Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 2.260 din 8 noiembrie 2022 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere
EMITENT: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1148 din 29 noiembrie 2022
În temeiul prevederilor art. II alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 3/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, precum şi ale art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul transporturilor şi infrastructurii, emite prezentul ordin.
ART. I
Anexa „Liniile directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere“ la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 358/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 14 mai 2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. II
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Bucureşti, 8 noiembrie 2022.
Nr. 2.260.
ANEXA 1
(Anexă la Ordinul nr. 358/2012)
LINIILE DIRECTOARE
cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră,
în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere
CAP. I
Cadrul legislativ şi instituţional
ART. 1
Prezentele linii directoare stabilesc etapele de urmat şi elementele de avut în vedere în aplicarea procedurilor de siguranţă rutieră pentru punerea în practică a prevederilor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/1.936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019, în baza prevederilor actelor normative naţionale, respectiv:
a) Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Ordinul ministrului transporturilor nr. 655/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Ordinul ministrului transporturilor nr. 656/2016 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranţă rutieră, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.679/2017 pentru aprobarea Metodologiei de contractare a evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră, de desemnare şi de lucru a auditorilor de siguranţă rutieră, a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. cu investitorii, antreprenorii/proiectanţii mandataţi, precum şi cu auditorii de siguranţă rutieră;
e) Ordinul ministrului transporturilor nr. 606/2017 pentru aprobarea Metodologiei de contractare a inspecţiei de siguranţă rutieră, a Contractului-cadru încheiat între Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi administratorii drumurilor, a metodologiilor de efectuare a inspecţiilor de siguranţă rutieră, a listei cu dispoziţiile obligatorii care pot fi dispuse de raportul de inspecţie de siguranţă rutieră, a modelului legitimaţiei nominale de control, a modelului procesului-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională a contravenţiilor, dotării şi inscripţionării autovehiculelor de inspecţie şi control, precum şi a echipamentelor necesare efectuării inspecţiilor de siguranţă rutieră, cu modificările ulterioare;
f) Ordinul ministrului transporturilor nr. 762/2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră, inspecţiei de siguranţă rutieră, tarifelor privind onorariile cuvenite auditorilor de siguranţă rutieră pentru activităţile prestate, precum şi destinaţia sumelor provenite din încasarea acestora.
CAP. II
Domeniul de aplicare
ART. 2
(1) Prezentele linii directoare vizează sporirea gradului de siguranţă rutieră, reducerea pierderilor umane, materiale şi financiare cauzate de accidentele rutiere şi se aplică reţelei rutiere naţionale aflate în faza de proiectare, de construcţie şi de exploatare, compusă din:
a) autostrăzi;
b) drumuri expres;
c) drumuri internaţionale „E“;
d) drumuri naţionale principale;
e) drumuri naţionale secundare;
f) drumuri judeţene;
g) străzi de categoria I şi a II-a.
(2) Prezentele linii directoare nu se aplică tunelurilor rutiere reglementate de Legea nr. 277/2007 privind cerinţele minime de siguranţă pentru tunelurile situate pe secţiunile naţionale ale Reţelei rutiere transeuropene.
(3) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., denumită în continuare ARR, este singura instituţie competentă să realizeze evaluarea siguranţei reţelei rutiere, să efectueze inspecţia de siguranţă rutieră specifică şi să gestioneze efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră, a inspecţiei de siguranţă rutieră periodică, precum şi desfăşurarea activităţilor de formare, atestare şi perfecţionare profesională a auditorilor de siguranţă rutieră.
CAP. III
Obiectivele gestionării siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră
ART. 3
Implementarea cadrului legislativ specific gestionării siguranţei infrastructurii rutiere a avut în vedere:
a) îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii rutiere;
b) scăderea numărului de accidente soldate cu decese sau răniţi grav;
c) creşterea capacităţii instituţionale de implementare şi extindere a gestionării siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră.
CAP. IV
Definiţii şi acţiuni privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră
ART. 4
În sensul prezentelor linii directoare se aplică definiţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 5
Acţiunile principale care asigură gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră sunt:
a) evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere;
b) auditul de siguranţă rutieră;
c) inspecţia de siguranţă rutieră periodică;
d) inspecţia de siguranţă rutieră specifică;
e) inspecţiile comune de siguranţă rutieră;
f) evaluarea siguranţei reţelei rutiere;
g) gestionarea datelor privind accidentele soldate cu persoane decedate sau răniţi grav;
h) formarea, atestarea, perfecţionarea şi desemnarea auditorilor;
i) îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere;
j) schimbul de cele mai bune practici;
k) crearea unei baze de date la nivelul Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. cu informaţii privind siguranţa reţelei rutiere naţionale.
CAP. V
Etapele de urmat pentru gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră şi îmbunătăţirea continuă a practicilor în domeniu
SECŢIUNEA 1
Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere
ART. 6
(1) Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere este parte integrantă a studiului de prefezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră care se construieşte sau se modifică substanţial, se realizează potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se concretizează într-un raport de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere.
(2) Elementele componente ale unei evaluări de impact asupra siguranţei rutiere sunt:
a) definirea problemei;
b) situaţia actuală şi situaţia în eventualitatea neiniţierii vreunei acţiuni;
c) obiectivele specifice siguranţei rutiere;
d) analiza impactului alternativelor propuse asupra siguranţei rutiere;
e) compararea alternativelor propuse, inclusiv analiza raportului costuri-beneficii;
f) prezentarea tuturor soluţiilor posibile.
(3) Elementele care trebuie avute în vedere la efectuarea evaluării de impact sunt:
a) accidente soldate cu decese şi/sau răniri grave; obiectivele de reducere a numărului de accidente în comparaţie cu scenariul care prevede eventualitatea neiniţierii vreunei acţiuni;
b) alegerea traseelor şi studii origine-destinaţie ale utilizatorilor pentru noile trasee;
c) efecte posibile asupra reţelelor rutiere existente cum ar fi accesuri, intersecţii, treceri la nivel şi altele asemenea;
d) utilizatorii drumurilor, inclusiv utilizatorii vulnerabili cum ar fi pietoni, biciclişti, motociclişti şi alţii asemenea;
e) trafic, de exemplu, volumul traficului, clasificarea traficului în funcţie de tip, inclusiv fluxurile estimate pentru pietoni şi biciclişti, determinate de caracteristicile utilizării terenurilor adiacente;
f) condiţii climatice şi sezoniere;
g) prezenţa unui număr suficient de zone de parcări sigure;
h) activitatea seismică.
(4) În vederea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, între ARR, pe de o parte, şi investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(5) ARR desemnează un auditor sau mai mulţi auditori de siguranţă rutieră, în funcţie de complexitatea lucrării.
(6) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul/auditorii de siguranţă rutieră desemnat/desemnaţi, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractulcadru, stabilit potrivit legii.
(7) Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, în termenul prevăzut de lege.
(8) Auditorul sau auditorii de siguranţă rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări de servicii realizează evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere, care se concretizează printrun raport.
(9) Raportul de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere trebuie să indice considerentele în materie de siguranţă rutieră care contribuie la alegerea soluţiei propuse şi să furnizeze toate informaţiile relevante necesare realizării unei analize costbeneficii a diverselor opţiuni evaluate.
(10) Raportul rezultat în urma evaluării de impact asupra siguranţei rutiere conţine un set de măsuri de remediere.
(11) Investitorul are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere conţinute în raportul de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere imediat după rămânerea definitivă a concluziilor raportului sau, după caz, poate contesta la Comisia de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor prevederile unora sau ale tuturor măsurilor de remediere, transmiţând în acest sens obiecţii în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere.
SECŢIUNEA a 2-a
Auditul de siguranţă rutieră
ART. 7
(1) Auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranţă rutieră şi se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii:
a) studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii;
b) proiect tehnic şi detalii de execuţie;
c) anterior recepţiei la terminarea lucrărilor la drumul public;
d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.
(2) Operaţiunile de audit în domeniul siguranţei rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii:
a) criterii aplicabile în studiul de fezabilitate:
1. localizarea geografică, care include expunerea la alunecările de teren, la inundaţii, la avalanşe şi altele asemenea, condiţii climatice şi sezoniere, precum şi activităţi seismice;
2. tipurile de intersecţii şi distanţa dintre acestea;
3. numărul şi tipul benzilor de circulaţie;
4. structura şi componenţa traficului admis pe noua infrastructură;
5. funcţionalitatea drumurilor în cadrul reţelei;
6. condiţiile meteorologice;
7. viteze de proiectare şi viteze de circulaţie;
8. profiluri transversale, care cuprind: lăţimea părţii carosabile, piste pentru biciclişti, trotuare;
9. traseul în plan de situaţie şi în profil longitudinal;
10. vizibilitate;
11. dispunerea intersecţiilor;
12. mijloace de transport în comun şi infrastructurile aferente;
13. treceri la nivel cu căi rutiere/calea ferată;
14. dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i) dispoziţii pentru pietoni;
(ii) dispoziţii pentru biciclişti, inclusiv existenţa unor rute alternative sau separări de traficul de autovehicule de mare viteză;
(iii) dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
(iv) densitatea şi amplasarea trecerilor pentru pietoni şi biciclişti;
(v) dispoziţii pentru pietoni şi biciclişti pe drumurile afectate din zonă;
(vi) separarea pietonilor şi a bicicliştilor de traficul de autovehicule de mare viteză sau existenţa unor rute alternative directe pe drumurile de clasă inferioară;
b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic şi detalii de execuţie:
1. planul de situaţie;
2. semnalizare orizontală şi verticală coerentă;
3. iluminarea căilor rutiere şi a intersecţiilor;
4. echipamente poziţionate în ampriza drumului;
5. plantaţia rutieră adiacentă drumului în extravilan şi construcţiile, amenajările şi alte obiective din intravilanul localităţilor;
6. obstacole fixe la marginea drumului;
7. parcări sigure;
8. dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i) dispoziţii pentru pietoni;
(ii) dispoziţii pentru biciclişti;
(iii) dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
9. adaptarea sistemelor rutiere de restricţionare într-un mod uşor de utilizat (spaţii care separă sensurile de mers şi parapete de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili);
c) criterii aplicabile în stadiul anterior dării în exploatare:
1. siguranţa utilizatorilor căilor rutiere şi vizibilitatea în diverse circumstanţe, cum ar fi întunericul, şi în condiţii meteorologice normale;
2. lizibilitatea elementelor de semnalizare orizontală şi verticală;
3. starea drumurilor;
d) criterii aplicabile în stadiul imediat după darea în exploatare îl reprezintă evaluarea siguranţei căilor rutiere din perspectiva comportamentului real al utilizatorilor.
(3) Realizarea unei operaţiuni de audit într-un anumit stadiu poate duce la reanalizarea criteriilor aplicabile în stadiile precedente.
(4) Pentru fiecare stadiu, între ARR, pe de o parte, şi investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(5) ARR desemnează un auditor sau mai mulţi auditori de siguranţă rutieră, în funcţie de complexitatea lucrării.
(6) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul/auditorii de siguranţă rutieră desemnat/desemnaţi, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(7) Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus auditului de siguranţă rutieră.
(8) Auditorul sau auditorii de siguranţă rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări de servicii realizează auditul de siguranţă rutieră care se concretizează printr-un raport.
(9) Raportul de audit de siguranţă rutieră cuprinde 4 capitole, câte unul pentru fiecare stadiu, fiecare capitol având anexat, după caz, câte un set de măsuri de remediere.
(10) Investitorul are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere conţinute în raportul de audit de siguranţă rutieră, înainte de finalizarea stadiului supus auditării sau imediat după rămânerea definitivă a concluziilor raportului, sau, după caz, poate contesta la comisie prevederile unora sau tuturor măsurilor de remediere, transmiţând în acest sens obiecţii în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit de siguranţă rutieră.
SECŢIUNEA a 3-a
Inspecţia de siguranţă rutieră periodică
ART. 8
(1) Inspecţia de siguranţă rutieră periodică se realizează cu scopul identificării eventualelor deficienţe din punctul de vedere al siguranţei rutiere care pot fi remediate prin lucrări de întreţinere, obligatoriu pentru drumurile publice ale reţelei rutiere care fac obiectul Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din 3 în 3 ani şi se concretizează într-un raport de inspecţie de siguranţă rutieră.
(2) Între ARR, pe de o parte, şi administrator, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(3) Pentru efectuarea inspecţiei de siguranţă rutieră periodică, ARR încheie contracte de prestări de servicii cu auditorii de siguranţă rutieră desemnaţi conform prevederilor legale.
(4) Administratorul drumului care face obiectul inspecţiei de siguranţă rutieră periodică are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia necesară realizării inspecţiei de siguranţă rutieră periodică, în termenul stabilit prin lege.
(5) Auditorul sau auditorii de siguranţă rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări de servicii realizează inspecţia de siguranţă rutieră periodică care se concretizează într-un raport.
(6) Raportul rezultat în urma inspecţiei de siguranţă rutieră periodică conţine în anexă un set de dispoziţii pentru remedierea eventualelor deficienţe constatate prin dispunerea unor lucrări de întreţinere.
(7) Setul de dispoziţii din raportul de inspecţie de siguranţă rutieră periodică pentru deficienţele constatate este obligatoriu pentru administratorul drumului inspectat, în termenele stabilite conform prevederilor legale.
(8) Administratorul drumului inspectat are obligaţia ca în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate prin raportul de inspecţie de siguranţă rutieră periodică să transmită ARR gradul de implementare a planului de remediere a deficienţelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Inspecţia de siguranţă rutieră specifică
ART. 9
(1) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. efectuează inspecţii de siguranţă rutieră specifică cu prioritate pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranţă, rezultate din evaluarea reţelei rutiere şi care oferă posibilităţi pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potenţial ridicat de îmbunătăţire a siguranţei şi de reducere a costurilor legate de accidente.
(2) Inspecţia de siguranţă rutieră specifică se efectuează de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. prin echipe formate din personalul de specialitate angajat în cadrul Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., cel puţin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranţă rutieră.
(3) Auditorii de siguranţă rutieră angajaţi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. nu pot efectua auditul de siguranţă rutieră, evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi inspecţia de siguranţă rutieră periodică.
(4) Inspecţiile de siguranţă rutieră specifice, efectuate pe tronsoanele cu gradul de siguranţă cel mai scăzut rezultat în urma evaluării siguranţei reţelei rutiere, vor avea în vedere următoarele elemente indicative:
1. trasee rutiere şi intersecţii:
a) asigurarea vizibilităţii;
b) limite de viteză şi zone cu restricţii de viteză;
c) predictibilitatea traseelor;
d) accesul la proprietăţi adiacente şi dezvoltări;
e) accesul vehiculelor de urgenţă şi de serviciu;
f) tratarea podurilor şi canalelor de scurgere;
g) configuraţia amprizei drumului (acostamentul drumului, tipul delimitării părţii carosabile, debleul şi rambleul drumului);
2. intersecţii şi noduri rutiere:
a) tipul de intersecţie/nodul rutier adecvat;
b) geometria intersecţiei/configuraţia nodului rutier;
c) vizibilitatea şi predictibilitatea intersecţiilor;
d) vizibilitatea în intersecţie;
e) configuraţia benzilor suplimentare la intersecţii;
f) controlul traficului în intersecţii (de exemplu, indicatoare de prioritate, instalaţii de semnalizare rutieră etc.);
g) existenţa trecerilor pentru pietoni şi biciclişti;
3. dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
a) dispoziţii pentru pietoni;
b) dispoziţii pentru biciclişti;
c) dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
d) transportul public de persoane şi infrastructurile aferente;
e) treceri la nivel cu calea ferată sau tramvai (menţionând, în mod special, tipul de trecere şi dacă acestea sunt acţionate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automate);
4. iluminare, panouri de semnalizare şi marcaje:
a) panouri de semnalizare rutieră coerente, care nu afectează vizibilitatea;
b) lizibilitatea panourilor de semnalizare rutieră (poziţie, dimensiune, culoare);
c) indicatoare rutiere;
d) coerenţa marcajelor rutiere şi trasarea acestora;
e) lizibilitatea marcajelor rutiere (poziţie, dimensiuni şi retroreflectivitate în condiţii uscate şi umede);
f) vizibilitatea şi gradul de uzură al marcajelor rutiere;
g) iluminarea drumurilor şi a intersecţiilor;
h) echipamente adecvate pe marginea drumului;
5. semnalizare rutieră:
a) operare;
b) vizibilitate;
6. obstacole, zone de siguranţă şi sisteme rutiere de protecţie:
a) zona marginii drumului, inclusiv vegetaţia;
b) pericole pe marginea drumului şi distanţa de la marginea părţii carosabile sau a pistei pentru biciclete;
c) adaptarea sistemelor rutiere de protecţie într-un mod facil de utilizat (spaţii care separă sensurile de circulaţie şi parapete de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili ai drumurilor);
d) tratarea părţilor terminale ale parapetelor de siguranţă;
e) sisteme adecvate de protecţie la poduri şi canale de scurgere;
f) garduri (pe drumuri cu acces limitat);
7. partea carosabilă:
a) defectele părţii carosabile;
b) rugozitatea;
c) material desprins/pietriş/pietre;
d) colectarea şi drenarea apei;
8. poduri şi tuneluri:
a) prezenţa şi numărul podurilor;
b) prezenţa şi numărul tunelurilor;
c) elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranţa infrastructurii;
9. alte aspecte:
a) punerea la dispoziţie a unor spaţii de parcare şi a unor spaţii de servicii sigure;
b) facilităţi pentru vehicule grele;
c) fenomenul de orbire cauzat de faruri;
d) lucrările rutiere;
e) activităţi nesigure pe marginea drumului;
f) informaţii adecvate ale echipamentelor STI (de exemplu, panouri cu mesaje variabile);
g) faună;
h) atenţionări pentru zone şcolare (dacă este cazul).
(5) Raportul rezultat în urma efectuării inspecţiei de siguranţă specifică conţine în anexă un set de măsuri de remediere cu potenţial ridicat de îmbunătăţire a siguranţei rutiere şi de reducere a costurilor legate de accidente.
(6) Setul de măsuri de remediere din raportul de inspecţie de siguranţă rutieră specifică pentru deficienţele constatate este obligatoriu pentru administratorul drumului inspectat, în termenele stabilite conform prevederilor legale.
(7) Administratorul drumului inspectat are obligaţia ca în maximum 30 de zile de la expirarea fiecărui termen dispus pentru remedierea deficienţelor constatate prin raportul de inspecţie de siguranţă rutieră specifică să transmită Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. dovada implementării măsurii dispuse prin raport.
(8) Pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate în rapoartele de inspecţie de siguranţă rutieră specifică, ARR elaborează şi actualizează periodic, în baza dovezilor transmise de către administratorul drumului inspectat referitoare la implementarea măsurilor dispuse prin raport, un plan bazat pe riscuri care conţine măsuri ordonate în funcţie de priorităţi.
SECŢIUNEA a 5-a
Inspecţiile comune de siguranţă rutieră
ART. 10
(1) ARR împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. efectuează inspecţii comune de siguranţă rutieră pe reţeaua rutieră aferentă zonei adiacente tunelurilor care fac obiectul Legii nr. 277/2007, din 5 în 5 ani.
(2) Raportul rezultat în urma efectuării inspecţiei comune de siguranţă rutieră conţine în anexă măsurile de remediere pentru eventualele deficienţe constatate pentru tronsonul inspectat şi va fi transmis administratorului reţelei rutiere adiacente tunelului.
(3) Măsurile de remediere din raportul inspecţiei comune de siguranţă rutieră pentru deficienţele constatate sunt obligatorii pentru administratorul reţelei rutiere adiacente tunelului, în termenele stabilite conform prevederilor legale incidente.
(4) Administratorul zonei reţelei rutiere adiacente tunelului are obligaţia ca în maximum 30 de zile de la expirarea termenelor dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate prin raportul de inspecţie comună de siguranţă rutieră să transmită Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. şi Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C. gradul de implementare a planului de remediere a deficienţelor.
SECŢIUNEA a 6-a
Evaluarea siguranţei reţelei rutiere
ART. 11
(1) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. efectuează evaluarea siguranţei reţelei rutiere pe categorii, pe care o actualizează cel puţin o dată la 5 ani, conform următoarelor elemente indicative:
1. generalităţi:
a) tipul de drum în legătură cu tipul şi dimensiunile regiunilor/ oraşelor pe care le conectează;
b) lungimea tronsonului rutier;
c) tipul zonei (rurală, urbană);
d) destinaţia terenurilor (scop educaţional, comercială, industrială şi de producţie, rezidenţială, agricolă şi zootehnică, zonă nedezvoltată);
e) densitatea accesurilor la proprietate;
f) prezenţa drumurilor colectoare (de exemplu, pentru magazine);
g) prezenţa lucrărilor rutiere;
h) prezenţa parcărilor;
2. volumele traficului:
a) volumele traficului;
b) volumele măsurate ale traficului motocicletelor;
c) volumele măsurate ale traficului pietonal pe ambele părţi, menţionând dacă circulaţia are loc „de-a lungul drumului“ sau „transversal“;
d) volumele măsurate ale traficului bicicletelor pe ambele părţi, menţionând dacă circulaţia are loc „de-a lungul drumului“ sau „transversal“;
e) volumele măsurate ale traficului vehiculelor grele;
f) fluxurile estimate de pietoni determinate de destinaţia funcţiunilor obiectivelor din zona adiacentă;
g) fluxurile estimate de biciclişti determinate de destinaţia funcţiunilor obiectivelor din zona adiacentă;
3. date referitoare la accidente:
a) numărul, locul şi cauza accidentelor rutiere mortale în funcţie de categoria de utilizator al drumurilor;
b) numărul şi locaţia accidentelor grave în funcţie de categoria de utilizator al drumurilor;
4. caracteristici operaţionale:
a) limita de viteză (generală, pentru motociclete şi camioane);
b) viteza de operare (a 85-a centilă) - viteza maximă cu care circulă 85% dintre participanţii la traficul rutier care tranzitează în condiţii de fluenţă şi siguranţă o secţiune transversală de drum monitorizată;
c) managementul vitezei şi/sau calmarea traficului;
d) prezenţa dispozitivelor STI: alerte de congestie (cozi de aşteptare), panouri cu mesaje variabile;
e) atenţionări pentru zone şcolare;
f) prezenţa unor persoane desemnate pentru dirijarea traficului elevilor în zona trecerilor de pietoni, la ore prestabilite;
5. caracteristici geometrice:
a) caracteristici ale secţiunii transversale (numărul, tipul şi lăţimea benzilor de circulaţie, configuraţia şi tipul zonei mediane, piste de biciclete, căi pietonale etc.), inclusiv variabilitatea acestora;
b) elemente geometrice ale traseului în plan;
c) elemente geometrice ale traseului în lung;
d) asigurarea vizibilităţii;
6. obstacole, zone de siguranţă şi sisteme de protecţie rutieră:
a) zona marginii drumului şi zone de siguranţă;
b) obstacole fixe pe marginea drumului (de exemplu, stâlpii de iluminat, copaci etc.);
c) distanţa obstacolelor faţă de marginea drumului;
d) densitatea obstacolelor;
e) marcaje rezonatoare;
f) sisteme de protecţie rutieră;
7. poduri şi tuneluri:
a) prezenţa şi numărul podurilor, precum şi informaţii relevante cu privire la acestea;
b) prezenţa şi numărul tunelurilor, precum şi informaţii relevante cu privire la acestea;
c) elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranţa infrastructurii;
8. intersecţii:
a) tipul intersecţiei şi numărul de ramuri (menţionând, în special, tipul de reglementare şi prezenţa benzilor suplimentare dedicate);
b) prezenţa „canalizărilor“ de trafic cu insule denivelate;
c) tipul intersecţiei şi modul de amenajare;
d) volumele de trafic în zona intersecţiei;
e) prezenţa trecerilor la nivel cu calea ferată sau cu tramvaiul (menţionând, în special, tipul de trecere şi dacă acestea sunt acţionate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automatizate);
9. întreţinere:
a) defectele părţii carosabile;
b) rugozitatea părţii carosabile;
c) starea acostamentului (inclusiv a vegetaţiei);
d) starea panourilor de semnalizare, a marcajelor şi delimitarea părţii carosabile;
e) starea sistemelor de protecţie rutieră;
10. facilităţi pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
a) treceri pentru pietoni şi biciclişti (treceri la nivelul drumului şi pasaje denivelate);
b) treceri pentru biciclete (treceri la nivelul drumului şi pasaje denivelate);
c) garduri pietonale;
d) existenţa unor trotuare sau a unor drumuri pietonale separate;
e) infrastructură pentru biciclete şi tipul acestora (piste pentru biciclete, benzi pentru biciclete, altele);
f) starea trecerilor de pietoni în ceea ce priveşte vizibilitatea şi semnalizarea fiecărei facilităţi oferite;
g) facilităţi de traversare pentru pietoni şi biciclişti în zona intersecţiilor cu drumuri laterale;
h) existenţa unor rute alternative pentru pietoni şi biciclişti dacă nu există facilităţi separate;
11. sisteme pentru intervenţie operaţională pre-/post-accidente rutiere în vederea diminuării efectelor consecinţelor acestora:
a) centrele operaţionale ale reţelei şi alte facilităţi de patrulare;
b) mecanisme de informare a participanţilor la trafic despre condiţiile de conducere pentru prevenirea accidentelor sau incidentelor;
c) sisteme de detectare automată a incidentelor: senzori şi camere de luat vederi;
d) sisteme de gestionare a incidentelor;
e) sisteme de comunicare cu serviciile responsabile pentru urgenţe.
(2) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. realizează prima evaluare a siguranţei reţelei rutiere, pe cel puţin trei categorii, în funcţie de nivelul de siguranţă al fiecărui tronson, până la 31 decembrie 2024.
(3) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. elaborează un raport privind clasificarea referitoare la siguranţa reţelei rutiere evaluată conform alin. (2), care va fi înaintat Comisiei Europene până la 31 octombrie 2025, şi ulterior din 5 în 5 ani.
(4) Raportul prevăzut la alin. (3) va include, dacă este cazul, şi lista de dispoziţii ale orientărilor naţionale actualizate, inclusiv îmbunătăţirile în ceea ce priveşte progresul tehnologic şi protecţia utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.
SECŢIUNEA a 7-a
Gestionarea informaţiilor referitoare la accidente de circulaţie, menţionate în rapoartele de accidente soldate cu persoane decedate
ART. 12
Datele referitoare la accidente se vor centraliza într-o bază de date a accidentelor gestionată de către ARR, care va fi folosită inclusiv la evaluarea siguranţei reţelei rutiere, precum şi pentru determinarea costului social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate şi a costului social mediu al unui accident grav.
SECŢIUNEA a 8-a
Formarea, atestarea, perfecţionarea şi desemnarea auditorilor
ART. 13
(1) Formarea şi perfecţionarea profesională a auditorilor de siguranţă rutieră se asigură prin organizarea de programe de formare/perfecţionare profesională de către ARR în colaborare cu instituţii de învăţământ superior acreditate.
(2) Atestarea auditorilor de siguranţă rutieră se realizează în baza Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranţă rutieră, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 656/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele care au urmat cursurile de formare profesională şi au promovat examenul organizat de Comisia de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor pot solicita ARR eliberarea atestatului de auditor de siguranţă rutieră, după înscrierea acestora în Registrul auditorilor de siguranţă rutieră.
(3) Auditorii de siguranţă rutieră sunt obligaţi să participe o dată la 2 ani la cursurile de perfecţionare profesională organizate de ARR în colaborare cu instituţii de învăţământ superior acreditate.
(4) ARR organizează periodic informări şi dezbateri ale auditorilor de siguranţă rutieră pe teme legate de rezultatele cercetării şi practicii în domeniu.
(5) Programele-cadru de formare şi perfecţionare profesională includ aspecte legate de utilizatorii vulnerabili ai drumurilor şi de infrastructura necesară acestei categorii de participanţi la trafic.
ART. 14
(1) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. desemnează auditorii de siguranţă rutieră în vederea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere/auditului de siguranţă rutieră/inspecţiei de siguranţă rutieră periodică în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Auditorii de siguranţă rutieră au obligaţia de a informa Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în situaţia în care nu vor fi disponibili în vederea efectuării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere/auditului de siguranţă rutieră/inspecţiei de siguranţă rutieră periodică pentru o perioadă mai mare de 5 zile. Informarea se transmite în format electronic cu cel puţin o zi înainte de începerea perioadei de indisponibilitate pe adresa de e-mail pusă la dispoziţie de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. sau prin intermediul sistemului informatic integrat.
(3) Auditorii de siguranţă rutieră au obligaţia de a anunţa în termen de 5 zile de la luarea la cunoştinţă orice modificare intervenită cu privire la datele de contact înscrise în Registrul auditorilor de siguranţă rutieră.
(4) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse la alin. (2) sau (3), auditorul/auditorii de siguranţă rutieră nu va/vor mai fi desemnat/desemnaţi pentru o perioadă de 30 de zile să efectueze evaluare de impact asupra siguranţei rutiere/audit de siguranţă rutieră/inspecţie de siguranţă rutieră periodică.
(5) În vederea desemnării auditorului/auditorilor de siguranţă rutieră, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. publică, pe pagina sa de internet, anunţul pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere/auditului de siguranţă rutieră/inspecţiei de siguranţă rutieră periodică.
(6) În situaţia în care în Registrul contractelor încheiate cu investitorul/administratorul figurează mai multe contracte înregistrate în aceeaşi zi, ordinea publicării anunţului este dată de numărul poziţiei din Registru, în ordine crescătoare, cu prioritate pentru proiectele de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere/audit de siguranţă rutieră.
(7) Auditorii de siguranţă rutieră transmit Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., în format electronic, în termen de 5 zile de la publicarea anunţului, solicitarea de înscriere pe lista auditorilor de siguranţă rutieră disponibili pentru proiectul respectiv însoţită de declaraţia pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor de independenţă prevăzute de Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform modelului publicat pe pagina de internet a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.
(8) La încheierea perioadei prevăzute la alin. (7), Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. desemnează auditorul/auditorii de siguranţă rutieră dintre cei înscrişi cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) În cazul în care într-o procedură de desemnare nu există auditori de siguranţă rutieră disponibili, iar efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere sau a auditului de siguranţă rutieră reclamă urgenţă temeinic justificată, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. poate desemna auditori de siguranţă rutieră cu derogare de la criteriul desemnării echitabile, în ordinea descrescătoare a gradului de încărcare.
(10) După finalizarea procedurii de desemnare se actualizează situaţia privind gradul de încărcare a auditorilor de siguranţă rutieră.
(11) Desemnarea auditorului/auditorilor de siguranţă rutieră se finalizează prin încheierea între Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi auditorii desemnaţi a unui contract de prestări de servicii întocmit conform contractelor-cadru prevăzute în anexele nr. 4, 5 şi 6 la Metodologia de contractare a evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră, de desemnare şi de lucru a auditorilor de siguranţă rutieră, a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. cu investitorii, antreprenorii/ proiectanţii mandataţi, precum şi cu auditorii de siguranţă rutieră, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.679/2017, după caz.
(12) În situaţia prevăzută la alin. (8), auditorii de siguranţă rutieră nu pot refuza desemnarea decât din motive obiective sau în una dintre situaţiile în care sunt afectate condiţiile de independenţă faţă de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului.
(13) În cazul refuzului nejustificat al semnării contractului prevăzut la alin. (11), auditorul/auditorii de siguranţă rutieră nu va/vor mai fi desemnat/desemnaţi pentru o perioadă de 3 luni.
(14) În situaţia prevăzută la alin. (13) va fi desemnat pentru efectuarea proiectului respectiv următorul clasat în urma procedurii de desemnare.
SECŢIUNEA a 9-a
Îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere
ART. 15
(1) ARR va avea în vedere îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei reţelei rutiere pe baza creşterii capacităţii administrative, adoptării, dezvoltării şi perfecţionării procedurilor evaluării de impact, auditului şi inspecţiei de siguranţă rutieră, revizuirii şi dezvoltării carierei profesionale a auditorilor de siguranţă rutieră.
(2) În scopul perfecţionării continue a procedurilor de lucru în materie de siguranţă rutieră, ARR cooperează la nivel naţional şi internaţional cu instituţii şi organisme cu experienţă şi atribuţii relevante în domeniu.
(3) Organizaţiile neguvernamentale reprezentative care activează în domeniul siguranţei rutiere pot fi consultate cu privire la chestiuni legate de aspectele tehnice ale siguranţei.
CAP. VI
Politici şi direcţii de dezvoltare
ART. 16
Politica de pregătire şi dezvoltare a carierei profesionale a auditorilor de siguranţă rutieră, precum şi numărul acestora vor fi corelate permanent cu necesităţile asigurării calităţii pregătirii profesionale şi cu cerinţele referitoare la gradul de siguranţă a circulaţiei pe reţeaua naţională de drumuri.
ART. 17
Dezvoltarea activităţii de cercetare va avea ca scop îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere şi se va axa în principal pe informaţiile din baza de date a accidentelor.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
