Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN Nr. 1363 din 10 noiembrie 1993 pentru aprobarea Instructiunilor metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzatoare, atributiile si raspunderile organelor fiscale
EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL Nr. 273 din 26 noiembrie 1993
Ministru de stat, ministrul finanţelor,
avînd în vedere prevederile <>Hotãrîrii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificãrile ulterioare,
în temeiul <>art. 19 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 29 iunie 1993,
emite urmãtorul ordin:
1. Se aproba Instrucţiunile metodologice privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzãtoare, atribuţiile şi rãspunderile organelor fiscale.
2. Începînd cu data prezentului ordin îşi înceteazã aplicabilitatea <>Instrucţiunile metodologice nr. 115665/1991 privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzãtoare, atribuţiile şi rãspunderile organelor fiscale.
3. Direcţia generalã a impozitelor directe şi direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor lua mãsuri pentru aducerea la îndeplinire a prezentului ordin.
p. Ministru de stat,
ministrul finanţelor,
Dan Mogos,
secretar de stat
INSTRUCŢIUNI METODOLOGICE
privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzãtoare, atribuţiile şi rãspunderile organelor fiscale
I. Tehnica de calcul al impozitului pe salarii
1. Plãtitorii de impozit pe salarii
Potrivit <>art. 1 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicatã (denumita în continuare lege), veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale, realizate de cãtre persoanele fizice romane sau strãine pe teritoriul României, sînt supuse impozitului pe salarii, în condiţiile prevederilor acestei legi.
Sînt supuse impozitului pe salarii inclusiv salariile şi alte drepturi salariale plãtite în natura de cãtre persoanele fizice sau juridice cu sediul în România, precum şi cele primite din strãinãtate de cãtre persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în România.
În cazul persoanelor strãine, la impozitarea veniturilor sub forma de salarii şi alte drepturi salariale realizate pe teritoriul României se va tine seama de prevederile din convenţiile şi acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.
Conform alin. 3 al art. 1 din lege, salariile şi indemnizaţiile în valuta, inclusiv echivalentul în lei a 50% din drepturile în valuta stabilite în cuantum net pentru personalul aparţinînd cultelor religioase trimis sa deserveasca aşezãmintele Bisericii Ortodoxe Romane din strãinãtate, stabilite în cuantum net, primite de personalul roman care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare şi al altor forme de reprezentare a României în strãinãtate, dar care sînt plãtite de instituţiile publice romane, nu sînt supuse impunerii.
Salariile persoanelor fizice romane şi alte drepturi salariale plãtite de cãtre sucursalele, filialele, santierele de construcţii, reprezentantele, agenţiile, birourile şi alte asemenea unitãţi, aparţinînd persoanelor juridice cu sediul în România, altele decît instituţiile publice, şi care îşi desfãşoarã activitatea în strãinãtate, sînt supuse impozitului pe salarii conform dispoziţiilor acestei legi, coroborate cu prevederile convenţiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statele unde îşi desfãşoarã activitatea aceste unitãţi.
Drepturile bãneşti primite de cãtre inventatori şi inovatori sînt supuse impozitului pe salarii în condiţiile legii.
2. Baza de calcul al impozitului pe salarii
Impozitul pe salarii se calculeazã asupra totalitãţii sumelor brute primite în cursul unei luni, sub forma de salarii şi alte drepturi salariale, astfel cum sînt enumerate la lit. a)-i) ale art. 2 din lege, indiferent de perioada la care se referã, cu excepţiile prevãzute la art. 3 din lege.
Evaluarea produselor acordate ca plata în natura se face la preţul de vînzare practicat de unitate, care cuprinde, dupã caz, accizele şi taxa pe valoarea adãugatã.
Pentru produsele achiziţionate de plãtitorii de impozit de la producãtorii individuali şi acordate salariaţilor ca plata în natura, evaluarea se face la preţul de achiziţie, la care se adauga, dupã caz, accizele şi T.V.A., iar pentru alte produse aprovizionate de la diversi agenţi economici, evaluarea se face la preţ de aprovizionare (care, de asemenea, cuprinde, dupã caz, accizele şi T.V.A. aferentã acestuia).
În cazul serviciilor, evaluarea acestora în vederea calculului impozitului pe salarii se face pe baza tarifelor practicate pentru acestea, inclusiv T.V.A.
T.V.A. şi accizele se calculeazã numai pentru produsele şi serviciile care intra sub incidenta acestor impozite.
Sînt supuse impozitãrii, în condiţiile legii, toate cistigurile în natura, acordate salariaţilor sub forma de produse sau prestãri de servicii, sub titulatura de "gratuit", şi anume: permisele şi biletele de cãlãtorie de orice fel (transport C.F.R., auto, aerian etc.), cantitatea de energie electrica furnizatã salariaţilor Regiei Autonome de Electricitate "Renel" fãrã a se incasa contravaloarea acesteia, abonamentele de radio şi televiziune acordate salariaţilor Radioteleviziunii Romane, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice ale salariaţilor Regiei Autonome "Rom-Telecom", diferenţele de preţ sau tarif pentru produsele livrate sau serviciile prestate propriilor salariaţi la preţuri şi, respectiv, tarife mai mici decît cele practicate şi alte asemenea avantaje, precum şi diferenţa dintre dobinda practicatã de bãnci şi dobinda perceputã la creditele acordate propriilor salariaţi.
La determinarea venitului lunar impozabil al personalului casnic nu se iau în calcul avantajele în natura (locuinta şi cheltuielile de întreţinere aferente, hrana etc.).
Drepturile bãneşti acordate persoanelor care desfãşoarã activitãţi pe baza de contracte civile, fãrã a avea calitatea de salariaţi, inclusiv celor din cadrul asociaţiilor de locatari, se impoziteazã, în toate cazurile, indiferent de nivelul acestora, fãrã a se aplica scutirile prevãzute la <>art. 6 lit. c) şi e) din lege, precum şi scutirile prevãzute de Legea nr. 93/1992 , referitoare la luptatorii pentru victoria Revoluţiei romane din decembrie 1989 şi, respectiv, de <>Legea nr. 53/1993 , pentru persoanele persecutate din motive politice.
În cazul salariaţilor (cu contract de munca) care intra sub incidenta <>Legii nr. 93/1992 şi <>Legii nr. 53/1993 , scutirea de impozit pe salarii se acorda începînd cu drepturile salariale aferente lunii urmãtoare intrãrii în vigoare a legilor respective.
3. Calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii
Impozitul pe salarii se calculeazã lunar, pe fiecare loc de munca, asupra totalitãţii venitului realizat în luna expiratã, de cãtre fiecare salariat, prin aplicarea cotelor prevãzute la art. 7 din lege, cu modificãrile ulterioare aduse prin hotãrîrile Guvernului referitoare la indexarea salariilor, utilizîndu-se tabelele de calcul elaborate de Ministerul Finanţelor.
În situaţia în care salariaţii obţin în aceeaşi unitate, pe lîngã veniturile realizate în cadrul funcţiei de baza, şi alte venituri de natura salariilor şi a altor drepturi salariale în bani şi/sau în natura, impunerea se face cumulat, potrivit art. 2 din lege.
Dacã asemenea venituri se realizeazã în cadrul altor unitãţi decît unitatea deţinãtoare a cãrţii de munca*), impozitarea se face separat, pe fiecare loc de munca, cu cotele prevãzute la art. 7 alin. 1 din lege, cu modificãrile ulterioare aduse prin hotãrîrile Guvernului referitoare la indexarea salariilor, impozitul majorindu-se cu 30% .
Pentru salariile şi alte drepturi salariale plãtite în valuta, impozitul datorat se calculeazã prin transformarea în lei la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata, dupã care impozitul în lei stabilit potrivit legii se transforma, se retine şi se vãrsa la bugetul de stat în valuta în care se face plata salariilor şi a altor drepturi salariale la acelaşi curs.
În cazul în care salariatul realizeazã venituri de aceasta natura atît în lei cît şi în valuta, impozitul se calculeazã conform aceleiaşi metodologii, se retine şi se vãrsa în lei şi în valuta, proporţional cu ponderea veniturilor în valuta în totalul venitului impozabil, cursul de schimb fiind cel din ultima zi a lunii pentru care se face plata drepturilor salariale.
Exemplu:
-------------------------------------------------------------------------------
Venituri în lei 60.000 lei
Venituri în valuta (100$ x 955**lei) 95.500 lei
Total venit impozabil 155.500 lei
Ponderea veniturilor în valuta în total venit 61,4 %
Impozit total - lei 37.138
din care:
- impozit în lei 14.335
- impozit în valuta 24$ (22.803 :
955 lei/$)
-------------------------------------------------------------------------------
Fracţiunile de pînã la 50 de bani inclusiv şi peste 50 de bani se neglijeazã, respectiv se reintregesc la 1 leu. În mod asemãnãtor se procedeazã şi în cazul plãţilor în valuta.
Sumele plãtite pentru invenţii şi inovaţii în cursul unui an calendaristic se defalca în vederea impunerii pe cele 12 luni ale anului, cumulindu-se cu alte recompense de aceeaşi natura, plãtite de unitate în cursul anului respectiv, chiar dacã valoarea acestora este aferentã unei perioade mai mari de un an.
Exemplu:
Un inventator primeşte pentru întregul an 1993 drepturi bãneşti pentru invenţii în suma de 960.000 lei, astfel:
- pentru o invenţie, plata se face în martie 1993, în suma de 360.000 lei;
- pentru a doua invenţie, drepturile bãneşti în suma de 600.000 lei se plãtesc în luna august 1993.
În luna martie 1993
360.000 lei:12 luni = 30.000 lei/luna
Impozit (Calculatorul nr. 1, anexa la Hotãrîrea
Guvernului nr. 124/1993 ) = 6.938 lei/luna
Total impozit (6.938 x 12 luni) = 83.256 lei
În luna august 1993
600.000 lei:12 luni = 50.000 lei/luna
30.000 lei + 50.000 lei = 80.000 lei/luna
Impozit (Calculatorul nr. 1, anexa la Hotãrîrea
Guvernului nr. 381/1993) = 16.189 lei/luna
Total impozit (16.189 x 12 luni) = 194.268 lei
Impozit achitat iniţial = 83.256 lei
Impozit de plata (194.268 - 83.256) = 111.012 lei
În cazul în care drepturile pentru invenţii şi inovaţii privesc şi perioade mai mici de un an, acestea se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se referã.
Exemplu:
Drepturile bãneşti ce urmeazã a fi încasate de un salariat, ca urmare unei invenţii, sînt în suma de 4.800.000 lei, pentru o perioada de 4 ani, începînd cu data de 1 octombrie 1993.
-------------------------------------------------------------------------------
Perioada Sume Venit Impozit Impozit
cuvenite pe an lunar lunar de plata
- lei - - lei - - lei - - lei -
-------------------------------------------------------------------------------
1.X.-31.XII.1993
(3 luni) 300.000 100.000 21.189 63.567
1.I.-31.XII.1994
(12 luni) 1.200.000 100.000 21.189 254.268
1.I.-31.XII.1995
(12 luni) 1.200.000 100.000 21.189 254.268
1.I.-31.XII.1996
(12 luni) 1.200.000 100.000 21.189 254.268
1.I.-30.IX.1997
( 9 luni) 900.000 100.000 21.189 190.701
-------------------------------------------------------------------------------
Recompensele pentru invenţii şi inovaţii, încasate de la alte unitãţi decît unitatea unde salariatul are funcţia de baza, sînt supuse impunerii potrivit aceleiaşi metodologii, fãrã a se aplica majorarea de 30% .
Potrivit art. 8 din lege, impozitul pe salarii se calculeazã, se retine şi se vãrsa lunar de plãtitorii salariilor şi ai altor drepturi salariale din sumele cuvenite la a doua chenzina.
În cazul plãţilor de salarii şi a altor drepturi salariale care se achitã lunar, calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii se fac o data cu ridicarea de la banca a sumelor pentru plata salariilor.
Pentru drepturile bãneşti de natura celor prevãzute la art. 4 din lege, impozitul se calculeazã şi se retine la fiecare plata, prin cumulare cu sumele plãtite anterior în cursul aceleiaşi luni, de cãtre acelaşi plãtitor, cu excepţia drepturilor bãneşti pentru invenţii şi inovaţii.
Exemplu:
-------------------------------------------------------------------------------
Data plãţii Venit impozabil Impozit
-------------------------------------------------------------------------------
5.VIII.1993 46.000 lei 8.408 lei
17.VIII.1993 38.000 lei -
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL 84.000 lei 17.189 lei
Impozit de reţinut pe 17.VIII.1993
(17.189 - 8.408 ) 8.781 lei
25.VIII.1993 16.000 lei -
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL 100.000 lei 21.189 lei
Impozit de reţinut pe
27.VIII.1993
(21.189 - 17.189 ) 4.000 lei
-------------------------------------------------------------------------------
În cazul drepturile bãneşti menţionate la art. 4 din lege, realizate de salariaţii care au funcţia de baza în cadrul altei unitãţi decît cea unde este ţinuta cartea de munca, impozitul se majoreazã cu 30%, excepţie fãcînd drepturile pentru invenţii şi inovaţii.
În situaţia în care plãtitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu foloseşte cont bancar pentru plata acestor drepturi, calcularea, reţinerea şi vãrsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua lucrãtoare imediat urmãtoarei datei plãţii acestor drepturi.
Bãncile nu vor executa documentele de plata pentru ridicarea sumelor în numerar pentru salarii (cu excepţia avansurilor sau a chenzinei I), decît condiţionat de virarea în aceeaşi proporţie a impozitului pe salarii, în cazul cînd în contul plãtitorului de salarii nu sînt disponibilitati pentru acoperirea integrala a salariilor nete şi a impozitului aferent.
Impozitul pe salarii reţinut în plus se restituie salariaţilor respectivi de plãtitorul acestora în termen de 30 de zile de la data constatãrii plusului.
Restituirea sumelor reţinute în plus se poate face pe o perioada de 3 ani în urma de la data reţinerii.
Restituirea impozitului reţinut în plus se va efectua de cãtre plãtitorul de salarii prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe salarii cuvenit bugetului de stat în luna efectuãrii acestei operaţiuni.
Impozitul pe salarii nereţinut la timp sau în cuantumul legal se retine, de cãtre plãtitorul venitului, de la salariaţii respectivi, pe o perioada de 3 ani în urma de la data constatãrii. Reţinerea se poate face în rate egale, în cel mult 12 luni de la data constatãrii neretinerii.
În cazul în care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul în cauza, acesta se suporta de plãtitorul salariului.
*) Potrivit <>art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii, unitatea la care salariatul are funcţia de baza este cea care plãteşte pentru salariatul respectiv contribuţia de asigurãri sociale, retine contribuţia pentru pensia suplimentarã şi orice alte sume datorate potrivit legii, care deţine şi completeazã cartea de munca a salariatului.
**) Presupus a fi cursul de schimb din ultima zi a lunii.
4. Scutiri şi înlesniri la plata impozitului pe salarii
Scutirea de impozit pe salarii pentru persoanele prevãzute la art. 6 lit. c) şi e) din lege, <>art. 2 alin. 2 din Legea nr. 42/1990 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 21 august 1992, şi <>art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 iulie 1993, se acorda numai de unitatea unde acestea au funcţia de baza, determinata potrivit prevederilor legale în vigoare, coroborate cu prevederile <>art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii.
Scutirea prevãzutã la art. 6 lit. d) din lege se aplica atît veniturilor prevãzute la art. 2, cît şi celor de la art. 4 din lege.
La acordarea scutirii prevãzute la art. 6 lit. c) din lege se au în vedere sumele sub 7.600*) lei (suma de 7.600 lei se indexeazã potrivit art. 7 alin. 6 din lege), venit brut lunar ce se compune din salariul de baza, precum şi din celelalte drepturi salariale, astfel cum sînt menţionate la art. 2 din lege, primite de la unitatea unde salariatul are funcţia de baza, indiferent de cauzele care au condus la realizarea unor venituri de pînã la aceasta suma.
Scutirea de impozit pe salarii pentru categoriile de salariaţi prevãzute la art. 6 lit. d) din lege se acorda începînd cu drepturile salariale aferente lunii urmãtoare celei în care persoanele în cauza prezintã actele doveditoare prin care se atesta îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege.
Conform prevederilor art. 16 din lege, Ministerul Finanţelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, eşalonãri sau aminari la plata impozitului pe salarii şi eşalonãri, aminari, reduceri sau scutiri la plata majorãrilor de intirziere.
Eşalonarea şi amînarea plãţii impozitului pe salarii şi a majorãrilor de intirziere se vor face conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
*) Conform <>Hotãrîrii Guvernului nr. 381/1993 .
5. Contestaţii
Impotriva modului în care se aplica prevederile legii de cãtre persoanele fizice sau juridice la care sînt angajaţi, salariaţii se pot adresa cu plîngere direct acestora, în termen de 30 de zile de la data reţinerii impozitului. Persoana fizica sau juridicã care a fãcut angajarea este obligatã ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii plingerii, sa procedeze la reverificarea modului de determinare a venitului lunar impozabil şi a impozitului şi sa emita o decizie care sa cuprindã rezultatele verificãrii. Decizia se va comunica salariatului în cauza.
În termen de 30 de zile de la data comunicãrii deciziei emise de cel care a fãcut angajarea, salariatul poate face contestaţie adresatã Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat pe a carei raza teritorialã îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica sau juridicã al carei angajat este. Potrivit Ordinului nr. 519/1993 al ministrului finanţelor, contestaţia se rezolva de cãtre Serviciul (biroul) de revizie fiscalã şi contestaţii în termen de 30 de zile de la înregistrare, iar comunicarea soluţiei cãtre salariat se face printr-o decizie semnatã de directorul general al Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, iar în lipsa acestuia, de cãtre inlocuitorul sau.
În termen de 30 de zile de la comunicare, impotriva deciziei date de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, salariatul poate face apel, pe baza de contestaţie, la Ministerul Finanţelor - Direcţia generalã de soluţionare a contestaţiilor, care, în termen de 40 de zile de la înregistrare, este obligat sa-l soluţioneze. Soluţia data de Ministerul Finanţelor este definitiva şi se comunica salariatului în cauza.
Contestaţiile şi apelurile privind impozitul pe salarii sînt scutite de plata taxei de timbru.
6. Sancţiuni şi contravenţii
Potrivit dispoziţiilor art. 11 din lege, pentru nevãrsarea la termen a impozitului pe salarii se aplica o majorare de 0,3% pentru fiecare zi de intirziere.
În conformitate cu prevederile art. 17 din lege, constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni:
a) nedepunerea, în termen de 15 zile de la încheierea semestrului, a dãrii de seama privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii, care se sancţioneazã cu amenda de la 50.000 lei la 150.000 lei;
b) refuzul de a pune la dispoziţia organelor fiscale a documentelor privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea la bugetul de stat a impozitului pe salarii, care se sancţioneazã, conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 17/1993 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la reglementãrile financiar-gestionare şi fiscale [art. 3 lit. h)], cu amenda de la 600.000 lei la 2.000.000 lei.
Conform dispoziţiilor <>art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 17/1993 , în cazul repetarii contravenţiei de la art. 3 lit. h) din aceasta ordonanta, se poate lua mãsura suspendãrii activitãţii pe o perioada de pînã la 6 luni.
Potrivit art. 18 din lege şi <>art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 17/1993 , în cazul contravenţiilor menţionate mai sus se aplica şi prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevãzute de lege se fac de organele de specialitate din Ministerul Finanţelor şi din unitãţile sale teritoriale, în termen de 3 ani de la data sãvîrşirii faptelor respective.
Actele de constatare întocmite de organele împuternicite sa constate şi sa aplice amenzi constituie titluri executorii, în condiţiile reglementãrilor legale, dupã rãmînerea lor definitiva, care, conform <>art. 39 din Legea bugetului de stat pe anul 1993 nr. 21/1993 , urmeazã procedura de executare silitã.
II. Formularistica utilizata pentru evidenta, calcularea, reţinerea, vãrsarea şi declararea salariilor şi a impozitului pe salarii
1. Veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale cuvenite salariaţilor pentru plata muncii prestate se reflecta în formularele cuprinse în "Catalogul formularelor tipizate comune":
- stat de salarii (cod 14-4-1 şi 14-4-1/a);
- stat de salarii, fãrã elementele componente ale veniturilor totale (cod 14-4-1/c M şi cod 14-4-1/d M);
- fişa de evidenta a salariilor (cod 14-4-2);
- fişa de evidenta a salariilor, cu elementele componente ale acestora (cod 14-4-2/a).
În formularele "stat de salarii" se aduc modificãri în sensul ca, dupã coloanele corespunzãtoare de calcul al salariilor şi al altor drepturi salariale se mai trec în coloanele urmãtoare: "alte cistiguri în bani şi în natura", "Venitul lunar impozabil", urmat de coloana "Impozit". Restul coloanelor nu se modifica.
În condiţiile întocmirii statelor de salarii şi a fişelor de evidenta a salariilor cu ajutorul tehnicii de calcul, situaţiile de ieşire obţinute vor trebui sa conţinã aceleaşi elemente ca în cazul întocmirii manuale a acestor formulare.
Pentru asigurarea confidenţialitãţii veniturilor sub forma de salarii conform <>art. 1 alin. (6) din Legea salarizarii nr. 14/1991 , se utilizeazã formularele prevãzute în "Precizãrile privind utilizarea formularelor tipizate comune privind activitatea financiarã şi contabila pentru calculul şi plata drepturilor bãneşti ale salariaţilor în condiţiile asigurãrii confidenţialitãţii lor" nr. 150483/29.05.1991, respectiv:
- drepturi bãneşti - chenzina I (extras - cod 14-4-1/i);
- drepturi bãneşti - chenzina a II-a (extras - cod 14-4-1/j).
Formularele specifice privind veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale (cîştigul salariaţilor zilieri sau temporari, onorariile încasate de avocaţi prin barouri, sumele obţinute din colaborãri de orice natura, onorariile de expertiza etc.) se vor modifica şi se vor completa conform normelor de mai sus.
Normele de utilizare a formularelor financiar-contabile comune sînt cele în vigoare.
2. Darea de seama prevãzutã la art. 10 din lege se întocmeşte de plãtitor, conform modelului din anexa la prezentele instrucţiuni, şi se depune la organul financiar pe raza cãruia îşi au sediul sau domiciliul plãtitorii de salarii, semestrial, respectiv pentru semestrul I pînã la 15 iulie, şi pe întregul an, cumulat, pînã la 15 ianuarie a anului urmãtor.
În darea de seama anuala se vor evidenţia separat şi datele referitoare la persoanele care realizeazã venituri de natura celor prevãzute la art. 4 din lege, precum şi modificãrile apãrute ulterior semestrului I, ca urmare a verificãrilor efectuate de organele financiare sau a soluţionãrii contestaţiilor, înaintate în condiţiile legii de beneficiarii veniturilor.
Persoanele fizice care folosesc personal casnic nu sînt obligate sa depunã darea de seama prevãzutã la art. 10 din lege. În aceste cazuri, persoanele fizice care folosesc asemenea personal sînt obligate sa depunã trimestrial, la organul financiar pe raza cãruia îşi au domiciliul, statele de plata a salariului, care, dupã verificare şi vizare, se restituie persoanelor respective.
III. Atribuţiile şi rãspunderile organelor fiscale privind impozitul pe salarii
1. Potrivit art. 12 din lege, controlul privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii se efectueazã de organele fiscale la care plãtitorii sînt obligaţi, conform art. 10 din lege, sa depunã dãrile de seama privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii sau statele de plata.
Pentru aducerea la îndeplinire a acestor atribuţii, la nivelul organelor fiscale judeţene, municipale, orãşeneşti, ale municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, inclusiv ale sectorului agricol Ilfov, se va avea în vedere evidenta nominalã a tuturor persoanelor fizice şi juridice care folosesc salariaţi şi care au obligaţia calculãrii, reţinerii şi varsarii impozitului pe salarii. Pe lîngã evidentele proprii se vor utiliza şi datele existente la organele cu atribuţii legale privind aprobarea şi înregistrarea agenţilor economici (Camera de Comerţ şi Industrie a României - Oficiul Registrului comerţului şi organele sale teritoriale, judecãtoriile şi tribunalele, ministerele şi departamentele economice etc.), precum şi la unitãţile bancare şi C.E.C.
Pe baza acestor evidente, conducerile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor întocmi programe de verificare semestriale şi anuale, detaliate pe obiective de verificat şi pe inspectori.
Aceasta evidenta tehnico-operativã a plãţii salariilor se va completa şi cu datele privind impozitul virat de fiecare plãtitor de salarii în parte, înregistrat pe baza documentelor de plata emise de plãtitor şi onorate de organul bancar.
Verificarea la plãtitori a modului de calcul, reţinere şi vãrsare a impozitului pe salarii se efectueazã cel puţin o data pe semestru şi ori de cîte ori apare necesar, în baza datelor din evidenta condusã de organele fiscale.
2. Obiectivele de control privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii sînt, în principal, urmãtoarele:
- corecta conducere a evidentei contabile privind drepturile şi obligaţiile salariaţilor şi ale celorlalte persoane ale cãror venituri se impun în aceleaşi condiţii ca şi salariile;
- corecta calculare, reţinere şi vãrsare a impozitului pe salarii, respectiv stabilirea venitului impozabil, aplicarea cotelor de impozit şi respectarea termenului de plata, inclusiv modul de evaluare a drepturilor acordate ca plata în natura, atît în produse, cît şi în servicii prestate;
- acordarea înlesnirilor la plata impozitului pe salarii, potrivit prevederilor legale;
- întocmirea şi depunerea corecta şi la termen a darilor de seama semestriale şi anuale privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii, precum şi a statelor de plata lunare;
- modul de soluţionare a contestaţiilor adresate la nivelul plãtitorului de salarii, frecventa acestora şi cauzele care au generat astfel de contestaţii;
- modul de aducere la îndeplinire a mãsurilor dispuse, prin procesele de verificare anterioare.
Obiectivele de control enumerate nu sînt limitative, acestea putind fi extinse în funcţie de aspectele rezultate din analiza evidentei conduse la nivelul organelor fiscale sau pe baza situaţiilor constatate în timpul desfãşurãrii verificãrii.
Verificarea se efectueazã în prezenta contabilului şef sau a altei persoane desemnate de acesta, care are obligaţia de a pune la dispoziţia organelor fiscale toate documentele solicitate, şi ea cuprinde intreaga perioada de la ultimul control sau, în cazul plãtitorilor de salarii încã neverificati, de la începutul activitãţii, cu respectarea termenelor de prescripţie legale.
Rezultatele verificãrii, deficientele constatate, precum şi mãsurile ce trebuie întreprinse pentru eliminarea acestora se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de organul de control, de conducãtorul şi contabilul şef, în cazul persoanelor juridice, sau numai de persoana fizica, în cazul acesteia din urma, din care un exemplar rãmîne la persoana verificata.
IV. Alte prevederi
1. Impozitul pe salarii se vãrsa de cãtre agenţii economici la bugetul de stat, astfel:
a) la judeţele unde nu funcţioneazã trezorerii ale finanţelor publice, în contul 60 04X*) 01, deschis la unitãţile Bãncii Comerciale Romane - S.A. pe seama organelor fiscale, administraţiilor financiare, circumscriptiilor financiare orãşeneşti din raza de activitate a organelor fiscale;
b) la judeţele unde funcţioneazã trezorerii ale finanţelor publice, în contul 20 04x *) 01, deschis pe seama trezoreriilor locale (municipale, orãşeneşti, perceptiilor rurale) din raza de activitate a organelor fiscale.
Persoanele juridice şi fizice cu sediul sau domiciliul în comune vãrsa impozitul pe salarii în contul Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene pe raza cãreia îşi au sediul sau domiciliul.
Persoanele juridice şi fizice care nu au cont la banca vãrsa impozitul pe salarii în contul menţionat mai sus, astfel:
- la agentul fiscal care elibereazã chitanţa pentru suma încasatã;
- la unitãţile C.E.C.
*) x = cifra de control a bãncii.
Unitatea plãtitoare......................
Adresa...................................
Contul bancar............................
Codul fiscal.............................
DARE DE SEAMA
privind calcularea, reţinerea şi vãrsarea impozitului pe salarii pe perioada ...............
-------------------------------------------------------------------------------
I Nr. I Luna I Nr. total I din care: I Total I Impozite I Nr. şi
I crt. I I de I scutiţi de Ivenituri I reţinute Idata docu-
I I I salariaţi I impozit I brute I şi I mentului
I I I I I plãtite I vãrsate I de plata
-------------------------------------------------------------------------------
I I I I I I I
-------------------------------------------------------------------------------
I I I I I I I
-------------------------------------------------------------------------------
I I I I I I I
-------------------------------------------------------------------------------
Director, Contabil şef,
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
