Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2003 privind organizarea şi funcţionarea aşezãmintelor culturale, în baza <>art. 11 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, ministrul culturii şi cultelor emite urmãtorul ordin: ARTICOL UNIC Se aprobã Normele metodologice privind desfãşurarea activitãţilor specifice aşezãmintelor culturale, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. Ministrul culturii şi cultelor, Rãzvan Theodorescu Bucureşti, 15 decembrie 2003. Nr. 2.883. ANEXĂ NORME METODOLOGICE privind desfãşurarea activitãţilor specifice aşezãmintelor culturale CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc principiile de bazã şi metodologia de desfãşurare a activitãţilor specifice aşezãmintelor culturale. ART. 2 (1) Aşezãmintele culturale sunt instituţii de culturã, de drept public sau privat, care desfãşoarã activitãţi şi în domeniul educaţiei permanente, organizate în afara sistemului naţional de învãţãmânt formal, în colaborare cu acesta, având drept scop pãstrarea şi promovarea culturii tradiţionale. (2) În categoria aşezãmintelor culturale sunt incluse urmãtoarele instituţii, al cãror statut este definit în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 292/2003 privind organizarea şi funcţionarea aşezãmintelor culturale: a) cãminul cultural; b) casa de culturã; c) universitatea popularã; d) şcoala popularã de arte şi meserii; e) centrul de culturã; f) Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale; g) centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale; h) formaţia şi ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiţionale; i) Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentã şi Management în Domeniul Culturii; j) centrul zonal pentru educaţia adulţilor. ART. 3 (1) Aşezãmintele culturale funcţioneazã în subordinea autoritãţilor administraţiei publice locale sau centrale, dupã caz. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1): a) casa de culturã, ca instituţie de interes public cu personalitate juridicã, poate funcţiona în oraşe şi municipii şi în subordinea sindicatelor sau a altor organizaţii; b) universitatea popularã poate funcţiona ca un compartiment distinct în cadrul casei de culturã sau al cãminului cultural; c) centrul zonal pentru educaţia adulţilor se poate organiza în cadrul cãminelor culturale, caselor de culturã sau universitãţilor populare; d) formaţia şi ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiţionale este instituţie de spectacol, cu personalitate juridicã, de drept public sau privat. ART. 4 Activitãţile specifice aşezãmintelor culturale sunt cele din domeniul educaţiei permanente şi cele din domeniul culturii tradiţionale, privind conservarea, transmiterea şi valorificarea faptelor de culturã popularã. ART. 5 Principiile de bazã care guverneazã activitãţile specifice aşezãmintelor culturale sunt: a) principiul protejãrii patrimoniului cultural tradiţional, a valorilor care aparţin moştenirii culturale; b) principiul accesului liber la instruire şi educaţie permanentã; c) principiul identitãţii culturale, potrivit cãruia se asigurã protejarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale şi promovarea în circuitul naţional a valorilor spiritualitãţii comunitãţii pe care o reprezintã; d) principiul libertãţii de creaţie; e) principiul primordialitãţii valorii, asigurându-se condiţiile morale şi materiale în vederea afirmãrii creativitãţii şi susţinerii talentului; f) principiul autonomiei culturii şi artei; g) principiul nediscriminãrii, care asigurã accesul şi participarea egalã a tuturor cetãţenilor comunitãţii la culturã şi educaţie permanentã, indiferent de rasã, naţionalitate, vârstã, sex, etnie sau religie, precum şi dezvoltarea vieţii spirituale a comunitãţilor pe care le reprezintã, în toatã diversitatea lor. CAP. II Autorizarea aşezãmintelor culturale ART. 6 În vederea obţinerii statutului de aşezãmânt cultural, instituţiile de culturã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã deţinã un sediu, precum şi condiţiile materiale şi tehnice adecvate desfãşurãrii activitãţilor specifice; b) sã dispunã de ştampilã şi cont bancar, cu excepţia aşezãmintelor culturale prevãzute la art. 3 alin. (2) lit. b) şi c); c) sã aibã patrimoniu propriu; d) activitatea sã fie asiguratã de personal de specialitate; e) sã facã dovada existenţei surselor de finanţare proprii. ART. 7 (1) Pentru obţinerea statutului de aşezãmânt cultural, subordonat unei autoritãţi a administraţiei publice locale, instituţia solicitantã înainteazã acesteia, prin reprezentantul sãu legal, un dosar cuprinzând documentaţia care sã ateste îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 6. (2) În situaţia în care documentaţia depusã este insuficientã pentru a face dovada îndeplinirii condiţiilor necesare pentru obţinerea statutului de aşezãmânt cultural, autoritatea localã solicitã instituţiei solicitante completarea dosarului. (3) Dosarul complet, vizat de cãtre autoritatea localã, este înaintat, în termen de 10 zile de la data depunerii, inclusiv în cazul în care s-a solicitat completarea ulterioarã, centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale în a cãrui razã teritorialã îşi desfãşoarã activitatea. ART. 8 În vederea obţinerii statutului de aşezãmânt cultural, în situaţiile prevãzute la art. 3 alin. (2), documentaţia se depune direct la centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale în a cãrui razã teritorialã îşi desfãşoarã activitatea. ART. 9 (1) În termen de 15 zile de la data primirii dosarelor, centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale analizeazã documentaţia şi, dupã caz, întocmeşte referatul de oportunitate. (2) În cazul instituţiilor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea statutului de aşezãmânt cultural, dosarele sunt restituite acestora în termenul prevãzut la alin. (1). ART. 10 (1) Dosarul, însoţit de referatul de oportunitate al centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, vizat de direcţia judeţeanã pentru culturã, culte şi patrimoniul cultural naţional, este înaintat Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. (2) În termen de 30 de zile de la data primirii documentaţiei prevãzute la alin. (1), Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale verificã conţinutul acestora şi, dupã caz, o transmite direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor şi propune eliberarea autorizaţiei de funcţionare a aşezãmântului cultural. (3) În termen de 10 zile de la data primirii documentaţiei, Ministerul Culturii şi Cultelor elibereazã autorizaţia de funcţionare, conform modelului prevãzut în anexa la prezentele norme metodologice. ART. 11 (1) Cãminul cultural şi casa de culturã pot înfiinţa filiale pe raza unitãţii teritorial-administrative în care funcţioneazã, în condiţiile prevãzute la art. 6 - 11. (2) Organizarea şi funcţionarea filialelor se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a aşezãmântului cultural în a cãrui subordine se aflã. ART. 12 Aşezãmintele culturale care desfãşoarã activitãţi de formare profesionalã continuã se autorizeazã în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulţilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 375/2002 şi cu dispoziţiile normelor metodologice de aplicare a acestora. CAP. III Activitãţi specifice ale aşezãmintelor culturale ART. 13 (1) Aşezãmintele culturale desfãşoarã activitãţi pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale, precum şi pentru asigurarea accesului egal la învãţare pe toatã durata vieţii, în funcţie de nevoile şi cerinţele individuale. (2) În vederea realizãrii scopurilor prevãzute la alin. (1), aşezãmintele culturale desfãşoarã urmãtoarele tipuri de activitãţi: a) organizarea de programe şi proiecte cultural-artistice şi de educaţie permanentã, potrivit specificului local şi naţional şi în concordanţã cu nevoile comunitãţilor locale; b) conservarea şi transmiterea valorilor morale şi artistice ale comunitãţii locale, precum şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal; c) sprijinirea şi afirmarea creatorilor şi interpreţilor tradiţiei şi creaţiei populare autentice; d) revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor tradiţionale şi susţinerea celor care le practicã; e) constituirea şi pregãtirea formaţiilor artistice de amatori, prin atragerea tinerilor, în vederea participãrii acestora la manifestãri culturale locale, zonale, naţionale şi internaţionale; f) stimularea creativitãţii şi talentului; g) cultivarea valorilor şi autenticitãţii creaţiei populare contemporane şi artei interpretative din toate genurile muzicã, coregrafie, teatru, artã plasticã, literaturã, artizanat etc.; h) protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale culturii tradiţionale şi creaţiei populare contemporane; i) organizarea de proiecte şi programe privind educaţia permanentã, petrecerea timpului liber, pentru valorificarea obiceiurilor tradiţionale din comunitatea respectivã; j) atragerea cetãţenilor în activitãţi de iniţiere, cunoaştere şi ocrotire a mediului natural şi a mediului culturii populare; k) dezvoltarea cooperãrii şi schimburilor culturale pe plan zonal, naţional şi internaţional. (3) Activitãţile din domeniul culturii tradiţionale au drept scop conservarea şi punerea în valoare a tradiţiilor populare şi cuprind: a) cercetarea, conservarea, valorificarea şi promovarea culturii tradiţionale şi a creaţiei populare contemporane; b) acordarea statutului de zone protejate ale patrimoniului cultural material şi imaterial; c) elaborarea bazei de date naţionale privind starea actualã a faptelor de culturã popularã; d) programe de revitalizare şi învãţare a meseriilor tradiţionale: olãrit, cusut, ţesut, împletituri, cioplituri-sculpturi în lemn, os, corn, piatrã etc.; e) programe de revitalizare şi promovare a unor domenii populare tradiţionale (teatru folcloric, joc, muzicã etc.); f) elaborarea şi derularea unor proiecte de editare şi difuzare a materialelor şi lucrãrilor de specialitate, realizate pe orice fel de suport. (4) Activitãţile de educaţie permanentã se realizeazã prin: a) cursuri de culturã generalã; b) cursuri de perfecţionare; c) programe de iniţiere şi dezvoltare a aptitudinilor creative individuale şi de grup (artistice, tehnico-aplicative, ştiinţifice etc.); d) cercuri de teatru, film, artã plasticã etc.; e) programe de reconversie profesionalã; f) cercuri tehnico-aplicative; g) seminarii, ateliere de lucru, mese rotunde; h) activitãţi pentru persoane defavorizate; i) cursuri de perfecţionare etc.; j) alte forme de pregãtire/perfecţionare în instituţii similare din ţarã şi din strãinãtate. ART. 14 Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale acordã atestate de autenticitate creaţiilor şi produselor populare. ART. 15 Aşezãmintele culturale pot participa la conceperea şi desfãşurarea evenimentelor cultural-artistice, istorice şi sociale ale comunitãţii în care funcţioneazã. ART. 16 Activitãţile care au drept scop pãstrarea şi promovarea culturii tradiţionale, precum şi cele privind formarea unor deprinderi şi abilitãţi se finalizeazã cu eliberarea unor certificate de absolvire emise sub girul Ministerului Culturii şi Cultelor, cu menţionarea în mod distinct a denumirii programului şi a instituţiei organizatoare. CAP. IV Organizarea activitãţilor specifice ART. 17 (1) În cadrul aşezãmintelor culturale activitãţile de educaţie permanentã sunt organizate şi susţinute de personal de specialitate, personal didactic din învãţãmântul preuniversitar şi universitar, experţi din ţarã şi din strãinãtate. (2) Personalul de specialitate este încadrat şi salarizat conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de pregãtirea profesionalã. (3) Personalul didactic din învãţãmântul preuniversitar şi universitar, care desfãşoarã activitãţi de educaţie permanentã şi culturã tradiţionalã în aşezãmintele culturale, beneficiazã de drepturile care îi revin conform prevederilor <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 18 (1) Personalul de specialitate şi, dupã caz, cel auxiliar, încadrat în aşezãmintele culturale, cu excepţia celui din şcolile populare de arte şi meserii, au obligaţia de a absolvi un curs de perfecţionare o datã la 3 ani. (2) Pentru aşezãmintele culturale care funcţioneazã la nivel naţional, judeţean sau al municipiului Bucureşti cursurile de perfecţionare sunt organizate de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, cu avizul compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor. (3) Pentru aşezãmintele culturale care funcţioneazã la nivel local (cãmine culturale, case de culturã, universitãţi populare, centre de culturã - altele decât cele naţionale şi judeţene -, ansambluri şi formaţii folclorice etc.), cursurile de perfecţionare sunt organizate de centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, cu avizul direcţiei judeţene pentru culturã, culte şi patrimoniul cultural naţional. ART. 19 (1) Cursurile de perfecţionare sunt finanţate de aşezãmântul cultural al cãrui personal beneficiazã de perfecţionare; angajatorii suportã cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de pregãtire profesionalã, dacã aceste programe se desfãşoarã în altã localitate decât cea în care salariatul are locul de muncã. (2) Tarifele de înscriere şi participare la cursuri, în situaţiile prevãzute la art. 18 alin. (2), sunt stabilite de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. (3) Tarifele de înscriere şi participare la cursuri, în situaţiile prevãzute la art. 18 alin. (3), sunt stabilite de centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi sunt aprobate prin hotãrâre a consiliului local. ART. 20 (1) Conducerea aşezãmintelor de culturã este asiguratã de un director, numit prin concurs organizat în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 292/2003 şi ale regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare. (2) Candidaţii pentru ocuparea funcţiei de director trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) studii medii sau superioare, dupã caz; b) cetãţenia românã; c) domiciliul stabil în oraşul sau municipiul în care funcţioneazã aşezãmântul cultural (numai pentru aşezãmintele culturale din mediul urban); d) avizul pentru participarea la concurs al direcţiei judeţene pentru culturã, culte şi patrimoniul cultural naţional. ART. 21 (1) Coordonarea şi îndrumarea metodologicã a activitãţilor se fac de cãtre Ministerul Culturii şi Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, alcãtuite din 5 membri, desemnate de serviciile publice descentralizate. (2) Comisiile mixte sunt alcãtuite la nivelul fiecãrui judeţ din specialişti ai Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi ai direcţiilor judeţene pentru culturã, culte şi patrimoniul cultural naţional, numiţi prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. (3) Mandatul membrilor comisiilor mixte este de 4 ani. CAP. V Finanţarea aşezãmintelor culturale ART. 22 Aşezãmintele culturale sunt finanţate din venituri proprii şi din alocaţii de la bugetul local sau, dupã caz, de la bugetul de stat. ART. 23 (1) Finanţarea activitãţii de formare profesionalã continuã şi promovare socialã a persoanei, desfãşuratã de instituţiile de culturã, se face potrivit prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 375/2002 . (2) Pentru finanţarea sistemului de educaţie permanentã prin instituţiile publice de culturã se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finanţare din taxele şi impozitele locale acordate de consiliile locale, în funcţie de strategiile specifice de dezvoltare economico-socialã. (3) Sursele suplimentare locale destinate finanţãrii activitãţilor de educaţie permanentã pot fi utilizate pentru: a) cheltuieli privind organizarea unor manifestãri culturaleducative de interes local; b) cheltuieli pentru activitãţi organizate în colaborare cu alte instituţii din ţarã şi din strãinãtate. ART. 24 Veniturile proprii sunt obţinute din activitãţile aşezãmintelor culturale, şi anume: a) tarifele pentru cursuri, inclusiv cele de perfecţionare, şi cercurile tehnico-aplicative organizate; b) tarifele cursurilor de reconversie profesionalã; c) valorificarea produselor realizate prin activitãţile specifice; d) organizarea de spectacole şi alte manifestãri culturale; e) activitãţile de petrecere a timpului liber; f) asigurarea de servicii necesare comunitãţii cu diverse ocazii: filmãri video, sonorizare, efectuarea de fotografii digitale etc.; g) editarea şi difuzarea unor publicaţii din domeniul culturii populare, educaţiei permanente - ştiinţifice şi culturale, cu respectarea legislaţiei în vigoare; h) închirierile de spaţii şi bunuri de înregistrare şi difuzare a unor spectacole proprii ori ale formaţiilor, ansamblurilor şi orchestrelor etc.; i) taxele de organizare a unor manifestãri culturale (tabere de creaţie, expoziţii, târguri etc.); j) realizarea şi difuzarea unor oferte zonale; k) valorificarea informaţiilor din baza de date; l) încasãrile din valorificarea, pe orice formã de suport, a obiceiurilor, tradiţiilor, creaţiilor populare locale, catalogate sau protejate; m) prestarea altor servicii şi/sau activitãţi culturale ori de educaţie permanentã, în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile aşezãmântului cultural; n) alte activitãţi realizate de aşezãmintele culturale, în condiţiile legii. CAP. VI Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 25 (1) Aşezãmintele culturale sunt evaluate o datã la 3 ani de cãtre comisiile mixte prevãzute la art. 21. (2) În scopul evaluãrii, comisiile mixte verificã: a) respectarea condiţiilor de înfiinţare, organizare şi funcţionare a aşezãmântului cultural, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu propriul regulament de organizare şi funcţionare; b) desfãşurarea activitãţilor specifice în conformitate cu dispoziţiile prezentelor norme metodologice; c) existenţa unui program de activitate anual şi trimestrial, consemnat în registrul de evidenţã a activitãţilor; d) gestionarea unei baze de date privind situaţia socioeconomicã a comunitãţii. ART. 26 (1) Autorizaţia poate fi retrasã dacã se constatã nerespectarea condiţiilor în temeiul cãrora aşezãmântul cultural a fost autorizat şi nerespectarea dispoziţiilor prezentelor norme metodologice privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice. (2) Aşezãmântul cultural cãruia i s-a retras autorizarea poate sã solicite o nouã autorizare numai dupã un an de la data comunicãrii retragerii. ART. 27 (1) Aşezãmintele culturale care funcţioneazã în prezent trebuie sã îndeplineascã condiţiile de autorizare prevãzute în anexa la prezentele norme metodologice. (2) Instituţiile prevãzute la alin. (1) au obligaţia de a face toate demersurile necesare pentru obţinerea autorizaţiei, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice. ANEXĂ
──────
la normele metodologice
────────────────────────
ROMÂNIA
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
AUTORIZAŢIE
privind funcţionarea aşezãmântului cultural
În conformitate cu dispoziţiile art. ....... din Normele metodologice privind desfãşurarea activitãţilor specifice aşezãmintelor culturale, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.883/2003, Ministerul Culturii şi Cultelor autorizeazã persoana juridicã ........, cu sediul în localitatea ......, str. ........ nr. ....., judeţul ....., codul fiscal nr. ....., contul bancar .........., sã funcţioneze ca aşezãmânt cultural.
Ministrul culturii şi cultelor,
........................
Nr. ......... Semnãtura
reprezentantului persoanei juridice
Data ........ ...................................
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
