Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 119 din 4 august 2023 privind condiţiile de numire, rolul, atribuţiile şi cerinţele de pregătire, formare şi experienţă profesională pentru persoanele desemnate ca reprezentanţi pentru minorii străini neînsoţiţi care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională
EMITENT: Ministerul Afacerilor Interne PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 749 din 17 august 2023
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 22/2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 77 alin. (3^1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, şi ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse emit următorul ordin:
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentul ordin stabileşte condiţiile de numire, rolul, atribuţiile şi cerinţele de pregătire, formare şi experienţă profesională pentru persoanele desemnate ca reprezentanţi pentru minorii străini neînsoţiţi care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională, denumite în continuare reprezentanţi ai minorilor.
ART. 2
În aplicarea procedurilor prevăzute de prezentul ordin, principiile care stau la baza activităţii reprezentanţilor minorilor şi care interacţionează cu aceştia sunt următoarele:
a) respectarea interesului superior al copilului;
b) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia;
c) asigurarea participării copilului;
d) celeritate în acţiunile întreprinse şi în luarea deciziilor.
ART. 3
În scopul punerii în practică a garanţiilor procedurale speciale pentru minorii străini neînsoţiţi care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională, autorităţile şi organizaţiile implicate în procedura de azil şi cele responsabile în domeniul drepturilor copilului colaborează după cum urmează:
a) sprijină activitatea reprezentanţilor minorilor;
b) contribuie la identificarea şi implicarea interpreţilor necesari pentru comunicarea cu minorii neînsoţiţi care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională, în vederea realizării atribuţiilor care le revin;
c) sprijină activitatea de înregistrare a minorilor străini neînsoţiţi, solicitanţi de azil, în aplicaţia informatică a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC);
d) colaborează cu persoanele adulte alături de care copiii au ieşit din ţara de origine şi în grija cărora se află în comunitate;
e) participă la identificarea unei soluţii durabile pentru fiecare copil în parte;
f) contribuie la identificarea specialiştilor care asigură asistenţa şi/sau reprezentarea juridică a minorilor;
g) informează minorul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate ale acestuia, cu privire la acţiunile pe care specialiştii le întreprind în beneficiul lui;
h) sprijină demersurile întreprinse pentru realizarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei prezumatului minor;
i) sprijină reîntoarcerea minorului în cazul în care acesta părăseşte Centrul regional de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), denumit în continuare CRPCSA, sau locul executării măsurii de protecţie specială fără acordul prealabil al autorităţii responsabile;
j) colaborează în vederea realizării transferului minorului şi al dosarului personal al acestuia din procedura de azil în judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care a fost identificat după ce a părăsit CRPCSA potrivit lit. i), dacă procedura de azil nu s-a finalizat.
CAP. II
Condiţiile de numire a reprezentanţilor minorilor
ART. 4
(1) Numirea reprezentanţilor minorilor potrivit art. 77 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către directorul DGASPC, printr-o decizie emisă după cum urmează:
a) la solicitarea scrisă din partea IGI, pentru minorii străini neînsoţiţi intraţi în evidenţa acestuia înainte de identificarea şi înregistrarea lor în aplicaţia informatică a DGASPC;
b) după identificarea, de către DGASPC, a minorului străin neînsoţit care nu se află în evidenţa IGI.
(2) Emiterea deciziei se face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului la registratura DGASPC.
ART. 5
(1) În situaţia în care există dubii serioase cu privire la minoritatea solicitantului de azil, decizia prevăzută la art. 4 alin. (1) se emite în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului la registratura DGASPC.
(2) Până la stabilirea vârstei solicitantului de azil minor, acesta poate fi cazat în CRPCSA.
ART. 6
Poate fi numită reprezentant al minorului în sensul prezentului ordin persoana care întruneşte cumulativ următoarele cerinţe:
a) are studii superioare finalizate;
b) are experienţă în domeniul protecţiei drepturilor copilului de minimum 3 ani;
c) cunoaşte o limbă străină de circulaţie internaţională şi, dacă este posibil, limba vorbită de către minor.
ART. 7
(1) Numirea reprezentantului minorului se face ţinând cont de activitatea curentă în acest domeniu, precum şi în alte domenii, de încărcătura deja existentă şi de numărul de minori monitorizaţi de reprezentanţi corelat cu numărul de minori străini neînsoţiţi aflaţi în evidenţa DGASPC.
(2) Directorul DGASPC numeşte reprezentantul minorului astfel încât numărul de minori gestionat de acesta să nu depăşească cifra de 100, în situaţia în care acesta gestionează exclusiv minori neînsoţiţi.
(3) La numirea ca reprezentant al minorului, directorul DGASPC acordă prioritate specialiştilor din cadrul compartimentelor specializate din cadrul DGASPC care deţin cunoştinţe în domenii precum intervenţia în situaţii de abuz, neglijare, trafic de persoane, migraţie şi repatrieri, intervenţia în situaţii de urgenţă, serviciul de sprijin pentru victimele infracţiunilor, precum şi specialiştilor care deţin pregătire şi/sau experienţă în domeniul azilului, în interacţiunea cu minorii care sunt victime ale traficului de persoane, din cadrul organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu şi/sau al furnizorilor privaţi acreditaţi de servicii sociale cu care au fost încheiate acorduri în acest sens.
ART. 8
(1) În vederea numirii reprezentantului minorului, DGASPC întocmeşte o listă cu specialiştii eligibili din cadrul direcţiei şi al serviciilor sociale din subordine, precum şi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu şi/sau al furnizorilor privaţi acreditaţi de servicii sociale cu care au fost încheiate acorduri în acest sens.
(2) În funcţie de numărul de minori străini neînsoţiţi aflaţi în evidenţa DGASPC, pot fi incluşi mai mulţi reprezentanţi în lista prevăzută la alin. (1).
ART. 9
(1) Mandatul reprezentantului minorului începe la data emiterii deciziei de numire şi încetează în următoarele situaţii:
a) la data instituirii măsurii de protecţie specială pentru minor, după finalizarea procedurii de azil;
b) la data părăsirii efective a teritoriului României de către minorul străin neînsoţit, ca urmare a procedurii de determinare a statului membru responsabil, procedurii primei ţări de azil, procedurii ţării terţe sigure, procedurii ţării terţe europene sigure, reunificării familiei în alt stat, îndepărtării sau returnării voluntare asistate;
c) la data împlinirii vârstei de 18 ani pentru copiii care nu au obţinut protecţie internaţională în România în urma procedurii de azil, respectiv pentru copiii aflaţi în grija unei persoane adulte în comunitate;
d) la data comunicării rezultatului expertizei medico-legale de stabilire a vârstei, solicitată de IGI, expertiză prin care s-a concluzionat că persoana evaluată este majoră.
(2) La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii care nu au obţinut protecţie internaţională în România şi care s-au aflat în protecţie specială sunt referiţi către structura specializată pe linie de migraţie din cadrul IGI.
CAP. III
Rolul şi atribuţiile generale şi specifice ale reprezentanţilor minorilor
ART. 10
Rolul reprezentantului minorului este de a susţine interesul superior al copilului şi de a-l asista pe acesta în următoarele demersuri:
a) pe durata procedurii de azil, inclusiv pe durata procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure, a procedurii ţării terţe europene sigure sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil;
b) pe perioada dintre momentul dobândirii protecţiei internaţionale în România şi stabilirea măsurii de protecţie specială în cadrul sistemului de protecţie a copilului, după obţinerea protecţiei internaţionale.
ART. 11
Atribuţiile generale ale reprezentanţilor minorilor sunt următoarele:
a) asistă minorii neînsoţiţi pe durata procedurii de azil;
b) se asigură că minorilor neînsoţiţi le sunt respectate drepturile copilului şi, în cazul solicitanţilor de azil, că le sunt respectate drepturile în cadrul procedurii de azil;
c) informează minorii neînsoţiţi, pe toată durata mandatului, conform legii, şi ţin cont de opinia acestora, iar în cazul solicitanţilor de azil îi informează pe aceştia despre semnificaţia şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi, după caz, despre modul în care trebuie să se pregătească pentru acest interviu;
d) menţin legătura cu minorii neînsoţiţi, indiferent de locul de cazare, inclusiv prin vizite periodice;
e) menţin legătura cu toţi specialiştii implicaţi în asigurarea respectării drepturilor copilului şi în derularea procedurii de azil;
f) stabilesc şi menţin legătura cu interpreţii pentru a se asigura de disponibilitatea acestora ori de câte ori este nevoie;
g) monitorizează situaţia minorului neînsoţit şi îl sprijină pe acesta în vederea accesului la drepturi şi beneficii sociale;
h) se asigură că minorii neînsoţiţi cunosc modalitatea de semnalare a oricărei forme de violenţă asupra copilului şi au mijloacele necesare pentru a sesiza DGASPC, inclusiv la numărul unic de telefon 119;
i) în cazul în care este necesar, după consultarea minorului care a împlinit vârsta de 16 ani şi obţinerea acordului acestuia, îl sprijină în vederea realizării demersurilor pentru depunerea plângerii împotriva hotărârii de soluţionare a cererii de azil, iar în cazul minorului cu vârsta sub 16 ani, luând în considerare opinia acestuia, realizează demersurile pentru depunerea plângerii, în ambele situaţii primând interesul superior al copilului;
j) informează autorităţile responsabile cu privire la orice formă de violenţă exercitată asupra minorului sau cu privire la intenţia acestuia de a desfăşura activităţi ce ar pune în pericol exercitarea drepturilor legale;
k) se asigură că minorul revine în siguranţă din alte judeţe sau sectoare ale municipiului Bucureşti atunci când acesta părăseşte CRPCSA fără acordul instituţiei sau locul executării măsurii de protecţie specială;
l) asigură transferul dosarelor minorilor la altă DGASPC, dacă procedura de azil este mutată la alt CRPCSA sau la altă instanţă judecătorească.
ART. 12
(1) Atribuţiile specifice ale reprezentanţilor minorilor cazaţi în CRPCSA sunt următoarele:
a) informează minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil cu privire la opţiunile de cazare prevăzute de art. 78 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu privire la dreptul de a-şi schimba opţiunea în orice moment pe parcursul procedurii de azil;
b) sunt prezenţi alături de minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil la interviul personal cu privire la cererea de azil;
c) întocmesc un plan individual de intervenţie pentru fiecare minor în parte;
d) stabilesc un program de vizitare a minorilor;
e) stabilesc modalitatea de comunicare cu minorii în timpul şi în afara programului de lucru.
(2) Informarea prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează înainte de desfăşurarea interviului personal şi se face în colaborare cu personalul IGI, fiind întocmit un proces-verbal în acest sens.
ART. 13
(1) Atribuţiile specifice ale reprezentanţilor minorilor beneficiari ai unei măsuri de protecţie specială sunt următoarele:
a) fac parte din echipa multidisciplinară de evaluare care contribuie la elaborarea planului individualizat de protecţie pentru minorul neînsoţit;
b) menţin legătura cu managerii de caz numiţi pentru copiii neînsoţiţi din sistemul de protecţie specială;
c) stabilesc modalitatea de comunicare şi de colaborare cu managerii de caz, precum şi cu conducerea serviciilor rezidenţiale, respectiv cu persoanele la care se află în plasament minorii;
d) stabilesc un program de vizitare a copiilor, împreună cu managerii de caz;
e) exercită exclusiv atribuţiile referitoare la procedura de azil şi protecţia internaţională.
(2) Vizitele de monitorizare prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt efectuate de managerii de caz, cu o periodicitate de cel puţin o dată pe lună, iar rapoartele de monitorizare sunt transmise reprezentantului minorului. În cazul în care rapoartele de monitorizare prezintă elemente care necesită intervenţia reprezentantului minorului la faţa locului, acesta din urmă va efectua o vizită de monitorizare.
(3) Comunicarea minorilor cu specialiştii prevăzuţi în planurile individualizate de protecţie se realizează de interpreţi asiguraţi de DGASPC sau de alte organizaţii neguvernamentale sau instituţii care pot facilita acest lucru.
(4) Comunicarea minorilor cu specialiştii care intervin în procedura de azil se asigură de IGI pentru activităţile care intră în competenţa acestei instituţii.
ART. 14
Atribuţiile specifice ale reprezentanţilor minorilor aflaţi în comunitate în grija unor persoane adulte alături de care au părăsit ţara de origine sunt următoarele:
a) menţin legătura cu persoanele adulte în grija cărora se află minorii din comunitate;
b) menţin legătura cu serviciile publice de asistenţă socială în evidenţa cărora se află aceşti minori;
c) se asigură că persoanele adulte şi minorii aflaţi în grija acestora, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate, cunosc drepturile copilului şi drepturile solicitanţilor de azil sau, după caz, ale beneficiarilor protecţiei internaţionale.
ART. 15
(1) Planul individual de intervenţie pentru minorii străini neînsoţiţi din CRPCSA este întocmit de reprezentantul minorului în termen de 15 zile de la numire, pe baza unei evaluări, şi cuprinde următoarele informaţii:
a) medicul de familie şi serviciile de sănătate recomandate de acesta în urma primei consultaţii medicale preventive;
b) serviciile psihologice de care minorul are nevoie şi psihologul sau psihoterapeutul responsabil;
c) unitatea de învăţământ la care este înscris minorul, cadrul didactic responsabil, înscrierea la cursul pregătitor, consilierea psihopedagogică acordată şi orientarea profesională;
d) serviciile sociale de care minorul/tânărul are nevoie, precum centru de zi, centru de consiliere, centru de recuperare, servicii privind inserţia pe piaţa muncii şi tranziţia la viaţa de adult;
e) menţinerea legăturii cu familia şi alte rude, posibilitatea reunificării familiei;
f) rezultatul evaluării riscului de violenţă asupra minorului înainte de intrarea în ţară, în CRPCSA şi în afara acestuia;
g) rezultatul evaluării vulnerabilităţilor pe care minorul le poate prezenta, precum dizabilitate, boală cronică, minoră gravidă, consum de alcool sau droguri;
h) beneficiile de asistenţă socială la care are dreptul şi stadiul demersurilor;
i) programul de vizitare a minorului în CRPCSA;
j) calendarul etapelor procedurii de azil în care reprezentantul însoţeşte minorul;
k) avocatul/juristul care asistă minorul în procedura de azil;
l) organismele internaţionale, precum Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi - UNHCR, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie - OIM, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite - UNICEF şi/sau organizaţia neguvernamentală care sprijină minorul în procedura de azil, dacă e cazul;
m) interpreţii care asigură comunicarea cu minorul la sediul CRPCSA şi în afara acestuia;
n) alte activităţi la care participă minorul în CRPCSA şi în afara acestuia.
(2) Evaluarea minorului în vederea elaborării planului se face cel puţin de către reprezentantul minorului, medicul de familie, cadrul didactic numit de inspectoratul şcolar şi psihologul CRPCSA sau, în lipsa acestuia, psihologul numit de DGASPC. Reprezentantul minorului decide dacă este nevoie şi de alţi specialişti, iar DGASPC asigură intervenţia acestora.
(3) Comunicarea minorului cu specialiştii care intervin în cadrul procedurii de azil este facilitată de interpreţi asiguraţi de IGI pentru activităţile care intră în competenţa acestei instituţii.
(4) Comunicarea minorului cu specialiştii menţionaţi în planul individual de intervenţie este facilitată de interpreţi asiguraţi de DGASPC pentru activităţile care intră în competenţa acestei instituţii.
(5) Planul individual de intervenţie este reevaluat o dată la 3 luni, ocazie cu care se întocmeşte un raport de monitorizare de către reprezentantul minorului. Planul individual de intervenţie se revizuieşte ori de câte ori este necesar.
ART. 16
(1) Toţi minorii străini neînsoţiţi aflaţi în sistemul de protecţie specială a copilului sau, după caz, în CRPCSA sunt evaluaţi psihologic, iar serviciile psihologice fac parte obligatoriu din planul individualizat de protecţie, respectiv din planul individual de intervenţie.
(2) Evaluarea psihologică şi acordarea serviciilor psihologice necesare pentru minorii neînsoţiţi beneficiari ai protecţiei speciale se realizează de către psihologii angajaţi ai DGASPC sau ai furnizorilor privaţi acreditaţi.
(3) Evaluarea psihologică şi acordarea serviciilor psihologice necesare pentru minorii neînsoţiţi din CRPCSA se realizează de către psihologul CRPCSA, în colaborare cu psihologi/ psihoterapeuţi din centrele aflate în subordinea DGASPC sau ale furnizorilor privaţi acreditaţi.
(4) Reprezentantul minorului este informat cu privire la starea psihologică a minorului de către psihologul care a realizat evaluarea şi informează, la rândul său, CRPCSA cu privire la aspectele relevante pe parcursul procedurii de azil.
ART. 17
(1) În vederea garantării accesului la servicii de sănătate pentru minorii străini neînsoţiţi din CRPCSA, reprezentantul minorului întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea acestuia la un medic de familie, în termen de 10 zile de la data deciziei de numire potrivit art. 4 alin. (1).
(2) În vederea garantării accesului la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială pentru minorii străini neînsoţiţi din CRPCSA, reprezentantul minorului întreprinde demersurile pentru depunerea cererilor necesare la instituţiile abilitate, în termen de 15 zile de la data deciziei de numire potrivit art. 4 alin. (1).
(3) În vederea garantării accesului la învăţământul obligatoriu pentru minorii străini neînsoţiţi din CRPCSA, reprezentantul minorului întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea acestuia într-o formă de învăţământ prevăzută de lege, în termen de 15 zile de la data deciziei de numire potrivit art. 4 alin. (1).
ART. 18
(1) Reprezentantul minorului stabileşte programul de vizitare a acestuia în CRPCSA, astfel încât să aibă o frecvenţă de cel puţin o vizită la două săptămâni pe perioada evaluării şi planificării serviciilor. Ulterior, vizitele se realizează lunar.
(2) În funcţie de nevoile specifice ale minorului, identificate cu ocazia vizitelor de monitorizare, reprezentantul acestuia solicită, în scris, şefului ierarhic şi, după caz, conducerii CRPCSA intervenţia suplimentară a unor specialişti din cadrul DGASPC, al CRPCSA, al furnizorilor privaţi acreditaţi sau din cadrul altor instituţii.
(3) Dacă în urma vizitelor efectuate se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a minorului este pusă în pericol şi/sau acesta a suferit orice formă de violenţă, reprezentantul acestuia este obligat să sesizeze, în termen de maximum 24 de ore de la data constatării, DGASPC, în vederea luării măsurilor ce se impun.
(4) Reprezentantul minorului se asigură că personalul CRPCSA, precum şi minorii aflaţi în CRPCSA cunosc modalitatea de semnalare a situaţiilor de urgenţă care privesc violenţa asupra copilului conform legii, faptul că numărul unic naţional 119 este afişat la loc vizibil şi minorii au acces la telefon în CRPCSA.
(5) Situaţiile menţionate la alin. (3) şi (4) se notifică şi conducerii CRPCSA, care are obligaţia de a aproba procedura internă de semnalare şi de investigare a cazurilor de violenţă asupra copilului în CRPCSA, prevăzută de anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state.
(6) Comunicarea cu minorul pe parcursul vizitelor de monitorizare este facilitată de interpreţi asiguraţi de DGASPC, care asigură şi plata serviciilor de interpretare.
(7) În urma vizitelor de monitorizare, reprezentantul minorului întocmeşte un raport de vizită. O copie a raportului de vizită, avizat de şeful ierarhic al reprezentantului, se transmite conducerii CRPCSA, în termen de 5 zile de la efectuarea vizitei.
ART. 19
(1) În cazul dispariţiei minorului din CRPCSA, personalul din CRPCSA anunţă imediat unitatea de poliţie cea mai apropiată şi notifică reprezentantul minorului, precum şi DGASPC, atunci când reprezentantul nu este din cadrul acesteia.
(2) În cazul dispariţiei minorului din serviciile sociale rezidenţiale, personalul serviciului anunţă imediat unitatea de poliţie cea mai apropiată şi notifică reprezentantul minorului, precum şi DGASPC, atunci când reprezentantul nu este din cadrul acesteia.
(3) În cazul dispariţiei minorului din serviciile sociale familiale, persoana care are în plasament minorul anunţă imediat unitatea de poliţie cea mai apropiată şi notifică reprezentantul minorului, precum şi DGASPC, atunci când reprezentantul nu este din cadrul acesteia.
(4) Atunci când minorul este găsit în alt judeţ sau sector al municipiului Bucureşti, aflat la o distanţă mai mare de 300 km, luând în considerare interesul superior al copilului, reprezentantul minorului poate propune IGI şi DGASPC menţinerea minorului în judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care a fost găsit, caz în care are loc transferul dosarului la CRPCSA competent pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti, în vederea continuării procedurii de azil, dacă nu a fost emisă până la acest moment o hotărâre în fază administrativă.
(5) În cazul în care se decide întoarcerea minorului în CRPCSA iniţial, reprezentantul asigură comunicarea cu IGI şi DGASPC din judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care a fost găsit minorul, precum şi cu DGASPC din judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti din care minorul a fugit, în vederea identificării celei mai bune soluţii pentru întoarcerea în siguranţă a acestuia.
CAP. IV
Atribuţiile reprezentanţilor minorilor pe parcursul procedurii de azil şi al procedurii de cooperare interinstituţională din această etapă
ART. 20
Solicitarea prevăzută la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde următoarele informaţii: dacă solicitantul are identitate probată sau declarată, vârsta declarată, ţara de origine, limbile sau dialectele pe care acesta le cunoaşte, precum şi dacă este însoţit de rude.
ART. 21
(1) După primirea de către structura IGI solicitantă a deciziei de numire a reprezentantului minorului, acesta este informat de îndată, în funcţie de vârstă şi gradul de maturitate, cu privire la numirea reprezentantului.
(2) După numire, reprezentantul minorului este obligat să efectueze, cu celeritate, o primă vizită la CRPCSA pentru a comunica cu minorul şi pentru a constata care sunt nevoile sale imediate.
(3) Reprezentantul minorului îl pregăteşte pe acesta în vederea susţinerii interviului personal în cadrul procedurii de azil. În acest scop, reprezentantul comunică cu minorul şi cu personalul CRPCSA pentru:
a) cunoaşterea unor aspecte relevante pentru clarificarea situaţiei minorului, precum: dificultăţile întâmpinate de acesta în ţara de origine şi pe traseul spre România, motivele pentru care minorul solicită protecţie internaţională în România, informaţii despre membrii familiei minorului, situaţia din ţara de origine;
b) iniţierea demersurilor pentru identificarea imediată a familiei minorului şi verificarea posibilităţii de reunificare cu aceasta;
c) informarea minorului cu privire la semnificaţia şi posibilele consecinţe ale interviului personal;
d) comunicarea informaţiilor juridice procedurale, inclusiv a celor despre procedurile de încetare sau anulare a protecţiei internaţionale.
ART. 22
Reprezentanţii minorilor colaborează cu personalul IGI desemnat pentru procedura de azil şi, după caz, cu reprezentanţii organismelor internaţionale prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. l) şi/sau ai organizaţiilor neguvernamentale implicaţi în procedura de azil, astfel încât minorul să beneficieze de toate resursele posibile în vederea respectării drepturilor procedurale, informării şi consilierii calificate şi acordării asistenţei juridice, sociale şi materiale necesare.
ART. 23
(1) Reprezentantul minorului depune la CRPCSA competent plângerea împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil, cu consultarea opiniei şi conform opţiunii copilului. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.
(2) Reprezentantul minorului îl sprijină pe acesta în vederea declarării recursului împotriva hotărârii instanţei judecătoreşti care menţine respingerea cererii de azil în urma plângerii.
(3) Reprezentantul minorului se va asigura că acesta beneficiază de asistenţă juridică, inclusiv prin solicitarea instanţelor de judecată de a numi de fiecare dată un avocat din oficiu, şi va colabora cu avocatul în vederea susţinerii cauzei minorului.
CAP. V
Formarea reprezentanţilor minorilor care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională
ART. 24
(1) Formarea iniţială specifică în domeniul azilului a reprezentanţilor minorilor care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională este asigurată cu sprijinul IGI.
(2) Formarea continuă anuală se asigură de DGASPC, cu sprijinul IGI, dacă este necesar, şi cu implicarea altor organizaţii sau instituţii cu atribuţii în domeniu.
(3) DGASPC şi CRPCSA asigură instruirea reprezentanţilor minorilor şi formarea continuă a acestora, pe baza unui curriculum-cadru aprobat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie din subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi IGI.
(4) Tematica orientativă pentru formarea continuă a reprezentanţilor minorilor care solicită sau obţin o formă de protecţie internaţională include, fără a se limita la acestea, următoarele subiecte: drepturile copilului şi ale solicitanţilor de azil, procedura de azil, colaborarea cu managerii de caz, legislaţia internaţională şi europeană în domeniul drepturilor omului şi al azilului, experienţa în domeniu - bune practici, utilizarea fondurilor europene, instrumentele de monitorizare a fenomenului, procedurile naţionale adecvate cu drepturile şi interesul superior al copilului.
ART. 25
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
Ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse,
Natalia-Elena Intotero
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
