Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 17 din 1 februarie 2007 pentru aprobarea Instructiunilor privind masurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor care reglementeaza punerea pe piata a animalelor si a produselor de acvacultura, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 17 din 1 februarie 2007 pentru aprobarea Instructiunilor privind masurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor care reglementeaza punerea pe piata a animalelor si a produselor de acvacultura, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2007

Comenteaza legea

ORDIN nr. 17 din 1 februarie 2007
pentru aprobarea Instrucţiunilor privind mãsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã punerea pe piata a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARÃ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2007

Având în vedere prevederile <>art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al <>art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia,
vazand Referatul de aprobare nr. 15.353 din 22 ianuarie 2007, întocmit de Direcţia generalã sanitarã veterinara din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor,

preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Instrucţiunile privind mãsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã punerea pe piata a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006, prevãzute în anexa care face parte din prezentul ordin.
ART. 2
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin preia prevederile Deciziei Comisiei 2004/453/CE privind implementarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã punerea pe piata a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006 privind mãsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura.
ART. 4
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autoritãţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranta Alimentelor,
Marian Avram

Bucureşti, 1 februarie 2007.
Nr. 17.

ANEXA

INSTRUCŢIUNI
privind mãsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor
de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind
condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã punerea pe piata
a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobatã prin Ordinul
preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006

ART. 1
Cerinţe pentru ca un teritoriu sa fie considerat indemn de boala
Cerinţele care trebuie sa fie îndeplinite pentru ca un teritoriu sa fie considerat indemn de una sau mai multe dintre bolile enumerate în lista III din anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate a animalelor care reglementeazã punerea pe piata a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2006, ce transpune în legislaţia nationala Directiva 91/67/CEE , sunt definite în anexa nr. 1.
ART. 2
Criterii aplicabile programelor de supraveghere şi de eradicare
Criteriile pe care Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor le aplica în cadrul unui program de combatere şi de eradicare privind una sau mai multe dintre bolile menţionate în lista III din anexa nr. 1 la norma sanitarã veterinara aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006 sunt definite în anexa nr. 2.
ART. 3
Garanţii suplimentare
(1) Pestii de acvacultura vii, precum şi icrele şi gametii lor, introdusi/introduse în teritoriile indemne de anumite boli, rãspund garanţiilor, inclusiv garanţiilor cu privire la ambalaj şi etichetare, şi cerinţelor suplimentare speciale corespunzãtoare, prevãzute în certificatul de sãnãtate întocmit în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 3, ţinând seama de notele explicative prevãzute în anexa nr. 4.
(2) Cerinţele prevãzute la alin. (1) nu se aplica în cazul în care icrele introduse în teritoriile indemne de anumite boli sunt destinate consumului uman.
(3) Este necesar sa se menţinã garanţiile suplimentare în cazul în care cerinţele definite în anexa nr. 5 sunt îndeplinite.
ART. 4
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentele instrucţiuni.

ANEXA 1
-------
la instrucţiuni
---------------

STATUTUL DE TERITORIU INDEMN DE BOALA
Cerinţe pentru statutul de teritoriu indemn de boala

A. Ţara indemna de boala
România poate fi consideratã indemna de o boala în cazul în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezenta sau în cazul în care îndeplineşte condiţiile enumerate la pct. 1 sau 2. În cazul în care România împarte un bazin hidrografic cu unul sau mai multe alte state membre ale Uniunii Europene, acesta nu poate fi declarat indemn de boala decât atunci când toate zonele comune ale bazinului hidrografic sunt declarate zone indemne de boala în toate statele membre respective ale Uniunii Europene.
1. Un stat membru al Uniunii Europene în care niciun caz de boala nu a fost observat de cel puţin 25 de ani, în ciuda condiţiilor propice unei manifestãri clinice, poate fi considerat indemn de boala în mãsura în care:
1.1. au fost respectate timp de cel puţin 10 ani, în permanenta, condiţiile de biosecuritate de baza fata de boala; aceste condiţii se referã cel puţin la urmãtoarele aspecte:
a) boala se declara în mod obligatoriu la autoritatea competenta, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune;
b) este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasa sa se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trãiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare salbatica, precum şi comunicarea rapida a faptelor autoritãţii competente, în vederea declansarii unei anchete diagnostice într-un termen minim; aceasta presupune în special:
(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea pestilor în domeniul detectarii şi declarãrii cazurilor de boala.
Sistemul de detectare precoce trebuie sa dispunã de cel puţin urmãtoarele elemente:
(i) cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unitãţile de acvacultura sau care lucreazã la procesarea animalelor acvatice;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarãrii cazurilor de boala;
(iii) capacitatea autoritãţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
(iv) accesul autoritãţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente;
1.2. infectia nu a cuprins populatiile sãlbatice;
1.3. se aplica mãsuri în domeniul schimburilor comerciale de import şi export pentru a impiedica introducerea bolii în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene.
2. Un stat membru al Uniunii Europene în care ultima manifestare clinica cunoscutã a fost înregistratã pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infectios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii-tinta, de exemplu, datoritã absentei condiţiilor propice unei manifestãri clinice, poate fi considerat indemn de boala în mãsura în care:
2.1. îndeplineşte condiţiile de siguranta de baza fata de boala descrise la pct. 1.1;
2.2. un sistem de supraveghere-tinta este funcţional de cel puţin 2 ani în unitãţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile, fãrã ca agentul patogen sa fi fost detectat. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unitãţile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numãrul de unitãţi de acvacultura este restrâns) şi care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare salbatica, supravegherea-tinta trebuie sa se refere şi la aceste populaţii sãlbatice. Este necesar ca metodele de esantionare şi dimensiunile esantioanelor sa fie cel puţin echivalente cu cele prevãzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzãtoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de Organizaţia Internationala de Epizootii (OIE). Este necesar ca metodele de diagnostic sa fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzãtoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
B. Zona indemna de boala
O zona indemna de boala poate fi stabilitã pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene cu statut de infectat sau necunoscut fata de o boala, în mãsura în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezenta în zona sau în mãsura în care zona îndeplineşte condiţiile menţionate la pct. 1 sau 2. O zona indemna de boala trebuie sa cuprindã unul sau mai multe bazine hidrografice întregi, de la izvorul unei ape la mare, sau o parte a unui bazin hidrografic, de la izvor la o bariera naturala ori artificiala care impiedica migrarea cãtre amonte a pestilor provenind din secţiuni aflate pe cursul de apa în aval. Aceasta zona trebuie sa fie clar delimitata de cãtre autoritatea competenta, pe o harta a teritoriului tarii respective.
În cazul în care acoperã teritoriul mai multor state membre ale Uniunii Europene, un bazin hidrografic nu poate fi declarat zona indemna de boala decât în cazul în care condiţiile enunţate în continuare se aplica pentru toate pãrţile zonei. Este necesar ca totalitatea statelor membre interesate ale Uniunii Europene sa ceara autorizarea zonei.
1. O zona în care:
1.1. au fost respectate timp de cel puţin 10 ani, în permanenta, condiţiile de biosecuritate de baza fata de boala. Aceste condiţii se referã cel puţin la urmãtoarele aspecte:
a) boala se declara obligatoriu la autoritatea competenta, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune;
b) este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasa sa se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trãiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare salbatica, precum şi comunicarea rapida a faptelor autoritãţii competente, în vederea declansarii unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special:
(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea pestilor în domeniul detectarii şi declarãrii cazurilor de boala.
Sistemul de detectare precoce trebuie sa dispunã de cel puţin urmãtoarele elemente:
(i) cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unitãţile de acvacultura sau care lucreazã la procesarea animalelor acvatice;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarãrii cazurilor de boala;
(iii) capacitatea autoritãţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
(iv) accesul autoritãţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente;
1.2. infectia nu a cuprins populatiile sãlbatice;
1.3. se aplica mãsuri în domeniul schimburilor comerciale de import şi export pentru a impiedica introducerea bolii în zona.
2. O zona în care ultima manifestare clinica cunoscutã a fost înregistratã pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infectios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii tinta, de exemplu, datoritã absentei condiţiilor propice unei manifestãri clinice, poate fi consideratã indemna de boala în mãsura în care:
2.1. îndeplineşte condiţiile de biosecuritate de baza fata de boala, descrise la pct. 1.1;
2.2. este funcţional un sistem de supraveghere tinta de cel puţin 2 ani în unitãţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile, fãrã ca agentul patogen sa fi fost detectat. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unitãţile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numãrul de unitãţi de acvacultura este restrâns) şi care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare salbatica, supravegherea tinta trebuie sa se refere şi la aceste populaţii sãlbatice. Este necesar ca metodele de esantionare şi dimensiunile esantioanelor sa fie cel puţin echivalente cu cele prevãzute în Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzãtoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic sa fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzãtoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.

ANEXA 2
--------
la instrucţiuni
---------------

PROGRAME DE SUPRAVEGHERE ŞI DE ERADICARE
Criterii minime ce se aplica în cadrul unui program de supraveghere
şi de eradicare privind anumite boli menţionate în lista III din
anexa nr. 1 la norma sanitarã veterinara aprobatã prin Ordinul
preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranta Alimentelor nr. 82/2006

A. Criterii minime ce se aplica de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor în cadrul unui program aprobat de supraveghere şi de eradicare
1. Boala se declara obligatoriu la autoritatea competenta, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune.
2. Este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasa sa se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trãiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare salbatica, precum şi comunicarea rapida a faptelor autoritãţii competente în vederea declansarii unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special:
(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea pestilor în domeniul detectarii şi declarãrii cazurilor de boala.
Sistemul de detectare precoce se sprijinã cel puţin pe urmãtoarele elemente:
2.1. cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unitãţile de acvacultura sau care lucreazã la procesarea animalelor acvatice;
2.2. formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarãrii cazurilor de boala;
2.3. capacitatea autoritãţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
2.4. accesul autoritãţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente.
3. Se aplica mãsuri în domeniul schimburilor comerciale de import şi export, pentru a impiedica introducerea bolii în România.
4. Este funcţional un sistem de supraveghere tinta în unitãţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unitãţile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente atunci când numãrul de unitãţi de acvacultura este restrâns şi care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare salbatica, supravegherea tinta trebuie sa se refere şi la aceste populaţii sãlbatice. Este necesar ca metodele de esantionare şi dimensiunile esantioanelor sa fie cel puţin echivalente cu cele prevãzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzãtoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic sa fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzãtoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
5. Este necesar ca programul de supraveghere şi de eradicare sa fie pus în aplicare pana când sunt îndeplinite cerinţele prevãzute în anexa nr. 1 şi toatã România sau o parte a ei pot fi considerate indemne de boala.
6. În fiecare an, pana la data de 1 mai, Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor prezintã Comisiei Europene un raport care furnizeazã informaţii privind numãrul de suspiciuni, numãrul de confirmãri, numãrul de exploataţii şi de amplasamente supuse unor restrictii, numãrul de restrictii ridicate şi rezultatul tuturor programelor de supraveghere activa aplicate în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul urmatorului tabel:
Statul membru şi boala
Numãr de suspiciuni
Numãr de confirmãri
Numãr de exploataţii şi de amplasamente supuse unor restrictii
Numãr de restrictii ridicate
Numãr de exploataţii şi de peşti/pooluri de peste esantionate
Numãr de peşti în stare salbatica/pooluri de peste esantionate şi în ce bazine hidrografice
Rezultatul esantionarii
B. Mãsurile aplicate de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor în cazul apariţiei suspiciunii unei boli
1. Sunt prelevate esantioane corespunzãtoare în vederea efectuãrii testelor de depistare a prezentei agentului patogen respectiv.
2. În asteptarea rezultatelor testelor menţionate la pct. 1, autoritatea competenta pune exploatatia sub supraveghere oficialã, sunt puse în aplicare toate mãsurile de combatere care se impun şi niciun peste nu pãrãseşte exploatatia respectiva decât cu autorizaţia serviciului oficial.
3. În cazul în care testele menţionate la pct. 1 pun în evidenta prezenta unui agent patogen sau semne clinice, se efectueazã o ancheta epizootica de cãtre serviciul oficial pentru a identifica posibilele cai de contaminare şi pentru a stabili dacã unii peşti au pãrãsit exploatatia în perioada care a precedat constatarea suspiciunii.
4. În cazul în care ancheta epizootica arata ca boala a fost introdusã în una sau mai multe exploataţii sau în intinderile de apa nedelimitate, dispoziţiile de la pct. 1 se aplica acestor zone şi:
4.1. toate exploatatiile situate în acelaşi bazin hidrografic sau în aceeaşi zona litorala sunt puse sub supraveghere oficialã;
4.2. niciun peste, ou sau gamet nu pãrãseşte aceste exploataţii fãrã autorizaţia serviciului oficial.
5. În ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele litorale de mare întindere, serviciul oficial poate decide sa limiteze aceasta mãsura la o zona mai restrânsã, apropiatã de exploatatia suspecta de a fi infectata, în cazul în care considera ca aceasta zona prezintã toate garanţiile pentru a impiedica propagarea bolii.
C. Mãsurile aplicate de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor în cazul confirmãrii unei boli
1. Exploatatia sau locul care adaposteste pestii infectati este supusã/supus de îndatã unor restrictii, niciun peste viu nu este introdus în locurile respective şi niciun peste nu pãrãseşte exploatatia decât cu autorizaţia data de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor.
2. Restricţiile sunt menţinute pana ce boala a fost eradicata datoritã aplicãrii dispoziţiilor de la pct. 2.1 sau de la pct. 2.2.
2.1. Blocarea imediata a tuturor stocurilor de peste existente în unitate prin:
a) sacrificarea tuturor pestilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul pestilor care au atins dimensiunea comercialã şi care nu prezintã niciun semn clinic de boala, prin sacrificare sub supravegherea serviciului oficial însãrcinat cu comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urma caz, serviciul oficial se asigura ca pestii sa fie sacrificati şi eviscerati de îndatã şi ca aceste operaţii sa se efectueze în condiţii care sa împiedice propagarea agenţilor patogeni. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate sa permitã, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sãlbatice, ca pestii care nu au dimensiunea comercialã sa rãmânã în exploatatie pana ce ating aceasta dimensiune;
b) vidarea tuturor bazinelor din unitate sau a ecosistemului (şi, dupã caz, dezinfectia), pe parcursul unei perioade suficiente de sanitatie, ţinând seama de secţiunea 1.7 din ultima editie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE.
2.2. Mãsuri progresive destinate sa elimine infectia din unitãţile sau ecosistemele infectate:
a) îndepãrtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintã semne clinice ale bolii şi prin recoltarea pestilor care nu prezintã semne clinice ale bolii, pana ce toate unitãţile epidemiologice ale ecosistemului afectat de boala sunt golite de peşti şi dezinfectate;
b) îndepãrtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintã semne clinice ale bolii, în cazul în care retragerea şi/sau dezinfectia sunt dificile din cauza naturii amplasamentului (de exemplu, bazin fluvial sau lac cu o întindere vasta).
3. Pentru a favoriza igienizarea şi eradicarea rapida a bolii în locurile infectate, Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate sa permitã ca pestii care nu prezintã semne clinice ale bolii sa fie transportaţi, sub supravegherea sa, în alte exploataţii sau în zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boala ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.
4. Pestii îndepãrtaţi prin aplicarea mãsurilor prevãzute la pct. 2.1 şi 2.2 sunt eliminati în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.
5. Pestii utilizaţi pentru repopularea amplasamentelor trebuie sa provinã din surse oficial recunoscute ca indemne de boala.
6. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor ia mãsurile necesare pentru a impiedica propagarea bolii la alte unitãţi de acvacultura sau la peşti în stare salbatica.

ANEXA 3
-------
la instrucţiuni
---------------

CERTIFICAT DE SÃNÃTATE
privind introducerea pe piata (^1) [de peşti vii]^1, [icre]^1 şi
[gameti] aparţinând speciilor susceptibile^1 [la viremia de primavara a
crapului]^1, [necroza pancreatica infectioasa]^1, [boala bacteriana a
rinichiului]^1 [şi]^1 la [Gyrodactylus salaris], destinaţi crescatoriei sau
reproducerii în teritoriile declarate indemne de cãtre Comunitate sau care fac
obiectul unui program de combatere şi de eradicare privind una sau mai
multe dintre aceste boli


                               - Model -
 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Cod de referinta nr.:                                ORIGINAL      │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 
  1. Locul de origine al transportului    2. Destinaţia lotului
  1.1. Statul membru de origine: ......   2.1. Statul membru: .............
  .....................................   .................................
                                          2.2. Zona sau partea din statul membru:
                                           .....................................
  1.2. Exploatatia de origine, nume: ..   2.3. Exploatatia de destinaţie, nume:
  .....................................    .....................................
  2.4. Adresa sau locaţia exploatatiei:
  .....................................    .....................................
  1.3. Adresa sau locaţia exploatatiei:   (^3)2.5. Locul de destinaţie:
  .....................................    .....................................
                                           2.6. Numele, adresa şi numãrul de
                                           telefon ale destinatarului:
                                           .....................................
  (^2)1.4. Locul recoltarii: ..........
   ...................................
   1.5. Numele, adresa şi numãrul de
   telefon ale expeditorului: ........
   ...................................
   ...................................
   3. Modul de transport şi identificarea lotului (^4)
   3.1. Modul de transport: (^1)[camion] (^1)[cale feratã] (^1)[nava] (^1)[avion]
   3.2. (^1)[Numãrul (numerele) de înmatriculare] (^1)[Numele navei]
    (^1)[Numãrul zborului]: ........................................
   3.3. Date privind identificarea lotului: .............................
   4. Descrierea lotului
   [] Provenienta de crescatorie [] Provenienta salbatica [] Gameti
   [] Icre fecundate [] Icre nefecundate [] Larve/alevini
 
   Specie                        Greutatea totalã     Volumul         Varsta
                                 a lotului            (^1) [icrelor]   animalelor
   Nume ştiinţific   Nume comun  (^1) [Numãr de peşti] (^1) [gametilor] vii
 
                                                            [] > 24 de luni
                                                            [] 12-24 de luni
                                                            [] 0-12 luni
                                                            [] necunoscutã

5. Atestare de sãnãtate
Subsemnatul certific ca (^1) [pestii] (^1) [şi] (^1) [icrele] (^1) [şi] (^1) [gametii] care constituie prezentul lot şi care aparţin speciilor sensibile (5) la (^1) [viremia de primavara a crapului] (^1) [şi] (^1) [necroza pancreatica infectioasa] (^1) [şi] (^1) [renibacterioza] (^1) [şi] (^1) [Gyrodactylus salaris], menţionate la pct. 4 din prezentul certificat, îndeplinesc urmãtoarele condiţii:

5.1.
fie: *1)[provin din urmãtorul teritoriu: ..........., care este considerat indemn de *1)[VPC] *1)[şi] (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [BKD] (^1) şi (^1) [G. salaris], în conformitate cu anexa nr. I la Decizia 2004/453/CE (^6 ), şi ale cãrui exploataţii cu crescatorii de specii sensibile (^5) la (^1) [VPC] (^1) [şi] (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [BKD] (^1) [şi] (^1) [G. salaris] sunt în totalitate sub supravegherea autoritãţii competente şi]
sau: (^1) [provin din urmãtoarea exploatatie: ............. (^7), care este pusã sub supravegherea autoritãţii competente şi care, în anul în care sunt susceptibile sa apara cazuri de (^1) [VPC] (^1) [şi] (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [de BKD], a fãcut, de cel puţin 2 ani, obiectul unor inspecţii efectuate de autoritatea competenta în sprijinul programelor de esantionare cel puţin echivalente cu cele prevãzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE (^8) sau în sprijinul metodelor de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 şi în capitolele corespunzãtoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzãtoare din ultima editie a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative şi]
sau: (^9) [provin din urmãtoarea exploatatie continentala: ............. (^7), care este pusã sub supravegherea autoritãţii competente şi în care au fost observate pe parcursul ultimilor 2 ani cazuri de [VPC] (^1) [şi] (^1) [de NPI] (^1) [şi] (^1) [de BKD], dar în care totalitatea pestilor a fost retrasã, toate iazurile, rezervoarele sau alte instalaţii şi echipamente au fost dezinfectate sub supravegherea autoritãţii competente şi a fost efectuatã repopularea cu peşti provenind dintr-o sursa recunoscuta oficial ca indemna de cãtre autoritatea competenta dupã punerea în aplicare a unui program de esantionare cel puţin echivalent cu cele prevãzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE (^8) sau a metodelor de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 şi în capitolele corespunzãtoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzãtoare din ultima editie a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative şi]
sau: (^10) [provin din urmãtoarea exploatatie continentala: ............. (^7), care este pusã sub supravegherea autoritãţii competente şi care, în anul în care sunt susceptibile sa apara cazuri de boala datoratã G. salaris, a fãcut, de cel puţin 2 ani, obiectul unor inspecţii efectuate de autoritatea competenta, dimensiunea esantionului fiind cel puţin echivalenta cu cea prevãzutã pentru programele de esantionare definite prin Decizia Comisiei 2001/183/CE (^8), fiind efectuate o esantionare şi teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzãtoare din ultima editie a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative; exploatatia este situata fie într-o parte (^11) a bazinului hidrografic declarata indemna (^12) de G. salaris, fie într-un bazin hidrografic declarat indemn (^12) de G. salaris, toate celelalte bazine hidrografice care dau în acelaşi estuar fiind declarate indemne (^12), (^13) de G. salaris şi]
sau: (^10) [provin din urmãtoarea exploatatie de coasta: ............ (^7), care este pusã sub supravegherea autoritãţii competente şi este situata într-o zona litorala a carei salinitate este mai mica de 2,5% şi în care toate bazinele hidrografice care dau în acelaşi estuar sunt declarate indemne (^12), (^13) de G. salaris şi]
sau: (^10) [provin din urmãtoarea exploatatie de coasta: ........... (^7), care este pusã sub supravegherea autoritãţii competente şi este situata într-o zona litorala în care apa de mare prezintã o salinitate mai mare de 2,5% şi în care niciun peste viu din speciile sensibile (^5) nu a fost introdus în ultimele 14 zile şi]
sau: (^14) [provin din urmãtoarea exploatatie: ............... (^7), care este pusã sub supravegherea autoritãţii competente şi în care icrele au fost dezinfectate în conformitate cu anexa nr. 5.2.1 la Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE, editia a 6-a (2003), pentru a asigura eliminarea parazitilor aparţinând speciei G. salaris şi]
- în care (^1) [VPC] (^1) [şi] (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [BKD] [şi] (^1) [G. salaris] sunt cu declarare obligatorie la autoritatea competenta, cazurile notificate de suspiciune de infectie trebuind sa facã de îndatã obiectul unei anchete din partea serviciilor oficiale; şi
- în care orice introducere a speciilor sensibile^5 (^1) [la VPC] (^1) [şi] (^1) [la NPI] (^1) [şi] (^1) [la BKD] [şi] (^1) [la G. salaris] a fost efectuatã provenind dintr-o zona sau dintr-o exploatatie recunoscuta oficial ca fiind indemna de (^1) [VPC] (^1) [şi] (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [BKD] [şi] (^1) [G. salaris]; şi
- (^15) [- în care pestii nu au fost vaccinati contra (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [BKD] [şi]
5.2. îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) nu au fost, de la (^1) [colectare] (^1) [capturare] puşi în contact cu alte animale acvatice vii şi nici cu icrele sau gametii lor, cu un statut sanitar inferior;
b) nu sunt destinaţi sa fie distrusi sau sacrificati în cadrul unui plan de eradicare a bolilor enumerate în coloana 1 din anexa A la Directiva 91/67/CEE ;
c) nu provin dintr-o exploatatie care face obiectul unor interdicţii legate de motive de sãnãtate animala;
d) nu prezintã niciun semn clinic de boala în ziua imbarcarii;
e) au fãcut obiectul unui examen vizual practicat pe un esantion reprezentativ prelevat din lot în mod aleatoriu, incluzând toate pãrţile lotului de origini diferite, fãrã sa fie detectata nicio alta specie în afarã de cele indicate la pct. 4 din prezentul certificat;
f) au fost puşi în (^1) [apa] (^1) [gheaţa] de o calitate care nu este susceptibilã sa modifice statutul lor sanitar; şi
g) au fost puşi (^1) [în containere etanse curate, în prealabil dezinfectate cu un dezinfectant autorizat şi identificati pe fata lor exterioarã printr-o eticheta lizibila] (^1) [într-o nava cu viviera de peste, ale carei cala şi sistem de pompare au fost în prealabil debarasate de orice peste, curatate şi dezinfectate cu un dezinfectant autorizat, prevãzutã cu un certificat] purtând indicaţiile utile menţionate la pct. 1 şi 2 din prezentul certificat, precum şi urmãtoarea menţiune:
"(^1) [Peşti vii] (^1) [şi] (^1) [icre] (^1) [şi] (^1) [gameti] aparţinând speciilor sensibile la (^1) [VPC] (^1) [şi] (^1) [NPI] (^1) [şi] (^1) [BKD] [şi] (^1) [Gyrodactylus salaris], a cãror introducere pe piata este autorizata în zonele Comunitãţii care au un statut desemnat sau un program aprobat de combatere şi de eradicare în ceea ce priveşte (^1) [viremia de primavara a crapului] (^1) [şi] (^1) [necroza pancreatica infectioasa] (^1) [şi] (^1) [boala bacteriana a rinichiului] (^1) [şi] (^1) [G. salaris]."

Întocmit la .............., la ...........................
(locul) (data)

................................
(semnatura inspectorului oficial)

.............................................
(numele cu majuscule, calificarile şi titlul)

Ştampila oficialã

NOTE
(^1) Se elimina menţiunile inutile.
(^2) Se indica în cazul în care este diferit de locul de origine.
(^3) Se indica în cazul în care este diferit de exploatatia de destinaţie.
(^4) Pentru vagoane sau camioane, se indica numãrul de înmatriculare, iar pentru nave, numele. Pentru avioane, se indica numãrul zborului (dacã este cunoscut). În cazul în care transportul se efectueazã în containere sau în lãzi, se indica la rubrica 3.3 numãrul lor total, precum şi, dupã caz, numerele lor.
(^5) A se vedea în continuare lista speciilor sensibile cunoscute.


              Boala                          Specii sensibile*)
 
 
   Viremia de primavara a crapului (VPC)    Crap comun şi crap japonez Koy
                                            (Cyprinus carpio), cosas
                                            (Ctenopharyngodon idellus), sangerul
                                            (Hypophthalmichthys molitrix), novac
                                            (Aristichthys nobilis), caras
                                            (Carassius carassius), caras auriu
                                            (C. auratus), babusca (Rutilus
                                            rutilus), vaduvita (Leuciscus idus),
                                            lin (Tinca tinca) şi somn (Silurus
                                            glanis)
 
   Necroza pancreatica infectioasa (NPI)    Pastrav curcubeu (Oncorhynchus
                                            mykiss), pastrav fantanel
                                            (Salvelinus fontinalis), pastrav
                                            indigen (Salmo trutta), somon de
                                            Atlantic (Salmo salar) şi mai multe
                                            specii de somon de Pacific
                                            (Oncorhynchus spp.)
   Boala bacteriana a rinichiului sau BKD   Peşti din familia salmonidelor
   Gyrodactylus salaris                     Somon de Atlantic (Salmo salar),
                                            pastrav curcubeu (Oncorhynchus
                                            mykiss), pastrav arctic (Salvelinus
                                            alpinus), pastrav fantanel (S.
                                            fontinalis), lipan (Thymallus
                                            thymallus), pastrav de lac din
                                            America de Nord (Salvelinus
                                            namaycush) şi pastrav indigen (Salmo
                                            trutta). Celelalte specii de peste
                                            care se gãsesc în locuri în care una
                                            dintre speciile citate anterior este
                                            prezenta sunt, de asemenea,
                                            considerate ca fiind specii
                                            sensibile.

------------
*) şi orice alta specie desemnatã ca sensibila în ultima editie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicat de OIE.

(^6) JO L 156 din 30 aprilie 2004.
(^7) Numele şi adresa exploatatiei.
(^8) Decizia 2001/183/CE ce stabileşte Modelul A-CE (absenta semnelor clinice doveditã de cel puţin 4 ani, dintre care 2 ani de supraveghere activa tinta) sau Modelul B-CE (absenta semnelor clinice doveditã de cel puţin 6 ani, dintre care 2 ani de supraveghere activa tinta) şi metodele de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 şi în capitolele corespunzãtoare bolii respective în Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
(^9) Se aplica numai la exploatatiile continentale pentru care anchetele epizootiologice au arãtat ca boala nu s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural. Se elimina menţiunile inutile.
(^10) Se aplica numai la zonele care corespund unor garanţii suplimentare fata de Gyrodactylus salaris. Se elimina menţiunile inutile.
(^11) În conformitate cu anexa B litera A la Directiva 91/67/CEE , o parte a bazinului hidrografic poate fi declarata indemna de o boala numai atunci când consta din partea superioarã a bazinului hidrografic de la izvorul cursurilor de apa pana la o bariera naturala sau artificiala care impiedica migratia pestilor care se gãsesc în aval de aceasta bariera.
(^12) Autoritatea competenta a statului membru poate declara un bazin hidrografic indemn de Gyrodactylus salaris în mãsura în care sunt respectate cerinţele cap. I lit. B din anexa I la Decizia 2004/453/CE (JO L 156 din 30 aprilie 2004). Orice declaraţie în acest sens este comunicatã Comisiei şi celorlalte state membre şi este supusã unui examen aprofundat, la cerere.
(^13) În cazul în care unele zone continentale sunt declarate indemne de Gyrodactylus salaris, trebuie sa se ţinã seama de faptul ca boala se poate propaga prin migratia pestilor între diferitele zone continentale în cazul în care salinitatea apelor care le separa este scãzutã sau intermediara (mai mica de 25 la mie). Prin urmare, o zona continentala data nu poate fi declarata indemna dacã o alta zona continentala care ajunge la aceeaşi zona litorala este infectata sau dacã statutul sau nu este cunoscut, în afarã de cazul în care sunt separate de o apa de mare cu o salinitate mai mare de 25 la mie.
(^14) Se aplica numai la zonele care corespund unor garanţii suplimentare fata de Gyrodactylus salaris şi în ceea ce priveşte comerţul cu icre. Se elimina menţiunile inutile.
(^15) Se aplica numai la speciile sensibile la VPC, NPI şi/sau BKD, introduse în zone care corespund unor garanţii suplimentare fata de VPC, NPI şi/sau BKD. Se elimina menţiunile inutile.

ANEXA 4
-------
la instrucţiuni
---------------

NOTE EXPLICATIVE
pentru documentele de transport şi etichete

a) Documentele de transport sunt produse de cãtre autoritãţile competente din statul membru de origine, pe baza modelului prezentat în anexa nr. 1 la instrucţiuni şi ţinând seama de speciile lotului, precum şi de statutul locului de destinaţie.
b) Originalul fiecãrui document de transport consta într-o pagina simpla, recto verso. În cazul în care sunt necesare mai multe pagini, acestea trebuie sa fie legate într-un ansamblu integrat şi indivizibil.
Fiecare pagina a documentului trebuie sa poarte, sus şi la dreapta, menţiunea "Original", însoţitã de un cod specific eliberat de autoritatea competenta.
Toate paginile titlului de transport sunt numerotate dupã urmãtorul format: (numãrul paginii) pe (numãrul total de pagini).
c) Originalul documentului de transport şi etichetele menţionate în modelul de document de transport sunt redactate în cel puţin o limba oficialã a statului membru de destinaţie. Statele membre sunt, cu toate acestea, libere sa autorizeze alte limbi, dupã caz, însoţite de o traducere oficialã.
d) Originalul documentului de transport trebuie sa fie completat în ziua încãrcãrii lotului, prevãzut cu o ştampila oficialã şi semnat de un inspector oficial desemnat de autoritatea competenta. Astfel, autoritatea competenta a statului membru de origine se asigura sa fie aplicate norme de certificare echivalente cu cele stabilite de Directiva 96/93/CE .
Semnatura şi ştampila (în afarã de cazul în care este vorba de un timbru sec) trebuie sa fie de o culoare diferita de cea a textului imprimat.
e) În cazul în care descrierea conţinutului lotului impune foi suplimentare pentru documentul de transport, acestea sunt considerate ca un element constitutiv al originalului şi trebuie sa fie prevãzute cu ştampila şi semnatura inspectorului oficial însãrcinat cu certificarea.
f) Originalul documentului de transport trebuie sa însoţeascã lotul pana la locul de destinaţie.
g) Odatã emis, documentul de transport este valabil timp de 10 zile. În cazul unui transport cu vaporul, aceasta perioada de valabilitate se prelungeşte cu durata transportului maritim.
h) Animalele acvatice, icrele şi gametii lor nu trebuie sa fie transportate cu alte animale acvatice cu un statut sanitar inferior şi nici cu icrele şi gametii acestora. De asemenea, ele nu trebuie în niciun caz sa fie transportate în alte condiţii susceptibile sa modifice statutul lor sanitar sau sa compromita statutul sanitar al locului de destinaţie.

ANEXA 5
-------
la instrucţiuni
---------------

CRITERII MINIME
ce se aplica în vederea menţinerii garanţiilor suplimentare în ceea
ce priveşte anumite boli menţionate în lista III din anexa nr. 1
la norma sanitarã veterinara aprobatã prin Ordinul preşedintelui
Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor
nr. 82/2006, în conformitate cu art. 12 şi 13 din aceeaşi norma

A. Pentru ca garanţiile suplimentare acordate sa fie menţinute, România trebuie sa îndeplineascã cel puţin urmãtoarele criterii:
1. Boala se declara obligatoriu la autoritatea competenta, inclusiv în cazurile de simpla suspiciune.
2. Totalitatea exploataţiilor care deţin specii sensibile la boala, cãrora Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor le-a acordat statutul de teritoriu indemn, trebuie sa fie puse sub supravegherea autoritãţii competente.
3. Este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce care asigura depistarea rapida a semnelor ce lasa sa se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trãiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare salbatica, precum şi comunicarea rapida a faptelor autoritãţii competente, în vederea declansarii unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune, în special:
- accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;
- formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea pestilor în domeniul detectarii şi declarãrii cazurilor de boala.
Sistemul de detectare precoce se sprijinã cel puţin pe urmãtoarele elemente:
3.1. cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor enumerate în rândul personalului din unitãţile de acvacultura sau care lucreazã în domeniul procesarii animalelor acvatice;
3.2. formarea de medici veterinari sau de specialişti în sãnãtatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarãrii cazurilor de boala;
3.3. capacitatea autoritãţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
3.4. accesul autoritãţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente.
4. Condiţii aplicabile schimburilor comerciale şi importurilor, precum şi un sistem de gestionare a stocurilor de peşti salbatici din speciile sensibile trebuie sa fie functionale pentru a impiedica introducerea bolii respective în statele membre sau în pãrţile din statele membre vizate de prezenta norma sanitarã veterinara. Este necesar ca pestii care provin din zone litorale sa nu fie introdusi în zone continentale, cu excepţia cazului în care exista o autorizaţie data de autoritatea competenta a statului membru al Uniunii Europene de destinaţie.
5. În statele membre ale Uniunii Europene în care numai anumite pãrţi ale teritoriului sunt declarate indemne, trebuie menţinutã o supraveghere-tinta în acele zone.
6. Pestii de acvacultura vii, precum şi icrele şi gametii lor sunt transportaţi în condiţii care nu sunt de natura sa modifice statutul lor sanitar şi nici sa compromita statutul sanitar al locului de destinaţie. Animalele sunt transportate în apa consideratã indemna de boala respectiva deoarece apa este prelevata din apa exploatatiei sau a locului de origine şi nu este schimbatã în timpul transportului decât în locurile autorizate de cãtre autoritatea competenta a statului membru de destinaţie, dupã caz, în colaborare cu autoritatea competenta a statului membru al Uniunii Europene de origine.
7. Nu se efectueazã vaccinarea impotriva bolii respective.
8. În fiecare an, înainte de data de 1 mai, Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor prezintã Comisiei Europene un raport care prezintã informaţii privind numãrul de suspiciuni, numãrul de confirmãri, numãrul de exploataţii şi de amplasamente supuse unor restrictii, numãrul de restrictii ridicate şi rezultatul oricãrui program de supraveghere activa aplicat în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul urmatorului tabel:


      Statul membru şi boala
 ──────────────────────────────────────────────
  Numãrul de suspiciuni
 ──────────────────────────────────────────────
  Numãrul de confirmãri
 ──────────────────────────────────────────────
  Numãrul de exploataţii şi de
  amplasamente supuse unor restrictii
 ──────────────────────────────────────────────
  Numãrul de restrictii ridicate
 ──────────────────────────────────────────────
  Numãrul de exploataţii şi de
  peşti/pooluri de peste esantionate
 ──────────────────────────────────────────────
  Numãrul de peşti în stare
  salbatica/pooluri de peste
  esantionate şi în ce bazine
  hidrografice se afla
 ──────────────────────────────────────────────
  Rezultatul esantionarii
 ──────────────────────────────────────────────

B. Mãsurile aplicate de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor în cazul apariţiei suspiciunii unei boli
1. Sunt prelevate esantioane corespunzãtoare în vederea efectuãrii testelor de depistare a prezentei agentului patogen respectiv.
2. În asteptarea rezultatelor testelor menţionate la pct. 1, autoritatea competenta pune exploatatia sub supraveghere oficialã, sunt puse în aplicare toate mãsurile de combatere care se impun şi niciun peste nu pãrãseşte exploatatia respectiva decât cu autorizaţia serviciului veterinar oficial.
3. În cazul în care testele menţionate la pct. 1 pun în evidenta prezenta unui agent patogen sau semne clinice, se efectueazã o ancheta epizootologica de cãtre serviciul veterinar oficial pentru a identifica posibilele cai de contaminare şi pentru a stabili dacã unii peşti au pãrãsit exploatatia în perioada aplicabilã care a precedat constatarea suspiciunii.
4. În cazul în care ancheta epizootologica arata ca boala a fost introdusã într-una sau mai multe exploataţii ori în ape deschise, dispoziţiile de la pct. 1 se aplica acestor zone şi:
4.1. toate exploatatiile situate în acelaşi bazin hidrografic sau în aceeaşi zona litorala sunt puse sub supraveghere oficialã;
4.2. niciun peste, ou sau gamet nu pãrãseşte aceste exploataţii fãrã autorizaţia serviciului veterinar oficial.
5. În ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele litorale de mare întindere, serviciul veterinar oficial poate decide sa limiteze aceasta mãsura la o zona mai restrânsã, apropiatã de exploatatia suspecta de a fi infectata, în cazul în care considera ca aceasta zona prezintã toate garanţiile pentru a impiedica propagarea bolii.
C. Mãsurile aplicate de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor în cazul confirmãrii unei boli
1. Exploatatia sau amplasamentul care adaposteste pestii infectati este supusã/supus de îndatã unor restrictii, niciun peste viu nu este introdus în locurile respective şi niciun peste nu pãrãseşte exploatatia decât cu autorizaţia data de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor.
2. Restricţiile sunt menţinute pana ce boala a fost eradicata datoritã aplicãrii dispoziţiilor prevãzute la pct. 2.1 sau 2.2;
2.1. blocarea imediata a tuturor stocurilor de peste existente prin:
a) sacrificarea tuturor pestilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul pestilor care au atins dimensiunea comercialã şi nu prezintã niciun semn clinic de boala, prin sacrificare sub supravegherea serviciului veterinar oficial însãrcinat cu comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urma caz, serviciul oficial se asigura ca pestii sa fie sacrificati şi eviscerati de îndatã şi ca aceste operaţii sa fie efectuate în condiţii care sa împiedice propagarea agenţilor patogeni. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate sa permitã, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sãlbatice, ca pestii care nu au dimensiunea comercialã sa rãmânã în exploatatie pana ce ating aceasta dimensiune; şi
b) vidarea tuturor bazinelor din unitate şi, dupã caz, dezinfectarea exploatatiei sau a amplasamentului pe o perioada suficienta dupã retragere, ţinându-se seama de secţiunea 1.7 din ultima editie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE;
2.2. mãsuri progresive destinate sa elimine infectia din unitate sau ecosistemele infectate prin:
a) îndepãrtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintã semne clinice ale bolii şi prin recoltarea pestilor care nu prezintã semne clinice ale bolii, pana ce toate unitãţile epidemiologice ale ecosistemului afectat sunt golite de pestii lor şi dezinfectate; sau
b) îndepãrtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintã semne clinice ale bolii, în cazul în care vidarea şi/sau dezinfectia sunt dificile datoritã naturii locului (de exemplu, bazin fluvial sau lac de mare întindere).
3. Pentru a favoriza igienizarea şi eradicarea rapida a bolii din unitãţile infectate, Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate permite ca pestii care nu prezintã semnele clinice ale bolii sa fie transportaţi, sub supraveghera sa, în alte exploataţii sau zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boala ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.
4. Pestii îndepãrtaţi şi eliminati prin aplicarea mãsurilor prevãzute la pct. 2.1 şi 2.2 sunt eliminati în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.
5. Pestii utilizaţi pentru repopularea amplasamentelor trebuie sa provinã din surse recunoscute în mod oficial ca fiind indemne de boala.
6. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor ia mãsurile necesare pentru a impiedica propagarea bolii la alte unitãţi de acvacultura sau la peşti salbatici.
7. În cazul în care România a eradicat boala într-o exploatatie continentala în conformitate cu pct. C.2.1 şi anchetele epizootologice prevãzute la pct. B.3 ajung la concluzia ca boala nu s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural, statutul de zona indemna de boala este restabilit de îndatã. În caz contrar, statutul de zona indemna de boala nu va putea fi restabilit decât dupã ce s-au îndeplinit cerinţele din anexa nr. 1 la instrucţiuni.
-------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si Pentru Siguranta Animalelor, ORDIN nr. 17 din 1 februarie 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"