──────────
la regulament
──────────────
Componenta Comisiei Centrale pentru Epizootii şi Supraveghere a Contaminarii Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale şi Animale din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor
I. PREŞEDINTELE COMISIEI CENTRALE:
Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor
II. SECRETARI AI COMISIEI CENTRALE:
1. Subsecretarul de stat
2. Directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare
3. Directorul general al Direcţiei Generale de Implementare, Reglementare şi de Management al Resurselor Bio-tehnologice
4. Directorul Direcţiei Fito-sanitare
II. MEMBRII AI SECRETARIATULUI TEHNIC AL COMISIEI CENTRALE
1. Directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare
2. Directorul Direcţiei de sãnãtate a animalelor din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare
3. Directorul Direcţiei de igiena şi sãnãtate publica veterinara din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare
4. Directorul Direcţiei protecţiei vegetale din cadrul Direcţiei Generale de Implementare, Reglementare şi de Management al Resurselor Bio-tehnologice
5. Directorul Direcţiei de Zootehnie din cadrul Direcţiei Generale de Implementare, Reglementare şi de Management al Resurselor Bio-tehnologice
6. Directorul Laboratorului Central de carantina Fito-sanitarã Bucureşti
7. Expert - Direcţia Fito-sanitarã din cadrul Direcţiei Generale de Implementare, Reglementare şi de Management al Resurselor Bio-tehnologice
IV. MEMBRII PE DOMENII DE RISC AI COMISIEI CENTRALE
a) Riscul de contaminare radioactiva
1. Directorul Institutului de igiena şi sãnãtate publica veterinara
2. Directorul Direcţiei sanitare veterinare a municipiului Bucureşti
3. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Timis
4. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Cluj
5. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Tulcea
6. Şef laborator de control al contaminarii radioactive din cadrul Institutului de igiena şi sãnãtate publica veterinara
b) Riscul de contaminare chimica
1. Directorul Institutului de igiena şi sãnãtate publica veterinara
2. Directorul Institutului de diagnostic şi sãnãtate animala
3. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Constanta
4. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Bacau
5. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Mures
6. Directorul Direcţiei fito-sanitare a municipiului Bucureşti
7. Şef secţie de toxicologie-chimie din cadrul Institutului de diagnostic şi sãnãtate animala
8. Şef laborator chimie alimentara din cadrul Institutului de igiena şi sãnãtate publica veterinara
9. Şef laborator toxicologie alimentara din cadrul Institutului de igiena şi sãnãtate publica veterinara
c) Riscul de contaminare biologica
1. Directorul Institutului de diagnostic şi sãnãtate animala
2. Directorul adjunct al Direcţiei sanitare veterinare a municipiului Bucureşti
3. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Arad
4. Directorul Direcţiei sanitare veterinare Tulcea
5. Directorul Direcţiei fito-sanitare a judeţului Mures
6. Directorul Direcţiei fito-sanitare a judeţului Ilfov
7. Şef laborator microbiologie alimentara din cadrul Institutului de igiena şi sãnãtate publica veterinara
ANEXA 2
────────
la Regulament
────────────────
PLANUL DE APĂRARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR
Conţinut-cadru
CAP. I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Zonele de risc şi elementele expuse reprezintã perimetrul sau suprafata contaminata în care trebuiesc luate mãsuri de protecţie şi intervenţie. Zona vizeazã suprafata unei localitãţi, un grup de localitãţi, o regiune sau teritoriu naţional. Elementele expuse în zonele de risc sunt reprezentate de: culturi agricole, ferme zootehnice, obiective de procesare a produselor alimentare, obiective de procesare a furajelor, obiective economice, gospodãriile populaţiei.
2. Caracteristicile zonelor de risc variaza în funcţie de:
a) tipurile de risc: - inundatii - naturale sau tehnologice, alunecãri de teren, seisme, risc tehnologic chimic, risc tehnologic nuclear, risc tehnologic de alta natura - transport prin conducta -, transporturi periculoase - rutiere, feroviare, maritime, fluviale -, fenomene meteorologice deosebite;
b) grad de ocupare cu obiective a biosferei - structura culturilor, structura vegetatiei, structura zootehniei;
c) capacitatea asigurãrii în caz de eveniment - capacitatea de intervenţie, capacitatea de limitare a extinderii evenimentelor, capacitatea de primire şi transmitere a informaţiilor, capacitatea de inlaturare a urmãrilor evenimentelor, capacitatea de apãrare impotriva dezastrelor.
CAP. II
ACŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR
1. Structuri organizatorice implicate:
a) la nivel central - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Institutul de Igiena şi Sãnãtate Publica Veterinara, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi Societatea Nationala Institutul Pasteur S.A.
b) la nivel judeţean - direcţiile sanitare veterinare.
2. Responsabilitãţile structurilor organizatorice implicate:
a) studierea situaţiei epizootice din teritoriu şi evaluarea influentei acesteia;
b) analizarea datelor privind contaminarea chimica, radioactiva sau biologica;
c) elaborarea şi aplicarea mãsurilor sanitare-veterinare antiepizootice şi fitosanitare pentru protecţia animalelor şi culturilor;
d) asigurarea tipurilor şi cantitãţilor de aparatura, medicamente, biopreparate şi alte materiale necesare pentru desfãşurarea acţiunilor veterinare şi fitosanitare;
e) pregãtirea populaţiei care se ocupa cu creşterea animalelor în vederea aplicãrii mãsurilor de protecţie şi pentru ducerea acţiunilor locale de limitare şi inlaturare a urmãrilor calamitãţilor naturale sau catastrofelor;
f) asigurarea supravegherii gradului de contaminare radioactiva, conform Programului strategic de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului aprobat anual, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor;
g) procurarea şi analizarea datelor şi informaţiilor pe linie sanitarã veterinara şi prezentarea de propuneri pentru luarea hotãrârilor privind gradul de protecţie a animalelor şi pentru limitarea şi înlãturarea urmãrilor calamitãţilor naturale sau a catastrofelor.
3. Conducerea operativã de apãrare pe categorii de dezastre consta în înregistrarea primara a datelor, prelucrarea datelor, interpretarea informaţiilor în corelatie cu datele din teritoriu, notificarea evenimentului, activarea Comisiei centrale pentru epizootii şi supraveghere a contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale.
4. Conceptia acţiunilor de intervenţie:
a) mãsuri predezastru - prognoza evenimentelor este indispensabila în cadrul mãsurilor de apãrare impotriva dezastrelor avându-se în vedere scopul de a se evita, minimaliza, corecta, supraveghea şi planifica acţiunile specifice etapei de predezastru, precum şi, educarea factorilor decizionali;
b) mãsuri operative în tipul dezastrului (pe faze): - mãsuri de prevenire, de protecţie şi de intervenţie.
5. Mãsurile de prevenire constau în mãsuri şi acţiuni sanitare veterinare antiepizootice şi fitosanitare conform Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
6. Mãsurile de protecţie constau în supravegherea şi controlul dimensiunii hazardului şi riscului în sãnãtatea publica, profilaxia şi asistenta sanitarã veterinara, restrictionarea consumului de apa şi alimente contaminate, precum şi informarea şi educarea publicului.
7. Mãsurile de intervenţie constau în notificarea operativã a evenimentului, informarea factorilor locali de decizie, alarmarea şi atentionarea populaţiei, cercetarea cauzelor evenimentului(lor), evacuarea sau relocarea temporarã a populaţiei şi a efectivelor de animale, neutralizarea efectelor dezastrului şi aplicarea mãsurilor specifice pe tipuri de dezastre.
a) mãsuri postdezastru - recuperarea, însemnând orice acţiune dedicata protecţiei continue a populaţiei şi reluarea activitãţilor normale în zona afectatã.
Acţiunile de recuperare nu sunt iniţiate pana când condiţiile care au generat evenimentul nu s-au stabilizat şi nu au fost încheiate acţiunile imediate de protecţie a sãnãtãţii animale şi publice, a bunurilor şi proprietãţilor populaţiei.
b) mãsuri pe termen lung care constau în prognozarea obligatorie a evenimentelor atât la nivel local cat şi la nivel naţional; supravegherea şi controlul sanitar veterinar al situaţiei la nivel local şi naţional: evaluarea posibilelor urmãri ale dezastrelor şi planificarea mãsurilor de combatere a acestora în scopul protecţiei colectivitãţilor de animale, a surselor de apa, produselor agroalimentare, şi a altor bunuri alimentare. În funcţie de gravitatea evenimentelor se vor lua şi mãsuri restrictive privind consumul apei, unor tipuri de produse alimentare şi furajelor destinate hranei animalelor, cu avizul organelor sanitare veterinare care vor stabili perioada. În cazul în care situaţia o impune se vor asigura apa, alimente şi furaje provenind din surse ce nu prezintã risc pentru sãnãtatea publica şi animala.
8. Sistemul informaţional-decizional: este de tip descendent, fiind compus din urmãtoarele niveluri: nivel naţional - structuri organizatorice centrale, pãstrând legãturi organice cu structurile subordonate; nivel judeţean; nivel local.
9. Resurse:
a) umane - reprezentate de intreaga reţea nationala, judeteana şi localã de supraveghere, control şi apãrarea sãnãtãţii publice şi animale.
b) materiale - reprezentate de mijloacele de analiza specifice pentru contaminarea radioactiva, chimica şi biologica.
c) financiare - sumele provenite din bugetul aprobat anual.
d) logistice - echipamente destinate monitorizarii, înregistrãrii, prelucrãrii şi transmiterii datelor specifice fiecãrui tip de dezastru.
CAP. III
DISPOZIŢII FINALE
În cazul apariţiei de modificãri în structura organizationala, administrativã şi funcţionalã a organismelor implicate în aplicarea Planului de apãrare impotriva dezastrelor, acestea se vor aduce la cunostinta secretariatului tehnic permanent al Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor.