Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 123 din 25 mai 2010  privind stabilirea anumitor derogari pentru acceptarea populatiilor locale si a soiurilor de legume care sunt cultivate, in mod traditional, in localitati si regiuni specifice si care sunt amenintate de eroziune genetica si a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinseca pentru productia agricola comerciala, dar create pentru a fi cultivate in conditii speciale, precum si pentru comercializarea semintelor acestor populatii locale si soiuri    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 123 din 25 mai 2010 privind stabilirea anumitor derogari pentru acceptarea populatiilor locale si a soiurilor de legume care sunt cultivate, in mod traditional, in localitati si regiuni specifice si care sunt amenintate de eroziune genetica si a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinseca pentru productia agricola comerciala, dar create pentru a fi cultivate in conditii speciale, precum si pentru comercializarea semintelor acestor populatii locale si soiuri

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 8 iunie 2010
ORDIN nr. 123 din 25 mai 2010
privind stabilirea anumitor derogãri pentru acceptarea populaţiilor locale şi a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradiţional, în localitãţi şi regiuni specifice şi care sunt ameninţate de eroziune geneticã şi a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecã pentru producţia agricolã comercialã, dar create pentru a fi cultivate în condiţii speciale, precum şi pentru comercializarea seminţelor acestor populaţii locale şi soiuri
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTÃRII RURALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 8 iunie 2010


Vãzând Referatul de aprobare nr. 80.098 din 19 mai 2010 al Direcţiei generale politici agricole,
în baza prevederilor <>art. 12 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, ale Directivei 2009/145/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2009 de stabilire a anumitor derogãri pentru acceptarea varietãţilor primitive şi a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradiţional, în localitãţi şi regiuni speciale şi care sunt ameninţate de erodare geneticã şi a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecã pentru producţia vegetalã comercialã, dar create pentru a fi cultivate în condiţii speciale, precum şi pentru comercializarea seminţelor acestor varietãţi primitive şi soiuri, precum şi ale Directivei Consiliului 2002/55/CE din 13 iunie 2002 privind comercializarea seminţelor de legume,
în temeiul prevederilor <>art. 7 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale emite urmãtorul ordin:

CAP. I
Obiect şi definiţii

ART. 1
Obiect
(1) Prezentul ordin stabileşte anumite derogãri privind conservarea <<in situ>> şi utilizarea durabilã a resurselor genetice ale plantelor, prin intermediul cultivãrii şi comercializãrii, cu privire la speciile de legume care intrã sub incidenţa <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializãrii, controlul şi certificarea calitãţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu modificãrile şi completãrile ulterioare:
a) pentru a fi acceptate în vederea includerii în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, populaţiile locale şi soiurile care sunt cultivate, în mod tradiţional, în localitãţi şi regiuni speciale şi care sunt ameninţate de eroziune geneticã, denumite în continuare soiuri în conservare; şi
b) pentru a fi acceptate în vederea includerii în catalogul menţionat la lit. a), soiurile lipsite de valoare intrinsecã pentru producţia agricolã comercialã, dar create pentru a fi cultivate în condiţii speciale, denumite în continuare soiuri create pentru a fi cultivate în condiţii speciale; şi
c) pentru comercializarea seminţelor acestor soiuri în conservare şi ale soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale.
(2) Speciilor de legume care nu sunt prevãzute în prezentul ordin li se aplicã prevederile <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 2
Definiţii
(1) În cuprinsul prezentului ordin termenii folosiţi se definesc astfel:
a) conservarea <<in situ>> înseamnã conservarea materialului genetic în mediul sãu natural şi, în cazul speciilor de plante cultivate, în mediul agricol în care şi-au dezvoltat caracterele lor distinctive;
b) eroziune geneticã înseamnã pierderea în timp a diversitãţii genetice între şi în cadrul populaţiilor sau soiurilor din aceeaşi specie sau reducerea bazei genetice a unei specii datoritã intervenţiei umane sau schimbãrilor de mediu;
c) populaţie localã înseamnã un ansamblu de populaţii sau clone ale unei specii de plante care s-au adaptat natural la condiţiile de mediu ale regiunii în care s-au dezvoltat.
(2) În contextul prezentului ordin, mãsuri oficiale înseamnã mãsuri luate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin:
a) Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, în conformitate cu <>Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;
b) autoritatea competentã privind calitatea seminţelor, stabilitã prin <>Legea nr. 266/2002 - Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor (INCS);
c) autoritãţile stabilite la nivel teritorial, în subordinea autoritãţii competente - inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului sãditor (ITCSMS) şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor (LCCSMS);
d) autoritãţile responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor.

CAP. II
Soiuri în conservare

SECŢIUNEA 1
Înregistrarea soiurilor în conservare

ART. 3
Soiuri în conservare
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, poate înregistra în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România soiurile în conservare care îndeplinesc cerinţele prevãzute la art. 4 şi 5.
(2) Soiurile în conservare trebuie sã poarte menţiunea "soiuri în conservare" în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România.
(3) Soiurile în conservare pot fi acceptate dupã cum urmeazã:
a) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, poate accepta un soi a cãrui sãmânţã poate fi fie certificatã ca "sãmânţã certificatã a unui soi în conservare", fie controlatã ca "sãmânţã standard a unui soi în conservare". Un astfel de soi este înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi în conservare a cãrui sãmânţã trebuie sã fie certificatã în conformitate cu art. 10 sau sã fie controlatã în conformitate cu art. 11;
b) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, poate accepta un soi a cãrui sãmânţã poate fi controlatã doar ca "sãmânţã standard a unui soi în conservare". Un astfel de soi este înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi în conservare a cãrui sãmânţã trebuie sã fie controlatã în conformitate cu art. 11.
ART. 4
Cerinţe fundamentale
(1) Pentru a fi acceptatã/acceptat ca soi în conservare, o populaţie localã sau un soi dintre cele la care se referã art. 1 alin. (1) lit. a) trebuie sã prezinte un interes pentru conservarea resurselor genetice ale plantelor.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor adoptã pentru unele specii propriile prevederi privind distinctivitatea, stabilitatea şi uniformitatea soiurilor în conservare.
(3) În situaţia prevãzutã la alin. (2) Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor se asigurã cã pentru distinctivitate şi stabilitate se aplicã cel puţin caracteristicile menţionate în:
a) chestionarele tehnice asociate protocoalelor de testare ale Oficiului Comunitar al Soiurilor de Plante (CPVO), enumerate în anexa nr. 4 la <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, corespunzãtoare speciilor respective; sau
b) chestionarele tehnice prevãzute în ghidurile Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante (UPOV), enumerate în anexa nr. 5 la <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, corespunzãtoare speciilor respective.
(4) Pentru evaluarea uniformitãţii se aplicã prevederile <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(5) În cazul în care nivelul uniformitãţii este stabilit pe baza plantelor atipice, se aplicã o populaţie standard de 10% şi o probabilitate de acceptare de cel puţin 90%.
ART. 5
Cerinţe procedurale
Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu este cerutã nicio examinare oficialã dacã urmãtoarele informaţii sunt suficiente pentru luarea unei decizii de cãtre Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor referitoare la admiterea soiurilor în conservare:
a) descrierea soiului în conservare şi denumirea acestuia;
b) rezultatele testelor neoficiale;
c) cunoştinţe dobândite din experienţa practicã în timpul cultivãrii, multiplicãrii şi utilizãrii, aşa cum au fost notificate de cãtre solicitant;
d) alte informaţii din partea autoritãţilor responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau din partea organizaţiilor recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 6
Excludere de la admitere
Un soi în conservare nu poate fi acceptat pentru înregistrare în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, în cazul în care:
a) acest soi este deja înscris în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi, altul decât soi în conservare, sau a fost radiat din Catalogul comun al soiurilor de legume în ultimii 2 ani ori dacã perioada acordatã sub incidenţa art. 15 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a expirat cu cel puţin 2 ani înainte; sau
b) are acordatã protecţie juridicã comunitarã în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2.100/1994 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecţie comunitarã a soiurilor de plante sau are acordatã protecţie juridicã naţionalã ori se aflã în curs de aprobare o cerere pentru obţinerea acestui drept.
ART. 7
Denumiri
(1) În ceea ce priveşte denumirile soiurilor în conservare cunoscute înainte de 25 mai 2000, la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, pot fi permise derogãri de la Regulamentul (CE) nr. 637/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 privind stabilirea regulilor de aplicare legate de eligibilitatea denumirilor soiurilor de plante agricole şi specii de legume, cu excepţia cazului în care asemenea derogãri ar încãlca drepturile anterioare ale unei terţe pãrţi care este protejatã în conformitate cu art. 2 din acelaşi regulament.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate accepta mai mult de o denumire pentru un soi, în cazul în care este vorba despre denumiri tradiţionale cunoscute.
ART. 8
Regiunea de origine
(1) În cazul în care Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor acceptã un soi în conservare, trebuie sã identifice localitatea sau localitãţile, regiunea sau regiunile în care se cultivã soiul în mod tradiţional şi în care acesta s-a adaptat în mod natural, denumitã în continuare regiune de origine. La stabilirea regiunii de origine pentru un anumit soi se va ţine cont de informaţiile furnizate de cãtre autoritãţile responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau de cãtre organizaţiile recunoscute în acest sens de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
(2) În cazul în care regiunea de origine se situeazã atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al altor state membre, aceasta trebuie identificatã de cãtre Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor de comun acord cu toate statele membre în cauzã.
(3) Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor sau autoritãţile din statele membre care procedeazã la identificarea regiunii de origine trebuie sã notifice Comisiei Europene regiunea identificatã.
ART. 9
Menţinerea
Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor şi Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor se asigurã cã menţinerea unui soi în conservare este efectuatã în regiunea de origine.

SECŢIUNEA a 2-a
Producerea de seminţe şi comercializarea soiurilor în conservare

ART. 10
Certificarea
Prin derogare de la cerinţele de certificare stabilite la art. 20 din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sãmânţa unui soi în conservare poate fi certificatã ca sãmânţã certificatã a unui soi în conservare în cazul în care aceasta respectã urmãtoarele cerinţe:
a) sãmânţa provine din sãmânţã produsã în conformitate cu practici bine definite pentru menţinerea soiului;
b) sãmânţa trebuie sã îndeplineascã cerinţele de certificare ca sãmânţã certificatã prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. D din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia cerinţelor referitoare la puritatea varietalã minimã şi a cerinţelor privind examinarea oficialã sau examinarea sub supraveghere oficialã. Seminţele trebuie sã aibã o puritate varietalã suficientã.
ART. 11
Verificarea
Prin derogare de la prevederile art. 20 din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot stabili cã sãmânţa soiurilor în conservare poate fi controlatã ca "sãmânţã standard a unui soi în conservare", dacã respectã urmãtoarele:
a) îndeplineşte cerinţele privind comercializarea ca sãmânţã standard prevãzute în <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia cerinţelor privind puritatea varietalã minimã a soiului;
b) are puritate varietalã suficientã.
ART. 12
Testarea seminţelor
(1) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã cã sunt efectuate testele pentru a verifica faptul cã sãmânţa soiurilor în conservare îndeplineşte cerinţele de certificare prevãzute la art. 10 şi 11.
(2) Testele menţionate la alin. (1) trebuie sã se efectueze în conformitate cu metodele internaţionale actuale sau, în cazul în care nu existã astfel de metode, în conformitate cu orice metodã corespunzãtoare.
(3) În ceea ce priveşte testele menţionate la alin. (1), autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România ia mãsuri pentru a se asigura cã probele sunt prelevate din loturi omogene şi cã se aplicã normele privind greutatea lotului şi greutatea probei prevãzute la art. 25 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 13
Regiunea de multiplicare a seminţelor
(1) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã cã sãmânţa unui soi în conservare poate fi produsã numai în regiunea de origine.
(2) În cazul în care sãmânţa unui soi în conservare nu poate fi produsã în regiunea de origine, din cauza unei probleme de mediu specifice, autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot aproba regiuni suplimentare pentru producerea seminţelor, ţinând seama de informaţiile furnizate de cãtre autoritãţile responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau de cãtre organizaţiile recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
(3) Seminţele unui soi în conservare produse în regiunile suplimentare sunt utilizate exclusiv în regiunea de origine.
(4) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor trebuie sã notifice Comisiei şi celorlalte state membre regiunile suplimentare pe care intenţioneazã sã le aprobe în vederea producerii de seminţe, în conformitate cu alin. (1).
(5) Comisia Europeanã şi celelalte state membre pot, în termen de 20 de zile lucrãtoare de la data primirii acestor notificãri, sã solicite aprobarea Comitetului permanent pentru seminţe şi material de înmulţire agricol, horticol şi forestier. În conformitate cu art. 48 alin. (1) lit. (b) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România adoptã o decizie care sã stabileascã, dupã caz, restricţii sau condiţii privind desemnarea acestor regiuni.
(6) În cazul în care nici Comisia, nici alte state membre nu efectueazã o solicitare în temeiul alin. (5), autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot aproba regiunile suplimentare în vederea producerii seminţelor conform notificãrii.
ART. 14
Condiţii pentru comercializare
(1) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã cã seminţele unui soi în conservare pot fi comercializate numai în urmãtoarele condiţii:
a) au fost produse în regiunea de origine a acestuia sau într-o regiune menţionatã la art. 13;
b) comercializarea are loc în regiunea sa de origine.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, poate sã aprobe regiuni suplimentare pe teritoriul României pentru comercializarea seminţelor dintr-un soi în conservare, cu condiţia ca regiunile respective sã fie comparabile cu regiunea de origine în ceea ce priveşte habitatele naturale şi seminaturale ale soiului în cauzã.
(3) În cazul în care autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor aprobã astfel de regiuni suplimentare, trebuie sã se asigure cã volumul de seminţe necesar pentru producerea cel puţin a cantitãţii de seminţe menţionate la art. 15 este rezervat în scopul conservãrii soiului în regiunea sa de origine.
(4) Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor informeazã Comisia Europeanã şi celelalte state membre cu privire la aprobarea regiunilor suplimentare respective.
(5) În cazul în care autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor aprobã regiuni suplimentare pentru producerea de seminţe, în conformitate cu art. 13, nu se va folosi derogarea prevãzutã la alin. (2).
ART. 15
Restricţii cantitative
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã cã, pentru fiecare soi în conservare, cantitatea de seminţe comercializate pe an nu depãşeşte cantitatea necesarã pentru producţia de legume pe numãrul de hectare stabilit în anexa nr. 1 pentru speciile respective.
ART. 16
Aplicarea restricţiilor cantitative
(1) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România trebuie sã se asigure cã producãtorii îi notificã, înainte de începutul fiecãrui sezon de producţie, datele privind suprafaţa şi locaţia zonei destinate producţiei de seminţe.
(2) În cazul în care, pe baza notificãrilor menţionate la alin. (1), cantitãţile stabilite de autoritatea competentã în conformitate cu prevederile art. 15 sunt susceptibile de a fi depãşite, autoritatea competentã alocã fiecãrui producãtor în cauzã cantitatea pe care poate sã o comercializeze în respectivul sezon de producţie.
ART. 17
Închiderea ambalajelor
(1) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã cã seminţele din soiurile în conservare pot fi comercializate numai în ambalaje închise prevãzute cu un sistem de închidere.
(2) Furnizorul trebuie sã închidã ambalajele seminţelor în asemenea mod încât sã nu poatã fi deschise fãrã ca sistemul de închidere sã se deterioreze sau fãrã sã lase urme de manipulare pe eticheta furnizorului ori pe ambalaj.
(3) În vederea asigurãrii închiderii în conformitate cu alin. (2), sistemul de închidere cuprinde cel puţin eticheta sau un sigiliu.
ART. 18
Etichetarea
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã cã ambalajele sau recipientele cu seminţe din soiuri în conservare poartã o etichetã a furnizorului sau o menţiune tipãritã care cuprinde urmãtoarele informaţii:
a) menţiunea "reguli şi norme CE";
b) numele şi adresa persoanei însãrcinate cu aplicarea etichetelor sau marca de identificare a acesteia;
c) anul sigilãrii, exprimat dupã cum urmeazã: "sigilat ...." (anul), sau anul ultimei eşantionãri în vederea efectuãrii ultimei analize de germinaţie, exprimat dupã cum urmeazã: "eşantionat _" (anul);
d) specia;
e) denumirea soiului în conservare;
f) menţiunea "sãmânţã certificatã a unui soi în conservare" sau "sãmânţã standard a unui soi în conservare";
g) regiunea de origine;
h) în cazul în care regiunea de producere a seminţei este diferitã de regiunea de origine, se indicã regiunea de producere a seminţei;
i) numãrul de referinţã al lotului, dat de persoana responsabilã cu aplicarea etichetelor;
j) greutatea netã sau brutã declaratã ori numãrul declarat de seminţe;
k) în cazul în care se indicã greutatea şi faptul cã au fost utilizate pesticide granulate, substanţe de drajare sau alţi aditivi solizi, se indicã şi tipul tratamentului chimic ori al aditivului, precum şi raportul aproximativ dintre greutatea glomerulelor pentru seminţele pure şi greutatea totalã.
ART. 19
Postcontrolul oficial
(1) Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor se asigurã cã sãmânţa unui soi în conservare comercializatã în temeiul prezentului ordin face obiectul unui postcontrol oficial, aleatoriu, menit sã verifice identitatea şi puritatea soiurilor de seminţe.
(2) Postcontrolul oficial menţionat la alin. (1) trebuie sã se efectueze în conformitate cu metodele internaţionale actuale sau, în cazul în care nu existã astfel de metode, în conformitate cu orice metodã corespunzãtoare.
ART. 20
Monitorizarea
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã, prin intermediul monitorizãrii oficiale în timpul producerii şi comercializãrii, cã seminţele sunt conforme cu prevederile prezentului ordin, acordând o atenţie deosebitã soiului, locaţiilor producţiei de seminţe şi cantitãţilor.

CAP. III
Soiuri create pentru a fi cultivate în condiţii speciale

SECŢIUNEA 1
Acceptarea soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale

ART. 21
Soiuri create pentru a fi cultivate în condiţii speciale
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, poate înregistra în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România soiurile create pentru a fi cultivate în condiţii speciale care fac obiectul cerinţelor menţionate la art. 22 şi 23.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, poate accepta un soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale ca soi a cãrui sãmânţã poate fi controlatã ca "sãmânţã standard a unui soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale". Un astfel de soi este înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale a cãrui sãmânţã trebuie sã fie controlatã în conformitate cu prevederile art. 26.
ART. 22
Cerinţe fundamentale
(1) Pentru a fi acceptat ca soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale, astfel cum se menţioneazã la art.1 alin. (1) lit. b), un soi nu trebuie sã aibã valoare intrinsecã pentru producţia comercialã, dar trebuie sã fie creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale.
(2) Un soi este considerat a fi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale dacã a fost destinat cultivãrii în condiţii agrotehnice, climatice sau pedologice speciale.
(3) Prin derogare de la art. 7 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate adopta propriile prevederi privind stabilirea distinctivitãţii, stabilitãţii şi uniformitãţii soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale.
(4) În situaţiile prevãzute la alin (3), Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor trebuie sã se asigure cã se aplicã, în ceea ce priveşte distinctivitatea şi stabilitatea, cel puţin caracteristicile care se referã la:
a) chestionarele tehnice asociate protocoalelor de testare ale Oficiului Comunitar al Soiurilor de Plante (CPVO), în cazul speciilor enumerate în anexa nr. 4 la <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, corespunzãtoare speciilor respective; sau
b) chestionarele tehnice anexate ghidurilor Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante (UPOV), în cazul speciilor enumerate în anexa nr. 5 la <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, corespunzãtoare speciilor respective.
(5) În ceea ce priveşte evaluarea uniformitãţii se aplicã prevederile <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(6) În cazul în care nivelul uniformitãţii este stabilit pe baza plantelor atipice, se aplicã o populaţie standard de 10 % şi o probabilitate de acceptare de cel puţin 90%.
ART. 23
Cerinţe procedurale
Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu este necesarã nicio examinare oficialã în cazul în care urmãtoarele informaţii sunt suficiente pentru luarea unei decizii de cãtre Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor referitoare la înregistrarea soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale:
a) descrierea soiului destinat cultivãrii în condiţii speciale şi denumirea acestuia;
b) rezultatele testelor neoficiale;
c) cunoştinţe dobândite din experienţa practicã în timpul cultivãrii, multiplicãrii şi utilizãrii, astfel cum au fost notificate de cãtre aplicantul din România;
d) alte informaţii, îndeosebi din partea autoritãţilor responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau din partea organizaţiilor recunoscute în acest sens de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 24
Excluderea de la înregistrare
Un soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale nu este acceptat pentru înregistrare în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã din România, în cazul în care:
a) este deja înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi, altul decât un soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale, sau a fost radiat din Catalogul comun al soiurilor de legume în ultimii 2 ani ori dacã perioada acordatã în conformitate cu art. 15 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a expirat cu mai puţin de 2 ani înainte; sau
b) are acordatã protecţie juridicã comunitarã în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2.100/1994 al Consiliului sau are acordatã protecţie juridicã naţionalã ori se aflã în curs de aprobare o cerere pentru obţinerea acestui drept.
ART. 25
Denumirea
(1) În ceea ce priveşte denumirile soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale cunoscute înainte de 25 mai 2000, la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, pot fi permise derogãri de la Regulamentul (CE) nr. 637/2009 , cu excepţia cazului în care asemenea derogãri ar încãlca drepturile anterioare ale unei terţe pãrţi care sunt protejate în conformitate cu art. 2 din acelaşi regulament.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor poate accepta mai mult de o denumire pentru un soi, în cazul în care este vorba despre denumiri tradiţionale.

SECŢIUNEA a 2-a
Comercializarea seminţelor soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale

ART. 26
Verificarea
Prin derogare de la prevederile art. 20 din <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor pot stabili cã sãmânţa soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale poate fi controlatã ca sãmânţã standard a unui soi destinat cultivãrii în condiţii speciale, dacã respectã urmãtoarele:
a) îndeplineşte cerinţele pentru comercializare ca sãmânţã standard prevãzute în <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.349/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.366/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia cerinţelor privind puritatea varietalã minimã a soiului;
b) are puritate varietalã suficientã.
ART. 27
Testarea seminţelor
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, se asigurã cã sunt efectuate testele pentru a verifica faptul cã sãmânţa soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale îndeplineşte cerinţele prevãzute la art. 26.
(2) Testele menţionate la alin. (1) se efectueazã în conformitate cu metodele internaţionale actuale sau, în cazul în care nu existã astfel de metode, în conformitate cu orice metodã corespunzãtoare.
ART. 28
Restricţii cantitative
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor, se asigurã cã sãmânţa soiurilor create pentru a fi cultivate în condiţii speciale este comercializatã în ambalaje mici, care nu depãşesc greutatea netã maximã stabilitã în anexa nr. 2, pentru diferitele specii.
ART. 29
Închiderea ambalajelor
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor, se asigurã cã sãmânţa din soiuri create pentru a fi cultivate în condiţii speciale este comercializatã numai în ambalaje închise prevãzute cu un sistem de sigilare.
(2) Furnizorul închide ambalajele seminţelor în asemenea mod încât sã nu poatã fi deschise fãrã ca sistemul de sigilare sã se deterioreze sau fãrã sã lase urme de manipulare pe eticheta furnizorului ori pe ambalaj.
(3) În vederea asigurãrii închiderii în conformitate cu alin. (2), sistemul de sigilare cuprinde cel puţin eticheta sau un sigiliu.
ART. 30
Etichetarea
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor, se asigurã cã ambalajele cu seminţe din soiuri create pentru a fi cultivate în condiţii speciale poartã eticheta furnizorului sau o menţiune tipãritã sau ştampilatã, cuprinzând urmãtoarele informaţii:
a) menţiunea "reguli şi norme CE";
b) numele şi adresa persoanei responsabile cu aplicarea etichetelor sau marca de identificare a acesteia;
c) anul sigilãrii, exprimat dupã cum urmeazã: "sigilat..." (anul) sau anul ultimei eşantionãri în vederea efectuãrii ultimei analize de germinaţie, exprimat dupã cum urmeazã: "eşantionat..." (anul);
d) specia;
e) denumirea soiului;
f) menţiunea "soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale";
g) numãrul de referinţã al lotului, dat de cãtre persoana responsabilã cu aplicarea etichetelor;
h) greutatea netã sau brutã declaratã ori numãrul declarat de seminţe;
i) în cazul în care se indicã greutatea şi faptul cã au fost utilizate pesticide granulate, substanţe de drajare sau alţi aditivi solizi, se indicã şi tipul tratamentului chimic ori al aditivului, precum şi raportul aproximativ dintre greutatea glomerulelor pentru seminţele pure şi greutatea totalã.
ART. 31
Postcontrolul oficial
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor şi Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, se asigurã cã sãmânţa unui soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale face obiectul unui postcontrol oficial, aleatoriu, menit sã verifice identitatea şi puritatea soiurilor.
(2) Postcontrolul oficial menţionat la alin. (1) se efectueazã în conformitate cu metodele internaţionale actuale sau, în cazul în care nu existã astfel de metode, în conformitate cu orice metodã corespunzãtoare.
ART. 32
Monitorizarea
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România se asigurã, prin intermediul monitorizãrii oficiale în timpul producerii şi comercializãrii, cã seminţele sunt conforme cu prevederile prezentului ordin, acordând o atenţie deosebitã soiului şi cantitãţilor.

CAP. IV
Dispoziţii generale şi finale

ART. 33
Raportarea
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România trebuie sã se asigure cã furnizorii care acţioneazã pe teritoriul României raporteazã pentru fiecare sezon de producţie cantitatea de sãmânţã din fiecare soi în conservare şi din fiecare soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale introdusã pe piaţã. Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România raporteazã, la cerere, Comisiei Europene şi celorlalte state membre cantitatea de sãmânţã din fiecare soi în conservare şi din fiecare soi creat pentru a fi cultivat în condiţii speciale introdusã pe piaţã pe teritoriul României.
ART. 34
Notificarea organizaţiilor recunoscute în domeniul resurselor genetice ale plantelor
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România notificã Comisiei Europene numele organizaţiilor recunoscute, menţionate la art. 5 lit. d), art. 8 alin. (1), art. 13 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) lit. d).
ART. 35
Transpunere
Autoritatea competentã privind calitatea seminţelor din România comunicã de îndatã Comisiei Europene textul prezentului ordin, precum şi un tabel de corespondenţã între prevederile acestuia şi Directiva 2009/145/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2009 de stabilire a anumitor derogãri pentru acceptarea varietãţilor primitive şi a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradiţional, în localitãţi şi regiuni speciale şi care sunt ameninţate de eroziune geneticã şi a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecã pentru producţia vegetalã comercialã, dar create pentru a fi cultivate în condiţii speciale, precum şi pentru comercializarea seminţelor acestor varietãţi primitive şi soiuri.
ART. 36
Destinatari
Prezentul ordin se adreseazã Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor, inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului sãditor, autoritãţilor responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau organizaţiilor recunoscute în acest sens de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, precum şi persoanelor fizice şi juridice autorizate pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, care îl vor duce la îndeplinire.
ART. 37
Anexe
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 38
Intrarea în vigoare
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ministrul agriculturii
şi dezvoltãrii rurale,
Mihail Dumitru

Bucureşti, 25 mai 2010.
Nr. 123.


ANEXA 1

Restricţii cantitative privind comercializarea seminţelor soiurilor
în conservare, astfel cum sunt menţionate la art. 15 din ordin


┌──────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Numãrul maxim de hectare │
│ │ pe stat membru pentru │
│ Denumirea botanicã │ producţia de legume, │
│ │ pe soiuri de legume │
├──────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Allium cepa L. - grupul Cepa │ 40 │
│Brassica oleracea L. │ │
│Brassica rapa L. │ │
│Capsicum annuum L. │ │
│Cichorium intybus L. │ │
│Cucumis melo L. │ │
│Cucurbita maxima Duchesne │ │
│Cynara cardunculus L. │ │
│Daucus carota L. │ │
│Lactuca sativa L. │ │
│Lycopersicon esculentum Mill. │ │
│Phaseolus vulgaris L. │ │
│Pisum sativum L. (partim) │ │
│Vicia faba L. (partim) │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Allium cepa L. - grupul Aggregatum │ 20 │
│Allium porrum L. │ │
│Allium sativum L. │ │
│Beta vulgaris L. │ │
│Citrullus lanatus (Thunb.) │ │
│ Matsum.et Nakai │ │
│Cucumis sativus L. │ │
│Cucurbita pepo L. │ │
│Foeniculum vulgare Mill. │ │
│Solanum melongena L. │ │
│Spinacia oleracea L. │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Allium fistulosum L. │ 10 │
│Allium schoenoprasum L. │ │
│Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. │ │
│Apium graveolens L. │ │
│Asparagus officinalis L. │ │
│Cichorium endivia L. │ │
│Petroselinum crispum (Mill.) │ │
│ Nyman ex A. W. Hill │ │
│Phaseolus coccineus L. │ │
│Raphanus sativus L. │ │
│Rheum rhabarbarum L. │ │
│Scorzonera hispanica L. │ │
│Valerianella locusta (L.) Laterr. │ │
│Zea mays L. (partim) │ │
└──────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



ANEXA 2

Greutatea netã maximã pe ambalaj, astfel cum se menţioneazã la
art. 28 din ordin


┌────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Denumirea botanicã │Greutatea netã maximã pe ambalaj,│
│ │ exprimatã în grame │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Phaseolus coccineus L. │ 250 │
│Phaseolus vulgaris L. │ │
│Pisum sativum L. (partim) │ │
│Vicia faba L. (partim) │ │
│Spinacia oleracea L. │ │
│Zea mays L. (partim) │ │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Allium cepa L. - grupul Cepa, grupul │ 25 │
│Aggregatum │ │
│Allium fistulosum L. │ │
│Allium porrum L. │ │
│Allium sativum L. │ │
│Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. │ │
│Beta vulgaris L. │ │
│Brassica rapa L. │ │
│Cucumis sativus L. │ │
│Cucurbita maxima Duchesne │ │
│Cucurbita pepo L. │ │
│Daucus carota L. │ │
│Lactuca sativa L. │ │
│Petroselinum crispum (Mill.) │ │
│ Nyman ex A. W. Hill │ │
│Raphanus sativus L. │ │
│Scorzonera hispanica L. │ │
│Valerianella locusta (L.) Laterr. │ │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Allium schoenoprasum L. │ 5 │
│Apium graveolens L. │ │
│Asparagus officinalis L. │ │
│Brassica oleracea L. [toate] │ │
│Capsicum annuum L. │ │
│Cichorium endivia L. │ │
│Cichorium intybus L. │ │
│Citrullus lanatus (Thunb.) │ │
│ Matsum. et Nakai │ │
│Cucumis melo L. │ │
│Cynara cardunculus L. │ │
│Lycopersicon esculentum Mill. │ │
│Foeniculum vulgare Mill. │ │
│Rheum rhabarbarum L. │ │
│Solanum melongena L. │ │
└────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘



__________

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016