Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 86/2002 , precum şi ale <>art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranta a activitãţilor nucleare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aproba Normele de securitate radiologica privind gospodãrirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 3 Normele menţionate la art. 1 vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. ART. 4 Direcţia securitate nucleara, Direcţia asigurarea calitãţii şi autorizare operatori, Direcţia aplicaţii surse cu radiatii ionizante, Direcţia supraveghere CNE Cernavoda, Direcţia dezvoltare şi resurse şi serviciile independente din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare, dr. ing. Lucian Biro Bucureşti, 26 septembrie 2002. Nr. 192. ANEXA 1 NORME DE SECURITATE RADIOLOGICA privind gospodãrirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu CAP. 1 Consideratii generale, scop, definiţii ART. 1 Normele de securitate radiologica privind gospodãrirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, denumite în continuare norme, sunt emise de Autoritate în baza prevederilor <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranta a activitãţilor nucleare, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 2 (1) Scopul prezentelor norme este de a completa prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 14/2000 şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 şi 404 bis din 29 august 2000, cu cerinţele privind amplasarea, construcţia, funcţionarea şi dezafectarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. (2) Cerinţele menţionate la alin. (1) se instituie în vederea gospodãririi în siguranta a deşeurilor radioactive rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în scopul protejãrii persoanelor expuse profesional, a populaţiei şi a mediului înconjurãtor, în prezent şi în viitor. ART. 3 Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1. CAP. 2 Domeniul de aplicabilitate. Exceptari ART. 4 Prevederile prezentelor norme se aplica activitãţilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive rezultate de la urmãtoarele activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu: a) prospectarea, explorarea, exploatarea, cercetarea şi prepararea în laborator, în staţii-pilot şi în instalaţii industriale a minereurilor de uraniu şi de toriu; b) conversia concentratelor obţinute din minereuri de uraniu şi de toriu în uraniu natural, toriu natural, concentrate de uraniu natural şi concentrate de toriu natural; c) fabricarea combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural sau numai compuşi ai uraniului natural; d) conservarea şi dezafectarea minelor şi instalaţiilor de preparare în care au fost desfãşurate activitãţile prevãzute la lit. a) şi b). ART. 5 Se supune prevederilor prezentei norme şi gospodãrirea deşeurilor radioactive rezultate de la activitãţile similare cu cele menţionate la art. 4, lit. a) şi d), care sunt autorizate în prealabil conform prevederilor art. 28 şi 29 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 127/2002, şi care se executa pentru alte substanţe minerale utile, în cazul în care aceste substanţe minerale sunt asociate cu uraniu şi toriu în continuturi ce depãşesc limitele de exceptare din tabelul 2-B al anexei nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologica. ART. 6 Prevederile prezentelor norme se aplica în toate etapele din existenta instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite din activitãţile menţionate la art. 4 şi 5, respectiv în etapele de amplasare, proiectare, construcţie, funcţionare, conservare şi dezafectare. ART. 7 Sunt exceptate de la prevederile prezentelor norme activitãţile de gospodãrire a urmãtoarelor deşeuri provenite de la activitãţile menţionate la art. 4 şi 5: a) efluentii gazosi şi lichizi care au volume, debite şi activitãţi pe unitatea de volum mai mici decât limitele derivate de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare; b) materialele solide care în mod obişnuit nu sunt considerate radioactive şi care au un nivel al contaminarii superficiale cu radionuclizi naturali mai mic decât urmãtoarele niveluri de eliberare: (i) 0,4 Bq/cmp pentru emitatorii beta şi gama şi emitatorii alfa cu toxicitate scãzutã; (ii) 0,04 Bq/cmp pentru toţi ceilalţi emitatori alfa; c) materialele solide, inclusiv minereurile de uraniu şi toriu, precum şi rocile mineralizate cu uraniu şi toriu, excavate şi scoase la suprafata, a cãror activitate pe unitatea de masa, data de Ra-226 aflat în echilibru radioactiv cu ceilalţi componenţi ai seriei uraniului, nu depãşeşte nivelul de eliberare de 0,2 Bq/g; d) materialele solide, inclusiv minereurile de uraniu şi toriu, precum şi rocile mineralizate cu uraniu şi toriu, excavate şi scoase la suprafata, a cãror activitate pe unitatea de masa, în cazul seriilor în dezechilibru din punct de vedere radioactiv, nu depãşeşte nivelul de eliberare de 0,2 Bq/g pentru nici unul dintre radionuclizii relevanti (U-238, Th-230, Ra-226, Th-232, Ra-228). ART. 8 (1) Sunt exceptate, de asemenea, de la prevederile prezentelor norme deşeurile radioactive abandonate, rezultate de la activitãţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi de toriu sau a altor minereuri asociate cu uraniu şi toriu, desfãşurate în trecut, în absenta unor reglementãri legale specifice şi fãrã sa fi fost executate adecvat din punct de vedere tehnic. (2) Situaţiile de tipul celor prevãzute la alin. (1) se trateazã ca intervenţii în conformitate cu prevederile art. 129 din Normele fundamentale de securitate radiologica. ART. 9 Prevederile prezentelor norme nu se aplica la reciclarea şi reutilizarea materialelor rezultate de la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, dacã acestea îndeplinesc condiţiile privind nivelurile de eliberare stabilite prin normele de conservare şi dezafectare a instalaţiilor de minerit şi de preparare. ART. 10 Sunt interzise tratarea sub orice forma şi depozitarea temporarã sau definitiva a deşeurilor care conţin alţi radionuclizi decât cei naturali din seriile uraniului şi toriului, inclusiv a deşeurilor ce conţin produse de fisiune sau de activare provenite din alte etape ale ciclului combustibilului nuclear, în cadrul instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 11 Aplicarea prezentelor norme nu exonereaza titularii de autorizaţie de respectarea normelor specifice de securitate radiologica privind lucrul cu surse de radiatii în cazul în care, în activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la activitãţile menţionate la art. 4 şi 5 utilizeazã dispozitive generatoare de radiatii ionizante, surse de radiatii nucleare şi instalaţii sau aparate care conţin alte materiale radioactive decât radionuclizii naturali din seriile uraniului şi toriului. CAP. 3 Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor în activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu ART. 12 Gospodãrirea deşeurilor radioactive rezultate de la activitãţile din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi de toriu este parte a activitãţilor respective. ART. 13 (1) Activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la minerit şi preparare nu se justifica separat, ci va fi parte componenta a analizei generale de justificare a activitãţii care genereazã deşeurile respective. (2) Analiza preliminarã de securitate radiologica prevãzutã la alin. (2) al art. 11 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu va trata şi consecinţele radiologice ce se estimeaza ca vor fi generate de activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive, inclusiv în faza postdezafectare, în conformitate cu prevederile prezentelor norme. ART. 14 Persoana legal constituitã, care solicita sau deţine autorizaţie pentru desfãşurarea activitãţilor din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu, este obligatã sa demonstreze ca sunt întreprinse toate acţiunile pentru a asigura optimizarea radioprotectiei şi în activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive, în sensul de a asigura ca toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, sunt menţinute la cel mai scãzut nivel rezonabil posibil, luându-se în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA). ART. 15 (1) Dozele totale efective pentru persoanele expuse profesional şi pentru populaţie, obţinute prin însumarea expunerilor pe toate cãile de expunere, specifice activitãţii de gospodãrire a deşeurilor, nu trebuie sa depãşeascã limitele de doza specificate la art. 22, 27, 28 şi 29 din Normele fundamentale de securitate radiologica. (2) Dupã caz, în vederea îndeplinirii criteriului de limita de doza prevãzut la alin. (1) vor fi stabilite constrângeri de doza prin ţinerea sub control a urmãtorilor factori ce caracterizeazã principalele cai de expunere: a) concentratiile de gaze şi pulberi radioactive la locurile de munca; b) debitele, volumele şi concentratiile efluentilor radioactivi lichizi şi gazosi deversati în mediu, astfel încât aceşti parametri sa fie în permanenta în conformitate cu limitele derivate de eliberare stabilite de Autoritate în procesul de autorizare. ART. 16 În procesul de optimizare a radioprotectiei în activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive rezultate de la activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu, ca parte a procesului de optimizare a radioprotectiei, se vor calcula şi expunerile potenţiale şi se vor analiza numai variantele care se conformeazã limitelor de doza efectivã pentru personalul expus profesional şi constrangerilor de doza stabilite conform art. 15. CAP. 4 Responsabilitãţi Autorizarea ART. 17 Autorizarea activitãţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu este parte a autorizãrii activitãţilor din domeniul mineritului şi preparãrii şi se realizeazã conform prevederilor art. 26-29 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. Responsabilitãţile persoanelor legal constituite, înregistrate ART. 18 Persoana legal constituitã, înregistratã conform prevederilor art. 27 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, are urmãtoarele responsabilitãţi: a) sa aplice integral prevederile prezentelor norme, dacã sunt îndeplinite condiţiile de autorizare a activitãţii conform prevederilor lit. a) a art. 29 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu; b) sa verifice anual, printr-un laborator notificat de Autoritate, nivelul de radioactivitate al deşeurilor rezultate din activitãţile descrise la art. 5; c) sa desemneze şi sa imputerniceasca cu autoritate o persoana responsabilã cu implementarea programului de verificare periodicã a radioactivitatii menţionate la lit. a); d) anual sa raporteze Autoritãţii rezultatul verificãrii nivelului de radioactivitate al deşeurilor; e) sa pãstreze o perioada de minimum 10 ani toate documentele referitoare la verificãrile radioactivitatii deşeurilor. Responsabilitãţile titularilor de autorizaţii ART. 19 Titularul de autorizaţie care amplaseaza, construieste, utilizeazã, deţine în conservare şi dezafecteaza instalaţii de gospodãrire a deşeurilor de la minerit şi preparare este responsabil de îndeplinirea tuturor cerinţelor prezentelor norme privind gospodãrirea deşeurilor şi a celor de securitate radiologica privind persoanele expuse profesional, populaţia şi mediul înconjurãtor, în relatie cu riscurile reprezentate de deşeurile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 20 Pe lângã responsabilitãţile generale prevãzute la art. 31-33 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, titularii de autorizaţii care desfãşoarã activitãţi de gospodãrire a deşeurilor radioactive au urmãtoarele obligaţii specifice: a) sa ia în considerare încã din faza de proiectare şi amplasare întregul ciclu de viata al activitãţilor de minerit şi preparare, inclusiv întregul ciclu de viata al activitãţilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive rezultate; b) sa solicite Autoritãţii sa elibereze autorizaţii pentru fiecare dintre urmãtoarele etape specifice din ciclul de viata al instalaţiilor de minerit, de preparare şi de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente: (i) amplasare; (ii) construcţie; (iii) funcţionare; (iv) conservare; (v) dezafectare; c) sa transmitã Autoritãţii, în sprijinul cererilor de autorizare a etapelor precizate la lit. b), documentaţiile tehnicesuport menţionate în prezentele norme; d) sa stabileascã modul optim de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, conform schemei de lucru descrise în anexa nr. 2 la prezentele norme, în scopul asigurãrii unui nivel acceptabil de protecţie a stãrii de sãnãtate a persoanelor expuse profesional, a populaţiei şi a mediului înconjurãtor; e) sa notifice Autoritãţii despre orice intenţie de transferare a proprietãţii terenului afectat de activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive; f) sa notifice oricãrui viitor cumpãrãtor al terenului afectat de deşeurile provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu despre toate detaliile relevante, referitoare la: (i) natura deşeurilor şi gradul de afectare a terenului; (ii) restricţiile impuse utilizãrii pãmântului; (iii) obligaţiile ce îi revin proprietarului de pãmânt în privinta monitorizarii şi supravegherii. ART. 21 Dacã un titular de autorizaţie ajunge în stare de faliment sau de dizolvare juridicã şi prevede ca nu îşi va mai putea îndeplini responsabilitãţile prevãzute în prezentele norme privind activitatea de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, acesta are obligaţia sa notifice de îndatã Autoritãţii starea realã în care se gãseşte şi sa propunã acesteia sa aprobe preluarea responsabilitãţilor menţionate de cãtre organismul legal special desemnat sa efectueze controlul tehnic şi institutional în etapa postdezafectare. CAP. 5 Protecţia stãrii de sãnãtate şi a mediului Protecţia radiologica a persoanelor expuse profesional ART. 22 (1) În vederea asigurãrii securitãţii radiologice a persoanelor expuse profesional, titularul de autorizaţie are responsabilitatea sa elaboreze şi sa aplice programul de radioprotectie conceput conform prevederilor art. 38-107 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în toate etapele activitãţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive. (2) Programul de radioprotectie aplicat în activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive este parte a programului de radioprotectie, în baza cãruia se autorizeaza activitatea din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 23 (1) Limitele de doza specificate la art. 15 şi 16 se aplica sumei dozelor date de expunerea externa şi de încorporarea radionuclizilor naturali. (2) Îndeplinirea cerinţelor privind limitele de doza în activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la activitãţile din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu se verifica prin oricare dintre metodele descrise la art. 17 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 24 (1) Întrucât deşeurile radioactive de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu sunt surse deschise de radiatii, programul de radioprotectie va conţine mãsuri concrete de radioprotectie şi monitorizare pentru fiecare dintre urmãtoarele cai de expunere: a) iradiere externa gama şi beta; b) contaminarea pielii; c) inhalarea aerosolilor, prafului şi gazelor radioactive; d) ingerarea materialelor radioactive. (2) Programul de radioprotectie va conţine, de asemenea, mãsuri specifice de radioprotectie şi monitorizare a tuturor surselor de expunere la radiatii ionizante asociate activitãţii de gospodãrire a deşeurilor, cum sunt: sursele închise şi deschise utilizate la calibrari, sursele închise utilizate în controlul fluxului tehnologic, echipamentele de mãsura şi echipamentele analitice care conţin dispozitive generatoare de radiatii ionizante. Protecţia radiologica a populaţiei şi a mediului ART. 25 (1) Deşi deşeurile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu conţin numai radionuclizi naturali, aceştia nu pot fi consideraţi ca fiind în starea şi concentratia iniţiale, deoarece forma lor fizica şi chimica este substanţial alterata şi mãrimea expunerii poate fi influentata de modul de funcţionare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor. (2) Expunerea generata de aceste deşeuri nu se considera ca expunere produsã de fondul natural de radiatii ionizante şi expunerile publicului provocate de astfel de deşeuri se trateazã conform expunerilor generate în cadrul activitãţilor desfãşurate în domeniul nuclear. ART. 26 (1) În doza suplimentarã fata de fondul natural local, generata de activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu şi restrictionata la 0,3 mSv/an pentru persoane din populaţie conform alin. (1) al art. 14 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, sunt incluse şi influentele activitãţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente. (2) În cazul persoanelor care sunt permanent rezidente, pe amplasamentul pe care a funcţionat şi a fost dezafectata o instalatie de gospodãrire a deşeurilor, se admite o limita a dozei de 1 mSv/an, încasatã pe toate cãile specifice de expunere, suplimentarã fata de cea data de fondul natual local. (3) Limita de doza de 1 mSv/an, precizatã la alin. (2), include şi contribuţia oricãror alte activitãţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu efectuate în zona, precum şi contribuţia oricãror alte amplasamente de pe care s-au dezafectat instalaţii de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu. (4) Autoritatea poate stabili constrângeri de doza inferioare limitei de doza de 1 mSv/an pentru persoanele rezidente pe anumite amplasamente pe care au funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, dacã anticipeaza ca se vor inregistra doze relevante generate de alte surse de radiatii ionizante. ART. 27 În vederea îndeplinirii condiţiilor privind limitele de doza pentru populaţie, prevãzute la art. 25 din Normele fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 14/2000, eliberarea în mediu a efluentilor radioactivi lichizi şi gazosi de la instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor radioactive rezultate din activitãţile de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, este permisã numai dacã sunt îndeplinite condiţiile de eliminare precizate la art. 140 şi 141 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 28 Deoarece minele şi deşeurile provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu continua sa prezinte un risc potenţial pentru starea de sãnãtate a populaţiei şi dupã închiderea lor, este obligatoriu ca titularii de autorizaţii, care desfãşoarã activitãţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, asociate cu utilizarea de instalaţii de gospodãrire a deşeurilor aferente, sa aplice mãsuri adecvate de protecţie încã din fazele de proiectare, construire şi funcţionare, astfel încât dozele pentru populaţie sa rãmânã sub constrangerile de doza stabilite conform prevederilor prezentelor norme, în scopul asigurãrii securitãţii radiologice a generaţiilor viitoare. ART. 29 Verificarea îndeplinirii restrictiilor de doza şi controlul amplasamentelor dupã faza de dezafectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu se realizeazã printr-o combinatie de controale tehnice şi instituţionale. ART. 30 Titularul de autorizaţie, care deţine instalatia de gospodãrire a deşeurilor, trebuie sa propunã în documentaţia de dezafectare mãrimea perioadei pentru care este necesar controlul institutional şi programul cu descrierea detaliatã a cerinţelor de control tehnic. ART. 31 (1) Întrucât, în cazul deşeurilor de la minerit şi preparare, necesitatea controlului institutional se întinde pe o perioada lungã de timp, alternativele de proiectare şi amplasare trebuie astfel gandite încât sa reducã cat mai mult necesitatea controalelor instituţionale active. (2) În acest scop, în evaluarile de securitate radiologica din componenta documentaţiilor tehnice de amplasare-construcţie şi dezafectare trebuie analizate consecinţele esecului controalelor instituţionale şi intruziunea umanã. (3) Evenimentele care pot provoca esecul controalelor tehnice şi instituţionale (cum sunt procesele naturale de tipul eroziunii sau alte evenimente care conduc la mãrirea activitãţii radionuclizilor eliberaţi în mediu) sunt de natura probabilistica, cu o probabilitate de aparitie în orice an dat. În evaluarile şi analizele de securitate, aceste evenimente se trateazã ca expuneri potenţiale, deşi în evaluarile pentru perioade foarte lungi de timp se poate presupune ca unele dintre aceste evenimente, cum sunt intruziunile în depozitele în care sunt depozitate final deşeuri radioactive ce vor implica expuneri pentru cativa indivizi, au o mare probabilitate de aparitie. ART. 32 (1) În cazul instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aflate în funcţiune sau în conservare la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, la a cãror proiectare şi construcţie nu au fost prevãzute soluţii de dezafectare şi nu au fost analizate riscurile radiologice pentru perioada postdezafectare, este obligatoriu ca în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, sa se analizeze pentru fiecare instalatie stabilitatea pe termen lung a depozitelor de deşeuri şi sa se evalueze mãrimea dozei pentru evenimente de tipul intruziunilor. (2) Titularul de autorizaţie care deţine instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor în condiţiile descrise la alin. (1) are obligaţia sa propunã spre aprobare Autoritãţii, pentru fiecare instalatie, un plan cu mãsuri de reducere a posibilitãţilor de intruziune sau a consecinţelor acesteia, adecvat mãrimii dozei potenţiale evaluate pentru intruziune, astfel încât expunerea potenţiala sa fie mai mica decât limita de intervenţie de 10 mSv/an. (3) Dacã dozele probabile ce sunt asociate intruziunii sunt mai mici de 10 mSv/an, protecţia asigurata prin mãsurile de dezafectare se considera acceptabilã. (4) Dacã dozele probabile asociate intruziunii sunt estimate ca fiind mai mari de 10 mSv/an, trebuie propuse şi aplicate mãsuri suplimentare de reducere a probabilitatii intruziunii şi de reducere a dozelor probabile asociate intruziunii. ART. 33 (1) Limita concentratiei medii anuale a Rn-222 provenit din activitãţile de minerit, de preparare şi de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente în locuintele ce urmeazã sa fie construite în perimetrele actualelor sau fostelor zone controlate şi supravegheate, stabilite în procesul de autorizare a activitãţilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, este de 250 Bq/mc. (2) Limita concentratiei medii anuale a Rn-222 prevãzutã la alin. (1) se va asigura prin optimizarea radioprotectiei şi adoptarea de soluţii adecvate de proiectare. (3) Titularii de autorizaţii au obligaţia sa asigure monitorizarea concentratiei Rn-222 în locuintele existente în perimetrele zonelor supravegheate la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme şi sa stabileascã mãsuri de reducere a concentratiei acestuia dacã se constata depasiri ale limitei prevãzute la alin. (1). Protecţia populaţiei şi mediului fata de riscurile neradiologice ART. 34 (1) În evaluarile de securitate radiologica întocmite în etapele de proiectare, amplasare, construcţie, funcţionare, conservare şi dezafectare a instalaţiilor de minerit, de preparare şi de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente se vor analiza şi urmãtoarele riscuri de natura neradiologica, generate de prezenta acestor tipuri de deşeuri: a) riscul de poluare a mediului cu diversi contaminanti reprezentaţi de substantele chimice de sinteza utilizate în diferite faze ale activitãţilor de minerit şi de preparare; b) riscul de poluare a mediului cu metale grele; c) riscul de poluare a mediului cu pulberi neradioactive prezente în efluentii gazosi; d) riscul de afectare a ecosistemelor de nivelul concentratiei ionilor de hiodrogen (nivelul pH) în efluentii lichizi; e) riscurile de blocare şi de colmatare a reţelei hidrografice, generate de deşeurile solide şi lichide. (2) La evaluarea riscurilor de natura neradiologica se vor analiza şi urmãtoarele caracteristici chimice ale unor contaminanti radioactivi: a) unii contaminanti radioactivi au o toxicitate chimica cu impact daunator asupra mediului la concentratii sensibil scãzute fata de cele necesare pentru a avea efecte radiologice; b) concentratiile care genereazã toxicitate chimica pot aparea chiar şi atunci când eliberarile se încadreazã în criteriile stabilite în scop de radioprotectie a persoanelor, mai ales dacã grupul critic este amplasat departe de sursa. Obligaţii ale titularilor de autorizaţii, referitoare la riscurile neradiologice ART. 35 Referitor la controlarea impactului neradiologic, titularii de autorizaţii au obligaţia sa ţinã sub control în permanenta: a) concentratia contaminantilor cu toxicitate chimica în toate scurgerile care spala zonele controlate şi în efluentii lichizi şi gazosi care sunt eliberaţi în mediul înconjurãtor de instalaţiile de minerit şi de preparare; b) pH şi conţinutul în metale grele al apelor de mina deversate din minele cu minereuri sulfidice şi al apelor deversate din instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu; c) turbiditatea efluentilor lichizi care erodeaza instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor, întrucât acestea pot produce colmatarea excesiva a apelor curgãtoare de la suprafata şi periclitarea ecosistemelor din aval. CAP. 6 Strategia de gospodãrire a deşeurilor ART. 36 (1) Strategia de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu trebuie sa aibã ca scop gospodãrirea acestora în concordanta cu principiile de gospodãrire a deşeurilor radioactive. (2) Dezvoltarea strategiei de gospodãrire a deşeurilor este un proces complex care trebuie sa conducã la atingerea unui echilibru rezonabil între doua obiective în general opuse, respectiv reducerea riscului cat mai mult posibil şi minimizarea resurselor financiare necesare acestei reduceri a riscului. (3) La stabilirea optiunilor de gospodãrire a deşeurilor trebuie analizate urmãtoarele caracteristici: a) impactul radiologic şi neradiologic asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei şi asupra mediului pe timpul functionarii şi dupã dezafectare; b) cerinţele de monitorizare, întreţinere şi control în timpul functionarii şi dupã dezafectare; c) orice restrictie pentru utilizarea în viitor a terenurilor şi a resurselor de apa; d) costurile financiare ale diverselor optiuni; e) cantitãţile şi tipurile deşeurilor ce urmeazã sa fie gospodãrite; f) impactul socioeconomic, inclusiv acceptul publicului; g) bunele practici inginereşti. ART. 37 (1) Totodatã la stabilirea strategiei optime de gospodãrire a deşeurilor trebuie sa se ţinã seama de principiul ca nu trebuie transferate generaţiilor viitoare responsabilitãţi ce decurg din modul de gospodãrire a deşeurilor produse în prezent. (2) Conform principiului enuntat la alin. (1) o conceptie de proiectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor care necesita doar un control pasiv dupã închidere este preferabila uneia care necesita un control activ. În general, cerinţele de control activ sunt mai restrânse în cazul depozitarii în subteran a deşeurilor. ART. 38 Criteriile de evaluare şi procedurile utilizate pentru stabilirea strategiei optime trebuie definite clar, fãcute cunoscute publicului şi prezentate Autoritãţii în procesele de evaluare şi de autorizare. ART. 39 Activitãţile de minerit şi de preparare trebuie astfel proiectate încât sa reducã cat mai mult posibil cantitatea de deşeuri ce urmeazã sa fie gospodãrite, prin alegerea metodelor potrivite de minerit şi a proceselor de preparare, precum şi prin reciclarea şi reutilizarea echipamentelor, materialelor şi deşeurilor. Optiuni pentru gospodãrirea deşeurilor Deşeuri de la preparare ART. 40 La proiectarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu este obligatoriu sa se analizeze urmãtoarele caracteristici: a) stabilitatea putului, a galeriilor sau a altor lucrãri miniere, dacã depozitarea deşeurilor are loc în subteran, sau a amenajãrilor indiguite, dacã depozitarea deşeurilor se face la suprafata, în condiţiile producerii de fenomene naturale de tipul cutremurelor, inundatiilor şi eroziunii; b) hidrologia, hidrogeologia şi geochimia amplasamentului; c) caracteristicile chimice şi fizice ale deşeurilor de la preparare, în raport cu potenţialul acestora de generare şi transport al contaminantilor; d) utilizarea agenţilor de neutralizare, aditivilor de precipitare a radiului, barierelor de radon şi circuitelor de evaporare. ART. 41 (1) La proiectarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu se vor prevedea sisteme de drenare pentru consolidarea deşeurilor înainte de dezafectare şi sisteme de eliminare a apei sub presiune aflate în pori. (2) În cazul depozitarii în incinte realizate prin îndiguiri de suprafata sau în cazul depozitarii în puţuri, consolidarea deşeurilor se realizeazã prin instalarea unui sistem de drenare înainte de amplasarea acestora, sau folosirea de fitile de drenare care sunt instalate în deşeuri dupã amplasare. (3) Înainte de a adopta orice strategie care prevede adãugarea de agenţi de stabilizare în deşeuri, cum este cimentul adãugat imediat înaintea depozitarii acestora, în scopul reducerii semnificative, a permeabilitatii şi incetinirii vitezei de transport al contaminantilor trebuie analizate posibilele interactiuni chimice dintre agentul stabilizator, deşeuri şi roca gazda pentru a se asigura ca transportul contaminantului nu va fi sporit candva în viitor. (4) Nu se admite depozitarea în lacuri naturale a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 42 (1) Proiectarea depozitarii în subteran a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în puţuri sapate în acest scop sau în galerii ori în alte lucrãri miniere subterane amplasate în zone stabile din punct de vedere geologic este preferabila depozitarii în incinte indiguite de la suprafata, deoarece: a) dupã închidere necesita mult mai putine lucrãri de întreţinere; în acest caz, dupã închidere lucrãrile de întreţinere se reduc la monitorizarea locatiei pentru o perioada limitatã de timp; b) este în general mai puţin susceptibilã de dispersare în mediu şi reduce posibilitãţile de intruziune umanã, iar închiderea presupune doar izolarea fata de suprafata prin blocarea deschiderilor. (2) Blocarea deschiderilor cãtre suprafata se face prin umplerea lor cu materiale naturale sau prin formarea unui lac permanent deasupra deşeurilor. În cazul aplicãrii acestei optiuni, deşeurile se vor izola de apele lacului prin acoperirea acestora cu un strat protector cu permeabilitate scãzutã. (3) Puturile şi lucrãrile miniere subterane destinate depozitarii deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu se vor izola prin cimentare sau prin utilizarea altor tehnologii adecvate pentru a preveni infiltrarea apelor subterane. ART. 43 (1) În situaţiile în care depozitarea în subteran a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu nu este fezabila fie datoritã anumitor caracteristici geologice sau hidrogeologice ale amplasamentului, fie pentru ca nu pot fi aplicate soluţii tehnice sau acestea ar avea costuri prohibitive trebuie avutã în vedere depozitarea în incinte realizate prin îndiguiri de suprafata. (2) Opţiunea de gospodãrire la suprafata a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu implica ţinerea acestora în structuri amenajate, care au o permeabilitate cat mai scãzutã, astfel ca scurgerile şi infiltratiile sa fie cat mai reduse. (3) Opţiunea de amplasare la suprafata a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu implica implementarea unor programe de monitorizare şi întreţinere mai consistente atât în etapa de funcţionare, cat şi în etapele de dezafectare şi postdezafectare, precum şi implementarea unui program de control institutional mai amplu în etapa postdezafectare. ART. 44 La amplasarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu în incinte indiguite situate la suprafata trebuie îndeplinite şi urmãtoarele cerinţe: a) amplasamentul trebuie sa fie situat la o distanta de minimum 2 km de cea mai apropiatã localitate şi la cel puţin 300 m de uzina de preparare, în direcţia vantului dominant, fiind obligatorie alegerea unei zone neinundabile, lipsitã de falii şi cu o densitate redusã a populaţiei; b) este indicatã amplasarea depozitului în cuvete naturale sau vai în forma de U, pe cat posibil fãrã ape curgãtoare sau torenţi; c) dacã locaţia aleasã are o permeabilitate ridicatã, înainte de a începe depozitarea deşeurilor trebuie realizatã impermeabilizarea amplasamentului; d) pentru impermeabilizare trebuie utilizate argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei şi o impermeabilizare artificiala, cu geomembrana sau alt material similar care trebuie sa asigure un coeficient de permeabilitate K < = 1,0 x 10^-9 m/s şi condiţii de rezistenta fizico-chimica şi de stabilitate în timp pentru o perioada de cel puţin 300 de ani; e) bariera geologica a bazei şi taluzului depozitului va consta într-un strat mineral care îndeplineşte cerinţele de permeabilitate şi grosime, cu un efect cel puţin echivalent cu cel rezultat din urmãtoarele condiţii: K < = 1,0 x 10^-9 m/s; grosimea > = 5 m; f) suprafata amplasamentului trebuie protejata contra scurgerii apelor de ploaie sau a torenţilor; g) trebuie avut în vedere ca în nici o situaţie efluentii lichizi sau deşeurile solide nu trebuie sa fie antrenate înspre zonele locuite; h) încã din faza de proiectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu trebuie prevãzute foraje de control al infiltratiilor accidentale în apele subterane, amplasate pe direcţia de curgere a apei freatice, în amonte şi în aval de locaţia respectiva; i) forajele de control prevãzute la lit. h) trebuie puse în funcţiune înainte ca instalatia de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu sa devinã operationala; j) transportul deşeurilor de la uzina de preparare la instalatia de gospodãrire a deşeurilor trebuie efectuat în condiţii care sa împiedice poluarea atmosferei şi contaminarea solului, cel mai indicat fiind transportul hidromecanizat; k) deşeurile transportate prin alte mijloace decât cele hidraulice trebuie umectate permanent pe timpul transportului pentru a impiedica antrenarea lor de cãtre curentii de aer; l) în etapa de funcţionare instalatia de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu se va proteja fata de acţiunea vantului prin menţinerea deşeurilor sub oglinda apei şi plantarea de perdele de arbori în jurul acesteia; m) amplasamentul de depozitare a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu trebuie împrejmuit în vederea interzicerii accesului persoanelor din populaţie şi al animalelor; n) la terminarea etapei de funcţionare instalatia de gospodãrire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu trebuie dezafectata conform procedurilor descrise în cap. VII. ART. 45 (1) Opţiunea de mutare a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu pe un alt amplasament mai favorabil nu trebuie consideratã în general ca strategie optima de gospodãrire, din cauza volumelor mari ce trebuie transportate. (2) Totuşi, dacã se are în vedere mutarea deşeurilor, este obligatoriu ca în prealabil sa se estimeze şi sa se optimizeze consecinţele radiologice şi neradiologice semnificative, generate de schimbarea amplasamentului şi de transport. ART. 46 În cazul cantitãţilor mici de deşeuri radioactive provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu poate fi analizata şi opţiunea de amplasare a acestora în instalaţiile destinate gospodãririi altor deşeuri cu nivel scãzut de activitate, dacã sunt îndeplinite criteriile de acceptabilitate specifice acelei instalaţii. Alte deşeuri ART. 47 Pentru etapa de funcţionare a instalaţiilor de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu trebuie sa fie stabilite optiuni de gospodãrire şi pentru urmãtoarele tipuri de deşeuri: a) namoluri de sedimentare; b) materiale solide contaminate; c) roci sterile; d) roci mineralizate; e) ape industriale; f) ape de mina; g) scurgeri şi infiltratii. Deşeuri reprezentate de roci mineralizate şi roci sterile ART. 48 (1) Riscurile radiologice generate de rocile mineralizate şi de rocile sterile excavate sunt în general mult mai scãzute decât cele generate de deşeurile provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, dar riscurile neradiologice sunt semnificative şi trebuie analizate în vederea alegerii variantei optime de gospodãrire. (2) La stabilirea opţiunii de gospodãrire a acestor deşeuri vor fi luate în considerare cel puţin urmãtoarele elemente: mineralogia, radioactivitatea, reactivitatea chimica, volumul, proprietãţile fizice. ART. 49 (1) Deşeurile solide reprezentate de roci mineralizate şi de roci sterile rezultate din fazele de deschidere şi de funcţionare a unei mine pot şi trebuie sa fie utilizate ca material de umplutura (rambleiere) a puţurilor şi a altor lucrãri miniere subterane rezultate de la activitãţile de minerit, încã din etapa funcţionalã a minei. (2) La stabilirea soluţiei de dezafectare a unei mine este obligatoriu sa se prevadã utilizarea rocilor mineralizate, excavate şi depozitate la suprafata, la rambleierea puţurilor galeriilor şi a altor lucrãri miniere subterane, situate în special în zonele cele mai adânci ale minei. (3) Rocile mineralizate depozitate la suprafata, care nu mai pot fi utilizate ca materiale de umplutura a golurilor subterane, trebuie consolidate din punct de vedere al stabilitatii pe termen lung şi acoperite cu roci sterile şi/sau cu alte materiale de protecţie. ART. 50 Opţiunea aleasã de gospodãrire a deşeurilor reprezentate de rocile mineralizate şi de rocile sterile trebuie sa asigure stabilitatea depozitelor (haldelor) de deşeuri radioactive pe o perioada de timp cat mai lungã, o rezistenta cat mai mare la eroziune şi la infiltrarea apelor meteorice şi sa nu provoace alt impact negativ asupra mediului înconjurãtor şi asupra bazinelor hidrografice locale. ART. 51 În vederea diminuãrii riscurilor radiologice şi a impactului negativ asupra mediului şi bazinului hidrografic local, în opţiunea de gospodãrire a deşeurilor de acest tip se vor respecta urmãtoarele cerinţe: a) amplasamentul sa nu fie situat pe falii sau în perimetre inundabile; b) dacã amplasamentul ales are o permeabilitate care face posibila infiltrarea apelor contaminate, trebuie luate mãsuri de impermeabilizare care se vor aplica înainte de a începe depozitarea deşeurilor; c) impermeabilizarea amplasamentelor haldelor de roci mineralizate şi roci sterile se realizeazã prin utilizarea argilei sau a altor materiale minerale cu caracteristici similare argilei, care trebuie sa asigure un coeficient de permeabilitate K < = 1,0 x 10^-9 m/s şi condiţii de rezistenta fizicochimica şi de stabilitate în timp pentru o perioada de cel puţin 300 de ani; d) pentru amplasamentele haldelor cu deşeuri de acest tip bariera geologica a bazei şi taluzului haldei va consta dintr-un strat mineral care îndeplineşte cerinţele de permeabilitate şi grosime, cu un efect cel puţin echivalent cu cel rezultat din urmãtoarele condiţii: - în cazul haldelor de deşeuri radioactive provenite de la exploatarea miniera: K < = 1,0 x 10^-9 m/s; grosime > = 1 m; - în cazul haldelor de deşeuri provenite de la activitãţile de prospectare şi explorare miniera: K < = 1,0 x 10^-7 m/s; grosime > = 1 m; e) încã din faza de proiectare a instalaţiilor de gospodãrire a rocilor mineralizate şi a rocilor sterile provenite de la activitãţile de exploatare miniera trebuie prevãzute cel puţin doua foraje de control al infiltratiilor accidentale în apele subterane, amplasate pe direcţia de curgere a apei freatice, în aval de locaţia respectiva; f) forajele de control prevãzute la lit. e) trebuie puse în funcţiune înainte ca instalatia de gospodãrire a deşeurilor provenite de la activitatea de exploatare miniera sa devinã operationala; g) amplasamentul sa nu fie traversat de cursuri de apa permanente, sezoniere sau de torenţi ori, când acestea nu pot fi evitate, sa fie prevãzute prin proiectarea sistemelor de canalizare care vor colecta acele ape şi le vor dirija în afarã amplasamentului; h) baza haldei sa nu fie spalata de cursuri de apa sau, când condiţiile locale sunt de asa natura ca aceasta situaţie nu poate sa fie evitata, trebuie prevãzute prin proiectare lucrãri de protecţie şi asigurare a stabilitatii; i) partea din amonte a haldelor sa fie protejata cu lucrãri care sa preia apele de siroire de pe versanţi şi sa le dirijeze în afarã amplasamentului haldei; j) sa rectifice şi sa menţinã încã din etapa de funcţionare a haldei unghiuri de taluz care sa împiedice alunecarea deşeurilor; k) amplasamentul sa fie prevãzut încã din faza de funcţionare cu rigole pentru colectarea apelor de scurgere provenite de la halda respectiva; l) sectoarele unei halde care au ajuns la cota finala prevãzutã în proiectul de construcţie trebuie sa fie protejate impotriva eroziunii eoliene şi a apelor meteorice prin acoperire cu roci sterile şi/sau alte materiale de protecţie, inierbare şi impadurire; m) sa imprejmuiasca amplasamentul depozitelor de deşeuri în vederea limitãrii accesului persoanelor şi al animalelor; n) la încheierea etapei de funcţionare instalaţiile, construcţiile şi echipamentele prin care se asigura colectarea, transportul, procesarea, condiţionarea şi depozitarea finala a rocilor mineralizate neutilizabile şi a rocilor sterile, inclusiv haldele de roci mineralizate neutilizabile şi roci sterile, sa fie dezafectate în conformitate cu procedurile descrise la cap. VII. Deşeuri lichide ART. 52 (1) Toate deşeurile lichide se gospodãresc în funcţie de calitatea şi cantitatea lor, avându-se în vedere securitatea radiologica şi impactul negativ de natura neradiologica asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei şi asupra mediului înconjurãtor. (2) Sistemul de gospodãrire a deşeurilor lichide trebuie astfel proiectat încât sa minimizeze volumul de efluenti contaminati prin recirculari în procesul tehnologic, folosirea acestora în activitãţile de eliminare a pulberilor şi prin îndepãrtarea apelor curate de sursele de contaminanti. (3) Deşeurile lichide se elibereazã în mediu numai dacã îndeplinesc condiţiile de eliberare prevãzute la art. 140 sau, dupã caz, la art. 141 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în caz contrar fiind obligatoriu sa fie tratate în vederea îndeplinirii condiţiilor de eliberare. ART. 53 (1) În situaţiile specifice, când şi dupã dezafectarea şi închiderea minei este necesar ca apele de mina sa fie tratate pentru reducerea conţinutului de elemente radioactive naturale, în scopul respectãrii constrangerilor de doza impuse de Autoritate, responsabilitatea bunei funcţionari a instalaţiilor de tratare revine persoanei legal constituite care a desfãşurat activitatea miniera respectiva. (2) Staţiile de depoluare radioactiva a apelor aflate în situaţia prevãzutã la alin. (1) trebuie considerate instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive şi dupã dezafectarea minei şi, în consecinta, se supun în continuare prevederilor prezentelor norme. (3) Dacã dupã dezafectarea minei debitul sau/şi conţinuturile de elemente radioactive naturale în apele de mina scad suficient de mult, astfel încât constrangerile de doza sunt respectate fãrã a mai fi necesarã tratarea acestora, staţiile de depoluare radioactiva vor fi dezafectate în baza unei autorizaţii eliberate de Autoritate. (4) La terminarea lucrãrilor de dezafectare a statiilor de depoluare radioactiva în condiţiile alin. (3) şi dupã îndeplinirea tuturor obligaţiilor legale privind gospodãrirea deşeurilor rezultate de la mineritul şi de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, titularul autorizaţiei de dezafectare va solicita eliberarea de sub regimul de autorizare şi transferarea responsabilitãţilor postinchidere cãtre persoana legal constituitã, desemnatã prin lege sa efectueze controlul institutional. (5) Dacã dupã dezafectarea şi închiderea minei titularul de autorizaţie care asigura funcţionarea statiei de depoluare radioactiva a apelor de mina nu îşi mai poate îndeplini responsabilitãţile referitoare la acea statie, acestea trebuie transferate unui alt organism în condiţiile precizate la art. 21. Alte materiale solide contaminate cu radionuclizi naturali ART. 54 Opţiunile pentru gospodãrirea altor materiale solide contaminate cu radionuclizi naturali, în funcţie de caracteristicile lor fizice şi chimice, pot fi: a) utilizarea acestora ca material de umplutura (rambleu) a puţurilor, a galeriilor şi a altor lucrãri miniere subterane rezultate de la mineritul uraniului şi/sau toriului; b) depozitarea acestora în instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor amenajate la suprafata, la a cãror amplasare au fost îndeplinite în totalitate cerinţele prevãzute la art. 44; c) amplasarea acestora în instalaţiile de gospodãrire a altor tipuri de deşeuri cu nivel scãzut de activitate, în condiţiile art. 46. CAP. 7 Cerinţe de securitate pentru instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor de la minerit şi preparare Amplasare ART. 55 În cazul activitãţilor de minerit şi preparare ce urmeazã sa fie amplasate sau în cazul activitãţilor existente care necesita amplasãri de noi capacitãţi de gospodãrire a deşeurilor este obligatoriu sa se identifice locaţia optima a acestora în vederea protejãrii mediului înconjurãtor şi a stãrii de sãnãtate a populaţiei, precum şi din considerente de natura economicã. ART. 56 La selectarea locatiei optime de amplasare şi a conceptului de proiectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor se vor analiza factorii caracteristici care pot avea implicaţii importante în reducerea necesitãţilor de control institutional dupã închidere, din urmãtoarele domenii: a) geologie structuralã şi seismologie; b) geochimie; c) mineralogie; d) geografie şi geomorfologie; e) hidrografia şi hidrogeologia apelor de suprafata şi apelor subterane; f) climatologie; g) demografie şi modul de utilizare a pãmântului; h) flora şi fauna; i) aspecte arheologice şi de moştenire culturalã; j) acceptul populaţiei locale. ART. 57 (1) Caracteristicile locatiei optime de amplasare şi proiectare adecvatã a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor trebuie sa asigure colectarea şi reţinerea deşeurilor, sa previnã orice sustrageri sau raspandiri de la locul de amplasare, altele decât eliberarile autorizate, şi sa previnã scoaterea lor de sub controlul Autoritãţii. (2) Evaluarea preliminarã a caracteristicilor locatiilor trebuie sa identifice factorii relevanti de natura radiologica şi de mediu pentru fiecare locatie propusã şi sa selecteze un numãr mic de locatii şi concepte preliminare de proiectare, pentru care impactul poate fi apoi evaluat în amãnunt. (3) Conceptul de proiectare a gospodãririi deşeurilor şi locaţia optima de amplasare se vor stabili pe baza concluziilor evaluãrii preliminare de securitate radiologica. ART. 58 (1) Documentaţiile tehnice-suport care trebuie transmise Autoritãţii în susţinerea cererii de autorizare a amplasarii, la care se fac referiri la lit. b) şi c) ale art. 20, sunt: (i) planul preliminar de gospodãrire a deşeurilor; (ii) evaluarea preliminarã de securitate radiologica care va evalua riscurile radiologice pentru persoanele expuse profesional, pentru populaţie şi mediu, reprezentate de practica din domeniul mineritului şi/sau preparãrii şi de activitatea de gospodãrire a deşeurilor radioactive asociate; (iii) planul preliminar de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi preparare, inclusiv a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor asociate. (2) Evaluarea preliminarã de securitate radiologica se avizeazã de Autoritate în procesul de autorizare a amplasarii. (3) Planul preliminar de gospodãrire a deşeurilor şi planul preliminar de dezafectare trebuie întocmite concomitent cu evaluarea preliminarã de securitate radiologica. (4) Planul preliminar de dezafectare trebuie sa conţinã o evaluare a mãrimii resurselor financiare cerute de opţiunea selectata de dezafectare şi de reconstrucţie ecologica a mediului înconjurãtor afectat. (5) Planul preliminar de dezafectare trebuie sa identifice acele optiuni de dezafectare care sunt conforme cu concluziile evaluãrii preliminare de securitate radiologica şi de optimizare a radioprotectiei. (6) Planul preliminar de gospodãrire a deşeurilor şi planul preliminar de dezafectare a instalaţiei de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, inclusiv a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor aferente, se aproba de Autoritate în procesul de autorizare a amplasarii. Proiectare şi construcţie ART. 59 (1) Dupã obţinerea autorizaţiei de amplasare titularul de autorizaţie are obligaţia sa solicite autorizaţia de construcţie a instalaţiei de minerit şi/sau preparare. (2) În susţinerea cererii de construcţie solicitantul are obligaţia sa transmitã Autoritãţii proiectul tehnic detaliat de construcţie a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare, care va include în mod obligatoriu totalitatea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente. (3) Proiectul tehnic detaliat de construcţie trebuie sa fie însoţit de evaluarea detaliatã de securitate radiologica, planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor şi planul revizuit de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau de toriu, inclusiv a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente. ART. 60 (1) Proiectul tehnic detaliat de construcţie trebuie sa se sprijine pe date din teren şi de laborator, pe studii efectuate în staţii-pilot, pe evaluãri şi analize de securitate radiologica şi pe evaluãri şi analize de impact asupra mediului. (2) Proiectul tehnic detaliat de construcţie trebuie sa ţinã seama de procedeele tehnice adecvate de minerit şi de preparare, într-o maniera conformã cu cerinţele de radioprotectie, astfel încât proiectarea instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor sa asigure: a) maximizarea utilizãrii materialelor naturale la construcţia structurilor de reţinere a deşeurilor; b) maximizarea amplasarii deşeurilor sub pãmânt sau sub apa; c) minimizarea impactului asupra mediului în timpul operarii şi dupã închidere; d) minimizarea necesitãţii de modelare sau relocare a deşeurilor la închidere şi dezafectare; e) minimizarea necesitãţii de supraveghere şi întreţinere în etapa de funcţionare şi de control institutional dupã închidere. ART. 61 (1) Planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor trebuie sa cuprindã prevederi privind gospodãrirea tuturor tipurilor de deşeuri, respectiv a deşeurilor de la preparare, a deşeurilor reprezentate de rocile sterile şi de rocile mineralizate, precum şi modul de tratare a efluentilor lichizi şi gazosi, a scurgerilor şi deversarilor. (2) Planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor va include şi un program preliminar cu modul în care se va monitoriza funcţionarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive. ART. 62 Planul revizuit de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, inclusiv a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente, trebuie elaborat pe baza actualizãrii şi dezvoltãrii conceptelor din planul preliminar de dezafectare prevãzut la alin. (5) al art. 58, conform soluţiei optime de realizare a lucrãrilor miniere, a preparãrii şi gospodãririi deşeurilor, stabilitã în etapa de proiectare şi elaborare a proiectului tehnic detaliat de construcţie. ART. 63 (1) Proiectul tehnic detaliat de construcţie, planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor şi planul revizuit de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, inclusiv a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente, se aproba de Autoritate în procesul de autorizare a fazei de construcţie. (2) Evaluarea detaliatã de securitate radiologica, prevãzutã la alin. (3) al art. 59 se avizeazã de Autoritate în procesul de autorizare a fazei de construcţie. Etapa de funcţionare ART. 64 (1) La încheierea lucrãrilor de construcţie persoana legal constituitã, care deţine instalatia de minerit şi/sau de preparare, are obligaţia sa solicite autorizaţia de funcţionare în domeniul mineritului şi/sau preparãrii minereurilor de uraniu şi de toriu. (2) În autorizaţia de funcţionare prevãzutã la alin. (1) trebuie sa fie inclusã funcţionarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive asociate activitãţilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu. (3) Cererea de eliberare a autorizaţiei prevãzute la alineatul precedent va fi însoţitã de documente din care sa rezulte ca instalatia a fost realizatã integral conform prevederilor proiectului tehnic detaliat de construcţie şi ca a fost elaborat programul de radioprotectie prevãzut de Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 65 (1) Exploatarea instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor trebuie sa se desfãşoare conform cu: (i) prevederile strategiei de gospodãrire a deşeurilor; (ii) concluziile evaluãrilor detaliate de securitate radiologica; (iii) planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor; (iv) planul revizuit de dezafectare; (v) condiţiile din autorizaţia de desfãşurare a activitãţii din domeniul mineritului şi/sau preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu. (2) În condiţiile de funcţionare normalã a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor de la minerit şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, evaluarea detaliatã de securitate radiologica, planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor şi planul revizuit de dezafectare, împreunã cu mecanismele financiare ce garanteazã fondurile care asigura îndeplinirea cerinţelor de dezafectare şi de reconstrucţie ecologica a mediului înconjurãtor afectat, precum şi cerinţele de control şi monitorizare în etapa postdezafectare trebuie reactualizate periodic de titularul autorizaţiei de funcţionare pentru a reflecta schimbãrile din etapa de funcţionare, noile tehnologii şi noile cerinţe legislative. (3) Perioada dintre doua reactualizari succesive ale documentaţiilor prevãzute la alineatul precedent, în condiţii normale de funcţionare a instalaţiilor, este de 5 ani. (4) Planurile detaliate de gospodãrire a deşeurilor, reactualizate în etapa de funcţionare, trebuie sa conţinã descrierea detaliatã a tuturor activitãţilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive, sa fie în concordanta cu programul de asigurare a calitãţii şi sa includã prevederi care sa asigure: a) desfãşurarea activitãţilor numai în condiţiile respectãrii procedurilor detaliate şi documentate de funcţionare, întreţinere, monitorizare, asigurarea calitãţii şi securitãţii radiologice; b) pregãtirea persoanelor expuse profesional în vederea aplicãrii procedurilor; c) supravegherea şi întreţinerea adecvatã a tuturor componentelor instalaţiei de gospodãrire a deseului; d) un sistem de control şi supraveghere a zonei, care sa includã proceduri privind modul de mişcare a materialelor din locatie; e) transmiterea periodicã la Autoritate a rapoartelor de inspecţie, a rezultatelor monitorizarii şi a rapoartelor privind evenimentele neobisnuite; f) obligativitatea întocmirii de analize privind probabilitatea producerii diverselor tipuri de avarii la instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor radioactive, care pot afecta semnificativ nivelul de protecţie a stãrii de sãnãtate a populaţiei şi de protecţie radiologica a mediului; g) obligativitatea întocmirii de planuri de intervenţie adecvate tipurilor de avarii analizate, conform prevederilor lit. f). ART. 66 În timpul functionarii trebuie luate, dupã caz, mãsuri suplimentare pentru: a) reducerea la minimum a ratelor de eliberare în mediu a contaminantilor prezenţi în efluentii lichizi şi gazosi; b) asigurarea ca deşeurile solide sunt controlate adecvat şi ca este exclusa manipularea gresita a deşeurilor provenite de la preparare; c) reducerea la minimum a eliberarilor de radon sau de pulberi radioactive în atmosfera şi a eliberarilor de radiu ori de alţi radionuclizi prin intermediul scurgerilor provenite de la lesierea deşeurilor. ART. 67 (1) Titularul de autorizaţie trebuie sa pregãteascã, încã din faza de funcţionare, documentaţia unica de dezafectare a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, care trebuie sa includã dezafectarea tuturor instalaţiilor aferente de gospodãrire a deşeurilor radioactive, cu cel puţin 5 ani înainte de data planificata pentru începerea activitãţii de dezafectare propriu-zise. (2) Documentaţia unica de dezafectare prevãzutã la alineatul precedent trebuie sa conţinã evaluarea detaliatã de securitate radiologica actualizatã conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi la data planificata pentru începerea activitãţii de dezafectare şi proiectul tehnic detaliat de dezafectare conceput pe baza acestei evaluãri de securitate radiologica. ART. 68 (1) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare prevãzut la alin. (2) al art. 67 va conţine şi planurile de dezafectare a tuturor construcţiilor şi a echipamentelor de la suprafata utilizate în faza de funcţionare a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor, pentru care nu se mai intrevad utilizãri în etapa postdezafectare. (2) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie sa asigure ca la terminarea dezafectarii instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor rãmân într-o stare ce va asigura îndeplinirea cerinţelor pentru protejarea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi a mediului, asa cum sunt detaliate acestea în normele specifice de securitate radiologica privind condiţiile ce trebuie îndeplinite la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu. (3) Gospodãrirea deşeurilor rezultate de la dezafectarea construcţiilor şi echipamentelor de la suprafata, prevãzute la alin. (1), trebuie sa fie combinata cu activitatea globalã de dezafectare a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, dar trebuie astfel depuse încât sa nu creeze goluri în masa deşeurilor depozitate în halde, în cazul mineritului, sau depozitate în structuri de reţinere amplasate la suprafata ori în subteran, în cazul activitãţii de preparare. (4) În proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie prevãzut ca dezafectarea construcţiilor şi a echipamentelor de la suprafata precizate la alin. (1) se realizeazã concomitent cu dezafectarea integrala a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor. ART. 69 (1) Termenele în care titularii de autorizaţii de funcţionare trebuie sa solicite autorizaţie de dezafectare sunt urmãtoarele: a) cu cel puţin un an înainte de data planificata pentru încetarea functionarii instalaţiei de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu şi a instalaţiilor aferente de gospodãrire a deşeurilor radioactive, puse în funcţiune dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme; b) cu cel puţin 6 luni înainte de data planificata pentru încetarea functionarii instalaţiei de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu şi a instalaţiilor aferente de gospodãrire a deşeurilor radioactive, aflate în funcţiune la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme. (2) Documentaţia tehnica-suport care trebuie transmisã Autoritãţii în susţinerea cererii de autorizare a dezafectarii este documentaţia unica de dezafectare prevãzutã la art. 67. ART. 70 Dacã în etapa de funcţionare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu anumite secţiuni ale instalaţiilor aferente de gospodãrire a deşeurilor radioactive, cum sunt o halda sau un compartiment al unui iaz de depozitare a deşeurilor de la preparare, nu se mai utilizeazã deoarece s-a epuizat capacitatea de depozitare proiectata sau din alte motive, acestea trebuie dezafectate în urmãtoarele condiţii: a) titularul autorizaţiei de funcţionare are obligaţia sa solicite autorizaţia de dezafectare a acelei secţiuni cu cel puţin 6 luni înainte de a inceta activitatea în acea secţiune; b) în sprijinul cererii de autorizare a dezafectarii prevãzute la lit. a), titularul de autorizaţie de funcţionare trebuie sa întocmeascã şi sa transmitã Autoritãţii documentaţia parţialã de dezafectare, alcãtuitã din proiectul tehnic de dezafectare a acelei secţiuni, şi evaluarea detaliatã de securitate radiologica în baza cãreia s-a elaborat proiectul tehnic; c) documentaţia parţialã de dezafectare prevãzutã la lit. b) se transmite Autoritãţii concomitent cu cererea prevãzutã la lit. a). Etapa de conservare ART. 71 Titularii de autorizaţii pentru desfãşurarea de activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu, care, la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, deţin instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive a cãror activitate a fost sistata fãrã a se pregati documentaţiile de dezafectare prevãzute la alin. (1) al art. 67 şi la lit. b) a art. 70 şi fãrã a se solicita autorizaţie de dezafectare, au urmãtoarele obligaţii: a) în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor norme sa solicite autorizaţii de conservare a tuturor instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la minerit şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu aflate în situaţia descrisã la paragraful precedent; b) în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme sa pregãteascã şi sa transmitã Autoritãţii, dupã caz, cererile de eliberare a autorizaţiilor de dezafectare şi documentaţiile tehnice-suport prevãzute la art. 67 sau la lit. b) a art. 70, pentru toate instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor radioactive aflate în situaţia descrisã în prezentul articol. ART. 72 (1) Documentaţia tehnica-suport care trebuie transmisã Autoritãţii în susţinerea cererii de autorizare a conservãrii, prevãzutã la lit. a) a art. 71, este evaluarea detaliatã de securitate radiologica actualizatã conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi pentru perioada de conservare a instalaţiilor şi programul de radioprotectie prevãzut de Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. (2) Numãrul maxim de autorizaţii succesive de conservare cu durata de valabilitate de 2 ani, care poate fi solicitat pentru o instalatie de gospodãrire a deşeurilor radioactive care, la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, se gãseşte în starea descrisã la art. 71, este de 3. Etapa de dezafectare ART. 73 (1) Titularii autorizaţiilor de desfãşurare a activitãţilor de minerit şi/sau preparare au obligaţia sa solicite la terminarea activitãţii autorizaţia de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, inclusiv a tuturor instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aferente, în condiţiile menţionate la art. 69. (2) Titularii autorizaţiilor de conservare prevãzute la art. 72 au obligaţia ca cel târziu pana la terminarea perioadei acoperite de acestea sa solicite autorizaţiile de dezafectare în condiţiile menţionate la lit. b) a art. 71. (3) Documentaţia tehnica-suport de sustinere a cererii de dezafectare va conţine şi programul de radioprotectie prevãzut de Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, adaptat activitãţii de dezafectare. ART. 74 (1) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare prevãzut la alin. (2) al art. 67 se aproba de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectarii. (2) Evaluarea detaliatã de securitate radiologica actualizatã conform condiţiilor de la data planificata pentru începerea activitãţii de dezafectare, prevãzutã la alin. (2) al art. 67, se avizeazã de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectarii. (3) Lucrãrile efective de dezafectare se vor efectua numai dupã ce Autoritatea elibereazã autorizaţia de dezafectare. ART. 75 La terminarea lucrãrilor de dezafectare titularul autorizaţiei de dezafectare are urmãtoarele obligaţii: a) sa reactualizeze evaluarea de securitate radiologica în conformitate cu situaţia radiologica existenta la terminarea lucrãrilor de dezafectare; b) sa solicite, la terminarea lucrãrilor de dezafectare, scoaterea de sub incidenta prevederilor privind autorizarea şi transferarea responsabilitãţilor privind controlul tehnic şi institutional în etapa postdezafectare cãtre organismul legal, desemnat special sa efectueze aceasta activitate. ART. 76 (1) Toate evaluarile de securitate radiologica referitoare la gospodãrirea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu vor conţine în mod obligatoriu analize de securitate radiologica şi vor descrie şi toate riscurile specifice de natura neradiologica, reprezentate de aceste deşeuri. (2) În conformitate cu prevederile art. 105 din Normele fundamentale de protecţie radiologica, titularul oricãrei autorizaţii din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi toriu trebuie sa facã apel la serviciile experţilor acreditaţi sau ale organismelor acreditate de protecţie radiologica pentru a elabora evaluarile de securitate radiologica prevãzute de prezentele norme. ART. 77 (1) Dacã în orice stadiu din existenta instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor se intenţioneazã sa se efectueze schimbãri semnificative fata de proiectul tehnic detaliat de construcţie, este obligatoriu sa se refacã evaluarea de securitate radiologica, incluzând optimizarea radioprotectiei în conformitate cu schimbãrile produse şi sa se solicite autorizaţie de modificare. (2) Documentaţiile tehnice-suport de solicitare a autorizaţiei de modificare sunt: (i) proiectul tehnic cu modificãrile semnificative; (ii) evaluarea de securitate radiologica reactualizata conform modificãrilor semnificative; (iii) planul detaliat de gospodãrire a deşeurilor şi planul revizuit de dezafectare, actualizate conform modificãrilor semnificative. (3) Documentaţiile tehnice-suport de solicitare a autorizaţiei de modificare se aproba de Autoritate în procesul de autorizare a modificãrii, cu excepţia evaluãrii de securitate radiologica care se avizeazã de Autoritate. Eliberarea de sub regimul de autorizare ART. 78 (1) Materialele şi echipamentele pot fi scoase din zonele controlate şi supravegheate ale instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor şi eliberate de sub regimul de autorizare numai dacã sunt îndeplinite în totalitate prevederile art. 119-121 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. (2) Amplasamentele pe care au funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de gospodãrire a deşeurilor de la minerit şi preparare se elibereazã de sub regimul de autorizare la încheierea activitãţii de dezafectare numai dacã îndeplinesc criteriile de eliberare şi utilizare de cãtre public, în mod nerestrictionat sau restrictionat, stabilite de Autoritate prin reglementãri specifice. (3) La încheierea activitãţii de dezafectare titularul de autorizaţie are obligaţia sa transmitã Autoritãţii evaluarea reactualizata de securitate radiologica prevãzutã la lit. a) a art. 75 care trebuie sa demonstreze pe baza de mãsurãtori, analize fizico-chimice şi scenarii realiste de expunere ca sunt îndeplinite criteriile de eliberare şi sa solicite Autoritãţii acordul scris de eliberare a amplasamentului de sub regimul de autorizare. (4) Evaluarea de securitate radiologica reactualizata conform situaţiei radiologice existente la terminarea lucrãrilor de dezafectare, prevãzutã la lit. a) a art. 75, se avizeazã de Autoritate în procesul de eliberare de sub regimul de autorizare. CAP. 8 Evaluarea securitãţii radiologice a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu Generalitati ART. 79 (1) Evaluarea de securitate radiologica a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu trebuie sa includã analiza de securitate radiologica şi trebuie sa indice cum trebuie proiectata instalatia de gospodãrire a deseului pentru a asigura securitatea optima a persoanelor expuse profesional, a populaţiei şi a mediului. (2) Evaluarile de securitate radiologica se utilizeazã ca documentaţii tehnice-suport în sprijinirea cererilor transmise Autoritãţii în vederea eliberãrii autorizaţiilor de amplasare, de construcţie, de funcţionare, de conservare şi de dezafectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor. (3) Pentru instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor provenite de la minerit şi/sau de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu aflate în stare de funcţionare sau în faza de conservare la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, se vor elabora evaluãri de securitate radiologica care se vor transmite Autoritãţii ca documentaţii-suport de reinnoire a autorizaţiilor de funcţionare sau de conservare a activitãţii conexe de minerit ori de preparare a minereurilor de uraniu şi de toriu. ART. 80 (1) Concluziile evaluãrilor preliminare de securitate radiologica trebuie sa se regaseasca în alegerea amplasamentului şi în proiectul tehnic detaliat de construcţie a instalaţiei de minerit şi/sau de prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. (2) Evaluarea de securitate radiologica trebuie sa analizeze toate posibilitãţile şi toate cãile prin care persoanele expuse profesional, populaţia şi mediul pot fi expuse la riscurile radiologice şi de natura neradiologica reprezentate de deşeurile provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. (3) Evaluarea de securitate radiologica trebuie sa fie suficient de comprehensiva pentru identificarea şi evaluarea cantitativã a tuturor riscurilor semnificative, pentru o perioada de timp prestabilita din viata instalaţiei. ART. 81 (1) La întocmirea evaluãrii de securitate radiologica trebuie avute în vedere, ca un întreg, toate instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor de pe amplasament, împreunã cu toate elementele instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu şi orice alte instalaţii din vecinãtate ce pot influenta opţiunea analizata de gospodãrire a deşeurilor. (2) Evaluarea de securitate radiologica trebuie sa fie iterativa, astfel încât sa permitã perfecţionarea modelelor de analiza şi introducere a informaţiilor actualizate, pornindu-se de la conceptul ca evaluarea trebuie sa fie un proces care se va dezvolta pe parcursul etapelor de proiectare, construire, funcţionare şi dezafectare. ART. 82 La întocmirea evaluãrii de securitate radiologica şi implicit la stabilirea opţiunii de gospodãrire a deşeurilor trebuie incluse urmãtoarele etape: a) identificarea şi caracterizarea optiunilor pe care le oferã amplasamentul analizat; b) definirea criteriilor ce trebuie îndeplinite pentru a se proteja starea de sãnãtate a persoanelor expuse profesional şi a populaţiei şi pentru protecţia mediului; c) caracterizarea deşeurilor; d) identificarea şi caracterizarea optiunilor de gospodãrire a deşeurilor, incluzând descrierea necesitãţilor de control tehnic pentru fiecare opţiune; e) identificarea şi descrierea optiunilor de control institutional; f) identificarea şi descrierea esecurilor potenţiale ale controlului institutional şi ale controlului tehnic; g) definirea şi caracterizarea grupului critic de populaţie; h) estimarea consecinţelor radiologice şi neradiologice pentru fiecare combinatie de optiuni avute în vedere, incluzând scenariile de expunere potenţiala pentru fiecare opţiune; i) compararea dozelor şi riscurilor estimate cu limitele de doza efectivã pentru persoanele expuse profesional şi pentru populaţie sau cu alte constrângeri de doza stabilite de Autoritate; j) optimizarea radioprotectiei pentru varianta selectata de gospodãrire a deşeurilor. ART. 83 (1) În evaluarea de securitate radiologica se vor lua în calcul erorile create de: a) aproximarile inerente în modelarea sistemelor complexe; b) înţelegerea limitatã a proceselor actuale şi viitoare care caracterizeazã comportamentul amplasamentului şi al structurilor de reţinere a deşeurilor, precum şi incertitudinile legate de stabilirea parametrilor semnificativi; c) incertitudinile legate de stabilirea parametrilor semnificativi din viitor, pentru perioade lungi de timp, cum sunt: evoluţia demograficã, eficacitatea controlului institutional, evoluţia condiţiilor climatice; d) incertitudinile privind probabilitatea şi magnitudinea evenimentelor externe cum ar fi cutremurele şi inundatiile care pot afecta integritatea sistemelor de gospodãrire a deşeurilor. (2) Erorile vor fi analizate, iar rezultatele analizei vor fi integrate în evaluarea de securitate radiologica, astfel încât concluziile evaluãrii sa fie bine fundamentate şi clare. Criterii de securitate ART. 84 (1) Pentru perioada de funcţionare trebuie îndeplinite cel puţin urmãtoarele criterii de securitate radiologica şi neradiologica: a) criterii de securitate radiologica: (i) expunerea totalã a persoanelor expuse profesional, obţinutã prin însumarea expunerilor pe toate cãile şi de la toate elementele activitãţii de minerit şi/sau de preparare, inclusiv de la gospodãrirea deşeurilor asociate, nu trebuie sa depãşeascã limitele dozei efective specificate la art. 22, 27, 28 şi 29 din Normele fundamentale de securitate radiologica; (ii) expunerea persoanelor din grupul critic, rezultatã din însumarea expunerilor pe toate cãile şi de la toate elementele activitãţii de minerit sau de prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, inclusiv de la gospodãrirea deşeurilor asociate, sa nu depãşeascã o limita a dozei efective, constransa la 0,3 mSv/an; (iii) dacã doza colectivã încasatã de grupul critic depãşeşte limita de 0,2 Sv-om/an, limita dozei efective pentru populaţia din grupul critic se va reduce corespunzãtor, pana la îndeplinirea criteriului privind doza colectivã; (iv) sa se elimine sau sa se reducã la minimum posibilitãţile de poluare a factorilor de mediu prin infiltrarea efluentilor radioactivi în mediul geologic sau prin antrenarea, prin scurgeri de suprafata ori pe cale eoliana, a pulberilor sau materialelor cu granulatie fina; b) criterii de securitate neradiologica: (i) instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor trebuie sa fie stabile, inclusiv în condiţii deosebite, cum sunt precipitatiile excepţionale, topirile bruste ale zapezilor, incendiile şi cutremurele; (ii) la eliberarea în mediu efluentii lichizi şi gazosi trebuie sa îndeplineascã condiţiile şi limitele de conţinut prevãzute de legislaţia în vigoare pentru alţi parametri fizici, substanţe sau elemente cu toxicitate chimica, cum sunt: turbiditatea, pH-ul, metalele grele, arsenul. (2) În etapa postdezafectare, pe lângã criteriile generale menţionate la pct. (ii), (iii), (iv) de la lit. a) şi la pct. (i) şi (ii) de la lit. b) a alin. (1), trebuie îndeplinite şi urmãtoarele criterii: (i) doza efectivã încasatã pe toate cãile de persoanele din populaţie care în viitor ar putea sa se instaleze pe amplasamentele pe care au funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi/sau de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu sa nu depãşeascã limita dozei efective pentru populaţie de 1 mSv/an; (ii) sa reducã la minimum riscul de intruziune umanã şi necesitãţile de control tehnic şi institutional. Caracterizarea deşeurilor ART. 85 (1) Deşeurile ce vor fi generate de activitatea de minerit şi/sau de preparare trebuie sa fie bine caracterizate, avându-se în vedere particularitãţile amplasamentului şi natura activitãţilor de minerit şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. (2) Caracterizarea deşeurilor trebuie, de asemenea, sa precizeze starea fizica a deşeurilor rezultate, volumele asteptate, chimia, radiochimia şi mineralogia acestora. Identificarea şi caracterizarea optiunilor de amplasare ART. 86 (1) Locatiile potenţiale pentru amplasarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor se selecteaza conform prevederilor cap. VI. (2) Particularitãţile fiecãrei locatii potenţiale trebuie sa fie cunoscute, deoarece acestea determina modul de generare şi de transport al contaminantilor din locatie. (3) Valorile medii şi valorile de fond ale parametrilor radioactivi şi neradioactivi, care caracterizeazã locaţia şi zona adiacenta pe care se propune sa se amplaseze instalatia de gospodãrire a deşeurilor radioactive, se vor determina prin mãsurãtori efectuate de un expert acreditat sau de un organism dozimetric acreditat ori de un organism acreditat de radioprotectie, înainte de amplasarea instalaţiei. (4) Datele obţinute prin mãsurãtori conform alin. (3) se vor utiliza, dupã caz, pentru calibrarea şi validarea algoritmilor de calcul care modeleaza migrarea de pe amplasament în mediul înconjurãtor a contaminantilor radioactivi şi neradioactivi, precum şi ca niveluri de referinta în activitatea de monitorizare în toate etapele din existenta instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor. ART. 87 În cazul instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive aflate în funcţiune la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, caracterizarea amplasamentului şi a factorilor de mediu din împrejurimile acestuia se va realiza conform programului de monitorizare şi supraveghere prevãzut la art. 105. Identificarea şi caracterizarea optiunilor de gospodãrire a deşeurilor, incluzând controalele tehnice ART. 88 (1) Opţiunile potenţiale de gospodãrire a deşeurilor trebuie identificate conform prevederilor cap. VII. (2) În evaluarea preliminarã de securitate radiologica se va evalua un domeniu cat mai larg de optiuni de gospodãrire a deşeurilor radioactive. (3) Trebuie evaluat comportamentul în timp al fiecãrei optiuni de gospodãrire a deşeurilor prin utilizarea unei modelãri adecvate a migratiei contaminantilor şi prin utilizarea unor parametri de lucru adecvati modelului. Identificarea şi descrierea optiunilor de control institutional ART. 89 În evaluarile de securitate radiologica trebuie sa se stabileascã, pentru fiecare opţiune de gospodãrire, tipul de control institutional care se aplica la închiderea instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor, cu precizarea principalelor caracteristici ale controlului şi estimarea perioadei pentru care se presupune ca acesta îşi pãstreazã eficacitatea. Identificarea şi descrierea esecurilor potenţiale ale controalelor tehnice şi ale controalelor instituţionale ART. 90 La estimarea expunerilor potenţiale trebuie avute în vedere urmãtoarele evenimente viitoare care pot genera riscuri de creştere a expunerilor prin esecul potenţial al controalelor tehnice şi instituţionale: a) activitãţile umane (intruziuni, activitãţi agricole, construirea unor locuinţe pe amplasamentul pe care a funcţionat instalatia de gospodãrire a deşeurilor, împrãştierea şi uzul neautorizat al deseului radioactiv); b) procese şi evenimente naturale ce pot afecta integritatea structurilor în care sunt reţinute deşeurile (eroziunea, inundatiile, cutremurele); c) procesele interne produse în masa deşeurilor (generarea de acid, dezagregarea, amplasamentul diferential). ART. 91 (1) Toate evaluarile de securitate radiologica la care se fac referiri în prezentele norme vor conţine propuneri privind perioadele de timp în care controalele tehnice rãmân eficiente şi perioadele de timp pentru care sunt necesare diferite tipuri de control institutional, cum sunt: a) prevenirea intruziunii umane; b) obligativitatea informãrii viitorului proprietar, în cazul înstrãinãrii terenurilor, asupra restrictiilor de utilizare a acestora; c) prevenirea folosirii inadecvate a terenurilor. (2) În cazul controalelor tehnice perioadele propuse pe care se considera ca acestea rãmân eficiente se vor stabili pe baza unei evaluãri tehnice, avându-se în vedere principalii factori ce pot afecta integritatea structurilor tehnice şi eliberarea radionuclizilor din deseu în mediu, cum sunt: a) eroziunea; b) seismologia; c) hidrologia; d) hidrogeologia; e) generarea de acid; f) orice alte interactiuni fizice şi chimice. (3) Esecurile controalelor tehnice şi instituţionale trebuie definite, modelate şi incluse în analizele de securitate radiologica. Analize de securitate radiologica ART. 92 (1) Analizele de securitate radiologica vor estima expunerile profesionale, expunerile populaţiei şi impactul asupra mediului înconjurãtor. (2) Analizele de securitate radiologica trebuie sa cuantifice expunerile suplimentare fata de fondul natural de radiatii specific amplasamentului, pentru toate cãile relevante de expunere a populaţiei la radiatiile generate de deşeurile de la minerit şi/sau de la preparare. ART. 93 Analizele de securitate radiologica trebuie astfel elaborate încât sa asigure: a) luarea în calcul a tuturor radionuclizilor relevanti, a particularitatilor chimice şi fizice de interes, a tuturor cãilor de expunere şi a scenariilor de expunere, pentru a se crea baza de comparatie cu constrangerile de doza şi risc şi cu criteriile de protecţie a mediului înconjurãtor; b) luarea în calcul a evenimentelor incluzând probabilitatile de producere a lor, ce ar putea conduce la eliberarea radionuclizilor sau a altor contaminanti ori care ar putea afecta ratele la care aceştia sunt eliberaţi sau transportaţi în mediu; c) estimarea cu o precizie cat mai mare a dozelor ce vor fi încasate de persoanele expuse profesional în toate etapele din existenta instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor; d) estimarea dozelor efective pentru populaţie în general şi pentru grupul critic, generate pe toate cãile de expunere, precum şi a riscurilor radiologice pentru mediu atât pentru etapa de funcţionare a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor, cat şi pentru etapa ce urmeazã dupã dezafectarea acesteia. ART. 94 La estimarea expunerilor populaţiei şi grupului critic, pentru etapa de funcţionare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor şi pentru etapa postinchidere, se vor utiliza scenarii bazate pe stilul şi condiţiile de viata ale persoanelor care trãiesc în zona în care este amplasata instalatia. Compararea dozelor şi a riscurilor radiologice estimate cu constrangerile impuse de Autoritate ART. 95 (1) Dozele calculate pentru fiecare combinatie dintre opţiunile de gospodãrire a deşeurilor, tipurile de controale tehnice şi instituţionale şi cãile specifice prin ca acestea pot esua trebuie sa fie comparate cu constrangerile de doza stabilite de Autoritate pentru etapa de funcţionare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor şi pentru etapa postinchidere. (2) Toate combinatiile de optiuni de gospodãrire, de tipuri de controale tehnice şi instituţionale şi de esecuri specifice ce conduc la depãşirea limitelor şi/sau a constrangerilor de doza trebuie excluse. (3) Combinatiile de optiuni, de tipuri de controale tehnice şi instituţionale şi de cai specifice de esec ce se încadreazã în limitele de constrângere se vor analiza din punct de vedere al optimizarii radioprotectiei. (4) În general, opţiunea de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi/sau de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau de toriu trebuie stabilitã conform procedurii descrise în anexa nr. 2 la prezentele norme. ART. 96 (1) În cazul unor instalaţii de gospodãrire a deşeurilor, care sunt în funcţiune la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, una sau mai multe dintre constrangerile de doza pot fi depasite de toate combinatiile posibile de optiuni de gospodãrire. (2) Pentru instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor aflate în situaţia descrisã la alin. (1) se vor analiza din punct de vedere al optimizarii radioprotectiei numai acele combinatii de optiuni pentru care s-a avut în vedere esecul controalelor tehnice şi instituţionale şi care îndeplinesc cat mai multe dintre constrangerile de doza şi de riscuri asociate. Optimizarea radioprotectiei ART. 97 (1) Se va considera ca radioprotectia este optimizata atunci când orice efort suplimentar de reducere a dozelor nu conduce la scãderea suplimentarã a acestora. (2) Analiza de optimizare a radioprotectiei se reduce la o analiza cantitativã cost-beneficiu dacã costul asociat diferitelor combinatii de optiuni este singurul factor luat în calcul. (3) În funcţie de complexitatea combinatiei de optiuni de gospodãrire a deşeurilor, Autoritatea poate solicita ca în analiza de optimizare a radioprotectiei sa fie luati în calcul şi alţi factori. ART. 98 În cazul în care singurul factor luat în calcul la optimizarea radioprotectiei este costul, este obligatoriu sa se precizeze şi sa se ţinã seama de urmãtoarele: a) perioada pentru care se face estimarea dozelor şi a altor riscuri, ţinându-se totodatã seama de mãrimea perioadei pentru care este posibil sa fie fãcute previziuni; b) punctele limita ale spaţiului pentru care se evalueaza dozele şi alte riscuri; c) valoarea monetara a reducerii riscurilor pentru sãnãtatea umanã şi mediu (valoarea monetara a reducerii unei unitãţi de doza colectivã). CAP. 9 Asigurarea calitãţii ART. 99 În scopul de a asigura ca securitatea radiologica şi riscurile de natura neradiologica sunt menţinute la nivelul cerinţelor Autoritãţii atât în etapa de funcţionare, cat şi dupã dezafectare, este obligatoriu ca în fazele de proiectare, construcţie, funcţionare şi dezafectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor de la mineritul şi/sau de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau de toriu sa fie aplicat un program de asigurare a calitãţii. ART. 100 Programul de asigurare a calitãţii trebuie sa includã prevederi care sa asigure ca: a) responsabilitãţile persoanei legal constituite, care amplaseaza, proiecteazã, construieste, opereazã, conserva şi dezafecteaza instalaţii de gospodãrire a deşeurilor radioactive, sunt bine definite şi intelese; b) proiectarea şi construcţia sunt efectuate cu tehnologie aprobatã, conformã cu codurile şi standardele naţionale; c) proiectele tehnice detaliate de construcţie şi de dezafectare, implementarea proiectelor şi modul de operare a instalaţiilor sunt verificate periodic pentru a se constata dacã sunt conforme cu opţiunea stabilitã iniţial, cu standardele şi procedurile aprobate şi ca deficientele pot fi corectate; d) la elaborarea evaluãrilor de securitate radiologica trebuie utilizate numai modele şi coduri validate în prealabil de Autoritate, pentru: (i) evaluarea dozelor pentru diferite cai de expunere; (ii) evaluarea migrarii radionuclizilor şi contaminantilor în mediu; (iii) evaluarea comportãrii în timp a structurilor construite pentru reţinerea deşeurilor; e) este stabilit un proces de retroactiune asupra rezultatelor evaluãrii de securitate radiologica astfel ca acestea sa fie corect utilizate la proiectare; f) exista o cooperare strânsã între pãrţile implicate în dezvoltarea instalaţiei de gospodãrire a deseului, astfel încât sa poatã fi gãsite soluţiile optime; g) orice persoana implicata în proiectarea, construirea, punerea în funcţiune, operarea şi dezafectarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor, a cãror activitate ar putea afecta siguranta acestora, are o pregãtire corespunzãtoare în domeniul securitãţii radiologice şi este reciclata şi verificata din punct de vedere al pregãtirii cel puţin o data la 5 ani printr-un sistem de pregãtire şi de verificare recunoscut de Autoritate; h) este conceput şi funcţioneazã un sistem de pãstrare a înregistrãrilor şi de mişcare a documentelor, astfel încât detaliile de construcţie şi detaliile de funcţionare, incluzând monitorizarea datelor, sunt reţinute şi schimbãrile în funcţionare pot fi controlate; i) se evalueaza periodic securitatea instalaţiilor operationale şi a instalaţiilor aflate în conservare şi dezafectare. ART. 101 Orice persoana legal constituitã, care are responsabilitãţi în etapele de funcţionare, conservare şi dezafectare a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor sau care este responsabilã de efectuarea controlului tehnic şi institutional în etapa postdezafectare, trebuie sa stabileascã şi sa aplice programe relevante de asigurare a calitãţii. CAP. 10 Monitorizarea şi supravegherea mediului şi a instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor ART. 102 (1) Programul de monitorizare şi supraveghere trebuie conceput şi dezvoltat conform prevederilor art. 149-152 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu încã din faza de proiectare a fiecãrei instalaţii de gospodãrire a deşeurilor şi trebuie aplicat în toate stadiile de existenta ale instalaţiei de gospodãrire a deseului. (2) Programul de monitorizare şi supraveghere este parte a programului de radioprotectie prevãzut la cap. V din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu şi se aproba de Autoritate în procesul de autorizare. (3) Programul trebuie astfel conceput, condus şi aplicat încât sa fie conform cu elementele programului de asigurare a calitãţii descris la art. 100. (4) Toate înregistrãrile de date privind monitorizarea şi supravegherea trebuie pãstrate în forme uşor de consultat cel puţin o perioada de 30 de ani de la finalizarea activitãţii de dezafectare a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor radioactive. (5) Programul de monitorizare şi supraveghere trebuie revizuit periodic, precum şi la orice modificare majorã în operarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor şi la orice modificare a cerinţelor legale. (6) Orice modificare a programului de monitorizare şi supraveghere trebuie aprobatã de Autoritate. ART. 103 Programul de monitorizare şi supraveghere trebuie astfel conceput încât sa asigure realizarea urmãtoarelor obiective: a) stabilirea fondului natural de radiatii şi a altor parametri fizici ai factorilor de mediu înainte de amplasarea noilor instalaţii de gospodãrire a deşeurilor; b) stabilirea fondului natural de radiatii şi a altor parametri fizici ai factorilor de mediu în zonele limitrofe ale locatiilor pe care sunt amplasate instalaţii aflate în stare de funcţionare la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, dacã în etapa preoperationala a instalaţiei respective nu au fost efectuate mãsurãtori sau dacã rezultatele mãsurãtorilor nu mai sunt disponibile; c) obţinerea de date specifice amplasamentului, necesare evaluãrii de securitate în cadrul proiectelor propuse; d) verificarea concordanţei cu legislaţia în vigoare, limitele autorizate de eliberare şi procedurile aprobate; e) furnizarea de date pe baza cãrora sa se poatã evalua dozele generate de instalatia de gospodãrire a deşeurilor, pentru persoanele expuse profesional şi pentru populaţie; f) furnizarea de date care sa facã posibila cunoaşterea structurii rezultatelor analizelor şi determinarilor, avându-se în vedere ca acestea reprezintã suma contribuţiei fondului natural şi contribuţiei eliberarilor de radionuclizi din instalatie; g) verificarea eficacitatii proiectelor tehnice; h) calibrarea, validarea şi verificarea predictiilor modelelor; i) furnizarea de date pentru posibile revizuiri ale nivelurilor de eliberare autorizate anterior; j) crearea condiţiilor pentru inspecţii sau investigaţii neanuntate ori neplanificate şi pregãtirea pentru astfel de evenimente; k) detectarea impactului asupra mediului; l) verificarea stãrii fizice şi a integritãţii instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor. ART. 104 Programul de monitorizare şi supraveghere trebuie sa fie conceput pe baza unei evaluãri de securitate şi sa ia în considerare cel puţin urmãtorii factori specifici ai amplasamentului: a) climatul; b) localizarea amplasamentului; c) condiţiile geologice; d) proiectul instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor; e) particularitãţile mediului înconjurãtor din zona adiacenta amplasamentului; f) distribuţia populaţiei din zona adiacenta amplasamentului. ART. 105 (1) Programul de monitorizare şi supraveghere trebuie sa precizeze urmãtoarele: a) care sunt parametrii monitorizati; b) localizarea şi frecventa de prelevare a probelor; c) modul de stocare şi pãstrare a datelor; d) procedurile de raportare; e) procedurile de analiza a informaţiilor; f) nivelurile de investigatie şi/sau de declansare a unor acţiuni de remediere atunci când monitorizarea anumitor parametri-cheie dezvaluie neconcordante semnificative fata de nivelurile asteptate sau acceptate. (2) Programul trebuie sa prevadã obligativitatea masurarii urmãtoarelor elemente: a) parametrii care caracterizeazã mãrimea impactului asupra mediului înconjurãtor, respectiv concentratiile contaminantilor radiologici şi neradiologici în apa, aer, sol, vegetaţie şi sedimente; b) integritatea fizica a structurilor tehnice (construcţiilor) în care sunt reţinute deşeurile; c) parametrii care pot facilita interpretarea datelor, cum sunt: datele meteorologice, datele privind activitãţile din instalatie şi datele privind miscarea deşeurilor. ART. 106 (1) Programul de monitorizare conceput şi aplicat în etapa de funcţionare a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor, în scopul masurarii dozelor şi verificãrii eficientei mãsurilor tehnice de radioprotectie, trebuie sa fie parte a programului general de radioprotectie, conceput şi aplicat de titularul de autorizaţie în instalatia de minerit şi/sau de preparare. (2) Titularul de autorizaţie trebuie sa conceapa un program special de monitorizare în scopul masurarii dozelor şi verificãrii eficientei proiectului tehnic detaliat de dezafectare, care se va aplica în etapele de dezafectare şi postdezafectare ale instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor. (3) Titularul de autorizaţie are obligaţia sa aplice programele de monitorizare şi supraveghere, inclusiv cel prevãzut la alin. (2), numai dupã ce sunt aprobate de Autoritate în procesul de autorizare a fiecãrei etape din existenta instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor radioactive. ART. 107 Informaţiile obţinute din aplicarea programelor aprobate de monitorizare şi supraveghere trebuie transmise Autoritãţii semestrial, în formatul solicitat de aceasta. ART. 108 (1) Programul de monitorizare şi supraveghere ce se aplica imediat dupã finalizarea activitãţii de dezafectare trebuie sa demonstreze ca instalatia se comporta conform cerinţelor stabilite prin proiect, cel puţin pentru perioada utilizata ca cerinta de baza la proiectare. (2) Rezultatele obţinute prin monitorizarea efectuatã la finalizarea activitãţii de dezafectare trebuie comparate cu nivelul fondului natural de radiatii existent în zona înainte de amplasarea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor. (3) Fondul natural de radiatii prevãzut la alin. (2) trebuie determinat conform prevederilor art. 103 lit. a) şi b). ART. 109 (1) La finalizarea activitãţii de dezafectare a instalaţiei de gospodãrire a deşeurilor titularul de autorizaţie are obligaţia sa înainteze Autoritãţii urmãtoarele documente: a) un raport detaliat privind modul în care s-a desfãşurat activitatea de dezafectare; b) evaluarea de securitate radiologica actualizatã în conformitate cu rezultatele finale ale monitorizarii radiologice şi supravegherii mediului, efectuate la încheierea activitãţii de dezafectare. (2) Responsabilitatea titularului de autorizaţie fata de instalatia închisã de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu va inceta numai dupã ce Autoritatea va aproba documentaţiile prevãzute la alin. (1) şi va transmite titularului acordul sau scris de eliberare a instalaţiei de sub regimul de autorizare. CAP. 11 Controlul institutional în faza postinchidere ART. 110 (1) Controlul institutional în faza postinchidere este alcãtuit din acele acţiuni, mecanisme şi aranjamente stabilite pentru a menţine controlul amplasamentului de gospodãrire a deşeurilor dupã închidere. (2) Controlul institutional poate fi: a) activ (de exemplu: monitorizare, supraveghere, lucrãri de remediere); b) pasiv (de exemplu: controlul proprietãţii şi utilizãrii terenului). ART. 111 (1) Cerinţele controlului institutional în faza postinchidere se stabilesc prin proiectul tehnic detaliat de dezafectare, în funcţie de particularitãţile fiecãrui amplasament de gospodãrire a deşeurilor, ca parte a optimizarii radioprotectiei în faza de dezafectare. (2) Dezafectarea trebuie astfel proiectata încât sa minimizeze necesitatea şi dependenta de controale instituţionale active. ART. 112 (1) Proiectul programului care stabileşte cerinţele de control institutional în faza postinchidere trebuie sa se bazeze pe evaluarea de securitate radiologica, care are în vedere scenariile ce cuprind intruziunea umanã, cedarea structurilor tehnice, evoluţia mediului şi impactul acestor evenimente asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei şi asupra mediului, pe o perioada previzibila. (2) La elaborarea proiectului programului care stabileşte cerinţele de control institutional se va pleca de la premisa ca perioada pentru care controlul institutional trebuie sa rãmânã eficient este de minimum 300 de ani. (3) Oricare evaluare de securitate radiologica la care se face referire în prezentele norme trebuie sa conţinã un program care stabileşte cerinţe de control institutional şi sa precizeze perioada pentru care se presupune ca acesta rãmâne eficient. CAP. 12 Alte dispoziţii, evidente, raportari şi anuntari ART. 113 (1) Toate documentele cu înregistrãri referitoare la: a) caracteristicile amplasamentului; b) caracteristicile instalaţiei închise de gospodãrire a deşeurilor; c) controlul proprietãţii terenului; d) restricţiile de utilizare a terenului; e) cerinţele de monitorizare/supraveghere continua, trebuie pãstrate de titularul de autorizaţie pana la încetarea responsabilitãţii acestuia fata de instalatia dezafectata de gospodãrire a deşeurilor, în condiţiile art. 78. (2) Titularul de autorizaţie are obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la încetarea responsabilitãţii sale fata de instalatia dezafectata de gospodãrire a deşeurilor, sa transfere intreaga documentaţie prevãzutã la alin. (1) instituţiei abilitate sa exercite controlul institutional sau unui alt organism indicat de Autoritate. (3) Titularul de autorizaţie are obligaţia sa transmitã Autoritãţii o notificare cu data exactã a transferului documentaţiei prevãzute la alin. (1), cu cel puţin 10 zile înainte de efectuarea acestuia. ART. 114 Titularul de autorizaţie care utilizeazã instalaţii de gospodãrire a deşeurilor trebuie: a) sa asigure protecţia fizica a deşeurilor radioactive conform prevederilor Normelor de asigurare a protecţiei fizice în domeniul nuclear; b) sa îndeplineascã în totalitate prevederile specifice din Normele de control de garanţii în domeniul nuclear; c) sa ţinã în formatele aprobate de Autoritate în procesul de autorizare evidenta stricta şi la zi, pe tipuri şi categorii de activitate, a deşeurilor gospodãrite, rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi de toriu, a deşeurilor tratate şi depozitate definitiv de el însuşi, a deşeurilor radioactive transferate persoanelor legal constituite, autorizate sa le trateze, sa le conditioneze şi sa le depoziteze final, precum şi a efluentilor radioactivi eliminati în mediu; d) sa transmitã periodic Autoritãţii rapoartele de securitate radiologica prevãzute la art. 162 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, pentru fiecare amplasament în care desfãşoarã activitãţi de gospodãrire a deşeurilor; e) sa notifice de îndatã Autoritãţii producerea oricãruia dintre evenimentele prevãzute la art. 163 din Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. CAP. 13 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 115 Pana la constituirea legalã a organismului desemnat sa realizeze controlul institutional persoana legal constituitã care a utilizat şi a închis instalatia de gospodãrire a deşeurilor are obligaţia sa asigure realizarea tuturor cerinţelor de control institutional şi de pãstrare a documentelor cu înregistrãri prevãzute la art. 110, 112 şi 113. ART. 116 La data intrãrii în vigoare a prezentelor norme se abroga dispoziţiile cuprinse la cap. IX (II) şi XII din Normele republicane de securitate nucleara pentru activitãţile de cercetare geologica, extracţie şi prelucrare a materiilor prime nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comitetului de Stat pentru Energia Nucleara nr. 320/1975 . ART. 117 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentele norme. ANEXA 1 -------la norme-------- Definiţii În scopul aplicãrii prezentelor norme, pe lângã termenii şi expresiile definite în <>Legea nr. 111/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în Normele fundamentale de securitate radiologica şi în Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, expresiile urmãtoare sunt definite astfel: 1. Autoritate - Comisia Nationala pentru Controlul Activitãţilor Nucleare (CNCAN), care în conformitate cu prevederile <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reprezintã autoritatea nationala competenta în domeniul nuclear, care exercita atribuţiile de reglementare, autorizare şi control; 2. cai de expunere - cãile prin care radiatia şi/sau radionuclizii ajung sau patrund în organismul uman, producand iradierea acestuia; 3. contaminare superficiala - prezenta nedorita a unor radionuclizi naturali pe suprafata materialelor solide, cu o activitate ce depãşeşte 0,4 Bq/cmp, pentru emitatorii beta, emitatorii gama şi emitatorii alfa de toxicitate scãzutã, sau 0,04 Bq/cmp pentru toţi ceilalţi emitatori alfa; 4. control institutional - activitatea desfasurata de un organism împuternicit legal sa urmãreascã circulaţia (din punct de vedere al deţinãtorului legal) şi modul de îndeplinire a restrictiilor de utilizare a terenurilor pe care au funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, dar la eliberarea acestora de sub regimul de autorizare au fost impuse restrictii de utilizare; 5. control tehnic - activitatea desfasurata de un organism împuternicit legal sa urmãreascã periodic comportamentul unor structuri de reţinere şi de acoperire a deşeurilor şi a instalaţiilor dezafectate de gospodãrire a acestora dupã eliberarea de sub regimul de autorizare, cum sunt: integritatea fizica şi stabilitatea digurilor şi a haldelor, stabilitatea terenurilor care acoperã depozitele subterane de deşeuri, monitorizarea efluentilor care continua sa deverseze în mediu şi dupã dezafectare, monitorizarea factorilor de mediu; 6. deşeuri radioactive rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu - orice efluenti gazosi şi lichizi proveniţi de la activitãţi autorizate de minerit şi de preparare, care au volume şi activitãţi pe unitatea de volum superioare limitelor derivate de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare, conform prevederilor Normelor fundamentale de securitate radiologica, şi pentru care nu se intrevede o alta utilizare în cadrul activitãţii respective; - orice materiale solide provenite de la activitãţi autorizate de minerit şi de preparare, care în mod obişnuit nu sunt considerate ca radioactive, dar care au un nivel al contaminarii superficiale superior nivelului de eliberare prevãzut la lit. c) a art. 7 şi pentru care nu se intrevede o alta utilizare în cadrul activitãţii respective; - orice materiale solide provenite de la activitãţi autorizate de minerit şi de preparare, inclusiv minereuri de uraniu şi toriu şi roci mineralizate cu uraniu şi toriu, excavate şi scoase la suprafata, care conţin cel puţin un radionuclid natural din seriile uraniului şi toriului cu o concentraţie a activitãţii pe unitatea de masa mai mare decât nivelul de eliberare în scopul utilizãrii fãrã restrictii, respectiv mai mare de 0,2 Bq/g, şi pentru care nu se intrevad alte utilizãri în cadrul activitãţii respective; 7. echilibru radioactiv - stare a unei serii naturale de dezintegrare radioactiva (sau parte a acesteia), caracterizatã de faptul ca toţi radionuclizii seriei (sau ai partii de interes din serie) au aceeaşi activitate; 8. grup critic - un grup de persoane rezonabil de omogen cu privire la expunerea sa la o anumitã sursa de radiatii şi o anumitã cale de expunere şi care primeşte cea mai mare doza efectivã (sau doza echivalenta, dupã caz) pe aceasta cale de expunere şi de la aceasta sursa; 9. instalatie de gospodãrire a deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu - totalitatea construcţiilor, echipamentelor şi instalaţiilor prin care se asigura colectarea, transportul, procesarea, condiţionarea şi depozitarea finala a deşeurilor radioactive, inclusiv urmãtoarele: - halda sau grupul de halde aparţinând unei mine sau mai multor mine aferente unui sector minier de cercetare geologica ori unei exploatãri miniere; - instalatia de depoluare radioactiva a efluentilor lichizi; - iazurile de depozitare finala sau o alta incinta special destinatã şi amenajatã pentru depozitarea finala a deşeurilor; 10. instalatie de minerit - totalitatea lucrãrilor şi instalaţiilor de la suprafata şi din subteran, prin care se asigura extractia şi transportul minereului şi sterilului, aerajul şi evacuarea apelor, inclusiv totalitatea instalaţiilor de gospodãrire a deşeurilor radioactive asociate care împreunã alcãtuiesc o mina sau o cariera; 11. instalatie de preparare - totalitatea construcţiilor, echipamentelor şi instalaţiilor existente pe fluxul tehnologic care contribuie la realizarea concentratelor finale, inclusiv instalaţiile de gospodãrire a deşeurilor asociate; 12. intruziune - patrundere neautorizata a unor persoane din rândul populaţiei în interiorul structurilor dezafectate în care sunt depozitate deşeuri radioactive de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu; 13. minereu de uraniu şi/sau toriu - substanta minerala în zacamant sau extrasa prin metode miniere în scopul procesarii radionuclizilor, în vederea folosiri proprietãţilor lor de substanţe radioactive, fisionabile sau fertile, şi care are un conţinut de uraniu şi/sau toriu de minimum 0,004%; 14. mineritul uraniului şi toriului - prospectarea, explorarea, deschiderea, pregãtirea şi exploatarea minereurilor de uraniu şi/sau de toriu, conservarea şi dezafectarea minelor de uraniu şi/sau toriu, inclusiv restaurarea mediului contaminat de mineritul uraniului şi/sau toriului; 15. monitorizare - mãsurarea dozelor sau concentratiilor activitãţii radionuclizilor şi interpretarea rezultatelor în vederea evaluãrii sau controlului expunerii la radiatii ionizante; 16. organism legal, special desemnat sa efectueze controlul tehnic şi institutional în etapa postdezafectare - o instituţie imputernicita sa efectueze controlul institutional, ce urmeazã sa fie înfiinţatã printr-un act normativ emis de Guvern; 17. persoana expusã profesional - o persoana (un lucrator) angajata la o persoana (entitate) legal constituitã sau un lucrator extern care este supus la expuneri ce apar datoritã lucrului în cadrul unei activitãţi aflate sub incidenta prezentelor norme, expuneri ce insumate pe un an, pot depãşi limitele de doza prevãzute pentru persoanele din populaţie; 18. persoana legal constituitã - entitate cu sau fãrã personalitate juridicã constituitã în baza unei legi, ordonanţe sau hotãrâri a Guvernului; 19. risc radiologic - un parametru complex, exprimand neprevazutul, pericolul sau posibilitatea de aparitie a unor consecinţe dãunãtoare asociate expunerilor actuale ori potenţiale; se referã la probabilitatea apariţiei anumitor consecinţe asupra stãrii de sãnãtate şi la caracterul şi severitatea acestor consecinţe; 20. supraveghere - activitate complexa constând în: - stabilirea nivelurilor de investigatie şi de declansare a mãsurilor de remediere; - mãsurarea indicatorilor de impact, radioactivi şi neradioactivi; - investigarea altor parametri fizici de interes; - verificarea vizuala şi prin mãsurãtori a integritãţii fizice a structurilor construite etc.; 21. titular de autorizaţie - orice persoana legal constituitã care a obţinut din partea Autoritãţii o autorizaţie pentru a desfasura o activitate reglementatã de prezentele norme.la norme-------- SCHEMA cu succesiunea etapelor ce trebuie parcurse în vederea stabilirii modului optim de gospodãrire a deşeurilor provenite de la mineritul şi de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu
┌───────────┐
v │
┌─┐ / Nu ┌──┴──┐
│1├───> 2 ─── > │ 3 │
┌───────────────┐ └─┘ / └─────┘
│ │ │
│ v ┌────────┼───────┬─────────┬────────┐
│ ┌───┐ v v v v v
│ │ 4 │ ┌────┐ ┌────┐ ┌────┐ ┌────┐ ┌────┐
│ └─┬─┘ │ 13 │ │ 14 │ │ 15 │ │ 16 │ │ 17 │
│ │ └────┘ └──┬─┘ └──┬─┘ └──┬─┘ └──┬─┘
│ │ : : │ │ │ │
│ ┌───────>v : : v v v v
│ ┌─┴─┐ ┌───┐ : : ┌────┐ ┌────┐ ┌────┐ ┌────┐
│┌──>│ 5 │ │ 6 │ : : │ 18 │ │ 19 │ │ 20 │ │ 21 │
││ └───┘ └─┬─┘ : : └──┬─┘ └──┬─┘ └──┬─┘ └──┬─┘
││ ^ │ : : │ │ │ │
││ │ │ : : v v v v
││ │Da │ : : ...................................
││ │ v : : :Analiza de securitate radiologica:
││ 7 <───── 8 <....... : :Estimeaza pentru grupul critic al:
││ / / : :fiecãrei combinatii de optiuni de:
││Da │ │ : :amplasare, de optiuni de gospoda-:
││ │Nu │ : :rire şi de esec a controalelor :
││ v │ : :tehnice şi instituţionale: :
││ ┌───┐ │Da : : :
││ │ 9 │ │ : :Dozele generate de eliberarile de:
││ └───┘ │ : :efluenti în timpul functionarii, :
││ │ : ┌─>:pentru - populaţia actuala; :<──┐
││ v : │ : - populaţia viitoare. : │
││ / : │ : : │
│└─────────────10 : │ :Dozele şi riscurile generate de : │
│ / : │ :eliberarile de efluenti în etapa : │
│ │ : │ :post-dezafectare şi de intruziuni: │
│ │Nu : │ :pentru - populaţia viitoare. : │
│ v : │ : : │
│ ┌───┐ : │ :Estimeaza impactul radiologic şi : │
│ │11 │ : │ :ne-radiologic asupra mediului : │
│ └─┬─┘ : │ :înconjurãtor în timpul funcţiona-: │
│ │ : │ :rii şi dupã dezafectare. : │
│ │Nu : │ ................................... │
│ │ : │ │ ┌──┘
│ v : └──┐ │ │
│ ┌───┐ : ┌─┴──┐ │ ┌──┴─┐
│ │12 │ : │ 22 │ │ │ 23 │
│ └───┘ : └────┘ │ └────┘
│ : ^ │ ^
│ : │ v │
│ : │ / Nu / Nu /
│ .....│.......>24 ─────────>25 ─────────>26
│ │Da / / /
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ / Da │ │ │Nu
│ ┌───27 <───────┘ │ │
│ │ / │ │
│ │ ^ Da │ │
│ │ └──────────────────────┘ │
│ │Nu v
│ │ ┌────┐ ┌────┐ Nu /
│ └─>│ 28 │ │ 29 │<──────30
│ └──┬─┘ └────┘ /
│ │ │
│ Spre analizele de v │Da
│ radioprotectie ┌────┐ v
└──────────────────────────────┤ 31 │ ┌────┐
└────┘ │ 32 │
└────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
