Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 180 din 21 martie 2013 privind aprobarea regulamentelor de organizare si functionare ale comisiilor de experti de la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate pentru implementarea unor programe nationale, respectiv subprograme de sanatate, cu scop curativ, finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si pentru anumite boli cronice, respectiv anumite DCI-uri prevazute de Hotararea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate
EMITENT: CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 4 aprilie 2013
Având în vedere:
- Referatul de aprobare al Serviciului medical al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. MS/SM/998 din 12 martie 2013;
- art. 52 şi 268 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 5 alin. (1) pct. 25 şi 26, art. 8, art. 18 pct. 17 şi art. 37 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:
ART. 1
(1) Se aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru implementarea unor programe naţionale, respectiv subprograme de sănătate, cu scop curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prevăzute în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Se aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru anumite boli cronice, respectiv anumite DCI-uri prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexele nr. 4-10, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
(3) Regulamentele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi modificate la propunerea justificată a membrilor comisiilor de experţi, cu aprobarea preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
ART. 2
(1) Comisiile de experţi care funcţionează la nivelul CNAS sunt în subordinea preşedintelui CNAS şi sunt coordonate metodologic de medicul-şef-director general adjunct al CNAS.
(2) Numirea şi revocarea persoanelor din componenţa comisiilor de experţi se fac prin ordin al preşedintelui CNAS.
(3) Comisiile de experţi îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate periodic, potrivit prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora, şi ori de câte ori este necesar, la propunerea preşedintelui fiecărei comisii de experţi şi cu aprobarea preşedintelui CNAS.
(4) Comisiile de experţi întocmesc pentru fiecare şedinţă câte un proces-verbal, semnat de membrii prezenţi, în care se consemnează deciziile luate.
(5) Şedinţele se desfăşoară numai în prezenţa preşedintelui comisiei de experţi şi a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(6) În situaţia în care, din motive obiective, preşedintele nu poate participa la lucrările comisiei de experţi, deleagă această competenţă unuia dintre membrii comisiei.
ART. 3
(1) Şedinţele comisiilor de experţi au loc la sediul CNAS.
(2) Membrii comisiilor de experţi beneficiază de o indemnizaţie lunară de 1% din indemnizaţia preşedintelui CNAS, care se acordă doar o dată pe lună, indiferent de numărul de şedinţe convocate.
(3) Cheltuielile reprezentând plata indemnizaţiei lunare de 1% din indemnizaţia preşedintelui CNAS se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza situaţiei privind participarea nominală a membrilor comisiei de experţi la şedinţele desfăşurate conform regulamentului de organizare şi funcţionare, în fiecare lună. Membrii comisiilor de experţi vor depune la Direcţia resurse umane, salarizare şi evaluare personal, până la data de 5 a lunii următoare numirii, codul IBAN al contului în care se va achita indemnizaţia, denumirea băncii la care este deschis contul şi codul numeric personal (copie a cărţii de identitate - CI).
(4) Situaţia prezenţei membrilor comisiei de experţi, certificată prin semnătura preşedintelui acesteia şi cu avizul preşedintelui CNAS, este depusă la Direcţia resurse umane, salarizare şi evaluare personal din cadrul Direcţiei generale economice a CNAS, lunar, până la data de 5 a lunii curente pentru luna precedentă.
(5) Cheltuielile de deplasare a membrilor comisiilor de experţi din alte localităţi, ocazionate de participarea la şedinţele comisiilor de experţi, sunt suportate de CNAS, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare, în baza unui referat aprobat de preşedintele CNAS.
ART. 4
Membrii comisiilor de experţi şi direcţiile de specialitate din cadrul CNAS vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 5
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 814/2008 privind aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru anumite boli cronice, respectiv anumite DCI-uri prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 5 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, şi Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 759/2008 privind aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a comisiilor de experţi care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru implementarea unor programe/subprograme naţionale de sănătate din cadrul Programului naţional de sănătate cu scop curativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 31 octombrie 2008, cu modificările ulterioare.
ART. 6
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Doru Bădescu
Bucureşti, 21 martie 2013.
Nr. 180.
ANEXA 1
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a comisiilor de experţi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
pentru implementarea Programului naţional
de oncologie şi pentru monitorizarea activă
a terapiilor specifice oncologice
A. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice
1. Comisia de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru implementarea Programului naţional de oncologie, denumită în continuare Comisia pentru program, are următoarele atribuţii:
a) aprobă iniţierea şi/sau continuarea tratamentelor cu medicamente care se eliberează cu aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu respectarea protocoalelor naţionale, adaptate la cele europene. Comisia pentru program nu emite aprobări de terapie retroactive;
b) elaborează criterii de eligibilitate, de excludere şi de prioritizare a pacienţilor eligibili în vederea includerii lor în tratament, precum şi planul de monitorizare;
c) elaborează, pe bază de dovezi, protocoale terapeutice şi scheme terapeutice, care vor fi utilizate în vederea decontării. Protocoalele vor avea la bază ghidurile Societăţii Europene de Oncologie Medicală - ESMO;
d) aprobă şi modifică schemele terapeutice pentru medicamentele specifice, în condiţii de eficienţă economică (buget aprobat);
e) elaborează rapoarte trimestriale care conţin numărul pacienţilor intraţi în tratament, numărul pacienţilor aflaţi în tratament, pe scheme terapeutice şi diagnostic;
f) informează casele de asigurări de sănătate şi direcţiile CNAS implicate în derularea programului asupra deciziilor emise în vederea asigurării finanţării;
g) elaborează circuitul documentelor care să asigure funcţionarea sa adecvată;
h) analizează impactul asupra bugetului alocat programului în urma introducerii unor medicamente noi şi/sau a unor indicaţii terapeutice noi.
2. În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Comisia pentru program va avea întâlniri lunare la sediul CNAS şi, după caz, întâlniri extraordinare la convocarea preşedintelui Comisiei pentru program sau a preşedintelui CNAS.
3. Actele oficiale ale Comisiei pentru program sunt semnate numai de membrii acesteia.
4. Comisia pentru program elaborează formularul-tip al deciziilor de aprobare pentru tratament.
5. Fiecare membru al Comisiei pentru program are drept de vot, dar nu şi de veto.
6. Circuitul documentelor:
a) Casele de asigurări de sănătate au obligaţia şi responsabilitatea să transmită la CNAS referatele completate ale pacienţilor, în vederea aprobării iniţierii şi/sau continuării tratamentului solicitat.
b) Documentele medicale vor fi transmise de casele de asigurări de sănătate la CNAS prin poştă/fax (cazuri motivate) în timp util (în primele 10 zile calendaristice ale fiecărei luni), având: număr de înregistrare, adresa de înaintare cu antetul casei de asigurări de sănătate respective şi tabel centralizator al referatelor, astfel încât în urma acestui demers toţi pacienţii să fie luaţi în evidenţă atât în teritoriu, cât şi la CNAS.
c) Dosarele pacienţilor pentru iniţierea tratamentului trebuie să conţină referatul de justificare, parafat şi semnat de medicul curant, validat de medicul coordonator, investigaţiile care susţin diagnosticul şi evoluţia bolii, precum şi copie după cartea de identitate a pacientului şi consimţământul scris al acestuia pentru tratamentul propus.
d) Pentru dosarele incomplete, întreaga responsabilitate pentru lipsa de acoperire a reţetei revine în exclusivitate medicului curant şi caselor de asigurări de sănătate în evidenţa cărora se află pacienţii.
e) În baza tabelelor centralizatoare emise lunar de către Comisia pentru program, care conţin situaţia pacienţilor evaluaţi în şedinţă, fiecare casă de asigurări de sănătate va elabora decizia individuală a pacientului (tratament/respingere, după caz), care va conţine şi eventualele observaţii/solicitări ale Comisiei pentru program, şi, de asemenea, va informa medicul curant asupra deciziei referitoare la pacientul evaluat pentru care acesta a trimis propunerea de iniţiere/continuare de tratament.
B. Monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice
1. Comisia de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice, denumită în continuare Comisia pentru monitorizare, are următoarele atribuţii:
a) analizează dosarul fiecărui bolnav, transmis prin poştă de casele judeţene de asigurări de sănătate, în vederea aprobării efectuării examinării PET/CT (Positron Emission Tomography/Computed Tomography);
b) emite decizii de aprobare/respingere a efectuării examinării PET/CT, a căror valabilitate începe la data emiterii acestora. Deciziile de aprobare au o valabilitate de 3 luni. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă;
c) elaborează rapoarte trimestriale care conţin numărul dosarelor examinate, numărul dosarelor aprobate şi numărul de rezultate transmise de fiecare furnizor care derulează programul;
d) informează casele de asigurări de sănătate şi direcţiile CNAS implicate în derularea subprogramului asupra deciziilor emise în vederea asigurării finanţării;
e) elaborează circuitul documentelor care să asigure funcţionarea sa adecvată.
2. În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Comisia pentru monitorizare va avea întâlniri lunare la sediul CNAS şi, după caz, întâlniri extraordinare la convocarea preşedintelui CNAS.
3. Actele oficiale ale Comisiei pentru monitorizare pentru examinare PET/CT sunt semnate numai de membrii acesteia.
4. Fiecare membru al Comisiei pentru monitorizare are drept de vot, dar nu şi de veto.
5. Circuitul documentelor:
a) Documentul principal îl reprezintă referatul de justificare, completat de medicul curant oncolog/hematolog, cu respectarea criteriilor de eligibilitate, şi avizat de coordonatorul de program de la nivelul judeţului respectiv sau din centrul universitar, după caz.
b) Dosarele pacienţilor pentru aprobarea efectuării examinării PET/CT trebuie să conţină: referatul de justificare, investigaţiile care susţin diagnosticul şi evoluţia bolii, copia actului de identitate, consimţământul pacientului.
c) Dosarele se depun la casele de asigurări de sănătate, care le transmit lunar la CNAS, în primele 10 zile calendaristice ale fiecărei luni, cu adresă de înaintare şi tabel centralizator al dosarelor înaintate.
d) Pentru dosarele incomplete sau care nu respectă criteriile de eligibilitate, întreaga responsabilitate revine în exclusivitate medicului curant şi caselor de asigurări de sănătate în evidenţa cărora se află pacienţii şi acestea sunt respinse de drept.
e) Comisia pentru monitorizare analizează în sesiuni ordinare sau extraordinare dosarele depuse şi emite decizii de aprobare/respingere a efectuării explorării.
f) Decizia este comunicată pacientului de către casa de asigurări de sănătate care a înregistrat dosarul, după primirea unei copii a acesteia de la Comisia pentru monitorizare.
g) Pacientul se programează la furnizor şi efectuează examinarea, după care prezintă rezultatul, în original şi în copie, medicului oncolog/hematolog care a întocmit referatul.
h) Furnizorul este obligat să transmită lunar la CNAS, în format electronic, centralizatorul investigaţiilor efectuate.
ANEXA 2
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
pentru implementarea Programului naţional
de hemofilie, talasemie şi alte boli rare -
tratamentul specific talasemiei şi hemofiliei
1. Comisia de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru implementarea Programului naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare - tratamentul specific talasemiei şi hemofiliei, denumită în continuare Comisie, îşi desfăşoară activitatea specifică pentru aprobarea tratamentului chelator al talasemiei şi are următoarele atribuţii:
a) aprobă în condiţii de eficienţă economică (buget aprobat) dosarele pacienţilor cu talasemie transmise pentru iniţierea şi continuarea tratamentului;
b) emite decizii de avizare/neavizare (se specifică motivele neincluderii în tratament) a terapiei, a căror valabilitate este înscrisă pe decizie; deciziile vor fi transmise prin fax către casele de asigurări de sănătate. Nu se emit aprobări de terapie retroactive;
c) elaborează criteriile de eligibilitate şi de excludere a pacienţilor cu talasemie, precum şi planul de monitorizare;
d) elaborează circuitul documentelor care să asigure funcţionarea sa adecvată.
2. În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Comisia va avea întâlniri periodice la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi, după caz, întâlniri extraordinare, la convocarea preşedintelui Comisiei sau a preşedintelui CNAS.
3. Comisia elaborează un raport semestrial care conţine numărul pacienţilor intraţi în tratament şi numărul pacienţilor aflaţi în tratament.
4. Circuitul documentelor:
a) Dosarele se depun la casele de asigurări de sănătate, care le vor transmite la CNAS în original, numai prin poştă, însoţite de adresă de înaintare şi având număr de înregistrare al casei respective.
b) Dosarele pacienţilor trebuie să conţină: referatul de justificare, având număr de înregistrare, parafat şi semnat de medicul curant (hematolog sau competenţă de hematologie) şi validat de medicul coordonator al programului; consimţământul informat al pacientului semnat la iniţierea tratamentului; datele de identitate ale bolnavului, inclusiv adresă şi număr de telefon (copia actului de identitate se va trimite la iniţierea tratamentului sau când survin modificări ale datelor înscrise în actul de identitate); investigaţiile care susţin diagnosticul (electroforeza hemoglobinei pacientului şi a părinţilor, diagnostic molecular în cazuri neconcludente) şi evoluţia bolii: feritină serică recentă, probe biologice recente (creatinină serică, clearance de creatinină, transaminaze serice, proteinurie, bilirubină, fosfataza alcalină serică), ecografie abdominală şi ecocardiografie; examen oftalmologic şi examen O.R.L.; înălţime şi greutate pentru copii (sub 12 ani) şi adolescenţi (12 - 16 ani).
c) Comisiapoate solicita medicului curant completarea dosarului unui bolnav cu documente justificative privind evoluţia bolii şi terapia administrată, boli asociate etc.
d) Pentru continuarea tratamentului se va respecta planul de monitorizare conform metodologiei.
e) Casa de asigurări de sănătate care trimite dosarul pacientului către CNAS îşi asumă responsabilitatea asigurării bugetare a tratamentului specific pentru fiecare pacient; pentru dosarele incomplete, întreaga responsabilitate revine în exclusivitate medicului curant şi coordonatorului de program.
5. Circuitul informaţiei şi al documentelor va fi asigurat de secretarul Comisiei.
ANEXA 3
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
pentru implementarea Programului naţional de diagnostic şi
tratament pentru bolnavii cu boli rare - scleroză multiplă
1. Comisia de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru implementarea Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru bolnavii cu boli rare - scleroză multiplă, denumită în continuare Comisie, are următoarele atribuţii:
a) stabileşte schemele terapeutice pentru prevenţia secundară a pacienţilor cu scleroză multiplă;
b) elaborează criteriile de eligibilitate pentru terapia imunomodulatoare;
c) stabileşte criteriile de excludere din program a bolnavilor cu scleroză multiplă;
d) stabileşte criteriile de schimbare a tratamentului cu un alt imunomodulator;
e) analizează stocurile raportate la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS);
f) solicită coordonatorilor teritoriali situaţia bolnavilor cu scleroză multiplă;
g) analizează situaţia centralizată la nivelul CNAS a bolnavilor cu scleroză multiplă;
h) stabileşte metodologia de derulare a Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru bolnavii cu boli rare - scleroză multiplă;
i) analizează dosarele bolnavilor cu scleroză multiplă transmise de coordonatorii teritoriali în vederea aprobării tratamentului;
j) aprobă referatele de justificare pentru iniţierea tratamentului cu medicamentele care se eliberează cu aprobarea comisiei de la nivelul CNAS, cuprinse în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru bolnavii cu boli rare - scleroză multiplă, transmise de coordonatorii teritoriali ai programului împreună cu documentele necesare justificării propunerii de tratament;
k) centralizează trimestrial situaţia bolnavilor cu scleroză multiplă eligibili pentru includerea în program, transmisă de coordonatorii teritoriali: datele de identificare (nume, prenume, CNP, localitatea de domiciliu) şi precizarea formei clinico-evolutive de boală.
2. Dosarele bolnavilor cu scleroză multiplă transmise Comisiei pentru iniţierea tratamentului trebuie să cuprindă: referatul de justificare, parafat şi semnat de medicul coordonator teritorial, copii după analizele medicale care susţin diagnosticul, respectiv examen IRM cerebral şi eventual medular recent, potenţiale evocate (opţional, în funcţie de criteriile internaţionale de diagnostic McDonald actualizate), analiza LCR (opţional, în funcţie de criteriile internaţionale de diagnostic McDonald actualizate), copii după analizele biologice recente (hemoleucogramă, TGO, TGP, examen serologic pentru HIV), precum şi consimţământul informat semnat (specimen de semnătură) şi datat al bolnavului, în funcţie de tipul de tratament propus. Este recomandabil ca, înaintea începerii tratamentului cu natalizumab, să se facă dozarea serică a anticorpilor anti-virus JC. Pentru aceşti din urmă pacienţi trebuie să se facă obligatoriu, după 2 ani de tratament cu natalizumab, dozarea serică a anticorpilor anti-virus JC, iar continuarea tratamentului se va face doar după stratificarea riscului pentru LEMP al pacientului, conform recomandărilor producătorului (pe sistemul Stratify Risk Score), care se va aduce pacientului la cunoştinţă, după care acesta semnează un nou consimţământ informat scris de continuare sau de necontinuare a tratamentului. Referatul de justificare va fi conform modelului prevăzut în ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor de sănătate şi se va completa cu următoarele informaţii: date de identitate ale bolnavului (adresă, telefon), informaţii privind evoluţia bolii (forma clinico-evolutivă, debut, număr de pusee), boli asociate, rezultatul examenului neurologic recent şi scorul EDSS.
3. Dosarele complete ale pacienţilor eligibili pentru includerea în program se vor păstra la sediul unităţii sanitare unde se derulează programul de tratament şi vor fi transmise la CNAS în primele 10 zile calendaristice din luna în care se analizează dosarul de către Comisie, atunci când se solicită includerea în program a fiecărui pacient; referatele de justificare vor avea număr de înregistrare al casei de asigurări de sănătate, astfel încât toţi pacienţii să fie luaţi în evidenţă atât la casele de asigurări de sănătate judeţene, cât şi la CNAS. Bolnavii cu scleroză multiplă ale căror dosare sunt transmise Comisiei pentru iniţierea tratamentului sunt bolnavii aflaţi în baza de date a fiecărui centru medical prin care se derulează programul. Pentru dosarele incomplete, întreaga responsabilitate pentru disfuncţionalităţi în asigurarea tratamentului revine în exclusivitate medicului curant şi medicului coordonator în evidenţa cărora se află bolnavii cu scleroză multiplă. Orice modificare în conduita terapeutică a bolnavilor beneficiari de program, respectiv întrerupere sau schimbare de tratament, va fi comunicată în scris Comisiei în maximum 10 zile de la efectuarea acesteia de către coordonatorul teritorial.
4. Comisia poate solicita completarea dosarului unui bolnav cu documente justificative privind evoluţia bolii şi terapia administrată, boli asociate, examen psihiatric.
5. Comisia elaborează formularul-tip al deciziilor de aprobare pentru tratament.
6. Deciziile de aprobare pentru tratament se transmit prin fax caselor de asigurări de sănătate, respectiv medicului coordonator de program - scleroză multiplă.
7. În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Comisia va avea întâlniri lunare şi, după caz, întâlniri extraordinare la convocarea preşedintelui Comisiei sau a preşedintelui CNAS.
8. Circuitul informaţiei şi al documentelor va fi asigurat de secretarul Comisiei.
9. Comisia se va întâlni trimestrial cu coordonatorii teritoriali la sediul CNAS, în vederea analizei derulării programului - scleroză multiplă.
ANEXA 4
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate pentru tratamentul specific în psoriazisul
cronic sever
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul specific în psoriazisul cronic sever, denumită în continuare CCNASP, îşi desfăşoară activitatea specifică pentru aprobarea tratamentului în psoriazisul cronic sever (placard) - tratament cu biologice.
2. CCNASP emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data de emitere a deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
3. În vederea iniţierii/continuării terapiei specifice, casele de asigurări de sănătate vor transmite la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate dosarele pacienţilor diagnosticaţi cu psoriazis cronic sever pe care le au în evidenţă, în ordinea depunerii (în conformitate cu numărul de înregistrare).
4. CCNASP îşi elaborează criteriile proprii de prioritate a pacienţilor eligibili în vederea includerii în tratament, precum şi planul de monitorizare.
5. CCNASP procedează la selecţia dosarelor primite de la casele de asigurări de sănătate pe baza criteriilor proprii de prioritate elaborate.
6. CCNASP avizează/nu avizează schemele terapeutice pentru medicamentele specifice, în conformitate cu protocoalele terapeutice şi în condiţii de eficienţă economică (bugetul aprobat).
7. CCNASP elaborează un raport semestrial care conţine numărul pacienţilor intraţi în tratament şi numărul pacienţilor aflaţi în tratament. Raportul poate fi folosit în scop ştiinţific la elaborarea unor lucrări sau ghiduri care pot fi prezentate ori publicate.
8. CCNASP poate stabili în anumite situaţii completarea dosarelor cu elemente suplimentare (investigaţii, evaluări etc.).
9. CCNASP propune modificarea sau completarea protocoalelor terapeutice în funcţie de evoluţia cunoaşterii medicale (medicina bazată pe dovezi).
10. CCNASP poate propune introducerea în terapia specifică şi a altor produse medicamentoase şi propune protocolul necesar aplicării acestor terapii.
11. CCNASP întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient sau utilizând centralizatoare, după caz, şi le transmite caselor de asigurări de sănătate teritoriale. Deciziile pot fi: includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament), completarea dosarului (cu menţionarea datelor saua documentelor incomplete ori cu valabilitate depăşită).
12. CCNASP elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/fişe de monitorizare sau referate de justificare, decizii) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială caselor de asigurări de sănătate, în vederea asigurării funcţionării adecvate a comisiei de experţi.
13. CCNASP are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele comisiei şi de membrii acesteia.
ANEXA 5
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate pentru tratamentul specific în boala Gaucher
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul specific în boala Gaucher, denumită în continuare CCNASG, îşi desfăşoară activitatea pentru aprobarea tratamentului specific în boala Gaucher.
2. CCNASG emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data de emitere a deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
3. Diagnosticul şi monitorizarea semestrială specifică a pacienţilor cu boala Gaucher se realizează în Centrul de patologie genetică (Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii) din Cluj-Napoca, Centrul urmând să întocmească dosarele pacienţilor.
4. CCNASG solicită Centrului de patologie genetică din Cluj-Napoca trimiterea dosarelor pacienţilor, de regulă semestrial, cu excepţia pacienţilor recent diagnosticaţi cu forme severe de boală care necesită iniţiere imediată a terapiei.
5. CCNASG îşi elaborează criteriile proprii de prioritate a pacienţilor eligibili în vederea includerii în tratament, precum şi planul de monitorizare.
6. CCNASG va proceda la selecţia dosarelor primite de la Centrul de patologie genetică din Cluj-Napoca pe baza criteriilor proprii de prioritate elaborate, în vederea încadrării în bugetul alocat.
7. CCNASG avizează/nu avizează schemele terapeutice pentru medicamentele specifice, în conformitate cu protocoalele terapeutice şi în condiţii de eficienţă economică (bugetul aprobat).
8. CCNASG elaborează un raport semestrial care conţine numărul de pacienţi intraţi în tratament, numărul pacienţilor aflaţi în tratament, numărul estimat al pacienţilor aflaţi pe listele de prioritate.
9. CCNASG elaborează un raport semestrial financiar care conţine consumul lunar de Imiglucerasum şi Miglustatum şi cheltuielile angajate pentru tratamentul bolii Gaucher, pe pacient şi pe judeţe.
10. CCNASG solicită trimestrial caselor de asigurări de sănătate rapoarte privind numărul de pacienţi aflaţi în tratament şi numărul estimativ de iniţieri pe care le poate susţine în perioada următoare (dacă în judeţul respectiv există pacienţi netrataţi), în funcţie de bugetul alocat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe anul în curs.
11. CCNASG transmite caselor de asigurări de sănătateteritoriale copii de pe dosarele pacienţilor şi răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient. Deciziile pot fi: includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament).
12. CCNASG transmite Centrului de patologie genetică din Cluj-Napoca deciziile luate individual pentru fiecare pacient.
13. CCNASG elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/fişe de monitorizare sau referate de justificare, decizii) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială caselor de asigurări de sănătate, în vederea asigurării funcţionării adecvate a comisiei de experţi.
14. CCNASG are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele comisiei şi de membrii acesteia.
ANEXA 6
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate pentru monitorizarea activă a terapiilor
specifice oncologice în endocrinologie
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice în endocrinologie, denumită în continuare CMATSOE, îşi desfăşoară activitatea specifică pentru aprobarea tratamentului în acromegalie şi tumori neuroendocrine.
2. În vederea iniţierii/continuării terapiei specifice, casele de asigurări de sănătate vor transmite la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate dosarele pacienţilor diagnosticaţi cu tumori cu expansiune supraselară şi tumori neuroendocrine, pe care le au în evidenţă, doar în situaţia în care există fonduri aprobate pentru iniţierea, respectiv continuarea tratamentului.
3. CMATSOE îşi elaborează criteriile proprii de prioritate ale pacienţilor eligibili în vederea includerii în tratament, precum şi planul de monitorizare.
4. CMATSOE propune modificarea sau completarea protocoalelor terapeutice în funcţie de evoluţia cunoaşterii medicale (medicina bazată pe dovezi).
5. CMATSOE avizează/nu avizează schemele terapeutice în conformitate cu protocoalele terapeutice şi în condiţii de eficienţă economică (buget aprobat).
6. CMATSOE emite decizii de includere/neincludere în tratament a căror valabilitate începe de la data emiterii deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
7. CMATSOE elaborează un raport semestrial care cuprinde numărul pacienţilor intraţi în tratament şi numărul pacienţilor aflaţi în tratament.
8. CMATSOE întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate pentru fiecare pacient în parte şi le transmite caselor de asigurări de sănătate. Deciziile pot fi: includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament), completarea dosarului (cu menţionarea datelor sau a documentelor incomplete/inexistente care trebuie transmise).
9. CMATSOE elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/de monitorizare, decizii) şi stabileşte documentele care alcătuiesc dosarul şi circuitul acestora.
10. CMATSOE are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele comisiei şi de membrii acesteia.
ANEXA 7
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
pentru tratamentul specific hepatitelor
cronice şi cirozei hepatice de etiologie virală,
precum şi pentru boala inflamatorie cronică intestinală
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul specific hepatitelor cronice şi cirozei hepatice de etiologie virală, precum şi pentru boala inflamatorie cronică intestinală, denumită în continuare CCNASHCBI, are următoarele atribuţii:
a) analizează dosarele pentru iniţierea/continuarea terapiei antivirale solicitate lunar caselor de asigurări de sănătate, în număr proporţional cu numărul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare;
b) analizează dosarele pentru aprobarea terapiei cu agenţi biologici în bolile inflamatorii intestinale nespecifice (boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică).
2. Casele de asigurări de sănătate transmit dosarele solicitate însoţite de o adresă de înaintare în care sunt specificate sumele disponibile în vederea iniţierii şi continuării tratamentului specific pentru fiecare afecţiune.
A. Tratamentul specific hepatitelor cronice şi cirozei hepatice de etiologie virală
1. Ordinea de iniţiere a tratamentului antiviral va fi cea a vechimii dosarelor, după data înregistrării lor la casele de asigurări de sănătate. Fac excepţie de la această regulă următoarele categorii de pacienţi:
a) forme grave de hepatită cronică VHC (pacienţi cu valori ale transaminazelor peste 3X LNS, histologie cu scor Metavir A3F3, precum şi viremie peste 1.000.000 UI/ml), cu diagnosticul stabilit şi confirmat, de preferinţă, într-o secţie de Gastroenterologie dintr-o clinică universitară;
b) pacienţii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani;
c) cazurile de infecţie virală în context profesional, cu documente care să ateste activitatea desfăşurată într-o unitate sanitară;
d) pacienţii cu hepatită cronică VHC care necesită tratament antiviral pentru evitarea inducerii replicării virale de către medicamentele citostatice necesare tratamentului oncologic concomitent (la indicaţia medicului oncolog).
2. CCNASHCBI avizează/nu avizează schemele terapeutice pentru medicamentele specifice, în conformitate cu protocoalele terapeutice şi în condiţii de eficienţă economică (bugetul aprobat).
3. CCNASHCBI emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data emiterii deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
4. CCNASHCBI solicită lunar caselor de asigurări de sănătate rapoarte privind numărul de pacienţi aflaţi în tratament, pe tipuri de afecţiuni, şi sumele totale cheltuite, precum şi numărul de pacienţi aflaţi pe listele de aşteptare, pe tipuri de afecţiuni.
5. CCNASHCBI elaborează un raport semestrial financiar care conţine consumul lunar şi cheltuielile angajate pentru tratamentul hepatitei cronice, cirozei hepatice de etiologie virală, precum şi pentru tratamentul bolii inflamatorii cronice intestinale, pe pacient şi pe judeţe.
6. CCNASHCBI întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient şi le transmite caselor de asigurări de sănătate. Deciziile pot fi: includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament), completarea dosarului (cu menţionarea datelor sau a documentelor incomplete şi cu valabilitate depăşită).
7. CCNASHCBI va acorda aprobări pe toată durata prevăzută în protocol după comportamentul viremiilor periodice (pentru hepatita C: 8 luni dacă viremia este nedetectabilă la 12 săptămâni, 5 luni dacă viremia este nedetectabilă la 24 de săptămâni de tratament; pentru hepatita B: din 6 în 6 luni, până la finele tratamentului).
8. CCNASHCBI elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/fişe de monitorizare sau referate de justificare, decizii) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială caselor de asigurări de sănătate, în vederea asigurării funcţionării adecvate a CCNASHCBI.
9. Probele biologice care au fost luate în considerare la prescrierea tratamentului (transaminaze, biopsie hepatică, viremie) îşi păstrează valabilitatea până la iniţierea tratamentului. Se va evalua la iniţiere doar situaţia hematologică (hemograma completă: hemoglobina, număr de leucocite, formula leucocitară, număr de trombocite) şi va fi reactualizată viremia pentru hepatita cronică virală C şi ciroza hepatică C, dacă termenul este mai mare de 12 luni de la efectuarea ei iniţială şi dacă medicul curant consideră că evaluarea este în favoarea pacientului.
10. Medicul curant împreună cu medicul coordonator vor fi responsabili pentru deciziile de reducere sau întrerupere a tratamentului din cauza apariţiei unor reacţii adverse (psihiatrice, tiroidiene, imunologice sau hematologice), iar CCNASHCBI va fi informată despre aceste decizii, cu documente medicale anexate. Medicii coordonatori vor verifica documentele medicale din dosarele pacienţilor, astfel încât indicaţia terapeutică să fie în conformitate cu protocolul terapeutic elaborat.
11. CCNASHCBI va fi informată despre utilizarea factorilor de creştere hematologici, iar medicul curant va documenta decizia luată, cu documente medicale anexate.
12. Pentru evitarea utilizării tratamentului antiviral la pacienţi cu alte forme de hepatită cronică asociate hepatitelor virale (hepatită autoimună, steatohepatită etc.) şi pentru diagnosticul corect al stadiului evolutiv al cirozelor hepatice, diagnosticul iniţial şi indicaţia de tratament antiviral se vor stabili, de preferinţă, în centre terţiare de gastroenterologie şi hepatologie.
B. Tratamentul cu agenţi biologici în bolile inflamatorii intestinale nespecifice (boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică)
1. Acest tip de tratament este indicat pacienţilor care nu au răspuns sau nu tolerează tratamentul iniţial imunosupresor (corticosteroizi, azatioprina/6 mercaptopurina, metotrexat, ciclosporina).
2. Diagnosticul, indicaţia, aplicarea şi monitorizarea acestui tip de tratament se vor face în centrele de gastroenterologie şi hepatologie terţiare (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Târgu Mureş, Constanţa), iar la CCNASHCBI va fi înaintată documentaţia biologică, endoscopică, histologică şi terapeutică care să confirme necesitatea tratamentului biologic.
3. Medicii coordonatori de la nivelul caselor de asigurări de sănătate judeţene, ai Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, precum şi ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, privind diagnosticul şi tratamentul hepatitelor cronice, cirozelor hepatice şi bolilor inflamatorii intestinale, vor avea calificarea profesională de medic primar în specialitatea Gastroenterologie.
4. CCNASHCBI are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele şi de membrii acesteia.
ANEXA 8
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate pentru tratamentul infertilităţii de cauză hormonală
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul infertilităţii de cauză hormonală, denumită în continuare CCNASIH, îşi desfăşoară activitatea specifică pentru aprobarea tratamentului în infertilitatea de cauză hormonală.
2. CCNASIH emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data de emitere a deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
3. Casele de asigurări de sănătate vor transmite dosarele asiguraţilor care solicită iniţierea tratamentului specific cu Follitropinum Alfa, Follitropinum Beta şi Lutropina Alfa.
4. CCNASIH elaborează un raport semestrial care conţine numărul de pacienţi intraţi în tratament.
5. CCNASIH întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient şi le transmite caselor de asigurări de sănătate teritoriale. Deciziile pot fi: includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament).
6. CCNASIH elaborează documentele în baza cărora se face iniţierea tratamentului (fişe de iniţiere, decizii) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială caselor de asigurări de sănătate, în vederea asigurării funcţionării adecvate a comisiei de experţi.
7. CCNASIH are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele comisiei şi de membrii acesteia.
ANEXA 9
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate pentru tratamentul cu imunosupresoare în
poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică,
spondilita anchilozantă şi artrita juvenilă
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul cu imunosupresoare în poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă şi artrita juvenilă, denumită în continuare CCNASPASA, îşi desfăşoară activitatea specifică în conformitate cu prevederile protocoalelor terapeutice privind tratamentul cu imunosupresoare în poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă şi artrita juvenilă.
2. CCNASPASA emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data de emitere a deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizia emisă din sistemul informatic. CCNASPASA avizează/sau, după caz, nu avizează schemele terapeutice propuse pentru medicamentele biologice, în conformitate cu protocoalele terapeutice. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
3. CCNASPASA solicită fiecărei case de asigurări de sănătate trimiterea lunară a centralizatoarelor cu dosarele depuse de pacienţii diagnosticaţi cu poliartrită reumatoidă, artropatie psoriazică, spondilită anchilozantă şi artrită juvenilă în limita bugetelor aprobate pe boli cronice. Casele de asigurări de sănătate vor transmite dosarele pe care le au în evidenţă, însoţite de o adresă de înaintare în care se specifică că pot susţine financiar terapia de iniţiere şi/sau continuare cu preparatele biologice pentru care se solicită aprobare. Pentru pacienţii care au primit terapie biologică în cadrul studiilor clinice, medicii curanţi vor preciza denumirea studiului, preparatul studiat şi eventualele produse comparatoare, scopul, sumarul design-ului studiului şi durata acestuia, precum şi ultimele analize efectuate de pacient în cadrul studiului respectiv. Aceşti pacienţi sunt consideraţi ca fiind continuări de terapie biologică şi nu iniţieri, având prioritate în soluţionare.
4. CCNASPASA respectă întocmai prevederile protocoalelor şi ghidurilor terapeutice aprobate; în cazul unor restricţii bugetare CCNASPASA poate elabora şi va aplica criterii proprii de prioritizare a pacienţilor eligibili în vederea includerii în tratament, precum şi planul de monitorizare necesar, în conformitate cu ghidurile terapeutice aplicabile. Excepţie face artrita juvenilă la care nu se aplică criterii de prioritizare.
5. CCNASPASA elaborează un raport trimestrial care conţine numărul de pacienţi intraţi în tratament, numărul pacienţilor aflaţi în tratament, numărul estimat al pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare (în funcţie de datele primite de la casele de asigurări teritoriale).
6. CCNASPASA poate solicita trimestrial caselor de asigurări de sănătate teritoriale rapoarte privind numărul estimativ de iniţieri pe care le poate susţine în perioada următoare, în funcţie de bugetul alocat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe anul în curs, date pentru care sunt răspunzători.
7. CCNASPASA întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient şi transmite caselor de asigurări de sănătate teritoriale centralizatoarele cu deciziile acesteia, semnate pe suport hârtie, cât şi electronic de membrii CCNASPASA. Deciziile pot fi: de includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament) sau de completare a dosarului (cu menţionarea datelor sau a documentelor incomplete ori cu valabilitate depăşită).
8. CCNASPASA elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/fişe de monitorizare sau referate de justificare, decizii, consimţământul pacientului) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială caselor de asigurări de sănătate, în vederea bunei funcţionări a CCNASPASA. Medicii curanţi au obligativitatea de a înregistra electronic pacienţii în Registrul român de boli reumatice (RRBR).
9. CCNASPASA are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele comisiei şi de membrii acesteia.
ANEXA 10
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
a Comisiei de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate pentru tratamentul tulburărilor de nutriţie şi metabolism
1. Comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru tratamentul tulburărilor de nutriţie şi metabolism, denumită în continuare CCNASTNM, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile protocolului terapeutic privind criteriile de eligibilitate pentru includerea în tratamentul specific şi alegerea schemei terapeutice pentru pacienţii cu obezitate.
2. CCNASTNM emite decizii de avizare/neavizare a terapiei, a căror valabilitate începe la data de emitere a deciziei şi se termină la sfârşitul intervalului înscris pe decizie. Nu se emit decizii cu valabilitate retroactivă.
3. CCNASTNM informează casele de asigurări de sănătate prin adresă despre data când va avea loc şedinţa de analiză a dosarelor depuse de pacienţii diagnosticaţi cu tulburări de nutriţie şi metabolism şi data-limită de trimitere a dosarelor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
4. Casele de asigurări de sănătate transmit dosarele pacienţilor pe care le au în evidenţă, însoţite de o adresă de înaintare în care sunt specificate sumele disponibile în vederea iniţierii şi continuării tratamentului care necesită aprobarea comisiei şi centralizatorul cu pacienţi.
5. Casele de asigurări de sănătate introduc în sistemul informatic datele pacienţilor care necesită iniţierea/continuarea terapiei specifice cu istoricul tratamentelor medicale actualizate.
6. CCNASTNM îşi elaborează criteriile proprii de prioritate a pacienţilor eligibili în vederea includerii în tratament, precum şi planul de monitorizare.
7. CCNASTNM va proceda la selecţia dosarelor primite de la casele de asigurări de sănătate pe baza criteriilor proprii de prioritate elaborate, în vederea încadrării în bugetul alocat.
8. CCNASTNM avizează/nu avizează schemele terapeutice pentru medicamentele specifice, în conformitate cu protocoalele terapeutice şi în condiţii de eficienţă economică (bugetul aprobat).
9. CCNASTNM elaborează un raport semestrial care conţine numărul de pacienţi intraţi în tratament, numărul pacienţilor aflaţi în tratament, numărul estimat al pacienţilor aflaţi pe listele de prioritate.
10. CCNASTNM elaborează un raport semestrial financiar care conţine consumul lunar pentru medicamentele aprobate şi cheltuielile pentru tratamentul tulburărilor de nutriţie şi metabolism, pe pacient şi pe judeţe.
11. CCNASTNM solicită trimestrial caselor de asigurări de sănătate rapoarte privind numărul de pacienţi aflaţi în tratament şi numărul estimativ de iniţieri pe care le poate susţine în perioada următoare, în funcţie de bugetul alocat de CNAS pe anul în curs.
12. CCNASTNM întocmeşte răspunsurile potrivit deciziei luate individual pentru fiecare pacient şi le transmite caselor de asigurări de sănătate teritoriale. Deciziile pot fi: includere în tratament, neincludere în tratament (se specifică motivele neincluderii în tratament), completarea dosarului (cu menţionarea datelor sau a documentelor incomplete ori cu valabilitate depăşită).
13. CCNASTNM elaborează documentele în baza cărora se fac iniţierea şi monitorizarea tratamentului (fişe de iniţiere/fişe de monitorizare sau referate de justificare, decizii) şi stabileşte circuitul documentelor, pe care îl transmite prin adresă oficială caselor de asigurări de sănătate, în vederea asigurării funcţionării adecvate a comisiei de experţi.
14. CCNASTNM are ştampilă proprie, iar actele sale oficiale sunt semnate numai de preşedintele comisiei şi de membrii acesteia.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
