aspecte care trebuie reglementate prin prezentul document de politici publice.
În situaţii excepţionale, în special în cazul în care impunerea obligaţiilor prevăzute mai sus în sarcina tuturor furnizorilor de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce ar constitui o sarcină administrativă sau financiară excesivă pentru stat sau pentru furnizorii de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce, prin decizia Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) se pot impune respectivele obligaţii prin implementarea procedurii de desemnare a unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal.
Potrivit prevederilor art. 77^2 din OUG nr. 111/2011, în ceea ce priveşte asigurarea disponibilităţii serviciilor din sfera serviciului universal, beneficiarii acestor servicii sunt utilizatorii finali, respectiv persoanele fizice sau juridice care nu furnizează reţele publice de comunicaţii electronice sau servicii de comunicaţii electronice destinate publicului. De asemenea, dacă ANCOM va stabili că, pe întreg teritoriul naţional sau în diferite părţi ale acestuia, disponibilitatea la punct fix a serviciului de acces funcţional la internet în bandă largă şi a serviciilor de comunicaţii de voce nu poate fi asigurată în circumstanţe comerciale obişnuite sau prin intermediul altor instrumente de politică publică, cum ar fi, de exemplu, proiectele dezvoltate cu fonduri europene prin politicile de coeziune ale Uniunii Europene, ANCOM poate impune obligaţii de serviciu universal adecvate pentru a da curs tuturor cererilor rezonabile ale utilizatorilor finali privind accesul la serviciile respective în părţile relevante ale teritoriului naţional.
În acest context se impune a fi subliniat faptul că, potrivit considerentului 229 din Directiva (UE) 2018/1.972, „Piaţa deţine un rol major în asigurarea disponibilităţii accesului la internet de bandă largă cu o capacitate în continuă creştere. În zonele în care piaţa nu ar da rezultatele aşteptate, alte instrumente de politică publică de sprijinire a disponibilităţii conexiunilor de acces adecvat la internet de bandă largă par, în principiu, mai eficiente din punctul de vedere al costurilor şi mai puţin susceptibile să genereze denaturări ale pieţei decât obligaţiile de serviciu universal, de exemplu, recurgerea la instrumente financiare cum ar fi cele disponibile în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice şi al Mecanismului pentru interconectarea Europei, utilizarea finanţării publice din fondurile structurale şi de investiţii europene, stabilirea unor obligaţii în materie de acoperire care să însoţească drepturile de utilizare a spectrului de frecvenţe radio pentru a sprijini instalarea reţelelor de bandă largă în zone cu o densitate mai mică a populaţiei şi investiţiile publice în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat“.
Prin urmare, impunerea unor obligaţii de serviciu universal în vederea asigurării disponibilităţii serviciilor din sfera serviciului universal nu ar trebui să constituie un scop în sine, utilizarea mecanismului de serviciu universal fiind subsidiară utilizării altor mecanisme, cu un potenţial de distorsionare a pieţei mai mic decât mecanismul de serviciu universal.
Conform dispoziţiilor art. 77 alin. (1^2) din OUG nr. 111/2011, în ceea ce priveşte serviciile de acces la internet în bandă largă furnizate la punct fix, acestea sunt caracterizate de o conexiune ce oferă acces funcţional la internet, definită pe baza unei liste minime de servicii online ce permit participarea utilizatorilor finali la beneficiile digitalizării.
În ceea ce priveşte viteza maximă de transfer al datelor pentru serviciile prevăzute mai sus, Ordinul ministrului cercetării, inovării şi digitalizării nr. 21.960/2022 pentru stabilirea caracteristicilor serviciului de acces funcţional la internet în bandă largă al persoanelor fizice, prin intermediul unei conexiuni la un punct fix, stabileşte viteza de transfer al datelor necesară pentru descărcare (download) la 100 megabiţi/secundă (Mbps) pentru serviciul universal. În acest sens se au în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (3) din ordinul menţionat anterior, care stabilesc faptul că aceste caracteristici „vor fi avute în vedere şi la implementarea măsurilor privind serviciul universal în domeniul comunicaţiilor electronice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare.“
3. Obiectivele politicii publice privind implementarea serviciului universal
Aşa cum este precizat mai sus, modificările legislative au introdus schimbări importante în ceea ce priveşte definirea serviciilor incluse în sfera serviciului universal. În pas cu schimbările tehnologice ample şi cu extinderea spaţiului de lucru prin regimul de telemuncă, adoptat de tot mai mulţi operatori economici, a devenit imperativă revizuirea cadrului de reglementare în ceea ce priveşte setul minim de servicii incluse în sfera serviciului universal care să asigure o participare egală a tuturor utilizatorilor finali la mediul socioeconomic.
Accesul la aceste resurse este o componentă esenţială în demersurile Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) pentru creşterea gradului de competenţe digitale şi digitalizarea administraţiei publice şi a mediului economic, componente-cheie ale indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) prin care Comisia Europeană monitorizează progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital. Astfel, o administraţie digitală este o administraţie care are în centru nevoile utilizatorului final şi care pune la dispoziţia acestuia resursele statului, reprezentând o schimbare de la paradigma statului centrist cu utilizatorul final în slujba administraţiei publice. De asemenea, un mediu economic digital prioritizează meritocraţia în dauna localizării geografice, creând o valoare economică sporită şi competitivitate într-o piaţă globală din ce în ce mai integrată.
Devin astfel primordiale disponibilitatea şi accesibilitatea serviciilor de acces funcţional la internet în bandă largă complementate cu serviciile de voce, prin conexiunea aferentă, la punct fix.
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat documentul privind Calea către Deceniul Digital^2, un program de politici care instituie un mecanism de monitorizare şi cooperare pentru a atinge obiectivele şi ţintele comune pentru transformarea digitală a Europei până în anul 2030. Acest cadru de guvernanţă se bazează pe un mecanism anual de cooperare care implică Comisia Europeană şi statele membre. Comisia va elabora traiectoriile preconizate ale UE pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care propun, la rândul lor, foi de parcurs strategice naţionale pentru a atinge aceste obiective. În ceea ce priveşte conectivitatea, documentul stabileşte obiectivul de a avea conexiuni care permit acces la reţele de mare capacitate de 1.000 Mbps (conectivitate gigabit) în fiecare gospodărie din Uniunea Europeană la nivelul anului 2030.
^2 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32022D2481&from=EN - Decizia (UE) 2022/2.481 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital.
MCID îşi propune prin intermediul prezentului document să întreprindă paşii necesari în direcţia atingerii acestor deziderate.
3.1. Asigurarea disponibilităţii serviciilor din sfera serviciului universal
În vederea atingerii obiectivelor legate de asigurarea disponibilităţii serviciilor de acces funcţional la internet în bandă largă şi a serviciilor de voce, prin conexiunea aferentă, la punct fix, statele membre au la dispoziţie o serie de pârghii, ca, de exemplu, instrumente de politică publică (scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicaţii, fonduri de coeziune etc.) sau instituirea unui mecanism de serviciu universal.
Astfel, pentru o abordare coerentă şi unitară a problematicii asigurării disponibilităţii serviciilor de acces funcţional la internet în bandă largă şi a serviciilor de voce, prin conexiunea aferentă, la punct fix, se impune o utilizare graduală, etapizată, a acestor pârghii, pentru a asigura o minimă distorsionare a pieţei, precum şi promovarea concurenţei.
Acest principiu reiese, de altfel, şi din dispoziţiile Directivei (UE) 2018/1.972, transpuse prin art. 77^2 din OUG nr. 111/2011, potrivit cărora ANCOM poate impune obligaţii de serviciu universal cu privire la disponibilitatea serviciilor doar dacă stabileşte că aceasta nu poate fi asigurată în circumstanţe comerciale obişnuite sau prin intermediul altor instrumente de politică publică.
La rândul său, aşa cum am precizat la pct. 2, şi Comisia Europeană acordă o importanţă deosebită respectării principiului minimei distorsionări a pieţei şi promovării concurenţei, considerând prioritară utilizarea resurselor puse la dispoziţie prin programele finanţate din fonduri europene în detrimentul mecanismului de serviciu universal care ar putea presupune inclusiv utilizarea unor fonduri colectate de la operatorii prezenţi pe piaţa comunicaţiilor electronice din România pentru finanţarea obligaţiilor de serviciu universal.
Pe cale de consecinţă, MCID va acţiona în vederea limitării posibilelor efecte negative asupra concurenţei, luând în considerare existenţa programelor europene care au în centru creşterea disponibilităţii serviciilor de acces la internet în bandă largă.
Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR)
PNRR presupune implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicaţii prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe^3, printr-o alocare de 94 milioane de euro.
^3 În înţelesul prezentului document, zonele albe sunt zonele neacoperite cu servicii în bandă largă.
Chiar şi în condiţiile menţinerii unei dinamici concurenţiale sănătoase pe termen lung, precum şi a implementării reformelor asumate, piaţa nu poate livra conectivitate în toate localităţile din România, conform obiectivelor UE 2025. Astfel, programul urmăreşte acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix, a aproximativ 945 de localităţi (sate, inclusiv zonele locuite defavorizate, precum cartierele mărginaşe urbane sau rurale neacoperite de servicii de date sau aşezările informale) în care piaţa nu poate livra astfel de servicii prin forţe proprii, la nivel naţional. Din perspectiva implementării Pilonului european al drepturilor sociale, această investiţie urmăreşte să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei privind dimensiunea „conectivitate“ a indicelui economiei şi societăţii digitale în conformitate cu Tabloul de bord social revizuit.
Au fost identificate două măsuri de investiţii prioritare:
1. Prioritate absolută (P1), localităţi rurale complet albe, nedeservite cu reţele fixe, dar în care există cerere latentă şi/sau inductori socioeconomici (şcoală, grădiniţă, dispensar, instituţie publică etc.). Este vorba în principal de localităţi rurale de mici dimensiuni (min. 50 locuitori/20 gospodării), în condiţii geografice deosebite (de exemplu, rural îndepărtat, enclavizat, geografie atipică etc.). Prezenţa în aceste localităţi a unor inductori socioeconomici nedeserviţi de internet reprezintă o mare pierdere de bunăstare socială pentru perspectivele de dezvoltare a respectivei comunităţi, precum şi indicii rezonabile privind relevanţa şi consistenţa cererii de internet de mare viteză (estimare de minimum 200-250 de astfel de localităţi).
2. Prioritate subiacentă (P2), localităţi rurale insuficient deservite cu reţele fixe, în care vitezele nu pot fi îmbunătăţite prin forţele pieţelor şi pe baza angajamentelor rezonabile de investiţii ale operatorilor. (estimare minimum 540-590 de astfel de localităţi).
Nu vor fi eligibile pentru finanţare localităţile pentru care vor exista planuri credibile de dezvoltare a unei reţele fixe de mare viteză în următorii 3 ani.
Din experienţele avute anterior a rezultat că succesul implementării unui proiect de ajutor de stat pentru creşterea gradului de conectivitate depinde foarte mult de implicarea autorităţilor locale care cunosc nevoile comunităţii şi sunt în măsură să înlăture anumite bariere administrative. Prin urmare, localităţile eligibile pentru finanţarea publică se vor stabili în ordinea solicitărilor primite din partea autorităţilor locale care se angajează să parcurgă, în condiţii facile şi cu celeritate, procedurile de autorizare necesare şi să perceapă tarife reduse sau chiar 0 (zero) pentru accesul tuturor operatorilor de comunicaţii electronice pe proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale în cauză.
Vor fi finanţate următoarele:
- infrastructură pasivă (stâlpi, canalizaţie subterană etc.) + elemente de reţea activă;
– segment de distribuţie (backhaul) + segment de acces (last mile);
– realizarea unei reţele noi sau modernizarea unei reţele existente.
Investiţia vizează următoarele:
- acoperirea cu internet de mare viteză a aproximativ 30.000-40.000 de gospodării rurale îndepărtate, precum şi a 200-250 de inductori socioeconomici, care ar fi rămas neacoperite cu niciun fel de reţele în absenţa intervenţiei;
– îmbunătăţirea acoperirii la internet pentru aproximativ 80.000-90.000 de gospodării rurale, precum şi a 500-600 de inductori socioeconomici, care nu ar putea beneficia de upgrade în absenţa intervenţiei;
– conectarea la internet de mare viteză a 600 de inductori socioeconomici suplimentari şi a 60.000 de gospodării (estimare take up);
– va fi realizată conectare la internet de mare viteză (viteza minimă de cel puţin 100 Mbps actualizabilă).
Fondurile de coeziune
În ceea ce priveşte utilizarea altor instrumente care au un potenţial de distorsionare a pieţei mai redus decât mecanismul de serviciu universal, menţionăm utilizarea fondurilor europene disponibile prin politica de coeziune, prin programe dedicate acoperirii cu servicii de acces la internet în zonele albe, cum ar fi Programul operaţional Competitivitate (POC) 2014-2020, axa prioritară 2 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, acţiunea 2.1.1:
- Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet (proiectul Ro-NET - Dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în zone nedeservite)
• Este unul dintre cele mai mari proiecte de comunicaţii implementat în România.
• Valoarea totală aprobată de 85,52 milioane euro, din care contribuţia CE este de 69,04 milioane euro.
• În vederea finanţării proiectului din FEDR, implementarea Ro-NET a fost împărţită în două faze clar definite atât din punct de vedere fizic, cât şi financiar:
– faza I, cu un buget de 15,19 milioane euro, din POS CCE 2007-2013, şi
– faza II, cu un buget de 53,85 milioane euro, din POC 2014-2020.
• Proiectul a presupus realizarea unei infrastructuri de comunicaţii de cca 4.000 km pentru 695 de localităţi eligibile dintr-un total de 783 de localităţi vizate iniţial.
• Peste 100.000 de gospodării cu cca 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice vor putea să se conecteze la internet de mare viteză.
• Infrastructura nou-creată care rămâne în proprietatea statului român va oferi acces deschis şi nediscriminatoriu tuturor părţilor interesate.
Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă (NGA) şi a accesului la internet face obiectul unei alte scheme de ajutor de stat^4 cu un buget total estimat de maximum 63.788.552,64 euro (FEDR+BS), din care 54.220.269,74 euro FEDR şi 9.568.282,90 euro buget de stat.
^4 Ordinul ministrului fondurilor europene şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale nr. 568/3.090/2018 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă (NGA) şi a accesului la internet în cadrul Programului operaţional Competitivitate, cu modificările ulterioare.
Schema de ajutor de stat se aplică în cadrul axei prioritare 2 a Programului operaţional Competitivitate, acţiunea 2.1.1 „Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet“ şi vizează atingerea obiectivului specific O.S 2.1 „Extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă de mare viteză“.
Schema de ajutor de stat se aplică zonelor albe din România, situate în regiunile mai puţin dezvoltate (Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest).
În vederea utilizării graduale a pârghiilor avute la dispoziţie, după epuizarea resurselor aflate la dispoziţia instituţiilor statului prin programele finanţate prin fonduri europene care au ca scop creşterea disponibilităţii serviciilor de acces la internet în bandă largă, la un punct fix, prin dezvoltarea unor reţele de mare capacitate, ANCOM va evalua necesitatea elaborării unei decizii privind procedura şi condiţiile asociate de desemnare a unor furnizori de serviciu universal, urmărind asigurarea disponibilităţii serviciilor din sfera serviciului universal.
3.2. Accesibilitatea serviciilor incluse în sfera serviciului universal
ANCOM analizează măsura în care tarifele cu amănuntul practicate în condiţii comerciale pentru serviciile de acces funcţional la internet în bandă largă la un punct fix şi pentru serviciile de comunicaţii de voce la un punct fix sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale.
Această analiză va avea în vedere o serie de factori, cum ar fi: condiţiile naţionale specifice (PIB/cap de locuitor), cheltuielile înregistrate cu utilizarea serviciilor analizate, raportarea acestora la cheltuielile înregistrate cu alte servicii, capacitatea utilizatorilor de a-şi monitoriza şi controla cheltuielile implicate de utilizarea serviciilor de comunicaţii electronice, comportamentul de consum al acestora în diferite situaţii referitoare la condiţiile de furnizare a serviciilor etc.
Dacă, în urma analizei efectuate, ANCOM determină că tarifele pentru serviciile incluse în sfera serviciului universal nu sunt accesibile, MCID stabileşte categoriile de persoane care pot beneficia de opţiuni sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale. Ulterior, ANCOM va impune, prin decizie, în sarcina tuturor furnizorilor de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce obligaţia de a oferi acestor consumatori opţiuni tarifare sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale. În acest scop, furnizorii menţionaţi anterior pot fi obligaţi să aplice tarife comune, inclusiv prin stabilirea unei medii pe zone geografice, pe teritoriul naţional, având în vedere condiţiile specifice.
În situaţii excepţionale, în special în cazul în care impunerea obligaţiilor prevăzute mai sus în sarcina tuturor furnizorilor de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce ar constitui o sarcină administrativă sau financiară excesivă pentru stat sau pentru furnizorii de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce, prin decizia ANCOM se pot impune respectivele obligaţii prin desemnarea unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal ce vor avea ca obligaţie acordarea unor tarife accesibile pentru serviciile incluse în sfera serviciului universal, pentru toţi consumatorii care au venituri mici sau nevoi sociale speciale stabiliţi de către MCID. Aceştia vor beneficia de posibilitatea de a alege între mai mulţi furnizori care oferă opţiuni tarifare sau pachete tarifare ce răspund nevoilor lor, cu excepţia situaţiilor în care garantarea unei astfel de posibilităţi este imposibilă sau ar genera o sarcină organizaţională sau financiară excesivă suplimentară.
Impunerea acestor obligaţii va fi însoţită de o serie de garanţii suplimentare pentru consumatorii stabiliţi de către MCID, aceste garanţii constând în stabilirea în mod transparent a condiţiilor în care consumatorii beneficiază de opţiuni tarifare sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale, publicarea acestora, precum şi aplicarea lor în mod nediscriminatoriu de către furnizorii de servicii de acces la internet şi de comunicaţii de voce, respectiv de către furnizorii de serviciu universal, după caz. Totodată, este de evidenţiat şi obligaţia furnizorilor de a informa ANCOM cu privire la detaliile ofertelor pentru persoanele cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale, în condiţiile stabilite prin decizia autorităţii.
Pe de altă parte, având în vedere necesitatea existenţei unui cadru procedural flexibil, care să ţină cont de evoluţiile pieţei, cadrul legal în vigoare conferă ANCOM prerogativa de a impune modificarea sau renunţarea la anumite opţiuni sau pachete tarifare.
La momentul redactării prezentului document de politici publice, pe baza datelor analizate, ANCOM consideră că, în condiţiile actuale de piaţă, consumatorii serviciilor de acces la internet la un punct fix, precum şi cei ai serviciilor de telefonie la un punct fix deţin şi au acces la aceste servicii în condiţii de accesibilitate a tarifelor.
Pentru a se asigura cu privire la menţinerea acestei situaţii, ANCOM va analiza, o dată la 3 ani, nivelul de accesibilitate a tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de acces funcţional la internet în bandă largă şi pentru serviciile de comunicaţii de voce la un punct fix, stabilind, cu luarea în considerare a condiţiilor naţionale, dacă tarifele cu amănuntul practicate în condiţii comerciale sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri mici sau cu nevoi sociale speciale.
3.3. Caracteristicile serviciului de acces funcţional la internet în bandă largă la un punct fix
Serviciile de acces la internet în bandă largă furnizate la punct fix sunt caracterizate de o conexiune ce oferă acces funcţional la internet, definită pe baza unei liste minime de servicii online ce permit participarea utilizatorilor finali la mediul social şi economic. Astfel, setul minim de servicii, pe care serviciul de acces funcţional la internet în bandă largă trebuie să aibă capacitatea de a le susţine în beneficiul consumatorilor, presupune:
a) utilizarea serviciilor de poştă electronică;
b) accesul la motoare de căutare care să permită căutarea şi identificarea informaţiilor;
c) accesul la instrumente online de educaţie şi de formare profesională de bază;
d) accesul la ziare sau ştiri online;
e) cumpărarea sau comandarea de bunuri sau servicii online;
f) căutarea unui loc de muncă, precum şi instrumente de căutare a unui loc de muncă;
g) interacţiuni profesionale prin intermediul unor reţele dedicate;
h) accesul la servicii bancare prin internet;
i) utilizarea de servicii de e-guvernare;
j) accesul la mijloace de comunicare socială şi la servicii de mesagerie instantanee;
k) iniţierea şi primirea de apeluri şi apeluri video la calitate standard.
În România, serviciile de mai sus sunt acoperite de o gamă largă de viteze de transfer al datelor furnizate comercial prin intermediul mai multor tehnologii. În contextul diversificării rapide a conţinutului digital, al interacţiunii din ce în ce mai frecvente prin intermediul platformelor de video streaming, precum şi al extinderii accelerate a modalităţilor de lucru de acasă, a platformelor de telemedicină, e-learning, e-guvernare, ecommerce etc., viteza de transfer trebuie să fie asigurată de o conexiune fiabilă care să beneficieze de cele mai noi dezvoltări tehnologice. Accelerarea procesului digitalizării în România impune viteze de acces la internet adecvate pentru creşterea performanţei în ceea ce priveşte indicatorii referitori la competenţele digitale ale populaţiei şi pentru interacţiunea utilizatorilor cu un mediu economic digital şi cu servicii publice digitale.
În vederea asigurării lăţimii de bandă necesare pentru participarea consumatorilor din punct de vedere social şi economic la societate, MCID a stabilit, prin intermediul Ordinului nr. 21.960/2022, caracteristicile serviciului de acces funcţional la internet în bandă largă la un punct fix, având în vedere condiţiile naţionale şi lăţimea de bandă minimă de care beneficiază majoritatea consumatorilor de pe teritoriul naţional şi ţinând cont de cele mai bune practici la nivel european.
La baza acestuia au stat inclusiv datele colectate de la furnizori de către ANCOM, la jumătatea anului 2022, potrivit cărora 88% dintre conexiunile de internet fix permit viteze maxime de transfer al datelor de 100 Mbps. De asemenea, penetrarea la nivel de gospodării reflectă aceeaşi tendinţă majoritară de disponibilitate a unui nivel de 100 Mbps, cu o creştere constantă în ultima perioadă.
Totodată, conform raportului anual privind calitatea serviciului de acces la internet în 2021, elaborat de ANCOM pe baza măsurătorilor efectuate de utilizatori în cadrul platformei Netograf, viteza medie de download pentru serviciul de acces la internet la punct fix la nivel naţional a înregistrat o valoare de 259,8 Mbps, iar viteza medie de upload la nivel naţional a ajuns la 179,1 Mbps. Analizând datele din anul 2021 comparativ cu cele din anul 2020 la nivel naţional, s-a constatat o creştere a vitezei medii de download de aproximativ 40% şi a vitezei medii de upload de aproximativ 60% pentru conexiuni fixe.
3.4. Finanţarea obligaţiilor de serviciu universal
Conform art. 86 din OUG nr. 111/2011, în cazul în care ANCOM decide că din furnizarea serviciului universal rezultă un cost net care constituie o sarcină injustă pentru furnizorii de serviciu universal, prin hotărâre a Guvernului se va stabili un mecanism de compensare a acestui cost net. Sumele necesare compensării vor fi acoperite din bugetul de venituri şi cheltuieli al ANCOM, în limita disponibilităţilor înregistrate de autoritate, reprezentând excedent din anii anteriori din fondul de serviciu universal şi/sau din fonduri europene, dacă o astfel de sursă de finanţare este disponibilă şi fezabilă.
Ca soluţii complementare, în cazul în care necesarul de compensare a costului net total nu va putea fi acoperit din aceste surse de finanţare, aceleaşi dispoziţii stabilesc că diferenţa va fi compensată prin utilizarea următoarelor modalităţi de finanţare, în mod individual sau cumulativ:
a) prin partajarea costului net al obligaţiilor de serviciu universal între furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, cu respectarea cadrului legal naţional şi european din domeniul ajutorului de stat;
b) de la bugetul de venituri şi cheltuieli al ANCOM, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie de Parlament şi fără a putea depăşi disponibilităţile înregistrate de ANCOM, reprezentând excedent din anii anteriori din venituri proprii;
c) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie prin legea bugetară anuală, cu respectarea cadrului legal naţional şi european din domeniul ajutorului de stat.
Mecanismul de compensare a costului net va fi stabilit prin hotărâre de Guvern, cu respectarea principiilor transparenţei, minimei atingeri aduse concurenţei, nediscriminării şi proporţionalităţii.
În cazul în care se va decide compensarea costului net prin intermediul contribuţiilor financiare ale furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, ANCOM va identifica furnizorii care vor avea obligaţia să contribuie la compensare, stabilind cuantumul contribuţiilor datorate, modalitatea şi termenul de plată, precum şi orice alte elemente necesare în vederea funcţionării acestui mecanism, cu respectarea principiilor obiectivităţii, transparenţei, minimei atingeri aduse concurenţei, nediscriminării şi proporţionalităţii.
4. Concluzii
Pe parcursul implementării măsurilor din cadrul setului de politici publice propuse, MCID va urmări aplicarea eficientă a obiectivelor stabilite, prin monitorizarea continuă a modului de desfăşurare a acţiunilor întreprinse în direcţia îndeplinirii acestor obiective, cu scopul de a identifica din timp tendinţele de schimbare şi de a elabora căi de acţiune adecvate noilor situaţii existente pe piaţă.
MCID consideră că programele de finanţare mai sus menţionate, precum şi elementele care se află la baza implementării serviciului universal în domeniul comunicaţiilor electronice au un rol esenţial în atingerea scopului comun naţional, şi anume combaterea excluziunii sociale, în dezvoltarea regională şi, mai ales, în asigurarea posibilităţii de comunicare pentru toţi cetăţenii, înlăturând astfel barierele din calea dezvoltării structurale a societăţii româneşti.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
