Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 113 din 17 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT: Ministerul Afacerilor Interne PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 902 din 26 octombrie 2018
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:
ART. I
Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, după punctul 195 se introduc trei noi puncte, punctele 196-198, cu următorul cuprins:
"196. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Harghita
197. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mureş
198. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Teleorman"
2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 2
Elementele de compoziţie descrise şi forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica, hampa şi flamura drapelelor distinctive şi, după caz, devizele care individualizează structurile menţionate sunt prevăzute în planşele cuprinse în anexele nr. 1-198."
3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 3
Anexele nr. 1-198 fac parte integrantă din prezentul ordin."
4. Anexele nr. 9, 49, 50, 54-56, 87, 89, 93-95, 117, 126, 135, 146 şi 178 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-16*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.
5. După anexa nr. 195 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 196-198, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 17-19*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.
*) Însemnele heraldice şi drapelul distinctiv din anexele nr. 1-19 sunt reproduse în facsimil.
ART. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul afacerilor interne,
Carmen Daniela Dan
Bucureşti, 17 octombrie 2018.
Nr. 113.
ANEXA 1
(Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 490/2008)
DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE
Însemnul heraldic al Direcţiei Generale Anticorupţie se prezintă după cum urmează: în scut, pe albastru, o spadă de argint, aşezată în pal, cu vârful în jos, înconjurată de două ramuri de lauri, de acelaşi metal, încrucişate în săritoare în partea de jos şi ale căror extremităţi superioare ating garda armei.
În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: INTEGRITATE PENTRU CREDIBILITATE.
În exergă, între un cerc liniar auriu, la interior, şi unul auriu şi un altul albastru împodobit cu zece coroane deschise, cu câte trei fleuroane, intercalate de alte zece fleuroane mai mici, de asemenea, de aur, la exterior, legenda scrisă cu litere majuscule, de acelaşi metal, pe fond albastru: * DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE * M.A.I.
Drapelul distinctiv al Direcţiei Generale Anticorupţie va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.
Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro-închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.
La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.
Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.
La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.
Semnificaţia elementelor însumate
a) ramurile de lauri - atribut al victoriei;
b) spada - puterea de a face dreptate; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;
c) coroana deschisă - perfecţiune.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 2
(Anexa nr. 49 la Ordinul nr. 490/2008)
DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAŢIONAL
Însemnul heraldic al Direcţiei generale management operaţional va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut roşu, încărcat cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de acelaşi metal; cu un şef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic, de acelaşi metal, acolate două la dreapta şi două la stânga. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAŢIONAL.
Semnificaţia elementelor însumate
a) stejar smuls: putere, soliditate; merit obţinut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu alte structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;
b) chei afrontate: prudenţă, putere interioară;
c) ace de ceasornic: executarea de mari planuri militare cu mijloace lente;
d) bezant: resursele financiare şi materiale folosite în acţiunile întreprinse de unitate; activitatea de evidenţă, păstrare, confecţionare şi distribuire a matricelor sigilare în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
e) şef albastru: superioritate; capacitatea de a coordona structuri ale M.A.I.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 3
(Anexa nr. 50 la Ordinul nr. 490/2008)
CENTRUL NAŢIONAL DE CONDUCERE A ACŢIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ
Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică s-a reorganizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.152/2014 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi este compus din următoarele autorităţi şi instituţii publice: 1. Ministerul Afacerilor Interne; 2. Ministerul Apărării Naţionale; 3. Ministerul Afacerilor Externe; 4. Ministerul Justiţiei; 5. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; 6. Ministerul Transporturilor; 7. Ministerul Mediului; 8. Ministerul Apelor şi Pădurilor; 9. Ministerul Finanţelor Publice; 10. Ministerul Economiei; 11. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 12. Ministerul Sănătăţii; 13. Serviciul Român de Informaţii; 14. Serviciul de Protecţie şi Pază; 15. Serviciul de Informaţii Externe; 16. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; 17. Secretariatul General al Guvernului. Însemnul heraldic al Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, cu un cerc de argint, având în interior un grifon, de acelaşi metal, limbat şi armat roşu, ţinând cu laba dreaptă anterioară un stejar smuls, natural, cu ghinde de aur şi cu rădăcini. În laba stângă poartă un scut de dimensiuni mai mici, argintiu, încărcat cu trei căpriori negri; cu şef albastru, încărcat cu o cheie de aur. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ROMÂNIA * CENTRUL NAŢIONAL DE CONDUCERE A ACŢIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ.
Semnificaţia elementelor însumate
a) grifon: forţa cu viteza; obstacol de surmontat, dificultate de învins;
b) limba şi ghearele roşii: forţa Centrului;
c) stejar smuls: putere, soliditate; merit obţinut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea între instituţiile ce compun Centrul; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;
d) căpriori: perseverenţă şi fermitate; protecţie şi conservare; luptători viteji care se opun cu curaj şi rezistă în faţa celor care încalcă legea;
e) scut: apărare, protecţie;
f) şef albastru: superioritate; capacitatea de a coordona centre similare la nivel naţional;
g) cheia de aur: reuşita;
h) cercul de argint: unitatea şi colaborarea în sânul Centrului; baza de date.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 4
(Anexa nr. 54 la Ordinul nr. 490/2008)
DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Însemnul heraldic al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, cu o bandă argintie încărcată cu cinci stele roşii, având în cartierul stâng superior o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul drept inferior credinţa de argint.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere majuscule negre pe o eşarfă albă: SIGURANŢĂ ŞI ÎNCREDERE.
În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule de acelaşi metal, pe fond albastru: * DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.
Semnificaţia elementelor însumate
a) banda - apărare, protecţie, siguranţă; ordine;
b) stelele roşii - oamenii;
c) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
d) credinţa - unitate, colaborare.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 5
(Anexa nr. 55 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BACĂU
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, un munte de sare argintiu.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BACĂU.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) muntele de sare - element preluat de la stema judeţului Bacău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 6
(Anexa nr. 56 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, un caduceu de argint; 4) pe roşu, un călăraş cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, puşca la spate, raniţa şi sabia la şoldul drept, ţinând cu mâinile frâul şi stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * CĂLĂRAŞI.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) caduceul de argint – reputaţie de merite reale;
d) călăraşul - armă vorbitoare, făcând referire la denumirea judeţului pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 7
(Anexa nr. 87 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ALBA
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * ALBA.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) poarta de cetate - element preluat de la stema judeţului Alba pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 8
(Anexa nr. 89 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BRAŞOV
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă. În primul cartier, pe albastru, se află coroana de oţel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în faţă, cu 7 pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus şi de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, 4 romboidale şi două rotunde, surmontat de 8 fleuroane, dintre care 5 sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari, având pe ele câte 4 pietre rotunde (3 mai mici dispuse, sus, în triunghi şi una mai mare între ele, pe centru) şi una ovală în partea de jos, cu al doilea şi al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, 8 lame înguste, dintre care primele 5 din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării“. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, aşezată din faţă, pe centrul căreia broşează cifra regelui Carol I (doi C adosaţi şi intercalaţi în care este înscrisă cifra romană I). În cartierul 2, pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 3, pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BRAŞOV.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) coroana de oţel a regilor României - element preluat de la vechea stemă a judeţului Braşov pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 9
(Anexa nr. 93 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN COVASNA
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut împărţit în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, Sfântul Gheorghe, aureolat, îmbrăcat cu platoşă, cu o pelerină fluturând la spate, călare pe un cal cabrat, ţinând cu mâna dreaptă frâul, cu stânga o suliţă, poziţionată în bară şi îndreptată spre gura unui balaur, aflat cu o parte a corpului sub cal, având capul conturnat şi dispus, oblic, în bară, totul de argint; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * COVASNA.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) Sfântul Gheorghe - este, în cazul de faţă, armă vorbitoare, făcând referire la municipiul Sfântu Gheorghe, capitala judeţului Covasna, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 10
(Anexa nr. 94 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SATU MARE
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Satu Mare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, un copac de argint, smuls; 4) pe roşu, un turn de cetate de argint, cu trei creneluri, rostuit negru.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * SATU MARE.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) copacul smuls şi turnul de cetate - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Satu Mare pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 11
(Anexa nr. 95 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN TIMIŞ
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, un leu de aur, aprins roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziţionată în bară, născând dintr-un zid crenelat, de acelaşi metal, rostuit negru.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * TIMIŞ.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) leul cu sabia, zidul crenelat - elemente preluate de la stema judeţului Timiş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 12
(Anexa nr. 117 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN MEHEDINŢI
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, o albină de aur; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * MEHEDINŢI.
Semnificaţia elementelor însumate
a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
c) albina - element preluat de la stema judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 13
(Anexa nr. 126 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VRANCEA
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vrancea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaştri, poziţionaţi în stea, intercalaţi de cinci frunze verzi.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * VRANCEA.
Semnificaţia elementelor însumate
a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
d) butoiul şi ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Vrancea, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 14
(Anexa nr. 135 la Ordinul nr. 490/2008)
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Însemnul heraldic al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în componenţă elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat în săritoare: 1) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 3) pe purpuriu, un baston, cu extremitatea superioară în semicerc, care se îngustează înspre partea de jos, poziţionat în pal şi pe care este încolăcit un şarpe, cu capul conturnat; 4) pe argint, o acvilă albastră, redată din faţă, cu aripile deschise şi ridicate în sus, cu capul întors spre aripa dreaptă, cu ciocul şi ghearele roşii.
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * M.A.I.
Semnificaţia elementelor însumate
a) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
b) casca, topoarele, grenada explodând şi ramurile de stejar - elemente preluate din însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă care intră în coordonarea şefului departamentului;
c) şarpele încolăcit pe baston - medicina, vindecarea;
d) acvila albastră - element preluat din însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviaţie care intră în coordonarea şefului departamentului;
e) ciocul şi ghearele roşii - forţa departamentului;
f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 15
(Anexa nr. 146 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN ILFOV
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ilfov din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei, un scut, despicat, având, în cartierul din dreapta, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din stânga, pe roşu, silueta unei biserici de argint, văzută din faţă, cu un singur turn şi cu 6 arcade deasupra uşii de intrare.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * ILFOV.
Semnificaţia elementelor însumate
a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
d) silueta bisericii - element preluat de la stema judeţului Ilfov, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 16
(Anexa nr. 178 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN IALOMIŢA
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ialomiţa din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un snop de grâu de aur, poziţionat în pal.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * IALOMIŢA.
Semnificaţia elementelor însumate
a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
d) snopul de grâu - element preluat de la stema judeţului Ialomiţa, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 17
(Anexa nr. 196 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN HARGHITA
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe portocaliu, Fecioara, ţinând cu mâna stângă pruncul, ambii încoronaţi, stând cu picioarele pe o semilună urcătoare, ţinând în mâna dreaptă un sceptru terminat în floare de crin, orientat oblic spre flancul dextru, cu veşmintele, coroanele deschise, sceptrul şi semiluna, de aur; 3) pe argint, patru munţi verzi, având între ei trei ape argintii şi din vârful cărora se înalţă patru brazi, de asemenea, verzi.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * HARGHITA.
Semnificaţia elementelor însumate
a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
d) Fecioara cu pruncul, munţii cu brazii - elemente preluate de la stema fostului comitat Ciuc (Csík), înglobat astăzi în judeţul Harghita, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 18
(Anexa nr. 197 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN MUREŞ
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, trei brâuri undate de argint.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * MUREŞ.
Semnificaţia elementelor însumate
a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
d) brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Mureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 19
(Anexa nr. 198 la Ordinul nr. 490/2008)
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN TELEORMAN
Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Teleorman din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
Pe pieptul acvilei, un scut despicat, având, în cartierul din dextra, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din senestra, pe roşu, un copac smuls de argint.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * TELEORMAN.
Semnificaţia elementelor însumate
a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
d) copacul - armă vorbitoare care, în cazul de faţă, face referire la denumirea judeţului Teleorman pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
