Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 152 din 24 februarie 2009 pentru stabilirea Metodologiei cercetarii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati in structurile de cazare turistica colective
În temeiul prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statisticã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, având în vedere Hotãrârea Comitetului de avizare metodologicã nr. 1/2009,
preşedintele Institutului Naţional de Statisticã emite urmãtorul ordin:
ART. 1 Obiectul prezentului ordin îl reprezintã stabilirea Metodologiei cercetãrii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective. ART. 2 Metodologia menţionatã la art. 1 este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 3 Institutul Naţional de Statisticã va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de legislaţia europeanã. ART. 4 (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de cãtre compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statisticã. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficialã din România. ART. 5 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Institutului Naţional de Statisticã, Vergil Voineagu
Bucureşti, 24 februarie 2009. Nr. 152.
ANEXĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII STATISTICE privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective
1. Cadrul general 1.1. Obiectivele cercetãrii statistice Obiectivele cercetãrii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective sunt urmãtoarele: ● culegerea de date trimestriale privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective din România, acestea reprezentând informaţii absolut necesare pentru realizarea contului-satelit de turism, precum şi pentru întocmirea balanţei de plãţi; ● valorificarea rezultatelor cercetãrii statistice prin publicaţii în acest domeniu. 1.2. Cadrul legal Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statisticã nr. 152/2009 pentru stabilirea Metodologiei cercetãrii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective 1.3. Concepte şi definiţii Turismul cuprinde activitãţile desfãşurate de persoane în cursul cãlãtoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit - reşedinţei obişnuite - pentru o perioadã neîntreruptã care sã nu depãşeascã un an, în scopuri de odihnã, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizãrii unor pelerinaje. Formele de turism: a) turismul intern - rezidenţii unei ţãri date care cãlãtoresc numai în interiorul acestei ţãri; b) turismul receptor - nerezidenţii care cãlãtoresc în ţara datã; c) turismul emitor - rezidenţii unei ţãri date care cãlãtoresc în alte ţãri. Cele 3 forme de bazã ale turismului enunţate anterior pot fi asociate şi se obţin urmãtoarele categorii de turism: - turismul interior, care regrupeazã turismul intern şi turismul receptor; - turismul naţional, care reprezintã turismul intern şi turismul emitor; - turismul internaţional, care reprezintã turismul receptor şi turismul emitor. Pentru scopuri ale statisticilor de turism şi în acord cu modalitãţile de bazã ale turismului, vizitatorii pot fi clasificaţi astfel: a) vizitatori internaţionali: - turişti; - excursionişti - vizitatori de o zi; b) vizitatori interni: - turişti; - excursionişti - vizitatori de o zi;
Termenul vizitator internaţional desemneazã orice persoanã care se deplaseazã într-o ţarã, alta decât cea în care aceasta îşi are rezidenţa obişnuitã, pentru o perioadã mai micã de 12 luni şi al cãrei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remuneratã în ţara vizitatã. Vizitatorii internaţionali includ: - turiştii, care reprezintã vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structurã turisticã de gãzduire colectivã sau privatã în ţara vizitatã; - excursioniştii - vizitatorii de o zi, care reprezintã vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o structurã turisticã de gãzduire colectivã sau privatã în ţara vizitatã. Termenul vizitator intern desemneazã orice persoanã care se deplaseazã, pentru o perioadã mai micã de 12 luni, într-un loc situat în ţara sa de reşedinţã, altul decât acela care corespunde mediului obişnuit al sãu şi al cãrei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remuneratã în locul vizitat. În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern desemneazã un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structurã turisticã colectivã sau privatã în locul vizitat. Pentru scopuri statistice privind turismul internaţional, o persoanã este rezidentã într-o ţarã, dacã: a) persoana a locuit în ţara respectivã cea mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau b) persoana a locuit în acea ţarã o perioadã de timp mai micã de 12 luni, dar are intenţia sã se reîntoarcã în cele 12 luni care urmeazã pentru a trãi acolo. Ţara de rezidenţã O persoanã este consideratã rezidentã într-o ţarã dacã acea persoanã a locuit în acea ţarã cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadã mai scurtã şi intenţioneazã sã locuiascã în continuare în aceastã ţarã în urmãtoarele 12 luni. Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplaseazã în altã ţarã şi intenţioneazã sã rãmânã acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalţi rezidenţi din ţara respectivã. Cetãţenii având domiciliu în strãinãtate care se întorc pentru o vizitã temporarã în ţara ai cãrei cetãţeni sunt se includ în categoria vizitatorilor nerezidenţi. Cetãţenia este indicatã în paşaportul persoanei respective sau în alte documente de identificare, în timp ce ţara de rezidenţã trebuie stabilitã prin interviu sau dedusã, de exemplu, din adresa persoanei în cauzã. Prin structurã de cazare turisticã se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeazã în mod permanent ori sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti. Structura de cazare turisticã colectivã este acea structurã care pune la dispoziţia cãlãtorilor camere sau spaţii, iar numãrul de locuri pe care îl furnizeazã trebuie sã fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane mai numeroase decât o simplã familie; toate locurile structurii de primire trebuie sã dispunã de o administraţie comercialã comunã, chiar dacã este o unitate nonprofit, cu scop nelucrativ. 2. Descrierea cercetãrii statistice 2.1. Sfera de cuprindere Sfera de cuprindere a anchetei o constituie nerezidenţii cazaţi în structurile de cazare turisticã colective, cuprinse într-un eşantion reprezentativ la nivel de ţarã. 2.2. Clasificãri şi nomenclatoare utilizate Pentru realizarea cercetãrii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective se utilizeazã urmãtoarele clasificãri şi nomenclatoare: - Clasificarea structurilor de primire turisticã pe tipuri de structuri, stabilitã de Ministerul Turismului; - Nomenclatorul structurilor de cazare turisticã colectivã, cuprinse în eşantionul cercetãrii statistice; - Nomenclatorul de ţãri; - Nomenclatorul de valute şi cel al cursurilor valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren; - Nomenclatorul SIRUTA pentru localitãţi şi judeţe; - codurile fiscale ale structurilor de cazare turisticã. 2.3. Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetãrii statistice Variabila studiatã o reprezintã cheltuielile turistice efectuate de nerezidenţi pentru sejurul petrecut în România. Cheltuielile totale efectuate în timpul cãlãtoriilor reprezintã totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata cãlãtoriei şi a şederii în România. Acestea cuprind: - plãţi cãtre agenţiile de turism; - cazare plus masã, acolo unde este inclusã în preţul cazãrii; - alimente şi bãuturi în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerţul cu amãnuntul; - transport: costul cãlãtoriei dus-întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim; - utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul cãlãtoriei, taxe de parcare, altele, de exemplu, închirierea vehiculelor; - activitãţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activitãţi sportive - închirierea de echipamente; activitãţi culturale - taxe de intrare; divertisment şi alte moduri de recreere - taxe de intrare; - cumpãrãturi: cheltuieli fãcute anterior cãlãtoriei pentru cumpãrarea de articole utilizate în timpul deplasãrii; - cumpãrarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia cãlãtoriei inclusiv alimente şi bãuturi; cumpãrãri de articole pentru a fi folosite dupã cãlãtoria turisticã - alimente şi bãuturi, cadouri şi suveniruri etc.; - alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe şi materiale, cãrţi, reviste legate de congres; asigurãri; convorbiri telefonice; altele: taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc. Din cheltuielile turistice se exclud: cumpãrarea în scopuri comerciale, adicã pentru revânzare, şi cumpãrãturile fãcute în numele patronului, investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pãmânt, case, proprietãţi, opere de artã şi alte achiziţii importante, chiar dacã acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei cãlãtorii şi care nu reprezintã plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum şi donaţiile fãcute instituţiilor. Chestionarul cercetãrii statistice Chestionarul cercetãrii statistice este destinat completãrii de cãtre nerezidenţii cazaţi într-un eşantion reprezentativ de structuri de cazare turisticã colective. Chestionarul este structurat în douã pãrţi: I. Un chestionar redus - o paginã, cuprinzând datele de identificare ale structurii de cazare turisticã unde se desfãşoarã ancheta, care va fi completat astfel: A. date de identificare a structurii de cazare turisticã - de cãtre direcţiile regionale de statisticã/direcţiile judeţene de statisticã (DRS/DJS), pentru urmãtoarele date de identificare: - persoana juridicã de care aparţine structura de cazare turisticã - denumirea şi codul unic de înregistrare; - structura de cazare turisticã - denumirea, codul de identificare statisticã, tipul structurii de cazare turisticã, localitatea şi judeţul. B. date care se completeazã de cãtre structura de cazare turisticã: - numãrul total de nerezidenţi cazaţi în trimestrul de referinţã; - numãrul total de nerezidenţi care au completat chestionarul în trimestrul de referinţã. La începutul chestionarului se precizeazã trimestrul şi anul pentru care se efectueazã cercetarea statisticã. II. Un chestionar detaliat, care se va completa de cãtre nerezidenţii cazaţi în structura de cazare turisticã şi care cuprinde urmãtoarele: La începutul chestionarului se precizeazã un cod de identificare statisticã şi numãrul de chestionar, precum şi data completãrii chestionarului. Apoi urmeazã întrebãrile adresate nerezidenţilor: 1. Data completãrii chestionarului - se vor preciza ziua, luna, anul. 2. Aţi mai rãspuns la un interviu similar la o altã structurã de cazare turisticã referitoare la acest sejur petrecut de dumneavoastrã în România? În cazul în care nerezidentul completeazã cãsuţa DA, interviul este terminat. În situaţia în care completeazã cãsuţa NU, se trece la întrebãrile urmãtoare. 3. Care este ţara dumneavoastrã de domiciliu? Se va nominaliza ţara de domiciliu, iar codificarea se va face de cãtre direcţiile regionale de statisticã/direcţiile judeţene de statisticã, conform codurilor prevãzute în nomenclatorul de ţãri. 4. Care este naţionalitatea dumneavoastrã? Se va nominaliza ţara, iar codul se va completa de cãtre direcţiile regionale de statisticã/direcţiile judeţene de statisticã, conform codurilor prevãzute în nomenclatorul de ţãri. 5. Cine a organizat cãlãtoria dumneavoastrã? Se bifeazã o singurã variantã: - o agenţie de turism/tour operator; - dumneavoastrã personal; - altele - sindicat etc.; - atât agenţia de turism, cât şi dumneavoastrã personal. 6. Câte zile preconizaţi sã petreceţi în România? Sunteţi însoţit în aceastã cãlãtorie de alte persoane - soţ/soţie, copii, rude etc. - şi pentru care aveţi un buget comun de cheltuieli? Dacã DA, completaţi numãrul de persoane. 7. Vã rugãm sã repartizaţi - estimaţi - cheltuielile ocazionate de sejurul în România - inclusiv cele fãcute în ţara de rezidenţã. Estimarea se va face în valuta preferatã de dumneavoastrã în cifre întregi, fãrã zecimale. Alegeţi valuta: EURO, USD sau altã valutã, care va fi menţionatã - codificarea acesteia se va face de cãtre statisticianul direcţiilor regionale de statisticã/direcţiilor judeţene de statisticã. 7.1. Cazare cu mic dejun 7.2. Cazare cu demipensiune 7.3. Cazare "All inclusive" 7.4. Numai pentru cazare 7.5. Cheltuieli pentru consumaţiile în restaurant, baruri şi cafenele 7.6. Cheltuieli pentru transportul feroviar în interiorul ţãrii 7.7. Cheltuieli pentru transportul rutier în interiorul ţãrii - inclusiv transportul public, exclusiv închiriere autoturisme sau alte mijloace de transport, transport pe cablu 7.8. Cheltuieli pentru închirierea de autoturisme sau alte mijloace de transport pentru deplasarea prin România 7.9. Cheltuieli pentru transportul aerian în interiorul ţãrii 7.10. Cheltuielile pentru transportul naval - croaziere pe Dunãre, croaziere în Deltã 7.11. Cheltuieli pentru cumpãrarea alimentelor, bãuturilor, ţigãrilor din comerţul cu amãnuntul 7.12. Cheltuieli pentru cumpãrarea de îmbrãcãminte, încãlţãminte 7.13. Cheltuieli pentru cumpãrarea de cadouri, suveniruri 7.14. Cheltuieli pentru spectacole, filme, teatru 7.15. Cheltuieli pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grãdini zoologice/botanice 7.16. Cheltuieli pentru practicarea diferitelor sporturi 7.17. Cheltuieli pentru accesul în parcurile de distracţii, târguri, cazinouri, sãli de jocuri electronice 7.18. Cheltuieli pentru închirierea de echipamente sportive şi de agrement 7.19. Cheltuieli pentru sãnãtate şi îngrijiri medicale 7.20. Cheltuieli pentru servicii de cosmeticã, coafor, frizerie şi alte servicii de înfrumuseţare 7.21. Alte cheltuieli: reuniuni, congrese, convorbiri telefonice, taxe poştale, prelucrare filme foto etc. Total cheltuieli: 8. Menţionaţi - marcaţi - care dintre cheltuielile de mai sus au fost plãtite în ţara dumneavoastrã de rezidenţã înainte de a sosi în România: 7.1; 7.2; 7.3; 7.4; 7.5; 7.6; 7.7; 7.8; 7.9; 7.10; 7.19. 9. Care este principala modalitate de platã pe care o utilizaţi? Se va exprima în procente: - cash; credit card; totalul trebuie sã fie 100,0. 10. Care este principalul mijloc de transport utilizat de dumneavoastrã pentru a sosi în România? Se va marca un singur mijloc de transport din urmãtoarele: - avion; - autoturisme proprii; - autocar, autobuz; - tren; - ambarcaţiuni fluviale/maritime; - altele: autoturisme, motociclete etc. 11. Care a fost principalul motiv pentru care v-aţi deplasat în România? Se va marca un singur motiv, dintre urmãtoarele: - afaceri; - congrese, conferinţe, cursuri; - participare la târguri, expoziţii; - vacanţe; - cumpãrãturi; - evenimente culturale, sportive; - vizitarea prietenilor şi rudelor; - tratament medical; - religie/pelerinaj; - tranzit; - alte activitãţi - specificaţi. Având în vedere faptul cã acest chestionar statistic urmeazã a fi completat de cãtre persoane care, de obicei, nu cunosc limba românã, el a fost tradus în mai multe limbi strãine. Astfel, chestionarul a fost tradus în englezã, germanã, italianã, francezã, spaniolã, rusã şi maghiarã. 2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatori Cercetarea statisticã referitoare la cheltuielile nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective urmãreşte obţinerea de informaţii referitoare la sumele de bani cheltuite de nerezidenţi pentru sejurul în România - inclusiv cele fãcute în ţara de rezidenţã. Pentru a calcula în RON suma de bani plãtitã în altã valutã - Sr, pentru sejurul în România - întrebarea 7, se va avea în vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca Naţionalã a României pentru luna în care se culeg datele pe teren. Metoda de calcul constã în înmulţirea sumei în valutã - Sv - cu cursul de revenire - Cr:
Sr = Sv x Cr,
unde: Sr = suma în RON; Sv = suma în valutã; Cr = cursul de revenire. În vederea obţinerii sumelor de bani în RON cheltuite de nerezidenţi pe tipuri de cheltuieli se va utiliza formula:
Sr(i)= Sv x Cr,
unde: Sr(i) = suma în RON pentru fiecare tip de cheltuialã; i = 1.....21; Sv = suma în valutã; Cr = cursul de revenire. 3. Eşantionul cercetãrii statistice 3.1. Baza de sondaj Pentru stabilirea bazei de sondaj se cunoşteau informaţiile din anchete asupra frecventãrilor structurilor de primire turisticã cu funcţiuni de cazare din anul anterior culegerii datelor - 2007. Se cunoşteau urmãtoarele: ● din totalul structurilor de cazare, 2.103 structuri au cazat peste 1,5 milioane turişti strãini în anul 2007; ● naţionalitatea turiştilor. Eşantionul stabilit este de tip cut-off cu cercetarea exhaustivã a structurilor selectate peste prag. Au fost selectate: - structurile de cazare care au avut peste 950 de turişti strãini în anul 2007; - pensiunile rurale cu peste 40 de turişti strãini; - s-au exclus spaţiile de cazare pe nave. Gradul de acoperire al unitãţilor selectate în eşantion a fost: ● dupã numãrul structurilor de cazare turisticã - 18,64%; ● dupã numãrul turiştilor strãini cazaţi - 82,78%. 3.2. Planul de sondaj Pentru repartizarea numãrului total de chestionare pe judeţ/structuri de cazare colective/limbi strãine s-a procedat în felul urmãtor: a) s-a calculat ponderea judeţului dupã numãrul total de turişti strãini cazaţi în anul 2007; b) s-a aplicat aceastã pondere la numãrul total de chestionare pentru a obţine numãrul anual de chestionare/judeţ; c) s-a calculat ponderea fiecãrui trimestru în an pentru a putea împãrţi numãrul rezultat anterior pe trimestre; d) pentru repartiţia chestionarelor în limbile strãine menţionate mai sus s-au asimilat ţãrile de rezidenţã la limbile strãine în care a fost tradus chestionarul şi s-a calculat ponderea fiecãrei limbi strãine pe judeţ/trimestru. 4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor 4.1. Metoda de înregistrare Culegerea datelor pe teren se va face cu ajutorul recepţionerilor care lucreazã în structurile de cazare turisticã. Aceştia vor fi plãtiţi conform normei de chestionare completate ce se va stabili pentru fiecare recepţioner. În momentul sosirii nerezidenţilor la structura de cazare turisticã colectivã, dupã ce se înregistreazã la recepţie, aceştia sunt rugaţi de cãtre recepţioner sã completeze chestionarul referitor la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective (ACNER), cu rugãmintea de a avea amabilitatea de a-l completa pânã la sfârşitul sejurului petrecut în structura de cazare. Metoda de completare a chestionarului va fi autoînregistrarea, nerezidentului fiindu-i înmânat un chestionar tradus în limba strãinã pe care o preferã. 4.2. Perioada de referinţã şi de înregistrare Perioada de referinţã pentru care se înregistreazã datele statistice este trimestrul. Perioadele de înregistrare sunt urmãtoarele: a) martie pentru trimestrul I; b) iunie pentru trimestrul II; c) august pentru trimestrul III; d) decembrie pentru trimestrul IV. 4.3. Prelucrarea datelor Eşantionul cuprinzând structurile ce cazare turisticã este stabilit de Institutul Naţional de Statisticã şi este apoi transmis direcţiilor regionale de statisticã/direcţiilor judeţene de statisticã. Responsabilul de anchetã completeazã partea care îi revine din chestionarele restrânse pe care apoi le distribuie la structurile de cazare din eşantion. La termenul stabilit prin programul anchetei, chestionarele completate sunt predate responsabilului de anchetã de la DRS/DJS. Acestea vor fi introduse pe calculator şi apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Naţional de Statisticã. Dupã realizarea acestor operaţiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Naţional de Statisticã, unde se va face extinderea lor şi se va realiza o publicaţie statisticã. 5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetãrii statistice 5.1. Principalii indicatori utilizaţi Principalul indicator îl reprezintã numãrul de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turisticã colective, pe ţãri de rezidenţã, mijlocul de transport utilizat pentru a sosi în România, motivul cãlãtoriei în România, precum şi cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România, defalcate pe tipuri de cheltuieli. 5.2. Forme de prezentare a rezultatelor Datele statistice rezultate din cercetarea statisticã referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã colective se disemineazã în publicaţiile stabilite anual prin Programul statistic anual. ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
