Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind activitatea de reglementare în construcţii şi categoriile de cheltuieli aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 pct. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare, având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 2 şi 3 din 20.09.2018 ale comitetelor tehnice de specialitate ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, CTS nr. 4 - Acţiuni asupra construcţiilor şi CTS nr. 5 - Structuri pentru construcţii şi Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 29.07.2019 al Comitetului tehnic de coordonare generală al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin. ART. I Reglementarea tehnică „Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri“, indicativ P100-1/2013, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.465/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 şi 558 bis din 3 septembrie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La punctul 3.1, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) Spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componentele orizontale ale mişcării terenului în amplasament, S_e(T) (în m/^2), este definit astfel: S_e(T) = γ_l,e a_g β(T) (3.2), unde valoarea a_g este în m/s^2, β(T) este spectrul normalizat de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute şi γ_l,e este factorul de importanţă şi expunere la cutremur." 2. La punctul 3.1, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(11) Acţiunea seismică verticală pentru proiectarea clădirilor este reprezentată prin spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componenta verticală a mişcării terenului în amplasament S_ve (în m/s^2), dat de următoarea relaţie: S_ve(T) = γ_l,e a_vg β_v T) (3.8), unde a_vg este valoarea de vârf a acceleraţiei pentru componenta verticală a mişcării terenului, în m/s^2, β_v(T) este spectrul normalizat de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componenta verticală a mişcării terenului şi γ_l,e este factorul de importanţă şi expunere la cutremur." 3. La punctul 4.4.1.2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Proiectarea seismică va urmări realizarea unei structuri cu grad înalt de redundanţă având capacitate adecvată de redistribuire a eforturilor. Se va realiza un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice cu ductilitate adecvată care să permită exploatarea rezervelor de rezistenţă ale structurii şi o disipare avantajoasă a energiei seismice. Structurile cu grad mai redus de nedeterminare statică vor fi proiectate utilizând factori de comportare reduşi. Nota 1: Sistemele structurale alcătuite din plăci, grinzi şi pereţi dispuşi concentrat într-o zonă a clădirii, fără cadre perimetrale (structură cu nucleu central şi planşee dală), nu au redundanţă adecvată. Pentru o redundanţă structurală adecvată se recomandă cel puţin dispunerea de cadre perimetrale. Nota 2: O structură redundantă cu multiple legături interioare (multiplu static nedeterminată) are toate legăturile dimensionate adecvat. De exemplu, o structură etajată de beton armat nu poate fi considerată redundantă dacă lungimile de înnădire prin suprapunere ale armăturilor din stâlpi şi grinzi sunt mai mici decât este necesar sau dacă nodurile nu au rezistenţă şi rigiditate suficiente." 4. La punctul 4.4.1.4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Capacitatea de rezistenţă a construcţiei în ansamblu la acţiuni orizontale, pe fiecare direcţie ortogonală principală, trebuie să fie mai mare decât forţa tăietoare de bază calculată conform pct. 4.5.3.2 sau 4.5.3.3. Pentru această verificare, capacitatea de rezistenţă a construcţiei în ansamblu la acţiuni orizontale corespunde valorilor de proiectare ale rezistenţelor materialelor şi este asociată curgerii de ansamblu a structurii sub acţiunea unor forţe orizontale aplicate static, distribuite conform rezultatelor analizei modale pentru modul fundamental de vibraţie, pe fiecare direcţie considerată. În cazul aplicării metodelor de calcul neliniar, stabilirea forţei de curgere se face conform anexei D. Această prevedere nu se aplică structurilor izolate seismic, conform prevederilor cap. 11." 5. La punctul 4.4.2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Unele elemente structurale pot să nu fie considerate ca făcând parte din sistemul structural care preia forţele seismice şi să fie proiectate ca elemente secundare. Rezistenţa şi rigiditatea acestor elemente la forţe laterale vor fi neglijate în proiectarea seismică şi nu este necesar ca ele să satisfacă prevederile speciale din cap. 5-9. În schimb, aceste elemente şi legăturile lor cu structura seismică de bază vor fi alcătuite astfel încât să preia încărcările gravitaţionale aferente în situaţia deformării laterale produse de acţiunea seismică cea mai nefavorabilă, cu degradări limitate, conform cerinţelor fundamentale ale proiectării seismice." 6. La punctul 4.4.3.1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) În funcţie de tipul clădirii, regulată sau neregulată, se aleg diferenţiat: - modelul structural; – metoda de calcul structural; – valoarea factorului de comportare, q." 7. La punctul 4.4.3.1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Valorile maxime ale factorilor de comportare sunt redate în cap. 5-9." 8. La punctul 4.4.3.1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Prevederile privind simplificările de calcul maxim admise în funcţie de tipul neregularităţilor structurale sunt redate în tabelul 4.1. Prevederile privind reducerea factorului maxim de comportare, q, pentru structuri neregulate sunt prevăzute la pct. 4.4.3.2 şi 4.4.3.3." 9. La punctul 4.4.3.1, tabelul 4.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul 4.1 Simplificări de calcul maxim admise
┌───┬─────────────┬────────────────────┐
│ │Clădire cu │Simplificare de │
│ │regularitate │calcul maxim admisă │
│Caz├────┬────────┼───────┬────────────┤
│ │În │În │Modelul│Metoda de │
│ │plan│elevaţie│de │calcul │
│ │ │ │calcul │structural │
├───┼────┼────────┼───────┼────────────┤
│ │ │ │ │Metoda │
│ │ │ │ │forţelor │
│1 │Da │Da │Plan │laterale │
│ │ │ │ │statice │
│ │ │ │ │echivalente*│
├───┼────┼────────┼───────┼────────────┤
│2 │Da │Nu │Plan │Metoda de │
├───┼────┼────────┼───────┤calcul modal│
│3 │Nu │Da │Spaţial│cu spectre │
├───┼────┼────────┼───────┤de răspuns │
│4 │Nu │Nu │Spaţial│ │
└───┴────┴────────┴───────┴────────────┘
* Dacă sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 4.5.3.2.1." 10. La punctul 4.4.3.2, alineatele (1)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1) Construcţia este aproximativ simetrică în plan în raport cu două direcţii ortogonale, din punctul de vedere al distribuţiei rigidităţii laterale, al capacităţilor de rezistenţă şi al maselor.(2) Construcţia are formă compactă, cu contururi regulate. În cazul în care construcţia prezintă retrageri în plan la un anumit nivel (margini retrase sau colţuri intrânde), aceste retrageri nu afectează semnificativ rigiditatea în plan a planşeului şi, pentru fiecare retragere, aria cuprinsă între conturul planşeului şi înfăşurătoarea poligonală convexă (circumscrisă) a planşeului nu depăşeşte 10% din aria totală a planşeului. Notă: Dacă forma în plan este neregulată, cu discontinuităţi care pot produce eforturi suplimentare semnificative, se recomandă împărţirea în tronsoane a construcţiei prin rosturi seismice, astfel încât pentru fiecare tronson în parte să se ajungă la o formă regulată cu distribuţii avantajoase ale volumelor, maselor şi rigidităţilor.(3) La clădirile etajate, la nivelurile unde se realizează reduceri de gabarit, acestea sunt realizate pe verticala elementelor structurale (stâlpi sau pereţi). Notă: Se vor evita, de regulă, rezemările stâlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai în cazul stâlpilor cu încărcări mici de la ultimele 1-2 niveluri ale clădirilor etajate.(4) Rigiditatea planşeelor la acţiuni în planul lor este suficient de mare, în comparaţie cu rigiditatea laterală a elementelor structurale verticale, astfel încât deformaţia planşeelor să aibă un efect neglijabil asupra distribuţiei forţelor orizontale între elementele structurale verticale.(5) Deplasarea maximă înregistrată pe perimetrul construcţiei în combinaţia seismică de proiectare, în direcţia forţei, nu depăşeşte cu mai mult de 35% media deplasărilor maxime şi minime. Notă: Prin alcătuirea structurii de rezistenţă şi prin modul de distribuire a maselor se evită cuplarea semnificativă a modurilor de vibraţie torsiune cu cele de translaţie, prin reducerea sensibilă a vibraţiilor la torsiune faţă de cele de translaţie." 11. La punctul 4.4.3.2, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins: "(6) Construcţiile care satisfac cumulativ condiţiile de la alin. (1)-(5) vor fi considerate cu regularitate în plan.(7) La alegerea factorului de comportare, construcţiile fără regularitate în plan se încadrează în categoria sistemelor flexibile la torsiune.(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), în cazul construcţiilor fără regularitate în plan care satisfac condiţiile de la alin. (4) şi (5), valoarea maximă a factorului de comportare, q, se reduce cu 20% faţă de valorile prevăzute în cap. 5-9. Această reducere se aplică suplimentar faţă de alte reduceri stabilite conform prevederilor acestui cod." 12. La punctul 4.4.3.3, alineatele (1)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1) Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală, fără variaţii semnificative de la nivelul fundaţiei până la vârful clădirii. Retragerile sunt graduale pe înălţimea clădirii şi nu depăşesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior, cu excepţia ultimului nivel al clădirilor multietajate, dacă retragerile sunt necesare pentru crearea spaţiilor tehnice.(2) Structura nu are, la niciun nivel, reduceri de rigiditate laterală mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri flexibile).(3) Structura nu are, la niciun nivel, o rezistenţă la acţiuni orizontale mai mică cu mai mult de 20% decât cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are niveluri slabe din punctul de vedere al rezistenţei laterale).(4) Dacă dimensiunile elementelor structurale se reduc de la bază către vârful structurii, variaţia rigidităţii şi a rezistenţei laterale este uniformă, fără reduceri bruşte de la un nivel inferior la un nivel superior.(5) Masele aplicate pe construcţie sunt distribuite uniform. La niciun nivel masa aferentă nu este mai mare cu mai mult de 50% decât masele nivelurilor adiacente. Se exceptează de la această regulă situaţia în care masele suplimentare sunt concentrate la baza structurii şi masele aferente spaţiilor tehnice de la ultimul nivel al clădirilor multietajate.(6) Structura nu are discontinuităţi pe verticală care deviază traseul forţelor către fundaţii. Prevederea se referă atât la devierile în acelaşi plan al structurii, cât şi la devierile dintr-un plan în alt plan vertical al construcţiei." 13. La punctul 4.4.3.3, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins: "(7) Construcţiile care nu satisfac oricare dintre condiţiile de la alin. (1)-(6) vor fi considerate cu neregularitate pe verticală (în elevaţie).(8) În cazul construcţiilor cu neregularitate pe verticală (în elevaţie) valoarea maximă a factorului de comportare, q, se reduce cu 20% faţă de valorile prevăzute în cap. 5-9. Această reducere se aplică suplimentar faţă de alte reduceri stabilite conform prevederilor acestui cod." 14. La punctul 4.5.2, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(10) Deformabilitatea infrastructurii şi/sau deformabilitatea terenului trebuie considerate, dacă acestea au o influenţă semnificativă asupra răspunsului structural. În cazul clădirilor din clasa de importanţă şi expunere la cutremur I sau II, amplasate în zone seismice cu a_g≥0,20 g, deformabilitatea infrastructurii trebuie considerată în calcul. Nota 1: Modelul de calcul de complexitate minimală pentru clădiri din clasa I sau II de importanţă şi expunere la cutremur cuprinde totalitatea elementelor structurale şi legăturile dintre acestea şi este rezemat prin blocarea deplasărilor verticale şi orizontale la partea inferioară a infrastructurii. Nota 2: În terminologia acestui cod, prin secţiunea teoretică de încastrare se înţelege o secţiune prin clădire, de regulă plană şi orizontală şi localizată la interfaţa dintre suprastructură şi infrastructură sau fundaţii, deasupra căreia se formează mecanismul de ansamblu de plastificare. Elementele structurale situate sub nivelul secţiunii teoretice de încastrare se proiectează astfel încât să răspundă elastic la acţiunea cutremurului de proiectare." 15. La punctul 4.5.3.1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) În funcţie de caracteristicile structurale şi de importanţa construcţiei se poate utiliza una dintre următoarele metode de calcul pentru proiectarea curentă: - metoda forţelor seismice statice echivalente; – metoda de calcul modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în general tuturor tipurilor de clădiri." 16. La punctul 4.5.3.1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns este metoda de calcul structural de referinţă." 17. La punctul 4.5.3.2.1, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1) Această metodă se poate aplica la clădirile al căror răspuns seismic total nu este influenţat semnificativ de modurile proprii superioare de vibraţie, la care modul propriu fundamental pe fiecare direcţie principală este de translaţie şi are contribuţie predominantă în răspunsul seismic total.(2) Cerinţele de la alin. (1) sunt considerate satisfăcute pentru clădirile la care: a) perioadele fundamentale corespunzătoare direcţiilor orizontale principale; T_1, respectă condiţia: T_1 ≤ 1,5 s (4.2); b) sunt satisfăcute criteriile pentru regularitatea structurală în plan şi cele pentru regularitatea pe verticală definite la pct. 4.4.3.2 şi 4.4.3.3." 18. La punctul 4.5.3.2.3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Efectele acţiunii seismice se determină prin aplicarea forţelor seismice orizontale, asociate nivelurilor cu masele m_i, pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii." 19. La punctul 4.5.3.2.4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: "(3) În cazul în care pentru obţinerea răspunsului seismic se utilizează un model spaţial, efectul de torsiune produs de o excentricitate accidentală se poate considera prin introducerea la fiecare nivel a unui moment de torsiune M_ai = F_ie_ai, în care M_ai - momentul de torsiune aplicat la nivelul i în jurul axei sale verticale; e_ai - excentricitate accidentală a masei de la nivelul i conform relaţiei (4.1); F_i - forţa seismică static echivalentă orizontală aplicată la nivelul i. Momentul de torsiune se va calcula pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii." 20. La punctul 4.5.3.3.1, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins: "(12) Dacă forţa tăietoare de bază rezultată în urma combinării modale a eforturilor imediat deasupra secţiunii teoretice de încastrare, F_b, t, este mai mică decât 85% din forţa tăietoare de bază, F_b, calculată conform pct. 4.5.3.2.2., eforturile şi deformaţiile rezultate din calculul structural se amplifică cu factorul 0,85 F_b/F_b, t. Notă: Amplificarea eforturilor şi deformaţiilor se poate face direct prin amplificarea spectrului de proiectare pentru componentele orizontale ale terenului S_d(T) cu factorul 0,85λF_b,/F_b, t, în care F_b, t este determinată utilizând forma neamplificată a S_d(T) şi λ este determinat conform pct. 4.5.3.2.2." 21. Punctul 4.7 se abrogă. 22. La punctul 5.1.2, definiţia sistemului flexibil la torsiune se modifică şi va avea următorul cuprins: " Sistem flexibil la torsiune: sistem structural fără rigiditate şi capacitate de rezistenţă suficientă la torsiune de ansamblu conform pct. 4.4.1.5. Sistemele structurale alcătuite din plăci, stâlpi şi pereţi dispuşi concentrat într-o zonă a clădirii, fără cadre perimetrale (structură cu nucleu şi planşee dală), se încadrează în această categorie." 23. La punctul 5.1.2, după definiţia „nod“ se introduce o nouă definiţie, cu următorul cuprins: " Cadru: - subansamblu structural alcătuit din grinzi şi stâlpi conectaţi rigid în noduri (noduri care restricţionează rotirea relativă a grinzilor şi stâlpilor în secţiunile învecinate nodului) Notă: Subansambluri structurale alcătuite din grinzi şi stâlpi pot fi considerate cadre numai dacă grinzile, stâlpii şi nodurile îndeplinesc prevederile din acest capitol." 24. La punctul 5.2.1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Structurile pentru clădiri pot fi proiectate pentru una dintre cele două clase de ductilitate, clasa ductilitate înaltă (DCH) sau clasa de ductilitate medie (DCM), în funcţie de capacitatea de disipare a energiei şi de rezistenţă la forţe orizontale. Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu şi locală superioară celor proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinţele de ductilitate, structurile din clasa de ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistenţă superioară celor din DCH. Toate elementele structurale principale dintr-o structură vor fi proiectate pentru o singură clasă de ductilitate. Notă: În general, structurile din zonele cu seismicitate înaltă (a_g ≥ 0,3 g) se vor proiecta pentru clasa de ductilitate înaltă şi pot suporta, în principiu, fără pericol de colaps, cutremure mai puternice decât cutremurele de proiectare în amplasament." 25. La punctul 5.2.1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: "(6) Prin excepţie de la alin. (4), se pot utiliza regulile de proiectare corespunzătoare clasei de ductilitate DCL pentru clădirile a căror capacitate de rezistenţă de ansamblu la acţiuni seismice orizontale, corespunzătoare răspunsului elastic, este mai mare decât cerinţa seismică corespunzătoare spectrului de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute (q = 1), indiferent de amplasament." 26. La punctul 5.2.2.1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) La clădirile din clasele de importanţă şi expunere I şi II, amplasate în zone seismice caracterizate de a_g ≥ 0,15 g, nu este permisă proiectarea sistemelor structurale alcătuite din plăci, stâlpi şi pereţi dispuşi concentrat într-o zonă a clădirii, fără cadre perimetrale (structură cu nucleu şi planşee dală)." 27. La punctul 5.2.2.2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Valoarea raportului dintre forţa orizontală capabilă a structurii şi forţa orizontală corespunzătoare curgerii primului element structural, α_u/α_1, se determină prin calcul static neliniar şi se limitează superior la 1,35. Pentru clădirile din clasa de importanţă şi expunere la cutremur I sau II, în cazul în care valoarea α_u/α_1 nu se determină prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egală cu 1,0. Pentru clădirile din clasa de importanţă şi expunere la cutremur III sau IV se pot utiliza valorile α_u/α_1 specificate la alin. (3) fără determinarea acestora prin calcul static neliniar. Notă: Forţa orizontală capabilă a structurii reprezintă forţa corespunzătoare formării unui număr suficient de articulaţii plastice care aduce structura în pragul situaţiei de mecanism cinematic. Forţa orizontală corespunzătoare curgerii primului element structural reprezintă forţa orizontală corespunzătoare apariţiei primei articulaţii plastice prin atingerea capacităţii de rezistenţă în primul element al structurii." 28. La punctul 5.2.2.2, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc conform pct. 4.4.3." 29. La punctul 5.2.2.2, alineatul (6) se abrogă. 30. La punctul 5.2.3.2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: "(3) Elementele structurale vor fi proiectate astfel încât cedarea secţiunilor din încovoiere, cu sau fără forţă axială, să nu se producă prin zdrobirea betonului comprimat înainte de curgerea armăturii longitudinale întinse." 31. La punctul 5.2.3.3.3, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins: "(7) În cazul stâlpilor structurilor duale cu pereţi predominanţi nu este necesar să se satisfacă condiţia (5.4)." 32. La punctul 5.2.3.4, alineatul (2) litera (c) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(c) Proprietăţile betonului şi oţelului sunt favorabile sub aspectul realizării unei ductilităţi locale suficient de mari. Astfel: - betonul trebuie să aibă o rezistenţă suficientă la compresiune şi o capacitate de deformare suficientă; condiţiile privind clasele minime de beton redate la pct. 5.3 şi 5.4. pentru clasele de ductilitate înaltă şi medie asigură, implicit, această exigenţă; – oţelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie să posede alungiri plastice substanţiale; acestea sunt asigurate de oţelurile de clasă C. Oţelurile neductile sau mai puţin ductile pot fi utilizate numai în situaţiile în care prin modul de dimensionare se poate asigura o comportare în domeniul elastic al acestor armături; – raportul între rezistenţa oţelului şi limita lui de curgere trebuie să nu fie excesiv de mare (orientativ ≤ 1,35)." 33. La punctul 5.3.1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oţeluri de clasă C. În afara zonelor critice se poate utiliza oţel din clasa B." 34. La punctul 5.3.2.1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Înălţimea secţiunii transversale a grinzilor va fi de cel puţin 1/16 din deschiderea liberă a acestora. Lăţimea grinzilor va fi de cel puţin 200 mm." 35. La punctul 5.3.2.3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Prevederile prezentului punct se referă la pereţi individuali sau cuplaţi, fixaţi adecvat în infrastructură (fundaţie) astfel încât baza lor să nu se poată roti relativ la aceasta. Pereţii rezemaţi exclusiv pe plăci sau grinzi, cu excepţia rezemării pe radier sau grinzi de fundare, nu sunt permişi." 36. La punctul 5.3.4.1.1, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Modul de dimensionare la forţa tăietoare şi de armare transversală a zonelor critice se stabileşte în funcţie de valoarea algebrică a raportului între forţa tăietoare minimă şi cea maximă, ζ = V_Ed min/V_Ed max, în secţiunea de calcul. Notă: Dacă forţele tăietoare V_Ed min şi V_Ed max au semne opuse, în calculul raportului ζ semnul minus se atribuie minimului dintre valorile absolute ale celor două forţe, iar semnul plus se atribuie maximului. Raportul ζ se situează între –1 şi 1. ζ = –1 reprezintă situaţia cea mai defavorabilă de solicitare, când cele două forţe tăietoare au valori absolute egale şi semne contrare, ζ = 1 reprezintă situaţia în care forţa tăietoare cauzată de acţiunea seismică orizontală este nesemnificativă." 37. La punctul 5.3.4.1.1, figura 5.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: " (a se vedea imaginea asociată) Figura 5.3 Semnificaţia V_Ed, max şi V_Ed, min şi modul de dispunere a armăturii înclinate" 38. La punctul 5.3.4.2.2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Efortul axial mediu normalizat în oricare combinaţie seismică de proiectare, \u-3986?_d, nu va depăşi valoarea 0,45. Sunt admise valori \u-3986?_d sporite până la 0,55 dacă rotirea capabilă a barei în domeniul postelastic, determinată utilizând modelul de comportare al elementelor de beton armat încovoiate, este mai mare decât cerinţa conform pct. 5.2.3.3.2. În cazul stâlpilor structurilor duale cu pereţi predominanţi, efortul axial mediu normalizat, \u-3986?_d, se va limita superior la valoarea de 0,70, cu respectarea pct. 5.2.3.2. alin. (3)." 39. La punctul 5.4.4.2.2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Efortul axial mediu normalizat în oricare combinaţie seismică de proiectare, \u-3986?_d, nu va depăşi valoarea 0,5. Sunt admise valori \u-3986?_d sporite până la 0,60 dacă rotirea capabilă a barei în domeniul postelastic, determinată utilizând modelul de comportare al elementelor de beton armat încovoiate, este mai mare decât cerinţa conform pct. 5.2.3.3.2. În cazul stâlpilor structurilor duale cu pereţi predominanţi, efortul axial mediu normalizat, \u-3986?_d, se va limita superior la valoarea de 0,70, cu respectarea pct. 5.2.3.2. alin. (3)." 40. La punctul 5.4.4.3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Pentru verificarea nodului la acţiunea forţei de compresiune înclinată dezvoltată paralel cu diagonala sa se aplică pct. 5.3.4.2.3 alin. (1) şi (2)." 41. Punctul 5.6 se abrogă. 42. La punctul 5.7.1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor şi stâlpilor din structurile proiectate pentru DCH se măsoară de la o secţiune situată la 5d_bL de la faţa elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul acestuia (figura 5.6). Lungimile de ancorare pentru barele întinse vor fi cu 20% mai mari decât cele determinate conform SR EN 1992-1-1." 43. La punctul 5.7.3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) În zonele critice unde se aşteaptă deformaţii plastice semnificative, conform configuraţiei mecanismului de plastificare, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În restul zonelor critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie evitată. Excepţie fac armăturile verticale din inima pereţilor de beton care pot fi îmbinate prin suprapunere." 44. La punctul 5.7.3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin încercări efectuate în condiţii compatibile cu clasa de ductilitate selectată. Pentru clasele de ductilitate DCH şi DCM, dispozitivele de cuplare mecanice trebuie să asigure curgerea barelor de armătură până la epuizarea capacităţii lor de deformare la solicitări ciclic alternante, fără cedarea îmbinării." 45. La punctul 5.7.3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Distanţa s dintre armăturile transversale ale grinzilor, stâlpilor sau bulbilor pereţilor de beton în zonele de suprapunere va fi cel mult min {h/4; 100 mm}, unde h este înălţimea secţiunii transversale a acestora." 46. La punctul 5.8.2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Plăcile de fundaţie (radierele) vor avea grosimea minimă de 40 cm şi vor fi armate cu cel puţin câte o plasă de armături de oţel la partea de sus şi la partea de jos. Coeficientul minim de armare pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002." 47. La punctul 5.10, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) În cazul planşeelor aparţinând structurilor cu pereţi de beton armat proiectate pentru clasa de ductilitate DCM sau DCH se va verifica transmiterea forţelor orizontale de la diafragme la perete. Aceasta implică: (a) limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfaţa perete-diafragmă la valoarea 1,0f_ctd; (b) prevederea unei armături de conectare, dimensionată pe baza unui model cu diagonale înclinate la 45° sau a conceptului rezistenţei la forfecare prin frecare echivalentă." 48. La punctul 5.10, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins: "(6) La proiectarea planşeelor dală fără armătură transversală efortul unitar de străpungere în lungul perimetrului de control, generat de încărcările perpendiculare pe planul plăcii asociate combinaţiei seismice de proiectare, se limitează la 0,4 din valoarea V_Rd,c stabilită conform SR EN 1992-1-1.(7) La proiectarea planşeelor dală cu armătură transversală, sub acţiunea încărcărilor perpendiculare pe planul plăcii asociate combinaţiei seismice de proiectare, capacitatea de rezistenţă la străpungere şi perimetrul de calcul, dincolo de care nu mai sunt necesare armături de străpungere, se vor determina conform SR EN 1992-1-1, considerând în calcul 40% din valoarea V_Rd,c stabilită conform prevederilor acestui standard." 49. La punctul 6.1.2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) În conceptul (b) starea de eforturi şi deformaţii în structură este evaluată printr-un calcul elastic, fără a considera o incursiune substanţială a materialului în domeniul inelastic. Aceste structuri aparţin clasei de ductilitate DCL." 50. La punctul 6.2, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Cerinţa prevăzută la alin. (4) poate fi considerată satisfăcută dacă limita de curgere reală f_y,max a oţelului din zona disipativă satisface condiţia f_y,max ≤ γ_ovf_y, unde factorul de suprarezistenţă, γ_ov, este definit ca raportul dintre limita de curgere reală, f_y,max, şi limita de curgere nominală, f_y. Factorul de suprarezistenţă poate fi determinat după cum urmează: (a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului de suprarezistenţă γ_ov pot fi considerate cele indicate în tabelul 6.2. (b) În cazul în care producătorul de oţel garantează valoarea superioară a limitei de curgere a oţelului, f_y,max, factorul de suprarezistenţă poate fi determinat din expresia γ_ov = f_y,max/f_y. (c) În cazul în care se fac măsurători ale proprietăţilor mecanice pe oţelul folosit la realizarea structurii, factorul de suprarezistenţă poate fi determinat din expresia γ_ov = f_y,max/f_y." 51. La punctul 6.2, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(8) Şuruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundaţii vor fi realizate din oţeluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 şi 6.8 sau din oţel mărcile S235, S275 sau S355. În cazul solicitărilor foarte mari, care ar conduce la rezolvări constructive complicate ale bazei stâlpilor, se acceptă utilizarea şuruburilor cu caracteristici fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8 (din oţel slab aliat cu tratament termic de normalizare)." 52. La punctul 6.2 alineatul (9), al doilea paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins: "Grosimea maximă a pereţilor elementelor în funcţie de marca oţelului, valoarea KV a energiei de rupere (în J), temperatura minimă de referinţă T_Ed (pentru o perioadă de revenire de 50 ani) în elementele întinse sau încovoiate sunt date în SR EN 1993-1-10 (tabelul 2.1.)." 53. La punctul 6.2, tabelul 6.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul 6.2 - Valorile factorului de suprarezistenţă γ_o\u-3986?
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Marca │Factorul de │
│oţelului │suprarezistenţă γ_o\u-3986? │
├───────────┼──────────────────────────┤
│S_235 │1,40 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│S_275 │1,30 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│S_355 │1,25 │
└───────────┴──────────────────────────┘
" 54. La punctul 6.3.1, litera (d) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri cel puţin 50% din masă este amplasată în treimea superioară a înălţimii construcţiei sau disiparea energiei seismice are loc preponderent la baza unui singur element structural (de exemplu, structurile cu un singur stâlp cu secţiune plină sau cu zăbrele). Structurile parter necontravântuite, cu extremităţile superioare ale stâlpilor conectate printr-un sistem cu comportare de diafragmă orizontală, la care forţele axiale din stâlpi îndeplinesc condiţia N_Ed≤0,3N_pl,Rd, nu fac parte din această categorie." 55. La punctul 6.3.2., alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Dacă clădirea este neregulată în plan (vezi pct. 4.4.3.2) sau în elevaţie (vezi pct. 4.4.3.3.), valorile lui q menţionate în tabelul 6.3 se reduc conform indicaţiilor din pct. 4.4.3. (3) Valoarea raportului dintre forţa orizontală capabilă a structurii şi forţa orizontală corespunzătoare curgerii primului element structural, _αu/_α1, se determină prin calcul static neliniar şi se limitează superior la 1,35. Pentru clădirile din clasa de importanţă şi expunere la cutremur I sau II, în cazul în care valoarea _αu/_α1 nu se determină prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egală cu 1,0. Pentru clădirile din clasa de importanţă şi expunere la cutremur III sau IV se pot utiliza valorile _αu/_α1 specificate în tabelul 6.3. fără determinarea acestora prin calcul static neliniar. Notă: Forţa orizontală capabilă a structurii reprezintă forţa corespunzătoare formării unui număr suficient de articulaţii plastice care aduce structura în pragul situaţiei de mecanism cinematic. Forţa orizontală corespunzătoare curgerii primului element structural reprezintă forţa orizontală corespunzătoare apariţiei primei articulaţii plastice prin atingerea capacităţii de rezistenţă în primul element al structurii." 56. La punctul 6.3.2, alineatul (4) se abrogă. 57. La punctul 6.3, denumirea tabelului 6.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul 6.3. - Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru structuri regulate în plan şi în elevaţie" 58. La punctul 6.6.2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) V_ed,M = (M_pl,Rd,A + M_pl,Rd,B)/L_AB; unde L_AB este distanţa dintre articulaţiile plastice ce se pot dezvolta în aceeaşi deschidere a grinzii, dar nu mai mult de 90% din deschiderea liberă a grinzii (între feţele stâlpilor)." 59. La punctul 6.6.3 alineatul (2), nota 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N_Ed, M_Ed, V_Ed se obţin din combinaţiile seismice de proiectare, unde acţiunea seismică unidirecţională se multiplică cu Ω_T." 60. La punctul 6.6.4, denumirea figurii 6.3. se modifică şi va avea următorul cuprins: "Figura 6.3. Semnificaţia deformaţiei δ care se ia în considerare pentru calculul rotirii θ. (a se vedea imaginea asociată) " 61. La punctul 6.7.1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Cadrele necontravântuite centric trebuie proiectate astfel încât deformarea în domeniul postelastic a diagonalelor întinse să se producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de pierderea stabilităţii generale în grinzi şi stâlpi. Îmbinările vor fi verificate în conformitate cu prevederile de la pct. 6.5.5." 62. La punctul 6.7.1, teza finală a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "în care A+ şi A- sunt ariile proiecţiilor pe plan vertical ale secţiunilor transversale ale diagonalelor întinse, când acţiunea seismică orizontală are sensuri diferite (figura 6.4)." 63. La punctul 6.7.2, denumirea figurii 6.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la pct. 6.7.1. alin. (3)" 64. Punctul 6.7.3 se abrogă. 65. La punctul 6.7.4 alineatul (2), nota 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N_Ed, M_Ed, V_Ed se obţin din combinaţiile seismice de proiectare, unde acţiunea seismică unidirecţională se multiplică cu Ω_T." 66. La punctul 6.8.2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în funcţie de tipul mecanismului plastic dezvoltat: - bare disipative scurte, care consumă energia prin deformarea în domeniul postelastic a barei din forţă tăietoare (eforturi principale); – bare disipative lungi, care consumă energia prin deformarea în domeniul postelastic a secţiunii din moment încovoietor; – bare disipative intermediare, la care deformarea în domeniul postelastic a secţiunii este produsă de moment încovoietor şi forţa tăietoare." 67. La punctul 6.8.2 alineatul (9), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "(9) Unghiul de rotire inelastică al barei disipative θp (definit în figura 6.6), format între bara disipativă şi elementul din afara acesteia, rezultat în urma unui calcul neliniar, se va limita la:" 68. La punctul 6.8.2 alineatul (11), litera (e) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(e) Rigidizările inimii trebuie să se prevadă pe toata înălţimea acesteia. La barele disipative cu o înălţime mai mică de 600 mm, rigidizările se pot prevedea numai pe o singură parte a inimii, alternativ. Grosimea t_st a rigidizării va fi t_st ≥ t_w şi t_st ≥ 10 mm, iar lăţimea rigidizării b_st = (b–t_w)/2." 69. La punctul 6.8.3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Diferenţa dintre valorile maxime şi minime ale raportului Ω_i (pe fiecare direcţie a structurii) trebuie să fie mai mică de 25%. În cazul în care nu se poate asigura o variaţie sub 25% a raportului Ω_i, formarea mecanismului de plastificare al structurii se verifică prin metoda de calcul static neliniar sau metoda de calcul dinamic neliniar. Nota 1: În mod practic valorile eforturilor N_Ed, M_Ed, V_Ed se obţin din combinaţiile seismice de proiectare, unde acţiunea seismică unidirecţională se multiplică cu Ω_T." 70. La punctul 6.8.4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Îmbinările barelor disipative sau ale elementelor care conţin bare disipative trebuie proiectate luând în considerare rezerva de rezistenţă a secţiunii Ω_T [vezi pct. 6.8.3 alin. (1)] şi sporul probabil al limitei de curgere a materialului exprimat prin γ_o\u-3986? (vezi tabelul 6.2)." 71. La punctul 6.11.1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedicat trebuie proiectate astfel încât deformarea în domeniul postelastic a contravântuirilor să se producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de pierderea stabilităţii generale în grinzi şi stâlpi." 72. La punctul 6.11.4, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Contravântuirile cu flambaj împiedicat trebuie proiectate, executate şi încercate experimental pentru a fi capabile să dezvolte deformaţiile în domeniul inelastic sub acţiunea seismică. Aceste deformaţii corespund dublului deplasării relative de nivel calculate la ULS, dar nu mai puţin de 0,02 din înălţimea de etaj. Sistemul de împiedicare a flambajului nu îşi va pierde stabilitatea generală până la deformaţii egale cu de două ori valoarea deplasării relative de nivel sub acţiunea seismică asociată ULS." 73. La punctul 7.3.2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul 7.2. se reduc conform pct. 4.4.3.(3) Valoarea raportului dintre forţa orizontală capabilă a structurii şi forţa orizontală corespunzătoare curgerii primului element structural, α_u/α_1, se determină prin calcul static neliniar şi se limitează superior la 1,35. Pentru clădirile din clasa de importanţă şi expunere la cutremur I sau II, în cazul în care valoarea α_u/α_1, nu se determină prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egală cu 1,0. Pentru clădirile din clasa de importanţă şi expunere la cutremur III sau IV se pot utiliza valorile α_u/α_1, specificate în tabelul 7.2, fără determinarea acestora prin calcul static neliniar. Notă: Forţa orizontală capabilă a structurii reprezintă forţa corespunzătoare formării unui număr suficient de articulaţii plastice care aduce structura în pragul situaţiei de mecanism cinematic. Forţa orizontală corespunzătoare curgerii primului element structural reprezintă forţa orizontală corespunzătoare apariţiei primei articulaţii plastice prin atingerea capacităţii de rezistenţă în primul element al structurii." 74. La anexa A litera A.3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea seismică a condiţiilor de teren în amplasament pentru: a) construcţiile încadrate în clasa I de importanţă-expunere; b) construcţiile încadrate în clasa II de importanţă-expunere având mai mult de 7.500 de persoane în aria totală expusă. Aceste studii trebuie să conţină: (i) profilul vitezei undelor de forfecare V_s şi al undelor de compresiune V_p, pentru toate straturile de teren de la suprafaţă până la roca de bază; simplificat şi convenţional, profilul poate fi determinat pentru 30 metri adâncime; (ii) stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea şi tipul terenului); (iii) valoarea medie ponderată a vitezei undelor de forfecare pentru stratigrafia considerată, V�AF?�AF?_s: (a se vedea imaginea asociată) unde h_i şi V_s, i reprezintă grosimea şi, respectiv, viteza undelor de forfecare pentru stratul i. Mărimea V�AF?�AF?_s se calculează pentru cel puţin 30 m de profil de teren." 75. La anexa A litera A.6, numerele 23, 26, 93, 97, 126, 150, 172, 173, 222 şi 229 din tabelul A.1 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
┌───┬─────────────┬─────────┬───┬──────┐
│23 │Balş │OLT │1,0│0,20 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│26 │Murfatlar │CONSTANŢA│0,7│0,20 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│93 │Mioveni │ARGEŞ │0,7│0,3 g │
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│97 │Copşa Mică │SIBIU │0,7│0,20 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│126│Făurei │BRĂILA │1,0│0,35 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│150│Horezu │VÂLCEA │0,7│0,20 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│172│Marghita │BIHOR │0,7│0,20 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│173│Măcin │TULCEA │1,0│0,25 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│222│Piatra-Olt │OLT │1,0│0,20 g│
├───┼─────────────┼─────────┼───┼──────┤
│299│Târgu │COVASNA │1,0│0,25 g│
│ │Secuiesc │ │ │ │
└───┴─────────────┴─────────┴───┴──────┘
" 76. La anexa C litera C.1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Calculul spaţial permite o evaluare mai realistă a efectelor acţiunii seismice în comparaţie cu metodele de calcul plan. Prin integrarea ecuaţiilor de mişcare pentru un set adecvat de accelerograme, calculul dinamic spaţial furnizează un volum mare de informaţii şi necesită un efort substanţial pentru interpretarea şi utilizarea rezultatelor. Din acest motiv, în prezenta anexă se prezintă numai metoda pentru calculul răspunsurilor modale maxime utilizând spectrul de răspuns de proiectare asociat mişcării de translaţie a bazei de rezemare. Metoda de calcul cu spectre de răspuns poate fi descoperitoare dacă contribuţiile răspunsurilor modale exprimate prin factori de participare a maselor modale efective au valori sub 0,7." 77. La anexa E litera E.1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Verificarea la deplasare se face pe baza formulei: d^SLS_r = ν q d_re ≤ d^SLS_r, a , unde: d^SLS_r - deplasarea relativă de nivel cauzată de acţiunea seismică asociată SLS; d_re - deplasarea relativă de nivel determinată prin calcul structural conform pct. 4.5.3.2 sau 4.5.3.3. La calculul d_re se poate lua considerare numai componenta deformaţiei care produce degradarea pereţilor înrămaţi, extrăgând partea datorată deformaţiei axiale a elementelor verticale în cazul în care aceasta are o contribuţie semnificativă la valoarea deformaţiei totale. Pentru elementele structurale de beton armat, rigiditatea la încovoiere utilizată pentru calculul valorii d_re se stabileşte conform prevederilor din tabelul E.1. Pentru structuri realizate din alte materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale rigidităţii elementelor structurale sunt redate în capitolele relevante ale P100-1; v - factorul de reducere care ţine seama de intervalul de recurenţă mai redus al acţiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS; valoarea factorului este: v = 0,5; q - factorul de comportare utilizat la calculul forţei tăietoare de bază; d^SLS_r, a - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel conform prevederilor din tabelul E.2." 78. La anexa E litera E.1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Pentru componente nestructurale care nu intră în domeniul de aplicabilitate al prevederilor din tabelul E.2, valorile d^SLS_r, a se determină prin programe de încercări experimentale pe elemente la scară naturală sau apropiată de aceasta." 79. La anexa E litera E.1, tabelul E.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton
┌─────────┬────────────────────────────┐
│ │Natura legăturilor între │
│ │componentele nestructurale │
│ │şi structura din beton armat│
│ ├─────────────┬──────────────┤
│ │Componente │Componentele │
│ │nestructurale│nestructurale │
│Tipul de │care │care nu │
│structură│contribuie │contribuie │
│ │semnificativ │semnificativ │
│ │la │la rigiditatea│
│ │rigiditatea │de ansamblu a │
│ │de ansamblu a│structurii la │
│ │structurii la│acţiuni │
│ │acţiuni │orizontale │
│ │orizontale │ │
├─────────┴─────────────┴──────────────┤
│Structuri de beton armat │
├─────────┬─────────────┬──────────────┤
│Structuri│E_cI_g │0,5 E_cI_g │
│tip cadre│ │ │
├─────────┼─────────────┴──────────────┤
│Structuri│0,5 E_cI_g │
│cu pereţi│ │
├─────────┴────────────────────────────┤
│E_c - modulul de elasticitate al │
│betonului │
│I_g - momentul de inerţie al secţiunii│
│brute (nefisurate) de beton“ │
└──────────────────────────────────────┘
" 80. La anexa E litera E.1, tabelul E.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel pentru starea limită de serviciu
┌───────────────────────────────┬──────┐
│Tipul clădirii, în funcţie de │d^ │
│natura componentelor │SLS_r,│
│nestructurale: │a │
├───────────────────────────────┼──────┤
│a) Clădiri cu componente │ │
│nestructurale care pot avea │0,005 │
│degradări semnificative ca │h │
│urmare a deformaţiilor │ │
│orizontale ale structurii │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│b) Clădiri fără pereţi │ │
│nestructurali de │0,01 h│
│compartimentare şi închidere │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│c) Clădiri care nu sunt de │0,0075│
│tipul a) sau b) │h │
├───────────────────────────────┼──────┤
│h - înălţimea de nivel │ │
└───────────────────────────────┴──────┘
Nota 1: Pentru clădirile cu pereţi nestructurali de zidărie valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel este 0,005 h. Se exclud din această categorie clădirile la care pereţii nestructurali de zidărie sunt în contact direct cu elementele structurale pe o singură latură şi sunt separaţi de restul elementelor structurale adiacente prin rosturi suficient de mari pentru a preveni contactul la incidenţa cutremurului asociat SLS. Nota 2: Pentru clădirile cu faţade cortină, agăţate de structură, şi alte componente nestructurale care, prin natura sistemului constructiv propriu, inclusiv a prinderilor de structură, pot urmări deformaţiile orizontale ale structurii fără a suferi degradări semnificative, valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel este 0,0075 h. Nota 3: În interpretarea prevederilor din tabelul E.2, prinderile sunt parte a componentelor nestructurale." 81. La anexa E litera E.2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Verificarea la deplasare se face pe baza formulei: d^ULS_r = c q d_re ≤ dULS_r, a (E.2) unde: d^ULS_r - deplasarea relativă de nivel cauzată de acţiunea seismică asociată ULS; q - factorul de comportare utilizat la calculul forţei tăietoare de bază; d_re - definită în cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să permită o evaluare mai precisă, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru calculul valorii d_re, se consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare secţiunilor nefisurate, adică 0,5 E_cI_g, cu excepţia elementelor structurilor cu pereţi de beton, pentru care rigidităţile de proiectare se vor lua conform CR 2-1-1.1. Pentru structuri realizate din alte materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale rigidităţii elementelor structurale sunt redate în capitolele relevante ale codului; d^ULS_r, a - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel egală cu 0,025 h (unde h este înălţimea de nivel)." 82. La anexa E litera E.3 alineatul (3), definiţia rotirii de bară θ^ULS se modifică şi va avea următorul cuprins: "θ^ULS este rotirea de bară (rotirea corzii), respectiv unghiul între secantă şi axul barei la extremitatea unde intervine curgerea produsă de acţiunea seismică asociată ULS" 83. La anexa E litera E.3 alineatul (4), definiţiile pentru L_V şi d_v se modifică şi vor avea următorul cuprins: "L_V este distanţa de la capătul considerat al elementului la punctul de inflexiune al deformatei; d_v este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune măsurată în raport cu capătul considerat al elementului" 84. La anexa E litera E.3 alineatul (5), al doilea paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins: "În cazul stâlpilor, verificarea cu relaţia (E.6) este necesară, de regulă, numai la baza clădirii, respectiv deasupra nivelului teoretic de încastrare al stâlpilor." 85. La anexa E litera E.3, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru şi al grinzilor de cuplare a pereţilor, mărimile θ_e se pot aproxima prin raportul între deplasarea relativă de nivel d_r şi înălţimea nivelului h." 86. La anexa E. litera E.3, figura E.1 „Rotirea corzii“ se modifică şi va avea următorul cuprins: " (a se vedea imaginea asociată) Figura E.1 Rotirea corzii" 87. La anexa F litera F.2, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins: "(10) Structurile cu cadre contravântuite sau cu cadre duale pot fi considerate cu noduri fixe în cazul în care sistemele de contravântuiri verticale, pereţii de forfecare sau pereţii structurali din beton armat reduc deplasările orizontale cu cel puţin 80%." 88. La anexa F, figura F.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: " (a se vedea imaginea asociată) Figura F4. Amplasarea rigidizărilor la bara disipativă scurtă" 89. La anexa F litera F.4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Îmbinarea grindă-stâlp cu secţiune redusă se obţine prin decuparea tălpilor în zona adiacentă stâlpului, pentru a dirija formarea articulaţiei plastice în zona cu secţiune redusă a grinzii. Figura F7 prezintă o modalitate de prelucrare a tălpilor, unde valorile a, b, c, d, b_bf şi R se determină astfel: 0,5 b_bf ≤ a ≤ 0,75 b_bf; 0,65 d ≤ b ≤ 0,85 d; 0,1 b_bf ≤ c ≤ 0,25 b_bf; unde: - a este distanţa de la faţa stâlpului la zona redusă; – b este lungimea zonei reduse; – c este reducerea maximă a tălpii grinzii; – d este înălţimea secţiunii grinzii; – b_bf este lăţimea tălpii nereduse a secţiunii grinzii; – R este raza de tăiere." ART. II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile-Daniel Suciu Bucureşti, 22 octombrie 2019. Nr. 2.956. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
