Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004
EMITENT: MINISTERUL DE INTERNE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 24 septembrie 2001
Ministrul de interne,
având în vedere prevederile <>art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari,
în temeiul <>art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, cu modificãrile ulterioare,
emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aproba Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încãrcãri electrostatice - D.G.P.S.I.-004, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmãri prin marile unitãţi şi unitãţile de pompieri militari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
Nerespectarea prevederilor Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încãrcãri electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage rãspunderea juridicã potrivit legii.
ART. 4
(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii.
(2) La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi înceteazã aplicabilitatea.
p. Ministru de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat
ANEXA 1
DISPOZIŢII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încãrcãri electrostatice - D.G.P.S.I.-004
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încãrcãri electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc mãsurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinţele şi condiţiile tehnice necesare în vederea prevenirii formãrii scanteilor produse de descãrcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurãri pot iniţia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor dispoziţii se aplica şi sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.
ART. 2
Mãsurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeazã şi se menţin în exploatare de cãtre proiectantii, executantii sau proprietarii (utilizatorii) construcţiilor şi amenajãrilor, echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor legale ce le revin, pe timpul desfãşurãrii proceselor tehnologice, precum şi al manipulãrii, transportului şi al depozitarii materialelor.
ART. 3
În sensul prezentelor dispoziţii, termenii şi expresiile utilizate au urmãtoarele semnificatii:
a) aditiv antistatic - substanta solida (praf, pulbere) sau lichidã care, introdusã într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, în cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel riscul datorat incarcarilor electrostatice;
b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se incarca cu electricitate statica; în mod obişnuit aceasta caracteristica este avutã în vedere la materialele care se utilizeazã în medii cu risc de incendiu sau explozie;
c) corp electrostatic la pãmânt - substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depãşeşte 10^6 ohmi, rezistenta fiind masurata între pãmânt şi un punct oarecare al elementului considerat;
d) descãrcare corona - descãrcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toatã distanta dintre electrozii configuraţiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descãrcarea corona se dezvolta numai dacã intensitatea câmpului electric în zona depãşeşte o valoare determinata;
e) descãrcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor între doua corpuri aflate la potenţiale diferite fata de pãmânt; în funcţie de valoarea medie a câmpului electric între cele doua corpuri, descãrcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere);
f) dispersie - fenomen de imprastiere, rãspândire, risipire; în sensul prezentelor dispoziţii, definitia se referã la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substanţelor solide, iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile;
g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datoritã unor fenomene electrochimice, frecari, incalziri şi de deformare a corpurilor, plasarii acestora într-un camp electric, precum şi ca urmare a altor acţiuni fizice care presupun schimbarea relativã a suprafeţelor de contact; energia acumulatã rãmâne practic constanta sau prezintã variatii foarte lente; energia acumulatã, dacã se disipeaza într-o descãrcare electrica, poate iniţia explozia unor amestecuri inflamabile, dacã este mai mare decât energia minima de aprindere a acestora;
h) influenta electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un conductor încãrcat şi izolat, sub acţiunea unui camp electric exterior;
i) incaltaminte antistatica - incaltaminte incercata în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie cuprinsã între 100 kΩ şi 1.000 MΩ;
j) încãrcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datoritã unor acţiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc;
k) legare la pãmânt - legatura electrica a unui corp conductor la priza de pãmânt, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potenţialul pãmântului (considerat nul);
l) legatura de echipotentializare - legatura electrica realizatã între diferite puncte pentru a asigura acestora acelaşi potenţial fata de pãmânt;
m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizatã din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acoperã intreaga suprafata a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezintã crapaturi, iar rosturile nu depãşesc 3 mm;
n) priza de pãmânt - instalatie care asigura o legatura electrica directa cu pãmântul a unei instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;
o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pãmânt - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pãmânt;
p) scanteie electrostatica - descãrcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri;
r) transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;
s) zona cu pericol de explozie - spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantitãţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.
CAP. 2
Formarea şi acumularea incarcarilor electrostatice
ART. 4
Formarea şi acumularea incarcarilor electrostatice reprezintã fenomene de sistem sau de asociaţie cu apariţia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice.
ART. 5
Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, acţiunea electrochimica şi acţiunea fotoelectrica.
ART. 6
(1) Principalele materiale şi substanţe utilizate frecvent şi pe scara larga, susceptibile sa formeze şi sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural şi sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lana, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare şi alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena şi hidrogenul.
(2) Principalele operaţiuni cinetice în care sunt prezente materiale şi substanţe menţionate la alin. (1), pe timpul cãrora pot sa apara încãrcãri electrostatice, sunt:
a) încãrcare, descãrcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) spalare, curatare, purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, slefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) macinare, concasare, sfaramare.
(3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele şi substantele prevãzute la alin. (1), cu capacitate ridicatã de încãrcare electrostatica, sunt:
a) fabricarea fibrelor şi firelor textile;
b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hârtiei şi imprimarea acesteia;
f) fabricarea cauciucului şi produselor de cauciuc.
(4) Exemplele de operaţiuni şi procese pe parcursul cãrora pot sa apara încãrcãri electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu, în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care genereazã electricitate statica, sunt prezentate în anexa nr. 2.
ART. 7
Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmatã sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a urmãtoarelor condiţii:
a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
b) deplasarea sarcinilor cu apariţia descarcarilor disruptive;
c) energia eliberata prin descãrcare sa fie mai mare decât energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
ART. 8
În cazul în care atmosfera din spaţiile închise este uscata artificial, prin sisteme de încãlzire sau ventilare cu aer uscat, apar condiţii favorizante astfel încât incarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.
CAP. 3
Riscuri sau pericole de explozie şi/sau de incendiu determinate de electricitatea statica
ART. 9
Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substanţelor combustibile sau oxidabile, dacã acestea se prezintã sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentratia acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie şi când exista un potenţial electrostatic egal sau mai mare decât energia minima de aprindere a unor substanţe combustibile din mediul respectiv.
ART. 10
Scanteile electrice care provin din diferenţe de potenţial inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datoritã insuficienţei caldurii la varfurile scanteilor.
ART. 11
Nivelul riscului generat de incarcarile electrostatice într-o zona de lucru se apreciazã în funcţie de energia minima de aprindere, astfel:
a) foarte redus ≥ 100 mJ
b) redus 50-100 mJ
c) mediu 10-50 mJ
d) mare 0,1-10 mJ
e) foarte mare ≤ 0,1 mJ.
ART. 12
Pericolul de explozie şi/sau incendiu depinde de viteza şi de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalaţii pe timpul desfãşurãrii operaţiunilor de alimentare, golire, transport şi distribuţie.
ART. 13
Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, în funcţie de natura produsului de aprindere.
CAP. 4
Mãsuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica
SECŢIUNEA 1
Soluţii pentru dispersia electricitatii statice
ART. 14
În funcţie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta soluţii care sa conducã la dispersia electricitatii statice. Soluţiile cele mai eficiente sunt:
a) legarea la pãmânt (sisteme echipotentiale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecarilor;
d) umidificarea atmosferei;
e) mãrirea conductivitatii corpurilor izolante.
ART. 15
(1) La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substanţelor inflamabile se elimina posibilitatea formãrii sarcinilor electrostatice mari şi se considera realizatã legarea la pãmânt.
(2) În locurile în care se manipuleaza substanţe explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 10^4 -10^5 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.
ART. 16
Legarea la pãmânt a obiectelor metalice asigura reducerea diferenţei de potenţial dintre obiecte şi pãmânt, pana la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel încât sa permitã scurgerea fãrã descãrcare disruptiva a incarcarilor electrostatice.
ART. 17
(1) Este obligatoriu sa fie legate la pãmânt:
a) construcţiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele şi instalaţiile (pentru amestec, valturile, calandrele, maşinile de extrudare sau injecţie etc.) care vehiculeaza materiale şi substanţe care produc electricitate statica;
b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;
c) pãrţile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalaţiilor, utilajelor, incarcatoarelor şi cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale feratã de la rampele de încãrcare-descãrcare.
(2) Conductibilitatea electrica a legãturilor se asigura prin:
a) fixarea demontabila (strangere);
b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).
ART. 18
(1) Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întreruptã prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevãd sisteme de echipotentializare între tronsoanele bune conducatoare de electricitate.
(2) Legãturi echipotentiale se prevãd la racordurile şi flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi şi furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica şi, dupã caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
ART. 19
Conductele şi recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum şi filtrele sau ciururile care intra în contact cu o substanta capabilã sa acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricaţie, stocare sau al operaţiunii de transvazare trebuie sa fie legate între ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum şi la pãmânt.
ART. 20
Legãturile la pãmânt trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se mãsoarã valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pãmânt, precum şi asigurarea continuitãţii la instalaţiile electrice.
ART. 21
Legarea la pãmânt a bobinelor, cilindrilor şi a tamburelor metalice ale cãror extremitati se rotesc în lagare prevãzute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale şi de capãt.
ART. 22
Reducerea frecarilor între corpurile (suprafeţele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.
ART. 23
Neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeazã prin:
a) ionizarea permanenta a atmosferei;
b) inductie electrostatica;
c) umidificarea atmosferei.
ART. 24
(1) Ionizarea atmosferei se realizeazã cu:
a) generatori de câmpuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului încãrcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip α sau â.
(2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hârtiei, precum şi la prelucrarea firelor şi fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizandu-se de-a lungul materialului.
ART. 25
Inductia electrostatica se realizeazã cu dispozitive care formeazã un camp electrostatic autoindus, ele constând dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevãzutã cu un capãt mişcãtor sau o tija terminatã prin varfuri. Legatã la pãmânt, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) încãrcat cu sarcini electrostatice, fãrã sa o atinga însã, fapt pentru care nu este recomandatã utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.
ART. 26
(1) Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata în cazul operaţiunilor de fabricaţie sau de manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru împiedicarea formãrii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%.
(3) Mãsura devine sigura atunci când este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
ART. 27
Mãrirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.) poate fi facuta, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.
SECŢIUNEA a 2-a
Mãsuri tehnico-organizatorice
ART. 28
Stabilirea mãsurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scanteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliatã care vizeazã:
a) identificarea operaţiunilor şi instalaţiilor care conduc la formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoaşterea proprietãţilor fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de încãrcare;
d) evaluarea mediului în care se lucreazã;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacitatii acestor mãsuri.
ART. 29
Mãsurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa fie în concordanta cu caracteristicile specifice ale construcţiilor, instalaţiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;
b) sa aibã la baza calcule, determinãri, metode şi experimentari ştiinţifice;
c) sa aibã cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;
d) sa fie în concordanta cu noutatile în domeniu.
ART. 30
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeazã prin acţiuni de prevenire care vizeazã:
a) locul de munca;
b) legãturile la pãmânt;
c) îmbrãcãmintea sau echipamentul de protecţie a personalului;
d) operaţiunile şi procesele de fabricaţie;
e) conductorii electrici;
f) izolantii.
ART. 31
Acţiunea asupra locului de munca are în vedere, în primul rând, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie în afarã intervalului cuprins între limitele inferioare şi superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare şi foarte mare;
b) ventilarea mecanicã forţatã a spaţiilor sau a incintelor de lucru.
ART. 32
Protecţia impotriva electricitatii statice se realizeazã prin conectarea la priza de pãmânt, care în mod uzual poate avea şi alte functionalitati cum ar fi, legarea la pãmânt a instalaţiilor şi utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pãmânt a instalaţiilor de protecţie impotriva trasnetului.
ART. 33
Legarea la pãmânt trebuie realizatã cu ajutorul unor conductoare din oţel zincat, cu aria secţiunii transversale de minimum 10 mmp.
ART. 34
Elementele de contact cu solul şi circuitul de legare la pãmânt trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
ART. 35
Rezistenta între obiectul legat la pãmânt şi sol se compune din rezistenta conductorului de legatura şi a electrodului din sol.
ART. 36
Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalaţii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricaţie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pãmânt.
ART. 37
Se interzice folosirea imbracamintei şi incaltamintei confectionate din materiale care se incarca electrostatic.
ART. 38
În zonele în care exista pericolul formãrii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protecţie.
ART. 39
În procesele de producţie în care se produce electricitate statica trebuie sa se aibã în vedere:
a) înlocuirea, pe cat posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;
b) mãrirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie şi a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricaţie în încãperi cu atmosfera controlatã şi inertizata;
d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor şi a materialelor pulverulente;
e) legarea la pãmânt pe toatã durata desfãşurãrii operaţiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfãşoarã ocazional sau pentru a cãror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheazã activitãţile prevãzute la art. 6 alin. (2).
ART. 40
Acţiunea asupra conductorilor vizeazã:
a) asigurarea echipotentialitatii între materialele şi obiectele legate la pãmânt;
b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.
ART. 41
Acţiunea asupra izolantilor se referã la utilizarea selectiva, în funcţie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum şi a substanţelor antistatice.
ART. 42
Descãrcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hârtie etc. se realizeazã eficient prin ionizare, cu varfuri, ace metalice, perii de descãrcare, benzi metalice sau prin umezirea localã a aerului.
ART. 43
Pentru îmbunãtãţirea conductibilitatii pãrţilor în mişcare, în cazul lagarelor care folosesc lubrifianţi, se utilizeazã adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
ART. 44
În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substanţelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atât în uscatorul propriu-zis, cat şi în separatorul de praf, pe lângã legarea la pãmânt trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toatã durata desfãşurãrii operaţiunilor de uscare.
ART. 45
La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depãşeascã 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.
ART. 46
La descãrcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteazã viteza acestora la 1 m/s.
ART. 47
Sunt interzise:
a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) într-un rezervor care a conţinut anterior benzina sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completa a conductei de încãrcare şi a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depãşeascã cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care conţin produse volatile şi care pot genera gaze inflamabile;
e) încãrcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fãrã utilizarea pentru încãrcare a palniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajungã la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operaţiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesitãţile tehnologice impun totuşi executarea unor mãsurãtori sau luarea probelor în timpul operaţiunilor de pompare sau amestecare se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru asigurarea legarii la pãmânt a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparaţii în timpul functionarii instalaţiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i) utilizarea incarcatoarelor cu gãuri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate rãspândi sub forma de stropi, generand suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile şi volatile, prin legãturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operaţiuni mecanice;
l) transportul şi manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu excepţia celor antistatizate şi special destinate în acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, dacã nu sunt luate mãsuri de punere la pãmânt a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor uşor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalaţii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etans, mecanizat (automatizat) atât pentru încãrcarea, cat şi pentru descãrcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fãrã asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert şi punerea în funcţiune a sistemului de ventilare;
s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operaţiuni, fãrã programarea prealabilã a unei faze de linistire cu durata cel puţin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.
ART. 48
Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeazã sa fie încãrcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie aşezate, pe durata încãrcãrii lor, pe o placa metalicã legatã la pãmânt şi conectate, prin intermediul unei legãturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face încãrcarea.
ART. 49
Furtunurile flexibile de descãrcare sau incarcatoarele trebuie prevãzute cu armãturi din bronz şi garnituri etanse.
ART. 50
Operaţiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se intrerupa pe durata fenomenelor meteo însoţite de furtuni cu descãrcãri sub forma de trasnet, dacã aceste fenomene se produc în zone apropiate.
ART. 51
În cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne şi rezervorului se utilizeazã cablul de suntare, aflat în dotarea cisternei.
ART. 52
Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare şi acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum şi asupra riscurilor determinate de incarcarile electrostatice.
CAP. 5
Unele mãsuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica
SECŢIUNEA 1
Mãsuri de prevenire la vehicularea şi depozitarea lichidelor inflamabile
ART. 53
(1) Încãrcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi marita numai dupã ce nivelul lichidului în recipient depãşeşte cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupã ce capacul pluteste pe lichid.
ART. 54
(1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate mãsuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.
(2) În cazul palniilor confectionate din materiale izolante, înainte de începerea operaţiunii de umplere, prin palnie trebuie introdus un conductor legat la pãmânt, pana la partea inferioarã a rezervorului.
ART. 55
În timpul încãrcãrii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusã în acestea o sarma sau tija metalicã, în vederea realizãrii contactului dintre lichidul din vas şi racordul de încãrcare legat la pãmânt.
ART. 56
Pentru a se evita pãtrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor strãine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre.
ART. 57
Înainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizându-se în acest scop gaz inert sau abur.
ART. 58
Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum şi cele pentru abur trebuie sa fie prevãzute cu insertie sau armare metalicã şi legate la pãmânt, înainte de începerea operaţiunilor de aburire şi curatare.
ART. 59
Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificatã de normativele în vigoare; ele trebuie menţinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale neferoase.
ART. 60
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisã schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fãrã asigurarea tuturor mãsurilor de pregãtire necesare (golire, curatare a pereţilor interiori etc.).
ART. 61
La gurile de descãrcare a carburantilor în rezervoare se prevãd borne de legare la pãmânt pentru conectarea autocisternelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Mãsuri de prevenire la separarea substanţelor lichide şi solide
ART. 62
La operaţiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmãtoarele mãsuri:
a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pãmânt;
b) conectarea la pãmânt a tuturor elementelor metalice ale instalaţiei de separare;
c) mãrirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietãţi antistatice.
ART. 63
La operaţiunile de separare prin centrifugare a substanţelor lichide şi solide se vor avea în vedere urmãtoarele:
a) utilizarea unor instalaţii de centrifugare care sa aibã în construcţie partea interioarã din materiale bune conducatoare de electricitate;
b) asigurarea inertizarii recipientului înaintea începerii operaţiunii de separare;
c) confecţionarea cicloanelor în care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;
d) legarea individualã la pãmânt a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.
SECŢIUNEA a 3-a
Mãsuri de prevenire la vopsirea şi/sau la lacuirea prin pulverizare
ART. 64
În zonele de lucru pentru operaţiuni de vopsire şi/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea localã a aerului.
ART. 65
În camerele de pulverizat vopsea şi/sau lac trebuie asigurate funcţionarea la parametri normali a instalaţiilor de ventilaţie generalã, interblocarea dintre sistemul de ventilaţie şi cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum şi funcţionarea perdelelor cu apa.
ART. 66
Pentru operaţiunile de vopsire şi/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fãrã impuritati, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depãşeascã 50°C.
ART. 67
La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalicã, etanse în raport cu mediul de lucru.
SECŢIUNEA a 4-a
Mãsuri de prevenire specifice vopsirii în camp electrostatic
ART. 68
La vopsirea în camp electrostatic se respecta regulile şi mãsurile precizate la art. 64-67, precum şi urmãtoarele:
a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depãşeascã 0,2 mA;
b) distanta de siguranta prevãzutã în reglementãrile tehnice specifice se menţine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare şi piesele supuse vopsirii;
c) instalatia de vopsire prin pulverizare în camp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare impotriva caderilor bruste de tensiune.
SECŢIUNEA a 5-a
Mãsuri de prevenire la ansambluri şi subansambluri aflate în mişcare
ART. 69
În cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obţinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toatã suprafata acestora.
ART. 70
Legarea la pãmânt a benzilor transportoare este obligatorie şi se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti şi indreptati spre partea interioarã a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role).
ART. 71
Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineţi din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreazã pe perna de ulei sunt necesare realizarea legãturii electrice între arborele şi carcasele lagarului, precum şi legarea la pãmânt a întregului sistem.
SECŢIUNEA a 6-a
Mãsuri de prevenire la prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice
ART. 72
Toate elementele aflate în mişcare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc şi/sau mase plastice trebuie legate la pãmânt prin intermediul unor perii metalice sau din cãrbune.
ART. 73
Instalaţiile şi utilajele de prelucrare a cauciucului şi/sau a maselor plastice trebuie prevãzute cu ventilaţie mecanicã localã şi sisteme de umidificare a atmosferei, iar încãperile în care sunt amplasate se prevãd în mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.
ART. 74
(1) Reducerea nivelului de încãrcare electrostatica în procesele de prelucrare a maselor plastice se obţine prin introducerea în material a unor substanţe antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;
b) combinatie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice şi fibrele sintetice.
(2) Suprafeţele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substanţe antistatice.
SECŢIUNEA a 7-a
Mãsuri de prevenire la prelucrarea celulozei şi hârtiei
ART. 75
Formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri şi modificarea unghiului sub care intra hârtia la presare.
ART. 76
Pornirea maşinilor de fabricat hârtie este permisã numai dupã verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe intreaga latime a cilindrului de imprimare.
ART. 77
Instalaţiile de fabricaţie a celulozei şi hârtiei trebuie menţinute în stare de curãţenie, dupã fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedând la îndepãrtarea deşeurilor şi materialelor combustibile şi la curatarea acestora de praf, scame şi ulei.
ART. 78
La fabricarea sortimentelor de hârtie trebuie sa se aibã în vedere urmãtoarele:
a) asigurarea functionarii instalaţiei de ventilaţie generalã pentru introducerea aerului proaspãt şi evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricaţie;
b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalaţiilor automate de stingere a incendiilor.
SECŢIUNEA a 8-a
Unele mãsuri de prevenire la rampele auto şi de cale feratã pentru încãrcarea-descãrcarea produselor petroliere
ART. 79
(1) La rampele auto şi de cale feratã pentru încãrcarea-descãrcarea produselor petroliere se realizeazã echipotentializarea elementelor metalice.
(2) La intrarea în rampa şi în zonele de descãrcare sinele de cale feratã se leagã electric între ele şi se conecteaza la priza de pãmânt.
(3) Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere şi recipientele aferente operaţiunilor de încãrcare/descãrcare se conecteaza la priza de pãmânt.
SECŢIUNEA a 9-a
Unele mãsuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor şi navelor
ART. 80
Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla în stare de funcţionare.
ART. 81
Pe durata operaţiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum şi bransarea generatoarelor de sol.
ART. 82
(1) Pentru ca o aeronava sau nava sa poatã fi alimentata cu carburant în timp ce pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca, este necesarã prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protecţie şi evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplica urmãtoarele mãsuri de prevenire:
a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele în care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operaţiunile de imbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala între echipa de la sol responsabilã cu aceste operaţiuni şi personalul specializat de la bordul aeronavei.
ART. 83
(1) Legarea la pãmânt a unei aeronave sau nave consta în luarea urmãtoarelor mãsuri:
a) legarea la priza de pãmânt a alimentatorului;
b) legarea la priza de pãmânt a aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legãturi electrice între aeronava, respectiv a navei şi alimentator;
d) realizarea unei legãturi electrice între aeronava şi capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operaţiunii de alimentare toate legãturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversa celei specificate mai sus.
ART. 84
În cazul în care nu este specificatã obligaţia legarii la pãmânt a aeronavei sau navei, se vor lua urmãtoarele mãsuri pentru înlãturarea sarcinilor electrice:
a) realizarea unei legãturi electrice între aeronava şi alimentator;
b) realizarea unei legãturi electrice între aeronava şi capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.
ART. 85
La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pãmânt în zona statiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectarii pot aparea descãrcãri electrice datorate diferenţelor de potenţial.
ART. 86
Toate aeronavele aflate pe pista, precum şi autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pãmânt pe toatã durata de stationare.
SECŢIUNEA a 10-a
Mãsuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii şi la alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor
ART. 87
Personalul benzinariilor trebuie sa urmãreascã permanent menţinerea în bune condiţii a capacelor şi a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
ART. 88
(1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificatã de normativele în vigoare.
(2) Dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scantei.
(3) Se interzice livrarea de carburanţi în vase din mase plastice.
ART. 89
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisã schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul fãrã asigurarea tuturor mãsurilor de pregãtire necesare (golire, curatare a pereţilor interiori etc.).
ART. 90
La gurile de descãrcare a carburantilor în rezervoare se prevãd borne de legare la pãmânt pentru conectarea autocisternelor.
SECŢIUNEA a 11-a
Mãsuri de prevenire specifice activitãţilor domestice (gospodãreşti)
ART. 91
În cazul activitãţilor domestice (gospodãreşti) principalele mãsuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se referã la:
a) interzicerea spalarii sau curatarii imbracamintei cu benzine, solventi şi alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizãrii bidoanelor, canistrelor şi a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului şi a altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii palniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d) legarea la pãmânt, pe durata încãrcãrii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor şi canistrelor metalice, prin aşezarea acestora pe o placa metalicã legatã la pãmânt, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pãmânt de la care se realizeazã încãrcarea.
SECŢIUNEA a 12-a
Verificarea la recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pãmânt
ART. 92
În vederea recepţiei şi dãrii în exploatare a instalaţiilor de legare la pãmânt executantul trebuie sa întocmeascã şi sa predea beneficiarului:
a) documentaţia tehnica de execuţie;
b) procesul-verbal de lucrãri ascunse pentru elementele ingropate;
c) buletinele de verificare.
ART. 93
Buletinele de verificare trebuie sa cuprindã:
a) data efectuãrii verificãrii;
b) funcţia, calitatea şi numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalaţiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificãri;
d) rezultatul verificãrii continuitãţii conexiunilor electrice între utilaje şi priza de pãmânt;
e) valoarea rezistentei de dispersie a instalaţiei de legare la pãmânt, masurata la utilajul cel mai îndepãrtat de priza de pãmânt;
f) metoda de mãsurare folositã, tipul şi clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observaţii asupra defectelor constatate şi inlaturate.
ART. 94
Mãsurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pãmânt se face:
a) în instalaţii subterane şi în instalaţii locale de legare la pãmânt, cel puţin de doua ori pe an;
b) la reţelele generale de legare la pãmânt, cel puţin o data pe an.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 95
Îmbrãcãmintea, incaltamintea şi echipamentul de protecţie a persoanelor care supravegheazã activitãţile prevãzute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât sa îndeplineascã condiţiile de prevenire a formãrii electricitatii statice stabilite în prezentele dispoziţii.
ART. 96
(1) În vederea aplicãrii prezentelor dispoziţii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevãzute de lege, aspectele de natura organizatoricã şi tehnica specifice şi vor lua mãsuri de elaborare a procedurilor şi instrucţiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor dispoziţii patronii vor analiza situaţia existenta în raport cu prevederile prezentelor dispoziţii şi vor stabili, dupã caz, mãsurile de reabilitare necesare, specifice fiecãrei instalaţii, fiecãrui utilaj, echipament sau produs, capabile sa producã încãrcãri electrostatice.
ART. 97
Unele date privind valorile tensiunilor de încãrcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum şi ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un îndrumãtor care va fi publicat în Revista "Pompierii Romani" cu scopul de a veni în sprijinul specialiştilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.
ART. 98
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentele dispoziţii.
ANEXA 1
-------
la dispoziţiile generale
-------------------------
EXEMPLE
de operaţiuni şi procese pe parcursul cãrora pot sa apara încãrcãri electrostatice
Principalele operaţiuni şi procese pe parcursul cãrora pot sa apara încãrcãri electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau porţiuni de conducte;
- încãrcarea şi/sau descãrcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica în/din rezervoare (cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea secţiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau încãlzirea lichidelor inflamabile vascoase utilizându-se aburul;
- transportul şi manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;
- operaţiunile de încãrcare/descãrcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;
- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor şi hainelor, utilizându-se substanţe inflamabile;
- separarea prin centrifugare a substanţelor solide şi lichide inflamabile;
- operaţiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;
- operaţiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburanţi la sol;
- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
- macinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
- operaţiunile de slefuire şi polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea şi amestecarea produselor pulverulente;
- procesele de fabricaţie a firelor şi fibrelor în industria textila;
- fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;
- operaţiunile de sablare a structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
- desprafuirea suprafeţelor metalice de diferite forme, utilizându-se aer sau alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
- procesele locale şi generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, în procese care utilizeazã produse combustibile;
- frecarea imbracamintei şi incaltamintei confectionate din materiale izolante (mãtase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizãrii acestora în procesul de producţie;
- descãrcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a conţinut gaze inflamabile;
- transmisiile utilizând curele realizate din cauciuc izolant electric;
- spalarea cu jet pulverizant de apa şi/sau abur supraincalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au conţinut produse volatile şi care mai pot conţine vapori ai acestor produse;
- operaţiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
- operaţiunile de lacuire şi vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;
- pulverizarea electrostatica utilizând vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizându-se procedeul gravarii;
- operaţiunile de imprimare în instalaţii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilena;
- procesele tehnologice de producere a hârtiei;
- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hârtie şi textile;
- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;
- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul conţine particule din materiale care se pot electriza uşor;
- operaţiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor conţinând particule coloidale;
- formarea cristalelor de gheaţa;
- zgarierea, comprimarea, întinderea structurilor din cuart;
- deformarea mecanicã a unor materiale (de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactiva;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule lichide şi solide în suspensie etc.
Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:
- ca generator de electricitate statica (acumulare-descãrcare) datoritã miscarii corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrãcãminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasarii;
- în transportul sarcinilor electrostatice de la un material încãrcat la corpul uman;
- la descãrcarea electrostatica de la corpul uman la pãmânt, mai rapid la cei cu pielea umeda.
ANEXA 2
-------
la dispoziţiile generale
-------------------------
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care genereazã electricitate statica
Încãrcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinãtatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, în acest caz având loc descãrcarea prin scanteie între pãrţile metalice aflate în apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încãrcare electrostatica a lichidului şi a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legatura, turbulenta mare în pompa) cu producerea de descãrcãri prin scanteie între pãrţile metalice ale conductelor şi recipientelor, în special la intrarea şi ieşirea din funcţiune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descãrcãri electrostatice prin scanteie între pãrţile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil şi mijlocul de transport, precum şi între sofer şi autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, excepţie fãcând sulfura de carbon.
La încãrcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datoritã curgerii şi turbulentei se pot produce descãrcãri prin scanteie între pãrţile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) şi personalul de deservire.
Pe timpul încãrcãrii cu hidrocarburi a vaselor prevãzute cu agitatoare pot avea loc descãrcãri electrostatice prin scantei între lichid şi vas cu consecinţe grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisã a unui reactor plin cel mai mare pericol de descãrcare prin scanteie este în zona gurii de vizitare datoritã amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul încãrcãrii cu substanţe solide (pulberi) a reactoarelor care conţin hidrocarburi, în special la încãrcarea vasului cu substanţe solide concomitent cu funcţionarea sistemului de agitare-omogenizare se incarca electrostatic substantele solide şi lichidul inflamabil şi pot avea loc descãrcãri prin scanteie atât la suprafata lichidului, cat şi în zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de cãtre conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descãrcarea prin scanteie la apropierea unei astfel de pãrţi de un obiect legat la pãmânt, descarcarile fiind cu atât mai mari cu cat lichidul are polaritatea mai mica.
În situaţia în care rezervorul este izolat fata de sol, potenţialul format între rezervor şi sol poate sa creeze o descãrcare electrostatica prin scanteie atât la operaţiunile de umplere, cat şi la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
Scanteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite şi nici evitate în totalitate prin simpla punere la pãmânt şi nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însã formarea unei scantei de aprindere nu este probabila, cu excepţia cazului în care rezervorul este prevãzut cu o izolatie fata de sol mai mare de 10^6 ohmi.
În cazul turbionarii substanţelor pulverulente, la prelucrare, transport şi depozitare pot aparea descãrcãri puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionara, dupã care pot avea loc şi explozii secundare.
La operaţiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descarcarile disruptive pot sa apara între materialele pulverulente şi pãrţile conducatoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum şi între corpurile încãrcate electrostatic şi personalul de deservire din imediata apropiere.
În cazul operaţiunilor de prelucrare a cauciucului şi materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.
La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare şi plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însoţitã de degajarea vaporilor de plastifianti, aceştia putând forma cu aerul amestecuri explozive.
Maşinile de formare a colilor de hârtie (în procesul de presare, dimensionare, tãiere), precum şi operaţiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide şi folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereazã sarcini electrostatice care pot duce la apariţia descarcarilor disruptive între materialele şi pãrţile conducatoare de electricitate din zona de lucru.
La lucrãrile policrome procesul tehnologic se desfãşoarã în atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulatã fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau în mediul înconjurãtor.
În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeazã pe materiale şi cilindri de cauciuc şi de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea având energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati în zona de lucru.
La operaţiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparand totodatã şi descarcarile disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusã pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însã suficient pentru a ridica temperatura pana la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenand şi o reactie în lant care poate avea urmãri grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum şi în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale incalzite sau foarte uscate produc descãrcãri disruptive la zonele de contact între pãrţile aflate în mişcare. Şi materialele care sunt vãrsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descãrcãri disruptive ale cãror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulatã pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da naştere unei descãrcãri disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legatã la pãmânt. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu incaltaminte izolanta, acestea se pot incarca şi prin influenta de la vehiculele încãrcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pãmânt descãrcarea se face prin scanteie.
Energia maxima susceptibilã sa fie eliberata printr-o descãrcare disruptiva poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
