Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 137 din 12 martie 2002 privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenelor de absolvire a invatamantului profesional si postliceal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 137 din 12 martie 2002 privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenelor de absolvire a invatamantului profesional si postliceal

EMITENT: MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITATII SOCIALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 4 iunie 2002

Comenteaza legea

Ministrul educaţiei şi cercetãrii şi ministrul muncii şi solidaritãţii sociale,
în baza dispoziţiilor art. 35 şi ale <>art. 53 alin. (1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al Hotãrârii Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
emit urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal, cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
O data cu intrarea în vigoare a prevederilor prezentului ordin se abroga orice dispoziţie contrarã.
ART. 3
Agenţiile pentru ocuparea forţei de munca judeţene, Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã buget-finanţe din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Centrul naţional de dezvoltare a învãţãmântului profesional şi tehnic, Serviciul naţional de evaluare şi examinare şi unitãţile de învãţãmânt vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei şi cercetãrii,
Ecaterina Andronescu

Ministrul muncii
şi solidaritãţii sociale,
Marian Sarbu

ANEXA 1

METODOLOGIE
de organizare şi desfãşurare a examenelor de absolvire
a învãţãmântului profesional şi postliceal

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta metodologie cuprinde norme de organizare şi desfãşurare a examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal.
ART. 2
La examenele de absolvire prevãzute la art. 1 au dreptul sa se înscrie elevii care au finalizat studiile în anul în care se susţine examenul de absolvire, precum şi absolvenţii din promotiile anterioare, care au promovat şi au situaţia şcolarã încheiatã.
ART. 3
(1) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul profesional de stat pot susţine examenul de absolvire, fãrã taxa, de cel mult doua ori. Prezentãrile ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unei taxe stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. La stabilirea cuantumului taxei se iau în calcul toate cheltuielile pentru fiecare candidat.
(2) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul postliceal de stat, şcolarizaţi pe locuri finanţate de la bugetul de stat, pot susţine examenul de absolvire, fãrã taxa, o singura data. Prezentãrile ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unei taxe stabilite de fiecare unitate de învãţãmânt de stat. La stabilirea cuantumului taxei se iau în calcul toate cheltuielile pentru fiecare candidat.
(3) Susţinerea examenului de absolvire de cãtre candidaţii proveniţi din învãţãmântul postliceal de stat, a cãror şcolarizare a fost finanţatã de solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învãţãmânt care a asigurat şcolarizarea, este condiţionatã de achitarea unei taxe. Taxa de examen se stabileşte de fiecare unitate de învãţãmânt de stat şi este suportatã de cãtre candidaţi sau de cãtre agenţii economici şi alte instituţii care au solicitat şcolarizarea. La stabilirea cuantumului taxei se iau în calcul toate cheltuielile pentru fiecare candidat.
(4) Candidaţii din învãţãmântul profesional şi postliceal particular neacreditat, proveniţi din unitãţi de învãţãmânt care au obţinut autorizaţie de încredere, susţin examenul de absolvire, cu achitarea unei taxe, la unitãţile de învãţãmânt de stat stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Unitãţile de învãţãmânt de stat la care aceşti candidaţi susţin examenele de absolvire se stabilesc cu cel puţin 60 de zile înainte de susţinerea examenului. Taxa de examen se stabileşte conform prevederilor legale în vigoare.
(5) Candidaţii din învãţãmântul profesional şi postliceal particular neacreditat, proveniţi din unitãţi de învãţãmânt care nu au obţinut autorizaţie de încredere, susţin examen de selecţie conform prevederilor legale. Candidaţii care promoveazã examenul de selecţie pot susţine examenul de absolvire conform prevederilor alin. (4).
(6) Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar particular acreditate fac parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi au dreptul sa organizeze examen de absolvire. Candidaţii proveniţi din aceste unitãţi susţin examenul de absolvire la unitatea de învãţãmânt pe care au absolvit-o.
ART. 4
Graficul examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal se aproba în fiecare an şcolar prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
ART. 5
(1) În urma promovãrii examenului de absolvire absolventului i se elibereazã actele de studii prevãzute de <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi de celelalte acte normative în vigoare.
(2) Absolvenţilor de învãţãmânt profesional - şcoala profesionalã sau postliceal - şcoala postliceala şi şcoala de maiştri, care nu au promovat examenul de absolvire, li se elibereazã la cerere o adeverinta în care se menţioneazã nivelul de învãţãmânt promovat şi meseria/specializarea în care s-au pregãtit. Pe acest înscris se va mentiona: "fãrã examen de absolvire".
(3) Absolvenţilor de învãţãmânt profesional - şcoala de ucenici -, care nu au promovat proba practica pentru certificarea pregãtirii profesionale, li se elibereazã la cerere o adeverinta în care se menţioneazã nivelul de învãţãmânt promovat şi meseria în care s-au pregãtit. Pe acest înscris se va mentiona: "fãrã proba practica".

CAP. 2
Coordonarea metodologicã a examenelor de absolvire

ART. 6
(1) Organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal sunt coordonate la nivel naţional de Comisia nationala de evaluare şi certificare (CNEC), care se constituie în fiecare an şcolar şi funcţioneazã în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.
(2) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie anual comisii de evaluare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti (CJE).
(3) La nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt care organizeazã examene de absolvire, denumite centre de examen, se constituie comisii de examinare.
ART. 7
(1) CNEC are urmãtoarea componenta:
a) preşedinte - secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar;
b) vicepreşedinţi: directorul general pentru învãţãmânt preuniversitar, directorul general pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor naţionale, directorul general pentru evaluare, prognoze şi dezvoltare, directorul Serviciului naţional de evaluare şi examinare, directorul Centrului naţional de dezvoltare a învãţãmântului profesional şi tehnic;
c) secretar - un inspector de specialitate din cadrul Serviciului naţional de evaluare şi examinare;
d) 7-9 membri: directori generali adjuncţi, şefi de serviciu, inspectori de specialitate din cadrul Direcţiei generale pentru învãţãmânt preuniversitar, Direcţiei generale pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor naţionale, Direcţiei generale pentru evaluare, prognoze şi dezvoltare, inspectori de specialitate din cadrul Serviciului naţional de evaluare şi examinare, inspectori de specialitate din cadrul Centrului naţional de dezvoltare a învãţãmântului profesional şi tehnic, profesori din învãţãmântul preuniversitar.
(2) Componenta nominalã a CNEC se aproba anual, pana la data de 15 decembrie, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
ART. 8
CNEC are urmãtoarele atribuţii:
a) centralizeazã datele cu privire la componenta nominalã a CJE;
b) instruieste preşedinţii CJE;
c) primeşte de la inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, numãrul necesar de plicuri cu subiecte, respectiv cu bareme de corectare şi notare, rezultat al opţiunii de înscriere a candidaţilor absolvenţi de şcoala profesionalã, centralizat pe judeţ;
d) stabileşte numãrul variantelor de subiecte pentru proba scrisã susţinutã la şcoala profesionalã şi coordoneazã elaborarea acestora şi a baremelor corespunzãtoare de corectare şi notare, pe baza propunerilor profesorilor de specialitate din ţara, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 alin. (2); din variantele elaborate se vor extrage prin tragere la sorţi subiectul de examen şi subiectul de rezerva;
e) coordoneazã multiplicarea subiectelor în funcţie de numãrul centrelor de examen şi de necesarul de plicuri comunicat de CJE;
f) controleazã şi indruma acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire;
g) controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea CJE;
h) analizeazã modul de desfãşurare a examenelor de absolvire, precum şi rezultatele acestora, pe baza rapoartelor întocmite de CJE şi de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;
i) întocmeşte şi prezintã ministrului educaţiei şi cercetãrii raportul naţional al examenului de absolvire;
j) propune ministrului educaţiei şi cercetãrii eventuale modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a examenelor naţionale de absolvire;
k) decide, în cazuri deosebite, precum frauda în corectarea lucrãrilor scrise de cãtre comisia de examinare sau de comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, recorectarea unor lucrãri în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior;
l) decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
m) dispune în orice alte situaţii nereglementate de prezenta metodologie.
ART. 9
CNEC poate delega, pe perioada pe care o stabileşte aceasta, reprezentanţi pe lângã CJE. Reprezentantul CNEC are urmãtoarele atribuţii:
a) controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea CJE şi comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi comisiile de examinare din centrele de examen, verificand respectarea dispoziţiilor prezentei metodologii;
b) consiliaza CJE, comisiile de examinare şi comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în privinta organizãrii şi desfãşurãrii examenelor de absolvire;
c) propune CJE sau CNEC schimbãri în componenta comisiilor de examinare şi a supraveghetorilor, atunci când constata abateri de la aplicarea prezentei metodologii, şi informeazã CNEC cu privire la acestea;
d) verifica modul în care s-a stabilit numãrul necesar de plicuri cu subiecte şi de plicuri cu bareme de corectare şi notare, precum şi existenta numãrului de plicuri comandat de CJE;
e) informeazã CJE sau CNEC, în cazul în care constata disfunctii în organizarea examenelor de absolvire, în vederea sanctionarii persoanelor vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
f) în situaţii deosebite, precum frauda în corectarea lucrãrilor scrise de cãtre comisia de examinare sau de comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau în alte situaţii propune CJE sau CNEC recorectarea unor lucrãri;
g) întocmeşte un raport cu privire la modul de desfãşurare a examenelor, pe care îl transmite CNEC.
ART. 10
(1) CJE au urmãtoarea componenta:
a) preşedinte - inspector şcolar general adjunct;
b) 2-4 vicepreşedinţi, respectiv un inspector şcolar de specialitate pentru discipline tehnice, preşedintele comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesionalã sau un reprezentant al acestuia, fãrã a fi cadru didactic sau fãrã sa aibã o funcţie de conducere în sistemul educaţional, preşedintele agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de munca sau un reprezentant al acestuia şi, dupã caz, un inspector şcolar cu responsabilitãţi pentru învãţãmântul particular;
c) 3 secretari: cadre didactice de specialitate/metodişti, respectiv unul pentru şcoala de ucenici, unul pentru şcoala profesionalã şi unul pentru şcoala postliceala şi şcoala de maiştri.
(2) Cel puţin unul dintre membrii CJE în judeţele în care exista candidaţi care susţin probe în limbile minoritãţilor naţionale trebuie sa fie cadru didactic de specialitate aparţinând minoritãţilor naţionale.
(3) Componenta nominalã a CJE se aproba anual, pana la data de 15 decembrie, prin decizie a inspectorului şcolar general, se transmite Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar pana la data de 15 ianuarie şi este valabilã pentru sesiunile examenelor de absolvire ale anului şcolar în curs.
ART. 11
CJE au urmãtoarele atribuţii:
a) transmit Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar componenta nominalã a CJE;
b) organizeazã, coordoneazã şi rãspund de desfãşurarea examenelor de absolvire la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sesizeazã imediat CNEC orice situaţie care presupune luarea unei decizii de cãtre aceasta;
c) stabilesc centrele de examen şi iau mãsuri pentru dotarea acestora cu logistica necesarã bunei desfasurari a examenului şi a corectãrii lucrãrilor: copiatoare, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate şi a altor documente necesare comisiei, televizor sau radio, telefon, fax etc.;
d) desemneazã reprezentanţi ai CJE care pot controla desfãşurarea examenelor de absolvire în centrele de examen;
e) solicita direcţiilor de sãnãtate publica judeţene desemnarea personalului medical necesar în fiecare centru de examen;
f) se adreseazã în scris organelor de poliţie şi de jandarmerie de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru a se asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la sediul CJE şi la centrele de examen, în vederea pãstrãrii ordinii publice, precum şi pentru paza subiectelor şi lucrãrilor scrise;
g) analizeazã propunerile consiliilor de administraţie ale unitãţilor de învãţãmânt de constituire a comisiilor de examinare la nivelul centrelor de examen, avizeazã componenta acestora şi le înainteazã inspectorului şcolar general pentru emiterea deciziilor de numire, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea primei probe;
h) decid, în situaţii deosebite sau la propunerea reprezentantului CNEC, schimbarea componentei comisiilor de examinare, precum şi a profesorilor supraveghetori; eventualele schimbãri ale vicepreşedintelui, reprezentantului comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesionalã, reprezentantului agenţiei pentru ocuparea forţei de munca judeţene şi evaluatorului extern se fac respectându-se prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) şi c);
i) realizeazã instruirea preşedinţilor comisiilor de examinare cu 24-48 de ore înaintea primei probe a examenului de absolvire;
j) comanda confecţionarea stampilelor-tip pentru examenele de absolvire, care au urmãtorul conţinut: "Examen de absolvire****- CJE" (**** se completeazã anul în care se susţine examenul de absolvire); stampilele nu se numeroteaza;
k) preiau de la Serviciul naţional de evaluare şi examinare, prin preşedintele CJE şi unul dintre secretarii acesteia, plicurile cu toate variantele de subiecte pentru proba scrisã a examenului de absolvire la şcoala profesionalã şi baremele de corectare şi de notare; prin excepţie, acestea pot fi ridicate de alţi membri ai comisiei, pe baza de delegaţie specialã;
l) pãstreazã în deplina siguranta plicurile cu subiecte şi bareme de corectare şi notare şi transmit comisiilor de examinare din centrele de examen plicurile cu subiecte, cu cel mult o zi înainte de începerea probei scrise la şcoala profesionalã;
m) multiplica şi distribuie comisiilor din centrele de examen de la şcoala profesionalã baremele de corectare şi notare preluate de la Serviciul naţional de evaluare şi examinare; distribuirea se face dupã deschiderea subiectelor de examen, în timp util pentru a putea fi afişate în centrele de examen;
n) primesc variantele de subiecte pentru proba scrisã, însoţite de bareme de corectare şi notare, de la fiecare unitate de învãţãmânt organizatoare de examen de absolvire a şcolii postliceale sau de maiştri, cu 30 de zile înainte de începerea examenului, în vederea verificãrii corectitudinii acestora, şi asigura securitatea lor;
o) extrag numãrul variantei de subiect în dimineata zilei în care se susţine proba scrisã la şcoala postliceala sau de maiştri, multiplica, sigileaza şi distribuie fiecãrei şcoli plicul conţinând varianta de subiect extrasa, însoţitã de baremul de corectare şi notare; predarea plicului se face, pe baza de delegaţie specialã, preşedintelui şi secretarului comisiei de examinare;
p) controleazã modul de organizare şi desfãşurare a examenelor de absolvire în centrele de examen;
q) decid, în cazuri deosebite, precum frauda în corectarea lucrãrilor scrise de cãtre comisia de examinare sau de comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau în alte situaţii, recorectarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior, şi informeazã CNEC despre rezultatele acestor recorectari;
r) sesizeazã imediat CNEC despre orice situaţie deosebita a carei rezolvare nu este prevãzutã în prezenta metodologie, precum şi despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte: pierderea unui plic, deteriorarea sau desfacerea sigiliului unui plic etc. şi solicita în acest caz folosirea subiectelor de rezerva;
s) decid, în funcţie de condiţiile meteorologice, schimbarea orarului probei practice, pentru a asigura desfãşurarea ei în condiţii optime şi protejarea sãnãtãţii candidaţilor; aceasta schimbare poate insemna inclusiv prelungirea cu o zi a probei practice, fãrã a afecta graficul de desfãşurare a celorlalte probe de examen;
t) numesc, prin tragere la sorţi, membrii comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
u) primesc contestaţiile, însoţite de lucrãrile scrise ale candidaţilor, de la comisiile de examinare din centrele de examen şi le transmit comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
v) transmit Serviciului naţional de evaluare şi examinare o situaţie cu privire la rezultatele examenului de absolvire la şcoala profesionalã imediat dupã afişarea acestora, precum şi dupã contestaţii, care cuprinde urmãtoarele: numãrul candidaţilor înscrişi, numãrul candidaţilor prezenţi şi numãrul candidaţilor promovati;
x) primesc de la comisiile de examinare din centrele de examen rapoarte detaliate privind organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire;
y) analizeazã, pe baza rapoartelor transmise de comisiile de examinare, modul de organizare şi desfãşurare a examenelor de absolvire, întocmesc şi transmit Direcţiei generale pentru învãţãmânt preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor, raportul cu privire la rezultatele examenului de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal.
ART. 12
(1) Comisiile de examinare din centrele de examen au urmãtoarea componenta:
a) preşedinte - directorul/directorul adjunct al unitãţii şcolare; în cazul în care numai unul dintre aceştia este cadru didactic de specialitate, este preferat acesta din urma;
b) vicepreşedinte - reprezentantul agentului economic pentru una dintre meseriile/specializãrile evaluate sau, în lipsa acestuia, un reprezentant al comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesionalã sau un reprezentant al agenţiei pentru ocuparea forţei de munca judeţene. Pentru învãţãmântul postliceal - profilul sanitar vicepreşedinte este un reprezentant al organizaţiei Ordinul Asistentilor Medicali din România, cu studii superioare;
c) un cadru didactic de specialitate de la alta unitate de învãţãmânt decât cea în care se organizeazã examen de absolvire, care are rolul de evaluator extern, calitate în care evalueaza modul de organizare şi desfãşurare a examenelor de absolvire, în vederea întocmirii raportului prevãzut la art. 14 lit. t). Pentru învãţãmântul postliceal - profilul sanitar evaluatorul extern este un reprezentant al direcţiilor judeţene de sãnãtate publica - compartimentul managementul ingrijirilor de sãnãtate;
d) secretar - secretarul unitãţii de învãţãmânt la care se organizeazã examenul de absolvire sau un cadru didactic din respectiva unitate de învãţãmânt;
e) membrii subcomisiilor.
(2) Nu pot fi numiţi evaluatori externi inspectorii şcolari de specialitate.
(3) Subcomisiile se constituie astfel: una la şcoala de ucenici, una la şcoala profesionalã, una la şcoala postliceala şi la şcoala de maiştri. La şcoala postliceala şi la şcoala de maiştri se constituie câte o subcomisie la fiecare 50 de candidaţi.
(4) Membrii subcomisiei la şcoala de ucenici, pentru fiecare meserie, sunt:
a) un profesor de specialitate, de regula care a predat disciplina/disciplinele de specialitate;
b) un maistru-instructor de specialitate care a asigurat instruirea practica la clasa/grupa respectiva şi care este responsabil cu respectarea normelor de protecţie a muncii.
(5) Membrii subcomisiei la şcoala profesionalã sunt:
a) câte doi profesori de specialitate pentru pregãtirea de baza şi în meserie a absolvenţilor, pentru fiecare domeniu de baza;
b) doua cadre didactice de specialitate care au asigurat instruirea practica a absolvenţilor, dintre care unul este responsabil cu respectarea normelor de protecţie a muncii, pentru fiecare meserie.
(6) La şcoala postliceala şi la şcoala de maiştri subcomisiile au în componenta doua cadre didactice de specialitate, dintre care unul este responsabil cu pregãtirea practica, pentru fiecare specializare.
(7) O persoana nu poate face parte decât dintr-o singura comisie sau subcomisie de examinare.
(8) Numirea comisiilor de examinare din unitãţile de învãţãmânt se face prin decizie a inspectorului şcolar general, cu avizul CJE, la propunerea consiliului de administraţie al şcolii, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea examenelor de absolvire.
(9) Din comisiile de examinare nu pot face parte cei care au rude pana la gradul al II-lea inclusiv printre candidaţi. Toţi membrii comisiilor de examinare au obligaţia de a da declaraţii scrise în acest sens, declaraţii care se pãstreazã alãturi de celelalte documente de examen.
(10) Comisiile de examinare funcţioneazã în mod legal în prezenta tuturor membrilor acestora.
(11) Membrii subcomisiilor sunt cadre didactice din unitatea de învãţãmânt care organizeazã examenul de absolvire.
ART. 13
În fiecare subcomisie sunt înscrişi candidaţii în ordine alfabetica, pe meserii/specializãri, indiferent de forma de învãţãmânt la care au absolvit ultima clasa şi de tipul acesteia, respectiv de stat sau particularã.
ART. 14
Atribuţiile comisiilor şi subcomisiilor de examinare sunt urmãtoarele:
a) organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenelor de absolvire în centrul de examen în care au fost numite;
b) verifica respectarea condiţiilor de înscriere la examen şi întocmirea listelor de înscriere;
c) completeazã cataloagele de examen cu numele, iniţialã tatãlui şi prenumele candidaţilor, precum şi cu probele de examen pe care aceştia le susţin. Cataloagele de examen tipizate se completeazã în doua exemplare identice, se numeroteaza şi se stampileaza pe fiecare pagina;
d) repartizeazã candidaţii pe sali, în ordine alfabetica, şi afişeazã la avizierul unitãţii şcolare şi pe uşile salilor în care se desfãşoarã probele scrise sau în care se susţin proiectele listele cuprinzând candidaţii care urmeazã sa susţinã probele, cu 24 de ore înainte de prima proba, cu precizarea orei la care trebuie sa se prezinte candidaţii;
e) sesizeazã CJE despre pierderea unui plic, deteriorarea sau desfacerea sigiliului unui plic, despre situaţiile care impun anularea unor subiecte, precum şi orice alta situaţie deosebita aparuta în timpul desfãşurãrii probelor, în vederea luãrii mãsurilor ce se impun;
f) pãstreazã în condiţii de securitate deplina plicurile cu subiecte;
g) stabilesc, prin tragere la sorţi, repartizarea pe sali a cadrelor didactice supraveghetoare;
h) instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sãlile de examen;
i) multiplica subiectele pentru proba scrisã imediat dupã extragerea variantei de examen, sigiland apoi originalul;
j) controleazã, indruma şi asigura organizarea şi desfãşurarea corespunzãtoare a probelor de examen;
k) controleazã şi indruma activitatea tuturor persoanelor din centrul de examen care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire;
l) iau mãsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfãşoarã activitatea comisia de examinare sau în care se desfãşoarã probele scrise de examen sa nu pãtrundã persoane strãine, neautorizate de CNEC sau de CJE;
m) examineazã şi noteaza candidaţii la probele de examen; corecteaza lucrãrile scrise, respectând baremul de corectare şi notare;
n) afişeazã rezultatele dupã fiecare proba, cu excepţia probei scrise, precum şi rezultatele finale ale examenului;
o) transcriu în cataloage notele la probele de examen; afişeazã baremele de corectare şi notare la încheierea probei scrise şi criteriile de evaluare a probei practice;
p) calculeazã mediile generale în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, le trec în cataloage şi stabilesc rezultatul final pentru fiecare candidat: admis, respins, neprezentat, eliminat din examen;
q) primesc eventualele contestaţii la probele scrise şi soluţioneazã prima etapa a acestora;
r) transmit comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în deplina siguranta, lucrãrile scrise sigilate, ale cãror note au fost contestate de cãtre candidaţi/pãrinţi, împreunã cu baremele de corectare şi notare, în cazul în care candidaţii/pãrinţii îşi menţin contestaţia dupã prima etapa de soluţionare a acestora;
s) afişeazã rezultatele finale dupã rezolvarea contestaţiilor de cãtre comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti;
t) întocmesc şi transmit CJE, în termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor finale, rapoartele cu privire la organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire;
u) predau directorului unitãţii de învãţãmânt, cu procesverbal, lucrãrile scrise, borderourile cu note, autentificate de preşedintele comisiei de examinare, proiectele absolvenţilor şi celelalte documente întocmite pe durata organizãrii şi desfãşurãrii examenelor de absolvire.
ART. 15
Plicurile cu subiectele pentru proba scrisã sunt preluate de cãtre preşedintele comisiei de examinare, cu cel mult o zi înainte de începerea probei, de la preşedintele CJE, sub semnatura, şi sunt pãstrate în condiţii de securitate deplina; membrii comisiilor şi subcomisiilor de examinare au obligaţia de a pãstra secretul subiectelor pana la încheierea probei scrise.

CAP. 3
Înscrierea candidaţilor

ART. 16
(1) În vederea înscrierii la examenele de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal profesorii diriginti întocmesc, în perioada prevãzutã în grafic, tabele care cuprind urmãtoarele date: numele şi prenumele elevilor, anul de studiu şi clasa, meseria/specializarea în care s-au pregãtit, semnãturile elevilor şi ale dirigintelui.
(2) Tabelele prevãzute la alin. (1) se depun, însoţite de cererile de înscriere ale elevilor, în perioada prevãzutã în grafic, la secretariatele unitãţilor de învãţãmânt în care se organizeazã centre de examen. Pe baza acestora secretarii/secretarii-şefi ai unitãţilor de învãţãmânt întocmesc listele cuprinzând elevii înscrişi la susţinerea examenului de absolvire, pe meserii/specializãri.
(3) Înscrierea candidaţilor care şi-au finalizat studiile la unitãţi de învãţãmânt particular neacreditate se face pe baza tabelelor întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1) şi a urmãtoarelor acte:
a) cerere de înscriere;
b) certificat de naştere;
c) certificat de cãsãtorie;
d) foaia matricola, în original, eliberata de unitatea de învãţãmânt particular, precum şi copie de pe aceasta, certificatã ca fiind conformã cu originalul, copie care se pãstreazã în arhiva unitãţii de învãţãmânt la care se susţine examenul de absolvire;
e) actul de identitate;
f) chitanţa de plata a taxei de examen, eliberata de instituţia de învãţãmânt în care se va susţine examenul de selecţie şi/sau de absolvire;
g) copie de pe diploma de bacalaureat, dacã este cazul, pentru candidaţii care susţin examenul de absolvire a învãţãmântului postliceal.
ART. 17
(1) Candidaţii care provin din promotiile anterioare anului în care se susţin examenele de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal se înscriu la secretariatele unitãţilor de învãţãmânt la care şi-au finalizat studiile, pe baza urmãtoarelor acte:
a) cerere de înscriere;
b) certificat de naştere;
c) certificat de cãsãtorie;
d) foaia matricola a elevilor de la şcoala de ucenici/şcoala profesionalã/şcoala postliceala/şcoala de maiştri;
e) actul de identitate;
f) chitanţa de plata a taxei de examen, eliberata de instituţia de învãţãmânt în care se va susţine examenul de absolvire;
g) copie de pe diploma de bacalaureat, dacã este cazul, pentru candidaţii care susţin examenul de absolvire a învãţãmântului postliceal.
(2) În situaţia în care candidaţii prevãzuţi la alin. (1) au domiciliul în alta localitate decât cea în care se afla unitatea de învãţãmânt la care şi-au finalizat studiile, aceştia se pot înscrie la o unitate de învãţãmânt din localitatea de domiciliu, de acelaşi profil cu cea absolvitã, cu aprobarea inspectorului şcolar general din judeţul în care se afla domiciliul candidatului; dacã unitãţile de învãţãmânt la care aceşti candidaţi au absolvit nu organizeazã examen de absolvire în meseria/specializarea respectiva, înscrierea acestora se face la o unitate de învãţãmânt care organizeazã examen de absolvire, pe baza aprobãrii inspectorului şcolar general.
ART. 18
(1) Directorii unitãţilor de învãţãmânt care organizeazã examen de absolvire centralizeazã meseriile şi specializãrile pentru care se susţine examen de absolvire şi transmit situaţia inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, cu 90 de zile înainte de începerea examenului de absolvire.
(2) Directorii unitãţilor de învãţãmânt iau mãsuri pentru informarea candidaţilor asupra prevederilor prezentei metodologii.
ART. 19
Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, întocmesc o situaţie centralizata la nivel judeţean, care cuprinde meseriile pentru care se organizeazã examen de absolvire a şcolii profesionale, şi transmit Serviciului naţional de evaluare şi examinare denumirea centrelor de examen şi numãrul necesar de plicuri, cu 45 de zile înainte de începerea examenului de absolvire.

CAP. 4
Conţinutul examenului

ART. 20
Examenul de absolvire a şcolii de ucenici consta într-o proba practica. Examenul de absolvire a şcolii profesionale, postliceale sau a şcolii de maiştri consta în proba practica, proba scrisã şi în susţinerea unui proiect pentru absolvirea şcolii profesionale, postliceale şi de maiştri.
ART. 21
(1) Proba practica are ca scop verificarea modului în care candidatul şi-a format deprinderile practice şi abilitatile necesare pentru realizarea lucrãrilor specifice meseriei/specializãrii pentru care s-a pregãtit.
(2) Subiectele pentru proba practica şi criteriile de evaluare se stabilesc de cãtre comisia metodica de specialitate din centrul de examen, cu consultarea agenţilor economici, sunt avizate de inspectorul şcolar de specialitate şi sunt afişate cu cel puţin 30 de zile înainte de susţinerea examenului.
(3) În cazul în care la examenele de absolvire s-au înscris şi candidaţi care şi-au finalizat studiile la unitãţi de învãţãmânt particular neacreditate, subiectele pentru proba practica şi criteriile de evaluare se stabilesc luându-se în considerare şi propunerile acestor unitãţi de învãţãmânt.
(4) Fiecare lucrare practica presupune o activitate practica de 2-6 ore, astfel:
a) pentru şcoala de ucenici durata probei practice este de doua ore;
b) pentru şcoala profesionalã durata probei practice se stabileşte de fiecare comisie de examinare, fãrã a depãşi 3 ore;
c) pentru şcoala postliceala şi şcoala de maiştri durata probei practice este de 3-6 ore; pentru specializarea asistent medical generalist proba practica are o durata de 6 ore şi se desfãşoarã în spital sau în servicii de asistenta primara.
(5) Subiectul probei practice pentru fiecare candidat se stabileşte în ziua sustinerii acesteia, prin extragerea unui bilet dintre subiectele prevãzute în lista afişatã.
(6) Rezultatul probei practice se apreciazã cu note de la 10 la 1, se afişeazã în ziua sustinerii probei şi nu poate fi contestat.
ART. 22
Nota minima de promovare a probei practice este 6 (şase). Promovarea probei practice da dreptul candidaţilor la susţinerea probei scrise, conform graficului.
ART. 23
(1) Proba scrisã dureazã 3 ore şi se desfãşoarã înaintea sustinerii proiectului.
(2) Subiectele probei scrise, pentru şcoala profesionalã, se stabilesc avându-se în vedere programele disciplinelor pregãtirii de baza. Lista cuprinzând disciplinele pregãtirii de baza şi manualele şcolare valabile pentru aceste discipline se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. Centrul naţional de dezvoltare a învãţãmântului profesional şi tehnic asigura consultanţa metodologicã în elaborarea variantelor de subiecte pentru care se primesc propuneri de la comisiile metodice de specialitate din unitãţile de învãţãmânt. Variantele finale de subiecte pentru proba scrisã se elaboreazã de cãtre Serviciul naţional de evaluare şi examinare şi se multiplica într-un numãr de exemplare egal cu cel al centrelor în care se susţine examen de absolvire. Se elaboreazã mai multe variante finale de subiecte pentru proba scrisã, iar varianta pentru proba de examen şi varianta de rezerva se stabilesc prin tragere la sorţi dintre variantele finale elaborate, de cãtre preşedintele CNEC.
(3) Subiectele probei scrise, pentru şcoala postliceala şi şcoala de maiştri, se stabilesc avându-se în vedere teme selectate din 3-4 module/2-3 discipline care au ponderea cea mai mare în pregãtirea de specialitate. Tematica acestei probe este propusã de cãtre comisia metodica de specialitate din unitatea de învãţãmânt organizatoare a examenului de absolvire, avizatã de consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt şi transmisã spre analiza inspectorului şcolar de specialitate cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea sesiunii de absolvire. Inspectorul şcolar de specialitate, împreunã cu profesorii metodişti de specialitate, stabileşte tematica unitarã la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, şi o transmite unitãţilor de învãţãmânt care o afişeazã cu cel puţin 45 de zile înainte de începerea sesiunii examenului de absolvire. Pentru stabilirea probelor scrise la anumite specializãri, precum domeniul sanitar, se pot elabora norme metodologice specifice. Comisiile metodice de specialitate din unitãţile de învãţãmânt în care se organizeazã examen de absolvire elaboreazã din tematica unitarã 3 variante de subiecte pentru proba scrisã, variante pe care le transmit CJE, însoţite de baremele de corectare şi notare, cu 30 de zile înainte de începerea examenului de absolvire; variantele de subiecte se transmit pe suport informatic şi tipãrit, în plic sigilat. CJE stabileşte 3 variante finale de subiecte din care se aleg, prin tragere la sorţi, subiectul probei scrise şi subiectul de rezerva.
ART. 24
(1) Subiectele pentru proba scrisã se stabilesc ţinându-se seama de urmãtoarele:
a) sa fie în concordanta cu conţinutul programelor de examene de absolvire aprobate şi publicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii;
b) sa fie astfel formulate încât tratarea lor sa angajeze cat mai multe posibilitãţi de analiza, de abstractizare şi de generalizare;
c) sa asigure o cuprindere echilibrata a materiei studiate, sa aibã grad de complexitate la nivelul conţinutului programelor şi manualelor şcolare, pentru a fi tratate în timpul stabilit.
(2) Subiectele şi baremele de corectare şi notare pentru şcoala profesionalã/învãţãmântul postliceal se elaboreazã astfel încât sa se asigure unitatea de evaluare şi notare la nivel naţional/judeţean.
ART. 25
Nota minima de promovare a probei scrise este 5 (cinci).
ART. 26
Proiectul are ca scop verificarea, conform curriculumului parcurs pe durata şcolarizãrii, a:
a) capacitãţii candidatului de sistematizare şi sintetizare a cunoştinţelor generale în domeniu şi a celor de specialitate, corespunzãtoare specializãrii absolvite;
b) posibilitatii candidatului de a utiliza abilitatile şi competentele formate în rezolvarea problemelor teoretice şi practice privind procesele tehnologice din cadrul specializãrii absolvite;
c) mãsurii în care candidatul propune/utilizeazã soluţii moderne de organizare şi eficientizare a producţiei şi a muncii;
d) disponibilitatii candidatului de a rezolva un studiu de caz sau situaţiile-problema impuse de tema lucrãrii şi de efectuarea lucrãrilor de laborator necesare.
ART. 27
(1) Temele şi criteriile de elaborare a proiectului se stabilesc de unitatea de învãţãmânt de stat sau particular, sub îndrumarea cadrelor didactice şi, dupã caz, cu participarea reprezentanţilor partenerilor sociali interesaţi. Temele proiectelor se afişeazã şi se repartizeazã candidaţilor în timpul semestrului I.
(2) Pentru învãţãmântul postliceal - domeniul sanitar temele proiectelor se comunica direcţiilor judeţene de sãnãtate publica şi organizaţiei Ordinul Asistentilor Medicali din România.
(3) Indrumatorii de proiect, cadre didactice care au predat disciplinele de specialitate sau au efectuat instruirea practica, au urmãtoarele obligaţii:
a) definitiveaza, împreunã cu elevii, planul de elaborare a proiectului înainte de începerea semestrului II al ultimului an de studiu;
b) recomanda bibliografia minimala şi stabilesc documentaţia necesarã;
c) oferã consultaţii, indruma şi urmãresc modul de elaborare a proiectului;
d) verifica proiectul şi alcãtuiesc un referat de evaluare a acestuia, propunand calificativul: admis/respins.
(4) În vederea elaborãrii proiectului indrumatorii pot recomanda sau solicita conducerii unitãţii de învãţãmânt organizarea de consultaţii şi de cãtre alte cadre didactice şi alţi specialişti în domeniu.
(5) Proiectul cuprinde:
a) memoriul explicativ;
b) conţinutul propriu-zis;
c) bibliografia;
d) anexele.
(6) În funcţie de specializare se poate solicita candidaţilor, individual sau în grup, executarea unor machete, dispozitive, aparate etc., ca parte integrantã a temei proiectului.
(7) Proiectul se susţine în fata comisiei de examinare care stabileşte nota finala a acestei probe. Nota minima de promovare la susţinerea proiectului este 6 (şase).
(8) Criteriile de evaluare a proiectului şi a sustinerii acestuia sunt urmãtoarele:
a) criterii care vizeazã calitatea proiectului: validitatea proiectului; complexitatea proiectului; elaborarea şi structurarea proiectului; calitatea materialului documentar utilizat;
b) criterii care vizeazã calitatea activitãţii candidatului: raportarea candidatului la tema proiectului; rezolvarea sarcinilor; documentarea; nivelul de elaborare şi comunicare; calitatea rezultatelor; creativitatea.
(9) Proiectul se depune la secretariatul unitãţii de învãţãmânt, însoţit de referatul de evaluare al indrumatorului, cu o saptamana înainte de terminarea anului şcolar, primeşte un numãr de înregistrare şi dupã sustinere se pãstreazã în arhiva şcolii timp de 3 ani.
(10) Proiectul scris se realizeazã individual.
(11) Rezultatul sustinerii proiectului nu se contesta.
ART. 28
Pentru susţinerea proiectului candidaţii sunt planificati, dupã afişarea rezultatelor, la proba scrisã.

CAP. 5
Desfãşurarea probelor, corectarea şi notarea lucrãrilor

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 29
(1) Sãlile, laboratoarele, cabinetele, atelierele în care se susţin probele de examen sunt, în prealabil, adaptate acestor activitãţi prin:
a) dotarea corespunzãtoare;
b) eliminarea oricãror materiale didactice care ar putea influenta candidaţii în elaborarea lucrãrilor;
c) afişarea pe usa fiecãrei sali a listei nominale cuprinzând candidaţii repartizaţi în sala respectiva şi prevederile care îi informeazã pe aceştia ca pãtrunderea în sala cu materiale ajutatoare, frauda sau tentativa de frauda atrage eliminarea din examen.
(2) Conducerea unitãţii de învãţãmânt asigura imprimatele pentru lucrãrile scrise, copiatoarele, o sala cu fisete pentru pãstrarea documentelor de examene de absolvire în deplina securitate, precum şi orice alte materiale necesare bunei desfasurari a examenelor de absolvire.

SECŢIUNEA a 2-a
Desfãşurarea probei practice

ART. 30
(1) Proba practica se susţine în cabinete, ateliere, ferme, laboratoare de specialitate din unitatea de învãţãmânt de stat sau din unitãţi economice, sanitare, sub supravegherea permanenta a membrilor comisiei de examinare. În cazul în care proba practica se susţine în cadrul unei unitãţi economice sau sanitare, acest lucru este prevãzut într-un protocol încheiat în prealabil între pãrţi.
(2) Proba practica se poate susţine şi în unitãţi de învãţãmânt particular neacreditate, pentru acei elevi care şi-au finalizat studiile la aceste unitãţi de învãţãmânt şi care au fost şcolarizaţi pentru meserii/specializãri pentru care pregãtirea profesionalã se organizeazã numai în astfel de unitãţi.
(3) Proba practica se desfãşoarã în doua etape:
a) candidaţii executa lucrãrile practice pe durata prevãzutã;
b) dupã expirarea timpului stabilit pentru executarea lucrãrilor fiecare candidat îşi prezintã şi îşi motiveaza teoretic lucrarea în fata comisiei; membrii comisiei de examinare pot adresa candidatului întrebãri, fãrã a depãşi un timp maxim de 10 minute pentru fiecare candidat.
(4) Execuţia practica a lucrãrii, precum şi motivarea teoreticã a lucrãrii se evalueaza în mod separat. Evaluarea se face numai de cãtre membrii subcomisiei de examinare, cu note de la 10 la 1, pe baza unei grile de observaţii stabilite de comisia de examinare, care este formatã din cadre didactice de specialitate care au fost nominalizate prin decizie emisã de inspectorul şcolar general.
(5) Diferenţa dintre notele acordate de examinatori nu poate fi mai mare de un punct. Preşedintele comisiei de examinare mediazã situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, iar hotãrârea sa este definitiva.
(6) Nota finala a fiecãrui membru al subcomisiei de examinare se stabileşte ca medie aritmetica a urmãtoarelor note:
a) nota pentru executarea lucrãrii practice;
b) nota pentru prezentarea şi motivarea teoreticã a lucrãrii practice.
(7) Nota finala se stabileşte ca medie aritmetica cu doua zecimale, fãrã rotunjire, a notelor finale acordate de fiecare examinator.

SECŢIUNEA a 3-a
Desfãşurarea probei scrise

ART. 31
(1) Repartizarea pe sali a personalului de supraveghere - câte doua cadre didactice de alta specialitate decât cea la care se susţine proba - pentru fiecare sala se face de preşedintele comisiei de examinare prin tragere la sorţi, în ziua probei, cu o ora înainte de începerea acesteia.
(2) Supraveghetorii semneazã în prealabil fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cuprinzând candidaţii, modelul procesului-verbal de predare a lucrãrilor scrise, hârtie tipizata pentru lucrãri şi hârtie stampilata pentru ciorne.
ART. 32
(1) Accesul candidaţilor în sali este permis pe baza actului de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. Se interzice candidaţilor sa pãtrundã în sala cu orice fel de materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor: manuale, dictionare, notite, însemnãri, mijloace de calcul şi de comunicare etc. Nerespectarea acestor dispoziţii conduce la eliminarea din sala a candidatului de cãtre preşedintele comisiei de examinare.
(2) Înainte de aducerea subiectelor în sali supraveghetorii explica candidaţilor modul de desfãşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata şi ca soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiectele nu se iau în considerare.
(3) Candidaţii se asaza câte unul în banca, în ordine alfabetica, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o coala de hârtie tipizata pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele şi completeazã lizibil celelalte date de pe coltul ce urmeazã sa fie lipit. Coltul colii tipizate se lipeşte numai dupã ce supraveghetorii verifica identitatea candidaţilor şi completarea corecta a tuturor datelor prevãzute.
(4) Pentru lipirea coltului lucrãrii se foloseşte acelaşi tip de etichete pentru toţi candidaţii centrului de examen.
(5) Coltul lipit al fiecãrei lucrãri se semneazã de cãtre preşedinte sau vicepreşedinte, iar secretarul comisiei aplica ştampila "Examen de absolvire**** - CJE" peste semnatura autorizata.
(6) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afarã rubricii care se sigileaza, precum şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrãrii atrag anularea lucrãrii respective.
(7) Pentru ciorne candidaţii primesc coli obişnuite de hârtie, marcate cu jumãtate din ştampila "Examen de absolvire**** - CJE".
(8) Se interzice candidaţilor şi supraveghetorilor pãtrunderea în sala de examen cu telefoane mobile sau cu alte mijloace electronice de comunicare.
ART. 33
(1) În prezenta preşedintelui, vicepreşedintelui şi a unui cadru didactic de specialitate, membru în comisia de examinare, se verifica integritatea plicului cu subiecte primit de la CJE pentru proba scrisã. Un membru al comisiei de examinare extrage din plic varianta conţinând subiectul de examen, anunţatã de cãtre CNEC sau CJE, dupã caz, dupã care plicul se resigileaza, se semneazã de toţi cei prezenţi şi este pãstrat în condiţii de securitate deplina în casa de fier sau în dulap metalic sigilat. La deschiderea plicurilor se semneazã un proces-verbal de cãtre toţi cei prezenţi.
(2) În cazul în care exista candidaţi care au studiat în limbile minoritãţilor naţionale, subiectele se traduc în limbile respective de cãtre membrii comisiei desemnaţi în acest scop.
(3) Comisia de examinare multiplica subiectele în numãr egal cu numãrul salilor de examen sau cu numãrul candidaţilor, dupã care subiectele se introduc în plicuri care se sigileaza, urmând sa fie distribuite în sali. Candidaţii care susţin probele în limbile minoritãţilor naţionale primesc atât subiect în limba maternã, cat şi subiect în limba romana.
(4) Profesorii de specialitate, membri ai comisiei de examinare, rãmân în sala în care s-a efectuat multiplicarea pana la terminarea distribuirii plicurilor în sãlile de examen. Nici un membru al comisiei de examinare nu poate pãrãsi centrul de examen şi nu poate comunica în afarã centrului de examen conţinutul subiectelor de examen pana la ieşirea primului candidat din centrul de examen. Candidaţii pot pãrãsi centrul de examen cel mai devreme dupã o ora şi jumãtate de la distribuirea subiectelor în sali.
(5) Supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la preşedintele sau vicepreşedintele comisiei de examinare, verifica integritatea acestora, le deschid şi transcriu subiectele pe tabla sau distribuie subiectele multiplicate ficarui candidat. Candidaţii au dreptul sa pãstreze, la pãrãsirea sãlii de examen, subiectul de examen primit.
(6) Punctajul acordat fiecãrui subiect se transmite candidaţilor o data cu subiectul, iar baremul de corectare se afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt dupã încheierea probei scrise.
ART. 34
(1) Preşedintele sau vicepreşedintele, însoţit de cãtre profesorul de specialitate şi, dupã caz, de cãtre un membru al comisiei de examinare aparţinând minoritãţilor naţionale, verifica în toate sãlile de examen exactitatea transcrierii subiectelor pe tabla. Dacã subiectele se traduc în limbi ale minoritãţilor naţionale, se verifica şi exactitatea traducerii.
(2) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un candidat nu mai poate intra în sala şi nici un candidat nu poate pãrãsi sala decât dacã preda lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Candidaţii care nu se afla în sala în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectiva. În cazuri excepţionale candidaţii pot pãrãsi temporar sala de examen insotiti de unul dintre supraveghetori.
ART. 35
(1) Timpul destinat elaborãrii lucrãrii scrise se socoteşte din momentul în care s-a încheiat scrierea subiectelor pe tabla sau distribuirea subiectelor multiplicate fiecãrui candidat.
(2) Pentru elaborarea lucrãrii scrise se foloseşte numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor, numai creion negru. Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor, precum şi a altor mijloace de calcul. Nu se foloseşte alta hârtie decât cea distribuita candidaţilor de supraveghetori.
(3) Fiecare candidat primeşte atâtea coli tipizate sau de ciorna câte îi sunt necesare.
(4) În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive, precum: corecturi numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc., doresc sa-şi transcrie lucrarea, fãrã sa depãşeascã timpul stabilit, au dreptul sa primeascã alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anuleazã de cãtre supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semneazã de cãtre cei doi supraveghetori şi se pãstreazã în condiţiile stabilite pentru lucrãrile scrise.
ART. 36
(1) În timpul desfãşurãrii probei scrise supraveghetorii de sali nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu discuta între ei şi nu rezolva subiectul de examen. Unul dintre supraveghetori sta în fata clasei, iar celãlalt în spatele ei; aceştia nu pot avea pe perioada desfãşurãrii probei alte preocupãri decât cele legate de desfãşurarea acesteia. În cazul în care supraveghetorii incalca aceste dispoziţii, vicepreşedintele sau preşedintele comisiei poate decide înlocuirea lor şi, dacã este cazul, poate face şi propuneri de sancţionare, în condiţiile stabilite de <>Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
(2) În timpul desfãşurãrii probei scrise supraveghetorii de sali rãspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasa, de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Supraveghetorii au obligaţia sa verifice dacã elevii au patruns în sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite ori le-ar facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sa comunice în nici un fel între ei şi sesizeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a prezentei metodologii.
(3) În timpul desfãşurãrii probei scrise în sãlile de examen au voie sa între numai:
a) preşedintele comisiei de examinare;
b) vicepreşedintele comisiei de examinare;
c) profesorul de specialitate din comisia de examinare sau, dupã caz, membrul comisiei de examinare care asigura traducerea subiectului în limbile minoritãţilor naţionale, în vederea efectuãrii unor eventuale corecturi;
d) reprezentanţii CNEC;
e) reprezentanţii CJE.
(4) Persoanele prevãzute la alin. (3) lit. c)-e) au acces în sãlile de examen numai însoţite de preşedintele sau de vicepreşedintele comisiei de examinare.
ART. 37
(1) Pe mãsura ce îşi încheie lucrãrile candidaţii le predau supraveghetorilor. La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrãrile în faza în care se afla, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Ultimii 5 candidaţi rãmân în sala pana la predarea ultimei lucrãri.
(2) La predarea lucrãrilor supraveghetorii bareaza spaţiile nescrise, verifica numãrul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare pe care le semneazã candidaţii, precum şi în rubrica prevãzutã pe prima pagina a lucrãrii.
(3) Ciornele şi lucrãrile anulate se strang separat şi se pãstreazã în centrul de examen. Supraveghetorii, în prezenta membrilor comisiei de examinare, predau lucrãrile scrise, sub semnatura, preşedintelui sau vicepreşedintelui, care verifica dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnaturilor din procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise şi dacã numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal.
ART. 38
(1) Toate lucrãrile de la acelaşi domeniu de pregãtire de baza/specializare sunt amestecate de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de examinare, apoi sunt grupate în seturi şi numerotate de la 1 la n. Seturile de lucrãri se introduc în dosare/plicuri, dupã ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numãrul de ordine al dosarului/plicului.
(2) Dosarele cuprinzând lucrãrile numerotate sunt predate de preşedinte sau vicepreşedinte, cu proces-verbal de predare-primire, pentru corectare, membrilor subcomisiei de examinare. Procesul-verbal conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrãrile, meseria/specializarea, numãrul lucrãrilor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
(3) Corectarea şi notarea lucrãrilor scrise se efectueazã de cei doi profesori corectori, în mod obligatoriu în încãperi separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sala de corectare se afla cel puţin doi profesori corectori. Schimbarea lucrãrilor între cei doi profesori corectori se va face în prezenta preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei.
(4) Fiecare lucrare se corecteaza şi se apreciazã separat de fiecare profesor corector cu note de la 10 la 1, respectându-se baremele de corectare şi notare. Corectarea şi notarea pe baza baremului se înregistreazã în borderouri separate de fiecare profesor corector.
(5) Zilnic, la terminarea corectãrii, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau cu proces-verbal preşedintelui sau vicepreşedintelui pentru a fi pãstrate în case de fier ori în dulapuri metalice închise şi sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se pãstreazã în acelaşi regim cu lucrãrile scrise. Cheile şi sigiliul de la fisetele în care sunt depozitate lucrãrile scrise şi celelalte documente ale examenului de absolvire se pãstreazã separat de cãtre preşedinte şi vicepreşedinte.
ART. 39
(1) Dupã corectarea lucrãrilor de cãtre ambii membri ai subcomisiei de examinare borderourile întocmite şi semnate de fiecare dintre aceştia sunt predate preşedintelui comisiei de examinare o data cu lucrãrile corectate. Dacã preşedintele comisiei de examinare constata ca între notele acordate de membrii subcomisiei de examinare nu sunt diferenţe mai mari de un punct, notele se trec de cãtre aceştia pe fiecare lucrare cu cerneala roşie şi se semneazã. Media finala se trece pe lucrare, în prezenta membrilor subcomisiei, de cãtre preşedintele comisiei de examinare. Preşedintele comisiei de examinare verifica media finala, calculatã ca medie aritmetica cu doua zecimale, fãrã rotunjire, semneazã alãturi de profesorii corectori şi aplica ştampila "Examen de absolvire**** - CJE".
(2) În cazul în care preşedintele comisiei de examinare constata o diferenţa mai mare de un punct între notele acordate de cãtre membrii subcomisiei de examinare, acesta repartizeazã lucrarea spre recorectare unui alt profesor de specialitate care, în prezenta membrilor subcomisiei de examinare, stabileşte nota finala a lucrãrii. Nota acordatã la recorectare se trece pe lucrare şi se semneazã de cãtre membrii subcomisiei de examinare, de profesorul care a recorectat lucrarea şi de preşedintele comisiei de examinare. Toate acestea sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de cei prevãzuţi mai sus.
ART. 40
Dupã ce toate lucrãrile scrise au fost corectate, acestea se deschid în prezenta întregii comisii de examinare, iar notele finale se înregistreazã imediat în cataloagele de examen de cãtre secretarul comisiei de examinare cu cerneala sau cu pasta albastra. Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cerneala roşie de cãtre persoana din comisia de examinare care a greşit, sub semnatura, iar preşedintele comisiei de examinare contrasemneazã şi stampileaza.

SECŢIUNEA a 4-a
Susţinerea proiectului

ART. 41
Candidaţii intra în sala de examen în ordinea afişatã, respectându-se ora prevãzutã. Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii subcomisiei de examinare verifica identitatea fiecãrui candidat. Candidatul primeşte proiectul cu referatul de evaluare al indrumatorului şi primeşte hârtie stampilata pentru ciorna. Pentru susţinerea proiectului se acorda fiecãrui candidat 15-20 de minute. Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii subcomisiei de examinare pot interveni cu întrebãri suplimentare, de regula dupã ce candidatul îşi susţine proiectul.
ART. 42
(1) Evaluarea candidaţilor se face cu note întregi de la 10 la 1 de cãtre membrii subcomisiei de examinare. Diferenţa dintre notele acordate de aceştia nu poate sa fie mai mare de un punct. Preşedintele comisiei de examinare mediazã situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, iar hotãrârea sa este definitiva.
(2) Nota finala la susţinerea proiectului se stabileşte ca medie aritmetica a notelor acordate de membrii subcomisiei de examinare, calculatã cu doua zecimale, fãrã rotunjire.
(3) Nota finala la susţinerea proiectului se trece în catalogul de examen.
ART. 43
Desfãşurarea probei de sustinere a proiectului are caracter public, fãrã ca persoanele prezente în asistenta sa poatã interveni. În mod excepţional preşedintele poate dispune întreruperea examinãrii şi eliminarea din sala a persoanelor cu atitudine şi comportament necorespunzãtoare.

CAP. 6
Stabilirea şi comunicarea rezultatelor

ART. 44
(1) Media examenului de absolvire este:
a) pentru candidaţii de la şcoala de ucenici: nota finala obţinutã la proba practica. Sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut la proba practica cel puţin nota finala 6 (şase);
b) pentru candidaţii de la şcoala profesionalã, şcoala postliceala şi şcoala de maiştri: media aritmetica, cu doua zecimale, fãrã rotunjire, a notelor obţinute la proba practica, proba scrisã şi la susţinerea proiectului. Nu se calculeazã media generalã pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe ori care nu s-au prezentat la toate probele. Media minima de promovare a examenului de absolvire este 6 (şase).
(2) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) sunt declaraţi respinsi sau, dupã caz, neprezentati ori eliminati din examen.
(3) Candidaţilor declaraţi respinsi li se consemneazã aceasta pe foaia matricola.
ART. 45
(1) Dupã încheierea tuturor probelor şi a corectãrii lucrãrilor scrise se comunica rezultatele finale.
(2) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale examenelor de absolvire se întocmesc şi se afişeazã liste nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare proba, media generalã şi rezultatul final, respectiv: "admis", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat se considera neprezentat dacã a absentat la cel puţin una dintre probele de examen.

CAP. 7
Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor

ART. 46
(1) Contestaţiile la proba scrisã se depun şi se înregistreazã la centrul de examen în ziua prevãzutã în graficul de desfãşurare a examenului de absolvire. Acestea se rezolva în doua etape, astfel:
a) de comisia de examinare din centrul de examen, etapa în care nota nu poate fi modificatã;
b) de comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) În prima etapa de rezolvare a contestaţiilor preşedintele comisiei de examinare din centrul de examen repartizeazã contestaţiile de la fiecare disciplina membrilor subcomisiei de examinare pentru a recorecta lucrãrile.
(3) Profesorii de specialitate prezintã candidatului lucrarea în cauza, urmãrind exactitatea aplicãrii baremelor de corectare şi de notare şi precizia calculelor efectuate pentru stabilirea notei. La convorbirea cu candidaţii pot asista şi pãrinţii, fãrã dreptul de a interveni în discuţii.
(4) În cazul în care între nota contestatã şi nota de la recorectare exista diferenţe de notare mai mici de 0,50 puncte, concluziile sunt comunicate candidaţilor, cu argumentatia necesarã care sa dovedeascã netemeinicia contestaţiei. Candidatul consemneazã pe cerere dacã îşi menţine sau îşi retrage contestaţia. În cazul în care se constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte între nota iniţialã şi nota de la recorectare sau în cazul în care candidaţii ale cãror lucrãri nu prezintã diferenţe în notare de cel puţin 0,50 puncte, îşi menţin totuşi cererea de contestaţie, lucrãrile contestate se inchid pentru a deveni secrete atât în ceea ce priveşte numele candidatului, cat şi notele acordate, dupã care se aplica ştampila de examen de absolvire şi se înainteazã, cu baremele de corectare şi notare, prin delegat, comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. În acelaşi timp se transmite un borderou în care se menţioneazã obiectul de studiu, numãrul de ordine al lucrãrilor şi numãrul de pagini pentru fiecare lucrare. Secretizarea lucrãrilor se va face cu acelaşi tip de hârtie, pusã la dispoziţie de CJE.
ART. 47
(1) Comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarea componenta:
a) preşedinte - inspectorul şcolar general;
b) vicepreşedinte - inspector şcolar de specialitate;
c) 1-2 secretari - inspectori şcolari, cadre didactice;
d) membri - profesori de specialitate pentru fiecare domeniu de baza/specializare.
(2) În fiecare an membrii comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt alţi profesori decât cei din anul anterior. Alegerea profesorilor corectori se face prin tragere la sorţi dintr-o lista de profesori recunoscuţi pentru competenta profesionalã şi probitatea lor morala şi care nu au fãcut parte în sesiunea respectiva din comisiile de examinare.
ART. 48
(1) Comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recorecteaza lucrãrile primite şi acorda note conform baremelor pentru proba scrisã.
(2) Dacã nota acordatã iniţial este mai mica sau egala cu 9,50, aceasta se modifica prin creştere sau descrestere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, se va constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte. Dacã diferenţa dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbata. Dacã nota acordatã iniţial este de cel puţin 9,51 puncte, nota finala este nota obţinutã la recorectare.
(3) În cazul în care se constata diferenţe mai mari de 1,50 puncte în plus sau în minus între nota iniţialã şi nota de la contestaţie, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia în termen de 30 de zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii corectori din ambele comisii şi iau mãsuri în vederea sanctionarii celor vinovaţi. CNEC este instiintata de sancţiunile aplicate pana data de 1 octombrie a anului în care s-a desfãşurat examenul.
(4) Hotãrârile comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se consemneazã într-un procesverbal semnat de toţi membrii comisiei.
(5) Lucrãrile scrise, baremele de corectare şi notare şi borderourile se restituie comisiilor de examinare împreunã cu o copie de pe procesul-verbal prevãzut la alin. (4).
(6) În perioada de corectare a probelor scrise sau ulterior CNEC poate desemna, dupã caz, comisii de recorectare prin sondaj a unui numãr de lucrãri, urmãrindu-se corectitudinea respectãrii baremelor. CNEC poate propune inspectoratelor şcolare sancţiuni în cazul constatãrii unor nereguli flagrante.
ART. 49
(1) Comisiile de examinare opereazã în cataloage schimbãrile ce se impun dupã aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculeazã, dupã caz, media generalã de absolvire şi rectifica în mod corespunzãtor rezultatul examenului.
(2) Rezultatele la contestaţii se comunica celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen, conform graficului.

CAP. 8
Dispoziţii finale

ART. 50
Comisiile de examinare şi CJE au obligaţia sa informeze telefonic şi în cel mai scurt timp CNEC cu privire la neregulile apãrute în organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire.
ART. 51
(1) Toate documentele şi lucrãrile scrise din cadrul centrelor de examen se pãstreazã în arhiva acestora timp de 3 ani, cu excepţia cataloagelor, care se pãstreazã permanent.
(2) Plicurile care se deschid la comisiile de examinare poarta semnãturile preşedintelui, vicepreşedintelui şi ale membrilor comisiei de examinare, ora şi data deschiderii; acestea se stampileaza şi se pãstreazã timp de 2 ani în arhiva centrului de examen.
ART. 52
(1) Raportul CJE privind rezultatele examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal se transmite prin delegat sau prin posta la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, în doua exemplare, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor.
(2) Raportul prevãzut la alin. (1) se întocmeşte atât pentru învãţãmântul de stat, cat şi pentru cel particular, dupã modelul prevãzut în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezenta metodologie.
(3) Raportul CJE pentru învãţãmântul postliceal - domeniul sanitar se transmite şi direcţiei judeţene de sãnãtate publica şi organizaţiei Ordinul Asistentilor Medicali din România.
ART. 53
(1) Inspectoratele şcolare întocmesc un raport cu privire la organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal din anul în curs, care se trimite în copie şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar pana la data de 1 septembrie. Un exemplar al raportului anual se trimite şi tuturor unitãţilor de învãţãmânt din judeţ.
(2) Raportul cuprinde informaţii privitoare la monitorizarea desfãşurãrii examenelor de absolvire, date despre esantioanele de lucrãri recorectate la decizia CNEC sau CJE, sancţiunile aplicate persoanelor implicate în organizarea şi desfãşurarea acestora, precum şi numele lor, cadrele didactice cãrora CJE le-a retras dreptul de a participa la examenele de absolvire etc.
(3) În vederea întocmirii raportului prevãzut la alin. (2) numãrul minim de lucrãri recorectate este de 10% pentru fiecare domeniu de pregãtire de baza/specializare, criteriile de selectare a lucrãrilor fiind stabilite de CJE. Coordonarea recorectarii lucrãrilor selectate se asigura de inspectorii şcolari de specialitate. Dupã finalizarea recorectarii aceştia prezintã inspectorului şcolar general concluzii scrise cu privire la desfãşurarea acesteia. În urma recorectarii inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii.
ART. 54
(1) Respectarea prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în organizarea şi desfãşurarea examenelor de absolvire a învãţãmântului profesional şi postliceal.
(2) Încãlcarea dispoziţiilor prezentei metodologii se sancţioneazã astfel:
a) candidaţii care în timpul desfãşurãrii probelor de examen introduc în sãlile de examen materiale ajutatoare sau mijloace electronice, care sunt surprinsi copiind ori transmitand soluţii ale subiectelor sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva;
b) cadrele didactice care în timpul supravegherii candidaţilor furnizeazã soluţiile problemelor, înlocuiesc lucrãri, falsifica lucrãri sau au manifestãri care atesta neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor de supraveghetor, precum tolerarea unor acţiuni sau intentii de frauda ale candidaţilor, pãrãsirea nejustificatã a sãlii de examen, transcrierea subiectelor pe tabla cu erori etc., sunt sancţionate, dupã caz, material, disciplinar, contraventional sau penal;
c) profesorii corectori care savarsesc fapte, precum înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri, modificãri de note etc., sau manifesta neglijenţa în îndeplinirea sarcinilor ce le revin în calitate de membru în comisia de examinare sunt sancţionaţi conform prevederilor lit. b).
(3) Cadrele didactice sancţionate conform dispoziţiilor alin. (2) nu mai pot participa la examenele de absolvire din sesiunile urmãtoare ca membri în comisiile prevãzute de prezenta metodologie.
(4) Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfãşurarea activitãţii uneia dintre comisiile prevãzute în prezenta metodologie atrage diminuarea cu 20-70% a indemnizaţiei vicepreşedintelui şi a preşedintelui acesteia.
ART. 55
Candidaţii care au fost înscrişi la examenele de absolvire fãrã a îndeplini condiţiile legale de înscriere la acestea sau care au beneficiat de partinire frauduloasã sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva, sau, dupã caz, li se anuleazã actele de studii obţinute fraudulos.
ART. 56
(1) Examenele de absolvire din unitãţile de învãţãmânt care şcolarizeazã elevi cu deficiente de toate categoriile se organizeazã şi se desfãşoarã cu respectarea urmãtoarelor dispoziţii speciale:
a) vicepreşedintele comisiei de examinare este un profesor cu specialitatea psihopedagogie specialã, pedagogie, psihologie sau, în lipsa acestuia, un profesor de specialitate pentru pregãtirea de baza şi în meserie, având cel puţin gradul didactic II;
b) comisiile de examinare asigura condiţii de egalizare a sanselor pentru candidaţii cu deficiente prin adaptarea procedurilor de examinare la probele de concurs, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficientei respective. Exemple de adaptare a procedurilor de examinare la deficientele elevilor sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta metodologie.
(2) Candidaţii cu deficiente din unitãţile de învãţãmânt de masa pot beneficia, dupã caz, de dispoziţiile alin. (1), pe baza certificatului de persoana cu handicap sau a unei adeverinte medicale. În cazul în care nu se pot asigura condiţii de egalizare a sanselor, candidaţii sunt orientati spre comisia de examinare dintr-o unitate de învãţãmânt special.
(3) În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizati la pat, temporar sau definitiv, CJE poate organiza, la cererea acestora şi pe baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii, susţinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toţi candidaţii din ţara; de aceleaşi reguli beneficiazã şi absolvenţii cu deficiente şcolarizaţi la domiciliu.
(4) CNEC poate aproba şi alte proceduri de sustinere a examenului de absolvire pentru candidaţii cu deficiente/handicap, la propunerea CJE.
ART. 57
Pentru marcarea documentelor întocmite cu ocazia desfãşurãrii examenelor de absolvire, precum lucrãri scrise, cataloage, bilete pentru proba practica, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, confectioneaza ştampile rotunde, speciale, cu înscrisul "Examen de absolvire**** - CJE", care se pun la dispoziţie preşedintelui fiecãrei comisii de examinare.
ART. 58
Colectarea unor fonduri materiale sau bãneşti de la candidaţi, de la pãrinţii sau rudele acestora este interzisã. Încãlcarea acestei dispoziţii atrage sancţionarea în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.


     ANEXA 1

la metodologie
--------------

Comisia de examinare a judeţului............../municipiului Bucureşti

RAPORT
privind rezultatele examenelor de absolvire
a învãţãmântului profesional şi postliceal

1. Tipul de învãţãmânt (de stat sau particular)
1.1. Şcoala profesionalã


───┬───────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
 *)│         Numãrul de elevi                                  │Promovabilitate│
   ├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤      (%)      │
   │  Înscrişi │  Prezenţi │  Absenţi  │ Promovati │ Respinsi  │               │
───┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼───────┬───────┤
   │urban│rural│urban│rural│urban│rural│urban│rural│urban│rural│ urban │ rural │
───┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼───────┤
(1)│ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10)│ (11)│  (12) │  (13) │
───┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴───────┘
*) Se completeazã, în funcţie de nivelul de învãţãmânt, meseria/specializarea.
   1.2. Şcoala de ucenici
   1.3. Şcoala postliceala
   1.4. Şcoala de maiştri
   2. Modul de organizare a examenelor de absolvire
   3. Desfãşurarea examenelor de absolvire
   4. Contestaţii
   5. Opinii asupra subiectelor/probelor
   6. Propuneri de modificare/completare a metodologiei de organizare şi
      desfãşurare a examenelor de absolvire.

ANEXA 2
-------
la metodologie
--------------

EXEMPLE
de adaptare a procedurilor de examinare la deficientele elevilor

a) Asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gesticular la elevii cu deficiente de auz, inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat
b) Mãrirea cu 1-2 ore a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candatii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale
c) Asigurarea scrisului cu caractere mãrite pentru candidaţii ambliopi
d) Transmiterea prin dictare elevilor cu anumite deficiente a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual
e) Realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de cãtre candidatul cu deficiente unui profesor asistent de alta specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectiva etc.

------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, ORDIN nr. 137 din 12 martie 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"