Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGB/122.001 din 19.09.2023 şi nr. 370 din 19.09.2023 al Direcţiei generale biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ţinând cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 28 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin: ART. I Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 şi 569 bis din 23 iunie 2023, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins: "ART. 2^1 Autoritatea competentă pentru protecţia mediului aplică anexa nr. 1 la ghidul metodologic prevăzut la art. 1 numai pentru proiectele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi pentru planul/proiectul care ar putea avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, singur sau în combinaţie cu alte planuri/proiecte." 2. În anexă, la anexa nr. 6, punctul nr. 6 A „Metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de PP şi a măsurilor restrictive“ se modifică şi va avea următorul cuprins: "6. A Metodologia de identificare a ANPIC potenţial afectate de PP şi a măsurilor restrictive Pentru identificarea ANPIC potenţial afectate se aplică cele 4 criterii: a) intersecţie; b) învecinare (zona de influenţă); c) mobilitatea speciilor; d) conectivitate ecologică. Această identificare se realizează cu ajutorul analizei spaţiale (GIS). În etapa de evaluare iniţială, analiza va depinde de natura PP şi de distanţa la care pot apărea efecte şi se realizează cu un set minim de date şi informaţii, precum: localizarea PP, limitele ANPIC, limitele corpurilor de apă (zone de conectivitate acvatică) şi localizarea coridoarelor ecologice/ zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică. a) Identificarea ANPIC intersectate de PP Analiza se realizează pe baza informaţiilor disponibile cu privire la amplasamentul PP şi la localizarea intervenţiilor propuse în cadrul PP. Principala formă de impact avută în vedere este pierderea de habitate (habitate Natura 2000 sau habitatele speciilor de interes comunitar). b) Identificarea ANPIC învecinate (aflate în zona de influenţă a PP) b.1) Zona de influenţă directă - zonă în care se resimt efectele generate de PP, precum zgomot, vibraţii, poluanţi atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive şi altele b.2) Zona de influenţă indirectă - zona în care apar efecte generate de alte activităţi, modificate ca urmare a implementării PP analizat Principalele forme de impact ce pot să apară în ANPIC aflate în interiorul zonei de influenţă a unui PP sunt reprezentate de alterarea habitatelor (degradarea habitatelor) şi/sau perturbarea activităţii speciilor. Alterarea habitatelor poate conduce în timp la impacturi secundare, precum pierderi din suprafaţa habitatelor sau reduceri ale efectivelor populaţionale. Zona de influenţă directă se delimitează spaţial prin una dintre cele două opţiuni de mai jos: 1. pentru o determinare precisă se utilizează modelare numerică cu ajutorul unor aplicaţii software profesionale. Zona de influenţă directă se determină astfel prin includerea tuturor suprafeţelor posibil a fi afectate de unul sau mai multe dintre efectele generate de PP; 2. atunci când există incertitudini în privinţa distribuţiei spaţiale a efectelor se va estima o distanţă de la care efectele generate de PP şi de oricare dintre locaţiile acestuia (precum zgomot, vibraţii, poluanţi atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive şi altele) pot genera un impact asupra obiectivelor de conservare a ANPIC. Trebuie acordată atenţie la eventualele diferenţe între zona de influenţă directă din timpul construcţiei, cea din timpul operării sau din altă etapă a ciclului de viaţă al proiectului. O abordare precaută presupune crearea unei singure zone de influenţă care să includă diferenţele ce apar în diferitele etape ale PP. Zona de influenţă indirectă se delimitează spaţial astfel: 1. se analizează, în funcţie de complexitatea PP, o zonă în care apar efecte generate de alte activităţi/proiecte modificate ca urmare a implementării PP analizat; 2. se identifică toate modificările generate de PP asupra altor PP existente/nou-propuse ce pot genera efecte suplimentare (exemplu: creşterea nivelului de zgomot, creşterea emisiilor de poluanţi şi altele); 3. se delimitează spaţial întreaga zonă în care au loc modificări ale efectelor anterior menţionate, aceasta reprezentând zona de influenţă indirectă; 4. se identifică toate ANPIC care intersectează zona de influenţă indirectă.
┌──────────────────────────────────────┐
│Atenţie! A nu se confunda zonele de │
│influenţă directă/indirectă cu zona │
│pentru care se realizează analiza │
│impactului cumulat. Dacă cele dintâi │
│depind de locaţia PP analizat, cea din│
│urmă depinde de distribuţia spaţială a│
│habitatelor şi speciilor la nivelul │
│ANPIC potenţial afectate. │
└──────────────────────────────────────┘
c) Identificarea ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona PP Această analiză vizează în principal ANPIC care adăpostesc specii de nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci şi carnivore mari. Principala formă de impact avută în vedere aici este reducerea efectivelor populaţionale ca urmare a creşterii ratei de mortalitate. Se identifică toate ANPIC ce includ nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci şi carnivore mari, ce se pot deplasa din zona sitului în zona proiectului şi ale căror obiective de conservare ar putea fi afectate. d) Identificarea siturilor Natura 2000 a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectului Analiza vizează identificarea acelor ANPIC a căror conectivitate poate fi întreruptă prin apariţia unor bariere la nivelul coridoarelor ecologice. Principala formă de impact avută în vedere aici este fragmentarea habitatelor de interes comunitar şi a habitatelor speciilor de interes comunitar. Analiza vizează toate ANPIC, nu doar cele în care sunt protejate specii migratoare. Orice posibilă modificare (structurală sau funcţională) în coridoarele ecologice/a zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică (terestre sau acvatice) generată de un PP trebuie să conducă la selectarea ANPIC conectate cu acestea şi includerea lor în lista ANPIC potenţial afectate. Analiza se realizează astfel: 1. se identifică coridoarele ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică aflate în zona PP prin studierea unui teritoriu mai larg; 2. se identifică toate ANPIC conectate (intersectate) cu coridoarele ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică anterior identificate; 3. se intersectează limitele PP cu traseele/limitele coridoarelor ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică; 4. se realizează lista ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată, prin includerea acelor ANPIC aflate în coridoarele ecologice/zonele de conectivitate sau continuitate ecologică intersectate de PP. Pentru identificarea coridoarelor ecologice/zonelor de conectivitate sau continuitate ecologică se utilizează următoarele informaţii: 1. cele mai recente date spaţiale publicate pe pagina de internet a autorităţii publice pentru protecţia mediului, care deţine astfel de date, în măsura în care acestea au fost identificate; 2. datele spaţiale precizate în cadrul planurilor de management şi/sau generate în cadrul unor proiecte finanţate în scopul identificării/studierii/monitorizării coridoarelor ecologice/ zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică; 3. datele generate prin analiza spaţială de identificare a coridoarelor ecologice/zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică din zona PP, realizată prin aplicarea unor metodologii recunoscute^1. ^1 Metodologie inclusă în cadrul unui articol publicat într-un jurnal cotat ISI sau în cadrul unui raport elaborat într-un proiect finanţat în scopul identificării coridoarelor ecologice.
┌──────────────────────────────────────┐
│Se includ în lista ANPIC potenţial │
│afectate toate ANPIC ce adăpostesc │
│specii de peşti de interes comunitar, │
│ale căror cursuri de apă sunt │
│intersectate de un PP la distanţe │
│mari, amonte sau aval faţă de limitele│
│ANPIC. │
│În măsura în care nu au fost │
│identificate coridoare ecologice │
│conform Ordonanţei de urgenţă a │
│Guvernului nr. 57/2007 privind regimul│
│ariilor naturale protejate, │
│conservarea habitatelor naturale, a │
│florei şi faunei sălbatice, aprobată │
│cu modificări şi completări prin Legea│
│nr. 49/2011, cu modificările şi │
│completările ulterioare, atunci se vor│
│identifica zonele cu conectivitate/ │
│continuitate ecologică din zona │
│proiectului. │
└──────────────────────────────────────┘
În urma parcurgerii celor patru criterii de analiză se elaborează o listă unică de ANPIC potenţial afectate de PP. Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în planurile de management ale ANPIC şi/sau în regulamentele acestora sau în alte acte normative şi administrative, care pot conduce la modificarea PP sau la respingerea acestuia, are loc atât în etapa de evaluare iniţială, cât şi pe parcursul etapelor ulterioare ale procedurii. Identificarea măsurilor restrictive se realizează pe baza datelor referitoare la PP puse la dispoziţie de titular, disponibile la momentul solicitării, şi constă în 2 faze: 1. în situaţia în care în etapa de evaluare iniţială se identifică măsuri restrictive care duc la interzicerea proiectului, atunci ACPM respinge justificat solicitarea; 2. în situaţia în care se identifică măsuri restrictive care necesită modificarea PP, titularul va modifica PP-ul conform acestor măsuri în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii. Dacă titularul refuză modificarea PP, atunci ACPM respinge justificat solicitarea.
┌──────────────────────────────────────┐
│Pentru ANPIC posibil afectate de PP, │
│pentru a se asigura că PP respectă │
│măsurile prevăzute în planurile de │
│management ale ANPIC şi/sau în │
│regulamentele acestora, se recomandă │
│ca titularul PP să realizeze propria │
│analiză a acestor măsuri pe parcursul │
│definitivării soluţiilor tehnice/ │
│intervenţiilor pentru realizarea, │
│operarea şi, după caz, dezafectarea PP│
│şi să demonstreze respectarea acestora│
│în cadrul etapelor ulterioare ale │
│procedurii de reglementare din punctul│
│de vedere al protecţiei mediului. Spre│
│exemplu, dacă planul de management al │
│unei ANPIC potenţial afectate de │
│implementarea unui proiect de │
│infrastructură rutieră include o │
│măsură privind «Interzicerea folosirii│
│sării pentru deszăpezire la o distanţă│
│mai mică de 100 m de habitatele de │
│reproducere a speciei Emys │
│orbicularis», titularul proiectului va│
│trebui să demonstreze modul în care │
│această măsură a fost luată în │
│considerare la pregătirea PP. │
└──────────────────────────────────────┘
" ART. II (1) În maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, titularii proiectelor/planurilor care au elaborat şi finalizat raportul privind impactul asupra mediului/raportul de mediu şi studiul de evaluare adecvată au posibilitatea depunerii acestora la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, pentru aplicarea art. 2 alin. (3) din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, cu modificările şi completările aduse prin prezentul ordin. (2) Titularii proiectelor care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2022/2.577 al Consiliului din 22 decembrie 2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, pentru care autorităţile competente pentru protecţia mediului au transmis îndrumarul în vederea elaborării studiului de evaluare adecvată, îndrumar care conţine cerinţe formulate în baza Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, cu modificările ulterioare, elaborează documentele necesare pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv evaluarea adecvată, conform cerinţelor din îndrumarul transmis. ART. III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet Bucureşti, 25 septembrie 2023. Nr. 2.452.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
