Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 106 din 19 martie 2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024
EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 241 din 21 martie 2024
Luând în considerare Referatul de aprobare comun al Direcţiei generale dezvoltare rurală Autoritate de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de management pentru Planul strategic PAC 2023-2027, şi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în calitate de instituţie responsabilă cu implementarea intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027 nr. 141.230 din 18.03.2024,
în baza prevederilor:
- Planului strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare;
– Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013;
– Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013;
– Regulamentului delegat (UE) 2022/126 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului cu cerinţe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenţii specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum şi cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiţii agricole şi de mediu);
– Regulamentului delegat (UE) 2022/127 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului cu norme privind agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte prezentarea conţinutului planurilor strategice PAC şi sistemul electronic pentru schimbul securizat de informaţii;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare şi de rezultat comuni stabiliţi în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013;
– Regulamentului delegat (UE) 2022/1.408 al Comisiei din 16 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte plata avansurilor pentru anumite intervenţii şi măsuri de sprijin prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/2.115 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor ecoscheme pentru anul de cerere 2024,
în temeiul dispoziţiilor:
- art. 39 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
CAP. I
Domeniul de aplicare şi definiţii
ART. 1
Prezentul ordin reglementează modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative, pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare hotărâre, pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2024.
ART. 2
În sensul prezentului ordin, următorii termeni şi expresii se definesc astfel:
a) activitatea agricolă este prevăzută la pct. 4.1.1.1 din Planul strategic PAC 2023-2027, denumit în continuare PS 2023-2027, şi înseamnă activitatea care permite contribuţia la furnizarea de bunuri private şi publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor:
- producţia de produse agricole, inclusiv prin paludicultură în scop furajer, care include acţiuni precum cultivarea, recoltarea, cosirea, păşunatul, creşterea sau reproducţia animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia produselor pescăreşti, precum şi producţia de bumbac şi de specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
– în cazul suprafeţelor ocupate cu pajişti permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine;
b) activitate neagricolă înseamnă acea activitate care:
- nu interferează cu activitatea agricolă obişnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfăşurarea unei activităţi agricole;
– nu periclitează respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu pe parcelă şi totodată trebuie să permită menţinerea suprafeţei agricole în bune condiţii agricole şi de mediu;
– se desfăşoară numai în situaţii justificate de către fermier, în cazul suprafeţelor ocupate cu plante de cultură.
În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile şi se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului şi a învelişului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situaţii de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după cum urmează:
- utilizarea terenului în scopuri recreative/sportive;
– depozitarea de materiale vegetale;
– depozitarea producţiei agricole recoltate;
– depozitarea de amendamente.
În cazul în care aceste situaţii nu pot fi dovedite de către fermier, terenul va fi considerat neeligibil;
c) animal cu neconformităţi înseamnă orice animal solicitat în cerere care nu respectă criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului verificate la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului, după caz;
d) animal determinat înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului;
e) animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor/sprijin/plată pentru animale în cadrul intervenţiei care vizează ajutorul pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale sau în cadrul intervenţiei PD-05;
f) anul de cerere este anul calendaristic în care fermierii depun cererea de plată;
g) bloc fizic este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole;
h) controale administrative înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind intervenţia în cauză, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru condiţionalitate;
i) controlul vizual înseamnă, fără a aduce atingere controalelor administrative în cadrul sistemului integrat şi controalelor la faţa locului, controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii de plată sau a modificărilor acesteia;
j) culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027;
k) cultura principală reprezintă cultura de bază, în cazul unui asolament, care ocupă terenul cea mai mare perioadă pe parcursul anului de cerere;
l) culturile secundare sunt cultivate în perioada dintre două culturi principale şi acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puţin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale şi trebuie să fie diferite ca specie faţă de aceasta. Culturile secundare includ şi culturile succesive sau culturile duble semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului. Culturile secundare introduse în rotaţie pot fi culturi simple sau amestec de culturi, respectiv graminee, leguminoase, oleaginoase, plante melifere s.a, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin;
m) data-limită de depunere a cererii înseamnă ultima zi de depunere a cererii de plată aşa cum este stabilită la art. 3 alin. (1);
n) iarbă sau alte plante furajere erbacee înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc pe terenurile arabile, în cultură simplă sau amestecuri între acestea, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin;
o) culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot înseamnă toate plantele leguminoase, fixatoare de azot, în cultură simplă sau amestecuri între acestea ori în amestecuri cu specii de graminee perene fără a fi afectat rolul de fixare al azotului, prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul ordin;
p) identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţia fermierilor de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. În situaţia în care nu există informaţii cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, la identificare se va utiliza adeverinţa eliberată de unitatea administrativ-teritorială (UAT) pe raza căreia se regăseşte suprafaţa de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic;
q) livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin;
r) pajişti permanente sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, inclusiv pajiştile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr. 34/2013, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menţionate în anexa nr. 26, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum şi arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
s) parcelă agricolă înseamnă o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul;
ş) pepiniere înseamnă suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri, cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor;
t) perioadă de deţinere înseamnă, pentru intervenţia PD-05, perioada în care fermierul deţine un efectiv de animale în cadrul gospodăriei tradiţionale, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice, respectiv perioada aprilie-septembrie a anului de cerere;
ţ) perioadă de păşunat înseamnă perioada stabilită de autorităţile publice locale care cuprinde inclusiv intervalul mai-septembrie;
u) produse agricole înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
v) sistemul de identificare a parcelelor agricole, denumit în continuare LPIS, reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control, denumit în continuare IACS, care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de cel mult 0,5 m, ceea ce asigură o precizie submetrică. Modalităţile de creare a blocurilor fizice şi delimitarea suprafeţelor potenţial agricole, incluziv a zonelor neproductive utilizate în sensul celor stabilite prin prezentul ordin, sunt transpuse în Ghidul informativ privind sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS;
w) specii agroforestiere pe terenul agricol constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maximum 30 de metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1-4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul ordin, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de Crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie;
x) specii forestiere cu ciclu scurt de producţie constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în următorul sezon răsar mlădiţe noi, încadrate la codul NC 06 02 9041. Se stabilesc ca fiind specii forestiere cu ciclu scurt de producţie salcia (Salix spp.), plopul (Populus spp.) cu subspeciile plopul alb (Populus alba) şi plopul negru (Populus nigra), arborele-prinţesei (Paulownia), arbustul de petrol (Jatropha), potrivit pct. 4.1.2.3.2 din PS 2023-2027. Suprafeţele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se recoltează integral cel puţin o dată la 6 ani, iar densitatea minimă este de 600 de plante/ha;
y) suprafaţa agricolă înseamnă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1 şi 4.1.2 din PS 2023-2027, respectiv în OUG nr. 34/2013;
z) suprafaţa agricolă totală la nivel naţional înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2018, în scopul determinării proporţiei de referinţă pentru pajişti permanente, în vederea respectării prevederilor din GAEC 1;
aa) suprafaţă determinată înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative şi/sau prin controale la faţa locului şi controale prin monitorizare;
bb) suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se pot acorda plăţi;
cc) teren aflat la dispoziţia fermierului înseamnă terenul de care dispune şi pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia prin documentele stabilite de prezentul ordin;
dd) teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament;
ee) terenuri arabile sunt terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, zone care respectă cerinţele GAEC 8, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027;
ff) control prin monitorizare a parcelelor agricole reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă;
gg) efectiv estimat în sensul ecoschemelor PD-07, PD-08 şi PD-27 reprezintă efectivul de animale estimat de beneficiar în cererea de plată pentru fiecare exploataţie cu cod al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA);
hh) efectiv solicitat în sensul ecoschemelor PD-07, PD-08 şi PD-27 reprezintă efectivul de animale conform documentelor, înscris în deconturile justificative anuale pentru PD-07 şi PD-27 şi semestriale pentru PD-08;
ii) controale la faţa locului reprezintă controalele fizice pe teren realizate în scopul identificării corecte a parcelelor, a culturilor declarate în cererea de plată, a condiţiilor de eligibilitate, precum şi pentru verificarea respectării de către fermieri a normelor de condiţionalitate, a cerinţelor de bază, în ceea ce priveşte plăţile directe, ecoschemele şi alte intervenţii din PS 2023-2027;
jj) cultură preponderentă reprezintă cultura predominantă din punctul de vedere al acoperirii suprafeţei de teren arabil.
CAP. II
Dispoziţii generale privind modalitatea de implementare, de îndeplinire a criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv documente justificative
ART. 3
(1) Cererile de plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre se depun anual la centrele APIA.
(2) În anul 2024, cererile de plată se depun în perioada 4 aprilie-7 iunie. Data-limită este 7 iunie 2024 inclusiv.
(3) În situaţia în care cererea de plată este depusă ulterior datei-limită stabilită la alin. (2), cererea de plată este considerată inadmisibilă.
(4) Modificările cererilor de plată se depun cel mai târziu la data prevăzută la alin. (2).
(5) Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/animalele neconforme.
(6) Beneficiarii intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre, stabiliţi la art. 5 alin. (1)-(6) din hotărâre, depun la centrele APIA o singură cerere de plată şi sunt identificaţi în mod unic în Registrul unic de identificare, pe baza:
a) identificatorului atribuit în Registrul unic de identificare;
b) codului numeric personal sau codului unic de înregistrare cuprins în certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC;
c) contului bancar declarat la APIA de către beneficiar.
(7) Persoana fizică, pe de o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.
(8) Subunităţile persoanelor juridice, care nu au personalitate juridică, nu au calitatea de beneficiari ai intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre.
ART. 4
Criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de plăţile aferente intervenţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre sunt cele stabilite la art. 6 din hotărâre.
ART. 5
(1) La depunerea cererii de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:
a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/ paşaport/certificatul de înregistrare la ONRC/actul de înfiinţare/actul constitutiv/statutul/actul normativ de înfiinţare/ regulamentul de organizare şi funcţionare, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;
b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;
c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA, respectiv împuternicirea, precum şi o copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport al/a împuternicitului, în cazul în care fermierul persoană juridică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii de plată în numele său;
d) documente care dovedesc utilizarea terenului şi că terenul declarat este la dispoziţia fermierului.
(2) Fermierul demonstrează la data depunerii cererii că deţine documente din care să reiasă că are teren în folosinţă şi la dispoziţia sa, în condiţiile prevederilor art. 6 alin. (1) lit. l) din hotărâre, astfel:
a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 5; şi
b) copie conformă cu originalul, a contractului de închiriere/concesiune/comodat a/al suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-teritoriale; sau, după caz,
c) copie conformă cu originalul a contractului de concesiune/ arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, sau între fermier şi alte entităţi de drept public.
(3) În condiţiile prevederilor art. 6 alin. (1) lit. l) din hotărâre, adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, se solicită direct de către APIA instituţiilor abilitate să emită acest document, cu excepţia fermierilor care depun pentru prima dată cerere de plată, caz în care fermierul depune adeverinţa conform alin. (2) lit. a).
(4) Eliberarea şi transmiterea de către unitatea administrativ-teritorială a documentului prevăzut la alin. (2) lit. a) se fac potrivit prevederilor art. 6 alin. (7) lit. b) şi c) din hotărâre.
(5) Contractele de asociere în participaţie în vigoare trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din Codul civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/ împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţie.
(6) În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă cu suprafeţele declarate în cererea de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri de reducere a suprafeţei declarate.
(7) Fermierul persoană fizică, pe de o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun documentele care fac dovada utilizării terenului, prevăzute la alin. (2), pentru ambele forme de organizare, odată cu cererea de plată prevăzută la art. 3 alin. (1), prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(8) În sensul art. 5 alin. (1) şi (6) din hotărâre, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 566/2004, fac dovada utilizării terenurilor agricole declarate cu documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004, din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.
(9) Sunt neeligibile suprafeţele declarate în cererile de plată pentru care nu se depun documentele prevăzute la alin. (2) până la data-limită de depunere a cererilor de plată.
ART. 6
(1) Dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, ADS sau altor entităţi de drept public de către fermieri, conform art. 6 alin. (1) lit. l) din hotărâre, se realizează după cum urmează:
a) pe baza contractelor de concesiune/închiriere/comodat încheiate între, pe de o parte, primării/consiliile judeţene, ADS sau alte entităţi de drept public şi, pe de altă parte, crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care reiese suprafaţa de pajişte permanentă utilizată, valabile la data depunerii cererii. Contractele de concesiune/închiriere/comodat încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;
b) pe baza verificării în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (SNIIA)/document din care reiese codul de exploataţie/copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în Baza naţională de date, denumită în continuare BND, valabil la data depunerii cererii de plată. Asociaţiile crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa de pajişte concesionată/ închiriată, asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei/exploataţiilor tip tabără de vară a/ale asociaţiei înscrise în BND, valabil la data depunerii cererii de plată.
(2) Codul/Codurile de exploataţie ANSVSA şi animalele declarate într-o cerere de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, nu pot fi declarate în acelaşi scop în mai multe cereri de plată.
ART. 7
(1) În cazul pajiştilor comunale concesionate/ închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii vor depune următoarele documente, după caz:
a) în cazul membrilor asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată, fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv:
(i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere/ comodat al pajiştii încheiat de către asociaţie;
(ii) copia tabelului centralizator pe care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, numărul de animale cu care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din BND, precum şi suprafeţele alocate;
Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 6 la prezentul ordin.
Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte la data depunerii cererii de plată, pentru suprafaţa concesionată/ închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA, în cererea de plată, suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin şi pentru care asigură încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, folosind, în cazul suprafeţelor utilizate în comun fără delimitare fizică în teren, codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. Sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea;
b) în cazul asociaţiei crescătorilor de animale care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată cu animalele membrilor, pe baza unui tabel centralizator, asociaţia va prezenta la APIA:
(i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii încheiat de către asociaţie;
(ii) tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din BND, numărul de animale, precum şi suprafeţele alocate. Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 6;
(iii) copia conformă cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor de plată
c) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa de pajişte concesionată/ închiriată asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară, conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor, centrelor de colectare, transportatorilor şi mijloacelor de transport rutier din domeniul sănătăţii şi protecţiei animalelor şi pentru completarea, respectiv abrogarea unor acte normative din domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/2024, cu modificările ulterioare, va prezenta la APIA:
(i) copia de pe contractul de concesiune/ închiriere/comodat al pajiştii încheiat de către asociaţie;
(ii) tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din BND, numărul de animale, precum şi suprafeţele alocate. Centralizatorul prevăzut în anexa nr. 6 se întocmeşte anual şi se vizează de către primărie;
(iii) copia conformă cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor.
(2) Asociaţiile crescătorilor de animale prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu pot solicita plăţi aferente intervenţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre pentru suprafeţele care au fost solicitate la plată individual de către membrii acestora.
(3) Membrii asociaţiilor crescătorilor de animale pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
(4) În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, precum şi al grupurilor de producători care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1)-(3).
ART. 8
(1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul. Documentele care fac dovada utilizării terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2), fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1). Documentele pe care le prezintă forma asociativă de proprietate sunt:
a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, cum ar fi, de exemplu, hotărâre judecătorească definitivă, contract de vânzare-cumpărare, iar, în lipsa acestor documente, adeverinţa emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;
b) copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee privind depunerea cererii de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din BND, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat. Centralizatorul se completează anual şi se semnează de către preşedintele formei asociative, conform modelului prezentat în anexa nr. 7 la prezentul ordin;
c) copie conformă cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererii de plată.
(2) În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetaţiei prin cel puţin un cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie-1 octombrie a anului de cerere. Formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului şi/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.
(3) În conformitate cu art. 5 alin. (2) lit. b) din hotărâre, cererea de plată poate fi depusă de membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate, crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, în calitate de utilizatori ai pajiştilor permanente şi în calitate de fermieri activi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din Codul civil, decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, reducerile de suprafaţă se fac proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare privind utilizarea terenului pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:
a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar, în lipsa acestor documente, adeverinţa emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;
b) copie a centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din BND, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă. Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formei asociative menţionate la alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 8 la prezentul ordin;
c) copie conformă cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor de plată.
(4) Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul intervenţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) din hotărâre pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
ART. 9
Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele prevăzute la art. 7 şi la art. 8 alin. (1), desfăşoară cel puţin o activitate agricolă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor art. 10 din OUG nr. 34/2013, în calitate de fermieri activi, şi prezintă, suplimentar faţă de documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2):
a) document din care reiese codul de exploataţie/copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în BND, valabil la data depunerii cererii de plată; şi/sau
b) până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele privind depozitarea/valorificarea fânului sau altor plante erbacee furajere prevăzute în anexa nr. 26 la prezentul ordin, în situaţia în care fermierul nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie-1 octombrie a anului de cerere, cu excepţia plantelor erbacee furajere, pentru care perioada de recoltare se realizează în fazele de debut ale ciclului de vegetaţie potrivit anexei nr. 26.
Documentele doveditoare privind depozitarea/valorificarea fânului/altor plante erbacee furajere sunt:
(i) declaraţia privind depozitarea fânului/altor plante erbacee furajere, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;
(ii) fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura, în cazul persoanelor juridice.
ART. 10
(1) Documentele privind deţinerea animalelor sunt prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022 privind aprobarea Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi se depun în funcţie de cerinţele intervenţiilor solicitate.
(2) Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor, respectiv paşapoartele ecvideelor, sunt prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 309/113/2023 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor.
ART. 11
După data-limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.
ART. 12
(1) În situaţia în care, în cadrul aceleiaşi intervenţii, un bloc fizic face obiectul cererilor de plată a doi sau mai mulţi fermieri, în cazul în care suprafaţa totală declarată este mai mare decât suprafaţa agricolă din sistemul de referinţă - LPIS, cu o diferenţă de maximum 1 hectar, APIA poate aplica o reducere proporţională a suprafeţelor declarate în acel bloc fizic.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), APIA notifică fermierii privitor la aplicarea unei reduceri proporţionale pentru supradeclararea blocului fizic. Notificarea poate fi contestată numai în scris de fermieri în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, având la bază actele doveditoare prezentate la APIA la depunerea cererii de plată sau a modificărilor acesteia, privind utilizarea suprafeţei declarate.
ART. 13
(1) Nu se acordă plăţi pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.
(2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 de metri pătraţi care nu sunt utilizate pentru activităţi agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetaţie forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia suprafeţelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi d) din hotărâre şi a drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii cu lăţimea de maximum 2,5 m inclusiv;
b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii a căror lăţime este mai mare de 2,5 m.
(3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată, cu excepţia suprafeţelor de teren ocupate cu sere şi solarii.
(4) Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.
(5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
a) suprafeţele agricole pe care se constată că în urma controalelor administrative sau controalelor la faţa locului, inclusiv cele pentru actualizarea blocurilor fizic, nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027;
b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice, spre exemplu Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, Parcul Naţional Munţii Rodnei. Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct. În situaţia în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punctul de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
e) suprafeţele aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de schi) care sunt scoase din circuitul agricol;
f) suprafeţele utilizate de unităţile militare;
g) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d)-f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
i) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
j) suprafeţele de teren lăsat pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 4 ani;
k) suprafeţele declarate în cererea de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop; suprafeţele constatate în urma verificării în teren, pentru acest scop, ca fiind neutilizate în scop agricol sau pentru care nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027 nu sunt eligibile pentru plată;
l) suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8)-(10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
(1) În sensul art. 6 alin. (1) lit. n) din hotărâre, în cadrul cererii de plată, fermierul identifică parcelele agricole utilizate şi elementele neproductive.
(2) În anul 2024, fermierii au obligaţia să declare suprafeţele de teren alocate zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurile lăsate pârloagă, precum şi suprafeţele cultivate cu culturi agricole fixatoare de azot şi/sau cu culturi agricole secundare, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, pentru respectarea primei cerinţe a standardului GAEC 8, ca urmare a aplicării derogării prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor ecoscheme pentru anul de cerere 2024, denumit în continuare Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587.
(3) Suprafaţa declarată a parcelei şi a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.
(4) În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la faţa locului se constată că parcela nu îndeplineşte cerinţele de identificare conform art. 2 lit. p), nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat.
ART. 15
(1) În sensul art. 60 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/2.116, APIA trebuie să asigure efectuarea controalelor la nivelul necesar pentru o gestionare eficace a riscurilor la adresa intereselor financiare ale Uniunii. APIA selecţionează eşantionul de control din întreaga populaţie de solicitanţi, incluzând, după caz, o parte aleatorie şi o parte selecţionată pe baza analizei riscurilor.
(2) Rata minimă a controalelor la faţa locului în cadrul sistemului integrat menţionat la art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2.116 este de:
a) 5% pentru intervenţiile bazate pe suprafaţă, altele decât ecoschemele, care nu fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafeţelor prevăzut la art. 70 din Regulamentul (UE) 2021/2.116;
b) 3% pentru ecoschemele din sectorul vegetal;
c) 5% pentru intervenţiile aferente sectorului zootehnic.
(3) Conform art. 83 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/2.116, eşantionul de control la faţa locului pentru verificarea respectării normelor de condiţionalitate acoperă minimum 1% dintre beneficiari vizaţi.
ART. 16
(1) În sensul art. 6 alin. (1) lit. g) din hotărâre, fermierii pot aduce modificări cererii de plată sau pot retrage în totalitate cererea de plată sau părţi ale acesteia, numai dacă:
a) APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului;
b) nu au solicitat plăţi pentru animale care au perioadă de reţinere.
(2) Cererile de plată pot fi modificate fără creşterea suprafeţei sau pot fi retrase total/parţial de către beneficiar în următoarele condiţii:
a) APIA nu a notificat fermierul cu privire la intenţia de a efectua un control la faţa locului, cu respectarea preavizului prevăzut la art. 48 alin. (1) din hotărâre. Neconformităţile depistate în timpul controalelor la faţa locului sunt aduse la cunoştinţa beneficiarului în termen de maximum 90 de zile de la data finalizării verificărilor pe teren;
b) în cazul controalelor prin monitorizare, în conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2022/1.173, pentru exploataţiile la care se constată cel puţin o parcelă neconformă, se va realiza acţiunea de întâlnire şi clarificare cu fermierul a rezultatelor controlului prin monitorizare. Prin clarificările aduse este posibilă modificarea cererii de plată fără creşteri de suprafaţă, situaţie care va constitui baza următoarelor interpretări;
c) în cazul intervenţiilor care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafeţelor utilizând date satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus, în temeiul art. 7 din Regulamentul (UE) 2022/1.173, fermierii pot aduce modificări cererii de plată fără creşteri de suprafaţă sau pot retrage total/parţial suprafeţele din cererea de plată până la data de 20 septembrie a anului de cerere.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu se mai pot face pentru parcelele agricole/animalele la care se referă neconformitatea.
ART. 17
(1) În situaţia în care condiţiile meteorologice conduc la imposibilitatea realizării lucrărilor de pregătire a terenului şi de înfiinţare a culturilor, fiind necesară implicit prelungirea cu o săptămână a termenului instituit de GAEC 6 cerinţa 1, fermierul notifică APIA în intervalul de timp de 3 săptămâni planificat iniţial pentru realizarea lucrărilor, înainte de expirarea termenului iniţial, prin completarea şi transmiterea notificării privind imposibilitatea respectării intervalului de 3 săptămâni prevăzut de GAEC 6 cerinţa 1 pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi, prevăzută în anexa nr. 29.
(2) APIA transmite zilnic la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), centralizat, în format electronic, notificările prevăzute la alin. (1), în vederea prelungirii termenului instituit de GAEC 6 cerinţa 1.
(3) DAJ efectuează verificările necesare, emite avizul şi îl transmite la APIA în format electronic în termen de maximum 48 de ore de la data primirii centralizatorului de la APIA.
(4) APIA informează fermierii cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare privind aprobarea prelungirii termenului stabilit la alin. (1), ulterior primirii avizelor de către DAJ.
(5) Perioada de pregătire a terenului şi de înfiinţare a noii culturi va fi înscrisă în documentele de evidenţă a lucrărilor agricole la nivel de fermă, atât pentru verificarea cerinţei specifice, cât şi pentru verificarea GAEC 6.
CAP. III
Fermierul activ
ART. 18
(1) Fermierii, persoane fizice sau persoane juridice, care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul să primească plăţi directe în cuantum mai mic sau egal cu 5.000 euro sunt fermieri activi şi beneficiază de plăţi directe.
(2) Fermierii, persoane fizice sau persoane juridice, care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul să primească plăţi directe în cuantum mai mare de 5.000 euro fac dovada că au dreptul să desfăşoare activitate agricolă conform legii prin unul din următoarele documente:
a) adeverinţa eliberată de primărie, conform anexei nr. 5, şi/sau extras din BND al ANSVSA pentru deţinătorii de animale, după caz, în cazul persoanelor fizice;
b) certificat constatator, eliberat de ONRC, în cazul persoanelor juridice/persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale (PFA/II/IF);
c) actul de înfiinţare/actul constitutiv/statutul/actul normativ de înfiinţare/regulamentul de organizare şi funcţionare, în cazul altor forme de organizare faţă de cele prevăzute la lit. b).
(3) Fermierii care exploatează o suprafaţă de teren de maximum 50 ha solicitate eligibile sunt fermieri activi dacă îndeplinesc cerinţele de la alin. (2) şi sunt implicaţi în cel puţin un nivel minim de activitate agricolă, demonstrat prin îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii:
a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile lor totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile;
b) au venituri din activităţi agricole reprezentând cel puţin o treime din veniturile total obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.
(4) În sensul prevederilor alin. (1) şi (2), sintagma „fermier care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul să primească plăţi directe“ include atât fermierii care în anul anterior au depus cerere de plată, cât şi cei care nu au depus cerere de plată.
(5) Persoanele juridice care depun pentru prima dată cerere de plată sunt fermieri activi dacă prezintă dovada înregistrării cu activitate agricolă de la ONRC, iar în cazul altor forme de organizare, actul de înfiinţare/actul constitutiv/statutul/actul normativ de înfiinţare/regulamentul de organizare şi funcţionare, care menţionează în mod expres activitatea agricolă.
(6) În cazul persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau întreprinderilor familiale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 44/2008, care depun pentru prima dată cerere de plată, cu oricare din formele de organizare prevăzute în O.U.G. nr. 44/2008, dovada îndeplinirii condiţiei de fermier activ este adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 5, iar pentru crescătorii de animale care nu deţin terenuri, extras din BND.
ART. 19
(1) Pentru fermierii care au depus cerere de plată în anul anterior şi ar fi avut dreptul la plăţi directe, cuantumul anual total al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care fermierul ar fi avut dreptul pentru anul anterior.
(2) Pentru fermierii care nu au depus cerere de plată în anul anterior, cuantumul anual total al plăţilor directe se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii de plată cu plata medie naţională la hectar a plăţilor directe pentru anul anterior.
(3) Începând cu anul de cerere 2024, plata medie naţională la hectar prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa I la Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 pentru anul menţionat la alin. (2) la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv.
ART. 20
(1) Fermierii persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale conform O.U.G. nr. 44/2008, prevăzuţi la art. 18 alin. (3), prezintă adeverinţa eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi şi veniturile din activităţi agricole realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, în situaţia în care APIA nu poate realiza verificarea prin preluarea din baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a veniturilor totale realizate în cel mai recent an fiscal de către fermier.
(2) Fermierii persoane juridice organizate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, entităţile prevăzute la art. 5 alin. (5) din hotărâre, liceele agricole, formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi unităţile de cult, prevăzuţi la art. 18 alin. (3), prezintă o adeverinţă privind veniturile realizate conform situaţiilor financiare din ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de situaţii financiare. Modelul de adeverinţă privind veniturile realizate este prevăzut în anexa nr. 9 la prezentul ordin.
ART. 21
Documentele prevăzute la art. 20 se pot prezenta la APIA la depunerea cererii de plată sau ulterior, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
ART. 22
(1) Fermierii care depun cererea de plată în calitate de persoană fizică, iar cuantumul anual al plăţilor directe este de peste 5.000 euro şi ulterior se înregistrează la ONRC ca PFA, II, IF potrivit O.U.G. nr. 44/2008, care desfăşoară o activitate agricolă, depun la APIA înştiinţarea privind schimbarea formei de organizare, urmând să îndeplinească condiţia de fermier activ prin adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin, sau prin extras din BND pentru crescătorii de animale care nu deţin terenuri, depusă/depus de persoana fizică care a depus cererea. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la ONRC, se subrogă în drepturi şi obligaţii persoanei fizice în ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune definit la art. 2 lit. j) din O.U.G. nr. 44/2008.
(2) Fermierii care depun cererea de plată în calitate de persoană fizică, iar cuantumul anual al plăţilor directe este de peste 5.000 euro şi ulterior se înregistrează la ONRC ca persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat de ONRC, odată cu depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
(3) Lista codurilor CAEN aferente activităţii agricole este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN la diviziunea 01, grupele 011-016.
ART. 23
(1) Activităţile nonagricole sunt cele desfăşurate în cadrul aeroporturilor, serviciilor de transport, sistemelor de alimentare cu apă, serviciilor imobiliare, pe terenurile permanente de sport şi terenurile destinate activităţilor de recreere, în cadrul firmelor/companiilor de construcţii, de către administratorii de păduri de stat sau private, penitenciare şi unităţile administrativ-teritoriale. Lista activităţilor nonagricole este prevăzută în anexa nr. 10.
(2) Persoanele juridice ori formele asociative de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul să primească plăţi directe în cuantum mai mare de 5.000 euro, precum şi cei care depun pentru prima dată cererea de plată şi au activităţi desfăşurate în cadrul aeroporturilor, serviciilor de transport, sistemelor de alimentare cu apă, serviciilor imobiliare, activităţilor desfăşurate pe terenurile permanente de sport şi terenurile destinate activităţilor de recreere, în cadrul firmelor/companiilor de construcţii, sau activităţi desfăşurate de către administratori de păduri de stat sau private, penitenciare, unităţi administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii, judeţe) sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (3) lit. a) sau b).
ART. 24
(1) Veniturile totale realizate din activităţi neagricole ale fermierilor rezultă ca diferenţă între venitul total şi venitul total din activităţi agricole.
(2) Veniturile realizate din activităţi agricole sunt veniturile care au fost obţinute de un fermier din activitatea sa agricolă, definită la art. 2 lit. a), în cadrul exploataţiei sale, inclusiv sprijinul din partea Uniunii Europene din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi orice ajutor naţional acordat pentru activităţi agricole.
(3) Veniturile realizate din procesarea produselor agricole ale exploataţiei sunt considerate venituri din activităţi agricole.
(4) În sensul prezentului articol, venituri înseamnă veniturile brute, înaintea deducerii cheltuielilor şi impozitelor aferente.
(5) În sensul prezentului articol, venituri totale înseamnă veniturile realizate din activităţile agricole şi neagricole.
ART. 25
Fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 18 alin. (2), (3), (4) şi (6), art. 20 şi la art. 21 din prezentul ordin nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre.
CAP. IV
Plăţile directe decuplate
SECŢIUNEA 1
Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii
ART. 26
(1) Pentru a beneficia de sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, intervenţia PD-01, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare BISS, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei din PS 2023-2027, după cum urmează:
a) desfăşoară o activitate agricolă pe teritoriul României şi sunt fermieri activi, conform cap. III;
b) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,3 ha, în cazul serelor, solariilor este de cel puţin 0,03 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,1 ha;
c) în cazul pajiştilor permanente asigură o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau efectuează cel puţin o cosire anuală/realizează cel puţin o activitate anuală de recoltare, după caz, în conformitate cu prevederile art. 10 din O.U.G. nr. 34/2013.
(2) În anul de cerere 2024, în contextul derogării prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587, în ceea ce priveşte GAEC 8, este permisă utilizarea terenurilor arabile lăsate pârloagă pentru culturi agricole fixatoare de azot ori pentru culturi agricole secundare, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor.
(3) Elementele neproductive pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă în sensul art. 2 alin. (2) din hotărâre şi nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii sunt:
a) rigole a căror lăţime este mai mare de 2,5 m;
b) iazuri mici;
c) garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, cu excepţia rândurilor de arbori şi a arborilor izolaţi şi a grupurilor de arbori/pâlcuri arbustive cu o suprafaţă de maximum 0,3 ha.
(4) Arborii plantaţi pentru respectarea cerinţelor specifice aferente ecoschemelor PD-04 şi PD-05 vor face obiectul verificării standardului GAEC 8.2, respectiv menţinerea elementelor de peisaj, în anii ulteriori aplicării cerinţei specifice ecoschemelor privind plantarea anuală de arbori. Elementele de peisaj înfiinţate sunt luate în considerare pentru calcularea procentului minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă şi sunt eligibile la plată.
ART. 27
Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie, indiferent de sursa fondurilor care a fost utilizată pentru înfiinţare şi de momentul înfiinţării, pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, cu o lăţime de maximum 30 m, sunt eligibile la plata BISS.
ART. 28
(1) În cazul în care fermierul desfăşoară şi o activitate neagricolă care nu depăşeşte 120 de zile, acesta este obligat să anunţe APIA asupra perioadei de derulare a activităţii neagricole, pentru efectuarea controalelor la faţa locului, şi să furnizeze documente doveditoare, începând cu data depunerii cererii sau cu maximum 15 zile înainte de data începerii acestei activităţi.
(2) În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile, fermierul este obligat să anunţe APIA situaţia de întârziere obiectivă, justificată cu documente, în termen de maximum 15 zile înainte de data încheierii activităţii neagricole, dar nu mai târziu de 15 octombrie a anului de cerere.
(3) În cazul în care situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu pot fi dovedite de către fermier, suprafaţa de teren agricol nu a fost menţinută în bune condiţii agricole şi de mediu şi/sau activităţile neagricole au condus la degradarea/deteriorarea structurii solului şi a învelişului vegetal, terenul este considerat neeligibil.
ART. 29
(1) În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu art. 8 alin. (2) din hotărâre, în cererea de plată sau cel mai târziu la data de 30 iunie a anului de cerere, în situaţia în care nu sunt disponibile la data depunerii, fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:
a) soiurile şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);
b) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;
c) deţinerea autorizaţiei de cultivare emise de DAJ şi respectarea condiţiilor specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.
(2) Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole“ la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă, publicat în conformitate cu art. 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole.
(3) Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) lit. b). Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere de plată.
(4) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deţinătorului de autorizaţie de cultivare şi ca urmare a transmiterii de către direcţiile pentru agricultură judeţene, până la data de 15 mai, a listei cu autorizaţiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol, denumit în continuare THC, dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi aflată pe câmp.
(5) Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
(6) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, raportul cu privire la conţinutul THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(7) Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate, potrivit alin. (5), se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
(8) Conţinutul de THC pentru soiurile utilizate pentru producţia de cânepă nu depăşeşte 0,3%.
SECŢIUNEA a 2-a
Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii
ART. 30
(1) Pentru a beneficia de sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, intervenţia PD-02, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumit în continuare CRISS, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei din PS 2023-2027, după cum urmează:
a) fermierul este eligibil pentru plata BISS;
b) exploataţia agricolă se încadrează în intervalul de suprafaţă 1-50 ha.
(2) Fermele care depăşesc 50 de hectare nu sunt eligibile pentru CRISS.
(3) Constituie condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată aferente CRISS situaţiile în care fermierii şi-au fragmentat exploataţia după anul 2020, inclusiv situaţiile în care se solicită plată pentru suprafeţele rezultate în urma fragmentării respective, în scopul obţinerii CRISS.
(4) Exploataţiile rezultate în urma fragmentării prevăzute la alin. (3) nu sunt eligibile la plata aferentă CRISS.
ART. 31
În cazul transferului de exploataţie realizat între 2 fermieri, plata aferentă CRISS se acordă pentru suprafaţa totală rezultată în urma transferului, cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. b).
ART. 32
Fără aduce atingere prevederilor art. 30 alin. (3), cazurile în care se consideră că fermierii nu şi-au fragmentat/divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata aferentă CRISS sunt următoarele:
a) moştenirea;
b) vânzarea de terenuri agricole;
c) rezilierea contractelor de închiriere/concesiune/arendă/ comodat din iniţiativa locatorului/concedentului/arendatorului/ comodantului;
d) exproprierea.
SECŢIUNEA a 3-a
Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri
ART. 33
(1) Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, intervenţia PD-03, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumit în continuare CIS-YF, reprezintă o plată anuală care se acordă tinerilor fermieri eligibili pentru plata BISS, cu vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere, instalaţi pentru prima dată ca şefi ai exploataţiei, pentru primele 50 de hectare eligibile determinate, şi care se acordă pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
(2) În sensul prezentului articol, tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care fac dovada formării sau a deţinerii competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic, cu unul dintre următoarele documente:
a) diplomă/certificat pentru dovedirea absolvirii a cel puţin un curs de iniţiere în domeniul agronomic acreditat, eliberată/ eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare (conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sau de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă sau DAJ;
b) diplomă/certificat/adeverinţă pentru dovedirea absolvirii unei forme de învăţământ agronomic, respectiv şcoală profesională, liceu, facultate, cursuri postuniversitare, doctorale etc.;
c) certificat de competenţe profesionale pentru dovedirea deţinerii de competenţe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau certificat de competenţe profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, eliberat de un centru de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) document eliberat de un angajator situat pe teritoriul naţional sau al altui stat pentru dovedirea experienţei practice în activitatea agricolă de cel puţin 12 luni acumulată în ultimii 10 ani în cadrul unei exploataţii agricole.
În cazul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau întreprinderilor familiale conform O.U.G. nr. 44/2008 nu se solicită depunerea documentului eliberat pentru dovedirea competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic în situaţia în care s-a identificat că tânărul fermier identificat cu acelaşi CNP a beneficiat de plată pentru schema de tânăr fermier într-o campanie anterioară, aferentă perioadei de programare 2023-2027.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se depun la APIA până la data de 30 septembrie inclusiv.
(4) În cazul tinerilor fermieri persoane juridice, cu mai mulţi acţionari/asociaţi persoane fizice, cerinţa privind formarea sau deţinerea competenţelor adecvate trebuie îndeplinită de către persoana fizică tânăr fermier care are calitatea de administrator/manager al exploataţiei, care trebuie să prezinte documente, după caz, potrivit prevederilor alin. (2).
(5) În sensul alin. (1), pentru a fi şef al exploataţiei, tânărul fermier trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină controlul privind luarea deciziilor referitoare la gestionarea exploataţiei agricole, în cazul persoanelor fizice/persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/ întreprinderilor familiale;
b) în cazul persoanelor juridice controlul efectiv se dovedeşte prin:
- exercitarea de către tânărul fermier a calităţii de asociat unic; sau
– exercitarea de către tânărul fermier cumulativ a calităţii de acţionar sau asociat majoritar (deţinerea a 50% + 1 din acţiuni/părţi sociale) şi administrator/manager.
În cazul în care mai multe persoane fizice tineri fermieri deţin împreună calitatea de acţionar sau asociat majoritar sau toţi acţionarii/asociaţii sunt persoane fizice tineri fermieri, unul dintre aceştia trebuie să aibă şi calitatea de administrator/manager.
ART. 34
(1) Sprijinul aferent intervenţiei CIS-YF se poate solicita de către fermieri în cadrul cererii de plată în maximum 24 de luni de la instalarea ca tânăr fermier pe întreg teritoriul ţării, respectiv înfiinţarea fermei cu respectarea cumulativă a prevederilor art. 33 alin. (1).
(2) Documentele doveditoare privind instalarea ca tânăr fermier, respectiv înfiinţarea fermei pot fi, după caz:
a) adeverinţa de rol agricol conform înscrisurilor în registrul agricol, din care să reiasă data înregistrării pentru prima dată în registrul agricol, pentru persoanele fizice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11;
b) certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat de ONRC din care să reiasă data primei înregistrări a sediului/punctului de lucru, pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale şi persoane juridice.
(3) Data instalării reprezintă data la care un fermier, şef al exploataţiei agricole, indiferent de forma actuală de organizare a acestuia prin care se solicită sprijinul aferent CIS-YF, inclusiv persoană fizică, s-a înregistrat pentru prima dată cu suprafeţe de teren agricol şi/sau cu animale.
(4) Sprijinul aferent intervenţiei CIS-YF se acordă tinerilor fermieri noi, precum şi celor care au beneficiat parţial de acest sprijin în perioada PAC 2014-2020 şi/sau în perioada de tranziţie la noul PAC 2021-2022, până la data-limită din cei 5 ani consecutivi, cu menţinerea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la momentul acordării sprijinului.
(5) În cazul fermierilor care au beneficiat parţial de schema pentru tinerii fermieri în perioada de programare PAC 2014-2020 şi/sau în perioada de tranziţie la noul PAC 2021-2022, din perioada de 5 ani consecutivi pentru care se acordă acest sprijin se scade numărul de ani care au trecut de la prima depunere a solicitării de sprijin pentru tinerii fermieri.
(6) În cazul fermierilor care au beneficiat de schema pentru tinerii fermieri în perioada de programare PAC 2014-2020 şi/sau în perioada de tranziţie 2021-2022 la noul PAC, pentru o suprafaţă mai mică de 50 ha determinate, şi care ulterior îşi măresc suprafaţa, aceştia beneficiază de sprijinul CIS-YF pentru maximum 50 ha, până la data-limită de expirare a celor 5 ani consecutivi.
(7) Fermierii care au beneficiat integral de schema pentru tinerii fermieri în perioada anterioară de programare nu mai pot solicita această schemă în perioada 2023-2027.
ART. 35
(1) În sensul art. 33 alin. (1), cei 5 ani în care un fermier poate primi plata în cadrul CIS-YF se determină astfel:
a) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei înainte de data-limită de depunere a cererii de plată, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pe o perioadă de maximum 5 ani consecutivi începând cu primul an de cerere;
b) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei după data-limită de depunere a cererii de plată, poate solicita, anual, plata pentru tinerii fermieri pe o perioadă de maximum 5 ani consecutivi începând cu anul următor de cerere;
c) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei prin transfer de exploataţie de la un alt fermier care a depus cerere de plată în anul de cerere precedent, cererea se depune de către cedentul exploataţiei, după care se completează formularul de transfer al exploataţiei către tânărul fermier, considerându-se pentru acesta primul an de participare în cadrul intervenţiei.
(2) Indiferent de numărul şi forma de organizare a exploataţiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploataţie.
(3) În cazul în care transferul de exploataţie se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafaţa rezultată în urma transferului depăşeşte plafonul de 50 ha, plata se acordă pentru maximum 50 ha.
ART. 36
(1) În sensul art. 33 alin. (5), fermierul dovedeşte controlul efectiv şi durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, astfel:
a) este asociat unic sau asociat/acţionar majoritar şi administrator/manager în cadrul societăţii comerciale;
b) este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;
c) este titularul exploataţiei în calitate de persoană fizică.
(2) Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul efectiv şi durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare sunt următoarele:
a) registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;
b) certificatul de înregistrare la ONRC, în cazul PFA, II, IF;
c) statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile administratorului/managerului societăţii comerciale, din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.
SECŢIUNEA a 4-a
Ecoschema privind practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil
ART. 37
Sprijinul aferent intervenţiei PD-04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, denumită în continuare ecoschema PD-04, se acordă ca plată anuală pe suprafaţa de teren arabil, în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/2.115, pentru compensarea parţială a costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit suportate de beneficiari ca urmare a respectării cerinţelor generale obligatorii şi a cerinţelor specifice, aşa cum sunt stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
ART. 38
Condiţiile de eligibilitate pentru ecoschema PD-04 trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel:
a) beneficiarul ecoschemei PD-04 se încadrează în categoria fermierilor activi şi este beneficiar BISS;
b) dimensiunea exploataţiei agricole eligibile pentru ecoschema PD-04 este de minimum 10,01 ha teren arabil, constituită din suprafeţele însumate ale tuturor parcelelor eligibile şi neeligibile de teren arabil, parcelele eligibile fiind cele cu dimensiunea minimă de 0,3 ha.
ART. 39
Condiţionalitatea prevăzută în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiţionalitatea în cadrul intervenţiilor sub formă de plăţi directe şi al unor intervenţii şi măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, denumit în continuare Ordinul nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se respectă la nivelul întregii exploataţii agricole pe întregul an calendaristic.
ART. 40
Angajamentele depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, constituite din următoarele GAEC relevante prevăzute în ordinul menţionat la art. 39:
a) GAEC 5 - cerinţa 2, potrivit căreia sunt interzise lucrările solului, precum aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa şi sapa rotativă, praşila mecanică pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului;
b) GAEC 6 - cerinţa 1, potrivit căreia pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puţin 80% din suprafaţa arabilă a exploataţiei. Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetaţie, miriştea şi resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate. În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepţia timpului necesar pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă, în cazul în care condiţiile meteorologice nu permit realizarea lucrărilor de pregătire a terenului şi de înfiinţare a culturilor;
c) GAEC 7, potrivit căruia se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii). Prin excepţie, una şi aceeaşi specie de plante poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, cu respectarea perioadelor şi a condiţiilor prevăzute în anexa la Ordinul nr. 54/570/32/2023;
d) GAEC 8 - cerinţa 1.b), potrivit căreia fermierii trebuie să asigure procentajul minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive de cel puţin 7% din terenul arabil la nivel de fermă, dacă acesta include şi culturi secundare şi/sau culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone şi caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă.
Ponderea (%) terenurilor arabile destinate culturilor secundare sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, este de 4,0%. Pentru culturile secundare se aplică un factor de ponderare de 0,3;
e) prin derogare de la obligaţia GAEC 8 - cerinţa 1.b) în conformitate cu art. 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategie PAC pentru modificările anumitor ecoscheme pentru anul de cerere 2024, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2024/587, fermierii pot îndeplini acest standard prin asigurarea unei ponderi minime de cel puţin 4% din terenul arabil la nivelul fermei acoperite cu:
(i) zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă; şi/sau
(ii) culturi fixatoare de azot cultivate fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor; şi/sau
(iii) culturi secundare cultivate fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor, pentru care se utilizează factorul de ponderare de 1.
ART. 41
Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei PD-04, fermierii trebuie să respecte următoarele cerinţe generale obligatorii:
1. să rezerve un procent minim din terenul arabil pentru elemente neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă, după cum urmează:
a) începând cu anul 2025, de minimum 5% din terenul arabil declarat pentru elemente neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă, respectiv 2% suplimentar faţă de ponderea minimă de 3% din terenul arabil la nivel de fermă dedicat zonelor şi caracteristicilor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 8.1.b);
b) în anul 2024, de minimum 5% din terenul arabil declarat, respectiv 1% suplimentar faţă de ponderea minimă de 4% din terenul arabil la nivel de fermă, prevăzută la art. 40 lit. e), ce poate fi acoperit cu:
(i) zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă; şi/sau
(ii) culturi fixatoare de azot; şi/sau
(iii) culturi secundare.
Pentru ponderea suplimentară de 1% menţionată la pct. (ii) şi (iii) se pot utiliza produse de protecţie a plantelor;
c) începând cu anul 2025, de minimum 3% în cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producţia de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau combinaţii ale acestora;
d) în anul 2024, suprafaţa ponderii de 3% menţionată la lit. c) poate fi acoperită cu:
(i) zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă; şi/sau
(ii) culturi fixatoare de azot; şi/sau
(iii) culturi secundare;
2. să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, prevăzute în anexa nr. 12, după cum urmează:
a) începând cu anul 2025, cel puţin 5%, respectiv 1% suplimentar faţă de ponderea minimă de 4% din terenul arabil la nivel de fermă destinat culturilor secundare şi culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, prevăzută de cerinţa GAEC 8.1.1b);
b) în anul 2024, respectarea cerinţei generale menţionate la pct. 1 conduce implicit la respectarea cerinţei generale menţionate la lit. a);
3. să asigure acoperirea terenului arabil în perioada sensibilă pentru sol, astfel:
a) cel puţin 85% din suprafaţa arabilă a exploataţiei să fie acoperită cu culturi agricole aflate în vegetaţie sau cu miriştea şi resturile vegetale rămase după recoltare sau culturi secundare sau culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate, după recoltarea culturii principale, respectiv 5% suplimentar faţă de ponderea minimă de 80% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 6.1;
b) acoperirea terenului trebuie asigurată în perioada 1 octombrie-15 octombrie, suplimentar faţă de perioada 15 iunie-30 septembrie, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 6.1.
ART. 42
Pentru îndeplinirea cerinţelor generale obligatorii stabilite la art. 41 se aplică:
a) lista elementelor neproductive şi factorii de conversie şi ponderare corespunzători acestora stabiliţi pentru GAEC 8 în anexa la Ordinul nr. 54/570/32/2023; în anul 2024 pentru culturile secundare se utilizează un factor de ponderare de 1;
b) lista speciilor de plante utilizate ca iarbă sau alte furaje erbacee ce se pot regăsi pe terenurile arabile, prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul ordin;
c) lista speciilor de plante folosite pentru culturi secundare, cuprinsă în anexa nr. 1 la prezentul ordin;
d) lista culturilor de leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, cuprinsă în anexa nr. 12 la prezentul ordin.
ART. 43
Cerinţele generale obligatorii prevăzute la art. 41 se cumulează cu una dintre următoarele cerinţe specifice, la alegerea fermierului, astfel:
1. practicarea diversificării culturilor pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
a) în cazul suprafeţelor cuprinse între 10,01 ha şi 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puţin două culturi diferite, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;
b) în cazul suprafeţelor de peste 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puţin trei culturi diferite, iar cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 70% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 85% din terenul arabil;
c) în cazul în care suprafaţa de teren arabil este acoperită în proporţie de peste 80% cu iarbă/plante erbacee/leguminoase prevăzute în anexele nr. 2 şi nr. 12 la prezentul ordin sau cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie, condiţia privind practica de diversificare a culturilor este îndeplinită;
d) perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor de constituire a practicii de diversificare a culturilor în terenul arabil, menţionate la lit. a) şi b), din cadrul exploataţiei este cuprinsă între lunile mai-septembrie ale anului de cerere;
e) în cadrul practicii de diversificare, „cultură“ înseamnă oricare dintre următoarele: o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor; o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae şi Cucurbitaceae; terenuri lăsate pârloagă; ierburi sau alte furaje erbacee; culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură;
2. practicarea pe minimum 50% din suprafaţa cultivată a exploataţiei a unei tehnologii de tip conservativ pentru sol:
a) semănat fără pregătirea prealabilă a solului, no tillage;
b) semănat în benzi pregătite fără intervenţie pe intervalul dintre rânduri, strip tillage;
c) semănat după o pregătire superficială a solului, fără întoarcerea brazdei, minimum tillage;
3. plantarea anuală a cel puţin 2 arbori pe hectar de teren arabil care face obiectul angajamentului, din speciile prevăzute în anexa nr. 14. Arborii plantaţi pentru respectarea acestei cerinţe specifice vor face obiectul verificării standardului GAEC 8.2, respectiv menţinerea elementelor de peisaj, în anii ulteriori aplicării cerinţei ecoschemei PD-04 privind plantarea anuală de arbori. Elementele de peisaj înfiinţate sunt luate în considerare pentru calcularea procentului minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă. Eligibile pentru plăţi sunt numai suprafeţele care se încadrează în condiţia prevăzută la art. 26 alin. (3) lit. c).
ART. 44
(1) Fermierii care nu respectă condiţiile de eligibilitate menţionate la art. 38 nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-04.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 40-43 se sancţionează conform dispoziţiilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2023 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2023.
(3) Nerespectarea normelor privind condiţionalitatea se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023.
SECŢIUNEA a 5-a
Ecoschema privind practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici, respectiv gospodăriile tradiţionale
ART. 45
Sprijinul aferent intervenţiei PD-05 - Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici, respectiv gospodăriile tradiţionale, denumită în continuare ecoschema PD-05, se acordă ca plată anuală pe suprafaţa de teren agricol, în baza unor angajamente asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ca plată suplimentară faţă de plata BISS, ca urmare a respectării cerinţelor generale obligatorii şi a cerinţelor specifice, aşa cum sunt stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
ART. 46
Condiţiile de eligibilitate pentru ecoschema PD-05 trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel:
a) beneficiarul ecoschemei PD-05 se încadrează în categoria fermierilor activi şi este beneficiar BISS;
b) dimensiunea exploataţiei eligibile pentru ecoschema PD-05 este de minimum 1 ha şi maximum 10 ha teren agricol, care poate fi arabil, pajişte permanentă, culturi permanente sau combinaţii ale acestor categorii, constituită din suprafeţele însumate ale tuturor parcelelor eligibile şi neeligibile, parcelele eligibile fiind de minimum 0,3 ha pe teren arabil sau pajişti permanente şi 0,1 ha pe culturi permanente.
ART. 47
Condiţionalitatea prevăzută în Ordinul nr. 54/570/32/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se respectă la nivelul întregii exploataţii agricole pe întregul an calendaristic.
ART. 48
Angajamentele depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, constituite din următoarele GAEC şi SMR relevante:
a) GAEC 6 - cerinţa 1, potrivit căreia pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puţin 80% din suprafaţa arabilă a exploataţiei. Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetaţie, miriştea şi resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate. În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepţia timpului necesar pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis conform prevederilor art. 17 de autoritatea responsabilă, în cazul în care condiţiile meteorologice nu permit realizarea lucrărilor de pregătire a terenului şi înfiinţare a culturilor;
b) GAEC 6 - cerinţa 2, potrivit căreia trebuie asigurată acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă (15 iunie-30 septembrie), prin fâşii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puţin 50% din suprafaţa culturilor permanente din exploataţie;
c) GAEC 8 - cerinţa 1.b), potrivit căreia cel puţin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare şi/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă.
Ponderea (%) terenurilor arabile destinate zonelor şi caracteristicilor neproductive şi culturilor secundare sau culturilor fixatoare de azot: 4.0%;
d) prin derogare de la obligaţia GAEC 8 - cerinţa 1.b) în conformitate cu art. 1 din Regulamentul (UE) 2024/587, în anul 2024 fermierii pot îndeplini acest standard prin asigurarea unei ponderi minime de cel puţin 4% din terenul arabil la nivelul fermei acoperite cu (i) zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă, şi/sau (ii) culturi fixatoare de azot cultivate fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi/sau (iii) culturi secundare cultivate fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor (pentru care se utilizează factorul de ponderare 1);
e) SMR 2 - cerinţa 1 şi Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, precum şi a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, potrivit cărora fermierii trebuie să:
(i) respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea gunoiului de grajd;
(ii) asigure capacitatea de stocare (dimensionare, soluţie constructivă şi amplasare);
(iii) păstreze 3 ani evidenţe ale exploataţiei (plan de fertilizare şi documente de livrare/expediere a îngrăşămintelor).
ART. 49
Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei PD-05, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe generale obligatorii:
1. să deţină un efectiv de animale din speciile ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee, cuprins între 0,3-1 UVM/ha, înscrise în Baza naţională de date a ANSVSA şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ), după caz, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice, respectiv perioada aprilie-septembrie a anului de cerere;
2. în cazul în care fermierul exploatează teren arabil:
a) să cultive pe cel puţin 10% din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase, fixatoare de azot, care sunt bogate în proteină vegetală, prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul ordin;
b) în situaţia în care suprafaţa de teren nu este acoperită în procent de 100% cu cultura prevăzută la lit. a), pe restul suprafeţei de teren arabil declarat să cultive, după caz, cel puţin una din speciile de plante care intră în alcătuirea raţiilor furajere, prevăzute în anexa nr. 13 la prezentul ordin, sau pajişte temporară în teren arabil.
ART. 50
(1) Cerinţele generale obligatorii prevăzute la art. 49 se cumulează cu una dintre următoarele cerinţe specifice, la alegerea fermierului, astfel:
1. plantarea anuală a cel puţin 2 arbori pe hectar din suprafaţa care face obiectul angajamentului din speciile prevăzute în anexa nr. 14. Arborii plantaţi pentru respectarea acestei cerinţe specifice vor face obiectul verificării standardului GAEC 8.2, respectiv menţinerea elementelor de peisaj, în anii ulteriori aplicării cerinţei specifice ecoschemei PD-05 privind plantarea anuală de arbori. Elementele de peisaj înfiinţate sunt luate în considerare pentru calcularea procentului minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă. Eligibile pentru plăţi sunt numai suprafeţele care se încadrează în condiţia prevăzută la art. 26 alin. (3) lit. c);
2. să asigure acoperirea terenului în perioada sensibilă pentru sol, astfel:
a) în cazul terenurilor arabile, cel puţin 5% din suprafaţa arabilă a exploataţiei este acoperită cu culturi agricole aflate în vegetaţie sau cu miriştea şi resturile vegetale rămase după recoltare sau culturi secundare sau culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate, după recoltarea culturii principale, suplimentar faţă de ponderea minimă de 80% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 6.1;
b) în cazul culturilor permanente, pe cel puţin 25% din suprafaţa acestora este asigurată acoperirea minimă a solului cu fâşii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale suplimentar faţă de ponderea minimă de 50% din suprafaţa culturilor permanente din exploataţie, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 6.2;
c) acoperirea terenului trebuie asigurată şi în perioada 1 octombrie-15 octombrie, suplimentar faţă de perioada 15 iunie-30 septembrie, prevăzută de cerinţele de bază GAEC 6.1 şi 6.2.
(2) În cazul exploataţiilor care cuprind exclusiv suprafeţe de pajişti permanente, fermierii pot alege doar cerinţa specifică prevăzută la alin. (1) pct. 1.
(3) În cazul exploataţiilor mixte, fermierii pot opta pentru oricare dintre cerinţele specifice prevăzute la alin. (1).
ART. 51
(1) Fermierii care nu respectă condiţiile de eligibilitate de la art. 46 nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-05.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 48-50 se sancţionează conform dispoziţiilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2023 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2023.
(3) Nerespectarea normelor privind condiţionalitatea se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023.
ART. 52
Fermierii care optează pentru ecoschema PD-05 nu pot accesa concomitent şi ecoschema PD-06.
SECŢIUNEA a 6-a
Ecoschema privind înierbarea intervalului dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti
ART. 53
Sprijinul aferent intervenţiei PD-06 - Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti, denumită în continuare ecoschema PD-06, se acordă ca plată anuală pe toate suprafeţele de culturi permanente, acoperite cu plantaţii pomicole, inclusiv arbuşti fructiferi, plantaţii viticole, pepiniere şi hameişti în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ca plată suplimentară faţă de BISS, ca urmare a respectării cerinţelor generale obligatorii aşa cum sunt stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
ART. 54
Condiţiile de eligibilitate pentru ecoschema PD-06 trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel:
a) beneficiarul ecoschemei PD-06 se încadrează în categoria fermierilor activi şi este beneficiar BISS;
b) dimensiunea exploataţiei eligibile pentru ecoschema PD-06 este de minimum 1 ha culturi permanente, respectiv plantaţii pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti, iar parcelele eligibile sunt de minimum 0,1 ha.
ART. 55
Condiţionalitatea prevăzută în Ordinul nr. 54/570/32/2023 se respectă la nivelul întregii exploataţii agricole pe întregul an calendaristic.
ART. 56
Angajamentele depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, constituite din următoarele GAEC relevante, prevăzute în ordinul menţionat la art. 55:
a) GAEC 5 - cerinţa 2, potrivit căreia sunt interzise lucrările solului precum aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa şi sapa rotativă, praşila mecanică, pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului;
b) GAEC 6 - cerinţa 2, potrivit căreia trebuie asigurată acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă (15 iunie-30 septembrie), prin fâşii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puţin 50% din suprafaţa culturilor permanente din exploataţie.
ART. 57
Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei PD-06, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe generale obligatorii:
1. să asigure acoperirea terenului în perioada sensibilă pentru sol, astfel:
a) pe cel puţin 25% din suprafaţa de culturi permanente este asigurată menţinerea fâşiilor înierbate între rânduri sau vor fi înierbate fâşiile între rânduri, suplimentar faţă de ponderea minimă de 50% din suprafaţa culturilor permanente din exploataţie, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 6.2;
b) acoperirea terenului trebuie asigurată în perioada 1 octombrie-15 octombrie, suplimentar faţă de perioada 15 iunie-30 septembrie, prevăzută de cerinţa de bază GAEC 6.2;
2. să nu efectueze lucrări ale solului pe intervalele înierbate, în perioada 15 iunie-15 octombrie a anului de cerere.
ART. 58
(1) Fermierii care nu respectă condiţiile de eligibilitate stabilite la art. 54 nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-06.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 56 şi 57 se sancţionează conform dispoziţiilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2023 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2023.
(3) Nerespectarea normelor privind condiţionalitatea se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023.
ART. 59
Fermierii care optează pentru ecoschema PD-06 nu pot accesa concomitent şi ecoschema PD-05.
SECŢIUNEA a 7-a
Creşterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte
ART. 60
Sprijinul aferent intervenţiei PD-07 - Creşterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte, denumită în continuare ecoschema PD-07, se acordă ca plată anuală pe unitate vită mare, în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, pentru compensarea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit suportate de beneficiari ca urmare a respectării cerinţelor specifice, aşa cum sunt stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
ART. 61
Condiţiile de eligibilitate pentru ecoschema PD-07 trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel:
a) beneficiarul ecoschemei PD-07 se încadrează în categoria fermierilor activi şi este crescător de animale;
b) beneficiarul deţine vaci de lapte adulte, care au cel puţin o fătare şi sunt identificate şi înregistrate în Baza naţională de date, definită potrivit art. 1 pct. 5 din Norma sanitar-veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022, cu modificările şi completările ulterioare;
c) beneficiarul deţine o exploataţie de vaci de lapte adulte înregistrată cu cod ANSVSA în BND sau autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 62
Condiţionalitatea prevăzută în Ordinul nr. 54/570/32/2023 se respectă la nivelul întregii exploataţii agricole pe întregul an calendaristic.
ART. 63
Angajamentele depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/2023 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia bovinelor din exploataţiile comerciale, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 10/2023, precum şi din prevederile relevante ale SMR 11 stabilite prin ordinul menţionat la art. 62.
ART. 64
(1) Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei PD-07, fermierii trebuie să respecte cumulativ următoarele cerinţe specifice referitoare la:
1. evitarea mulsului traumatic şi bunăstarea ugerului:
a) verificarea stării tehnice a echipamentelor de muls de cel puţin 3 ori/an;
b) schimbarea manşoanelor aparatelor de muls la un interval de maximum 4 luni, respectiv de cel puţin 3 ori pe an, rezultând un număr mediu de 0,9 manşoane/cap de vacă de lapte adultă/an de angajament;
c) utilizarea a minimum 3 litri produse/cap vacă de lapte adultă/an pentru întreţinerea ugerului, premergător mulsului şi postmuls;
2. sănătatea ongloanelor efectuează anual cel puţin două acţiuni de trimaj pentru fiecare vacă de lapte adultă;
3. îmbunătăţirea zonei de odihnă utilizează o cantitate de materiale sub formă de aşternut de cel puţin 3 kg/cap vacă de lapte adultă/zi sau 300 g/cap/zi materiale higroscopice sub formă de fibre vegetale mărunţite sau tocate (talaş, rumeguş, paie tocate) peste stratul izolator, în cazul utilizării saltelelor.
(2) Plata compensatorie prevăzută la art. 60 se acordă numai pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor specifice prevăzute la alin. (1).
ART. 65
(1) Documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice şi care se depun împreună cu decontul justificativ, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15, sunt:
a) mişcarea lunară şi cumulată a efectivelor de vaci de lapte, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 16, din care rezultă efectivul de vaci de lapte aflat sub angajament;
b) pentru cerinţa care atestă verificarea periodică a stării tehnice a echipamentelor de muls:
(i) copie a contractului de servicii/mentenanţă, pentru verificările tehnice efectuate asupra echipamentelor de muls;
(ii) copie a facturii/facturilor pentru serviciile prestate şi a documentului care face dovada plăţii acestora;
(iii) copie a raportului emis/a procesului-verbal/proceselor-verbale din care rezultă verificările tehnice efectuate asupra echipamentelor de muls;
c) pentru cerinţa care atestă schimbarea manşoanelor aparatelor de muls:
(i) copie a facturii/facturilor de achiziţie a manşoanelor;
(ii) copie a fişei de magazine, dacă există manşoane pe stoc la data de 1 ianuarie a anului;
(iii) copii ale bonurilor de consum;
(iv) copii ale proceselor-verbale din care rezultă data operaţiunii/operaţiunilor de înlocuire a manşoanelor şi aparatele de muls pentru care au fost efectuate înlocuirile;
d) pentru cerinţa care atestă folosirea produselor de întreţinerea ugerului premergător mulsului şi postmuls:
(i) copie a facturii/facturilor de achiziţie a produselor folosite pentru igiena ugerului;
(ii) copie a fişei de magazie, dacă există produse pe stoc la data de 1 ianuarie a anului de cerere;
(iii) copii ale bonurilor de consum;
(iv) copie a registrului de evidenţă a aplicării produselor, care va cuprinde date despre locaţia/grajdul în care se află efectivul de animale, data aplicării (înainte/postmuls), efectivul de animale pentru care sau aplicat produse la fiecare mulsoare şi cantitatea produselor;
e) pentru cerinţa care atestă efectuarea acţiunilor pentru sănătatea ongloanelor:
(i) copie a contractului de prestări servicii de trimaj, încheiat cu un prestator de servicii veterinare;
(ii) copie a facturii/facturilor care atestă efectuarea serviciilor de trimaj şi a documentului care face dovada plăţii;
(iii) copii ale proceselor-verbale din care rezultă data acţiunii/acţiunilor de trimaj însoţite de detalierea efectivului pe crotalii;
f) pentru cerinţa care atestă îmbunătăţirea zonei de odihnă:
(i) copie a facturii/facturilor de achiziţionare/a documentelor de intrare a materialelor folosite sub formă de aşternut/materiale higroscopice;
(ii) copie a fişei de magazie, dacă există materiale folosite pentru aşternut/materiale higroscopice pe stoc la data de 1 ianuarie a anului;
(iii) copie a registrului de evidenţă, completat zilnic, din care să reiasă: data (ziua) aplicării, cantitatea şi locul în care au fost utilizate materialele sub formă de aşternut/materiale higroscopice, nr. de animale existent la momentul aplicării din care să rezulte cantitatea de 3 kg/cap/zi material absorbant (sub formă de aşternut) sau 300 g/cap/zi materiale higroscopice sub formă de fibre vegetale mărunţite sau tocate (talaş, rumeguş, paie tocate) peste stratul izolator, în cazul utilizării saltelelor;
(iv) copii ale bonurilor de consum
(2) Decontul şi documentele specifice prevăzute la alin. (1) se depun anual, respectiv în luna ianuarie a anului următor anului de angajament pentru care se solicită sprijin, pentru activitatea desfăşurată în perioada 1 ianuarie-31 decembrie.
ART. 66
(1) Fermierii care nu respectă condiţiile de eligibilitate, menţionate la art. 61, nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-07.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 63 şi 64 se sancţionează conform dispoziţiilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2023 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2023.
(3) Nerespectarea normelor privind condiţionalitatea se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023.
SECŢIUNEA a 8-a
Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrăşat
ART. 67
Sprijinul aferent intervenţiei PD-08 - Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrăşat, denumită în continuare ecoschema PD-08, se acordă ca plată anuală pe unitate vită mare, în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, pentru compensarea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit suportate de beneficiari ca urmare a respectării cerinţelor specifice, aşa cum sunt stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
ART. 68
(1) Condiţiile de eligibilitate pentru ecoschema PD-08 trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel:
a) beneficiarul ecoschemei PD-08 se încadrează în categoria fermierilor activi şi este crescător de animale;
b) beneficiarul deţine o exploataţie de bovine înregistrată cu cod ANSVSA în BND sau autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
c) beneficiarul solicită sprijin pentru efectivul livrat/an, dar nu mai mult de 5.000 de capete de tineret bovin la îngrăşat de minimum 450 kg, abatorizat conform legislaţiei în vigoare;
d) efectivul eligibil de tineret bovin trebuie să fie deţinut în exploataţie minimum 6 luni până la data livrării în vederea sacrificării în abatoare autorizate sanitar-veterinar care sunt supuse controlului autorităţii competente privind respectarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii;
e) greutatea la livrare în vederea sacrificării către un abator autorizat este de minimum 450 kg în viu/cap.
(2) În sensul ecoschemei PD-08, prin tineret bovin se înţelege tineret femel şi mascul din specia bovine cu vârsta de maximum 32 de luni la data livrării la abator la greutatea de minimum 450 kg în viu/cap.
ART. 69
Condiţionalitatea prevăzută în Ordinul nr. 54/570/32/2023 se respectă la nivelul întregii exploataţii agricole pe întregul an calendaristic.
ART. 70
Angajamentele depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, constituite din prevederile Ordinului nr. 10/2023, precum şi din prevederile relevante ale SMR 9 şi SMR 11.
ART. 71
(1) Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei PD-08 fermierii trebuie să respecte următoarele cerinţe specifice, referitoare la:
1. „creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului disponibil alocat fiecărui animal“, potrivit căreia trebuie să se asigure fiecărui animal, exploatat în sistemul semiintensiv şi/sau intensiv, în perioada de stabulaţie a anului de cerere, un spaţiu util din adăpost cu 15% mai mare decât standardul minim prevăzut în Ordinul nr. 10/2023;
2. „asigurarea condiţiilor de confort sporit în zona de odihnă“, utilizând o cantitate de materiale sub formă de aşternut de cel puţin 3 kg/cap tineret bovin/zi;
3. „asigurarea unor raţii furajere optimizate“ pentru creşterea bunăstării şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând fiecărui animal raţie furajeră optimizată, echilibrată din punct de vedere nutritiv, respectiv proteina brută din furaj trebuie să aibă valoarea cuprinsă între 10%-20% din substanţa uscată, care trebuie să aibă valoarea cuprinsă între 40-90%.
(2) Plata compensatorie prevăzută la art. 67 se acordă pentru minimum două dintre cerinţele prevăzute la alin. (1), fiind obligatorie aplicarea angajamentului privind creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal.
ART. 72
Solicitantul depune împreună cu cererea de plată pentru ecoschema PD-08 schiţa grajdului/spaţiului de creştere (din suprafaţa totală construită se elimină suprafaţa aferentă spaţiului de hrănire/adăpare dacă este amplasat pe sol care împiedică deplasarea sau odihna tineretului bovin, suprafaţa stâlpilor etc.).
ART. 73
(1) Documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice şi care se depun împreună cu decontul justificativ, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15, sunt:
a) documente de intrare, în funcţie de provenienţă: copii de pe facturi de achiziţie, documente de circulaţie, certificate sanitar-veterinare, filă/file din carnetul de comercializare împreună cu copia atestatului de producător, acte de mutaţie, acte fătări, după caz;
b) documente de ieşire, după tipul abatorizării:
(i) copia documentului/documentelor de livrare către abatorul autorizat sanitar-veterinar, copia avizului de însoţire a animalelor de la exploataţia cu cod ANSVSA la abatorul autorizat sanitar-veterinar;
(ii) copia documentelor care dovedesc moartea animalelor;
c) copiile rapoartelor de clasificare;
d) documente pentru sacrificare în regim de prestare de servicii:
(i) copia avizului de livrare de la crescător la abator;
(ii) copia facturii de prestare a serviciului de abatorizare;
(iii) copiile rapoartelor de clasificare;
e) documente pentru sacrificare în abatorul propriu autorizat:
(i) copie după documentul de circulaţie pentru mişcarea din fermă în abator;
(ii) copie după raportul de abatorizare;
f) situaţia centralizatoare a intrărilor şi ieşirilor pentru perioada aferentă decontului întocmită pe baza documentelor de intrare-ieşire din care rezultă trasabilitatea de la intrarea în exploataţie până la livrarea către abator şi îndeplinirea cerinţelor referitoare la perioada de 6 luni, livrarea către abator la o greutate de minimum 450 kg în viu şi vârsta la data livrării către abator, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 17. Această situaţie centralizatoare se depune la APIA atât pe suport electronic, cât şi pe suport hârtie;
g) documentul din care rezultă că este îndeplinită cerinţa privind creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului disponibil alocat fiecărui animal este situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea spaţiului disponibil alocat fiecărui animal mai mare cu 15% faţă de standardul minim prevăzut în Ordinul nr. 10/2023, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 18;
h) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei privind „asigurarea condiţiilor de confort sporit în zona de odihnă“ sunt:
(i) copie a facturii/facturilor de achiziţionare/a documentelor de intrare, a materialelor folosite sub formă de aşternut;
(ii) copia fişei de magazie, dacă există materiale folosite pentru aşternut pe stoc la data de 1 ianuarie a anului de cerere;
(iii) copii ale bonurilor de consum;
(iv) copie a registrului de evidenţă de aplicare a materialelor din care să reiasă: data (ziua) aplicării, cantitatea şi locul în care au fost utilizate materialele sub formă de aşternut, nr. de animale existent la momentul aplicării din care să rezulte cantitatea de 3 kg/cap/zi;
i) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei privind asigurarea unor raţii furajere optimizate pentru creşterea bunăstării şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt copii ale buletinelor de analiză lunare ale furajelor din care să reiasă valoarea proteinei brute şi a substanţei uscate din furajele analizate, emise pe perioada anului de angajament voluntar, de către un laborator specializat.
(2) Decontul şi documentele se depun astfel:
a) în luna iulie pentru activitatea de creştere şi îngrăşare desfăşurată în perioada 1 ianuarie-30 iunie;
b) în luna ianuarie a anului următor anului de angajament pentru care se solicită sprijin, pentru activitatea de creştere şi îngrăşare desfăşurată în perioada 1 iulie-31 decembrie.
ART. 74
(1) Fermierii care nu respectă condiţiile de eligibilitate, menţionate la art. 68, nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-08.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 70 şi 71 se sancţionează conform dispoziţiilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2023 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2023.
(3) Nerespectarea normelor privind condiţionalitatea se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023.
SECŢIUNEA a 9-a
Creşterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin păşunat extensiv pe pajişti în condiţii optime de sustenabilitate
ART. 75
Sprijinul aferent intervenţiei PD-27 - Creşterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin păşunat extensiv pe pajişti în condiţii optime de sustenabilitate, denumită în continuare ecoschema PD-27, se acordă ca plată anuală pe unitate vită mare, în baza angajamentelor asumate voluntar de beneficiari, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) 2021/2.115 pentru compensarea parţială a pierderilor de venit suportate de beneficiari ca urmare a respectării cerinţelor specifice, aşa cum sunt stabilite în fişa intervenţiei prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027.
ART. 76
Condiţiile de eligibilitate pentru ecoschema PD-27 trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel:
a) beneficiarul ecoschemei PD-27 se încadrează în categoria fermierilor activi şi este crescător de animale;
b) beneficiarul deţine o exploataţie de bovine înregistrată cu cod ANSVSA în BND sau autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
c) beneficiarul deţine animale din specia de bovine, înregistrate în BND, care vor fi exploatate în sistem extensiv pe suprafeţele de pajişti permanente şi pajişti temporare.
ART. 77
Condiţionalitatea prevăzută în Ordinul nr. 54/570/32/2023 se respectă la nivelul întregii exploataţii agricole pe întregul an calendaristic.
ART. 78
Angajamentele depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, constituite din prevederile Ordinului nr. 10/2023, precum şi prevederile relevante ale SMR 9 şi SMR 11.
ART. 79
(1) Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei PD-27 fermierii trebuie să respecte următoarele cerinţe specifice:
a) asigură încărcătura maximă de bovine de 1,0 UVM/ha;
b) asigură păşunatul bovinelor cel puţin 120 de zile (timp de cel puţin 6 ore pe zi) din anul de angajament.
(2) Plata compensatorie prevăzută la art. 75 se acordă pentru îndeplinirea angajamentelor prevăzute la art. 78.
(3) Animalele pentru care se solicită ecoschema PD-27 nu pot face obiectul PD-07 şi PD-08 în acelaşi an de angajament.
ART. 80
(1) Documentul care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice şi care se depune împreună cu decontul justificativ, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19, este copia caietului de păşunat din care să rezulte numărul parcelei, număr bloc fizic, denumirea localităţii, suprafaţa parcelei, data de păşunat, efectivul de bovine pe categorii de vârstă şi perioada de păşunat.
(2) Decontul şi documentul specific prevăzut la alin. (1) se depun anual, respectiv în luna ianuarie a anului următor anului de angajament pentru care se solicită sprijin, pentru activitatea desfăşurată în perioada de păşunat din angajament.
ART. 81
(1) Fermierii care nu respectă condiţiile de eligibilitate, menţionate la art. 76, nu sunt eligibili pentru ecoschema PD-27.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 78 şi 79 se sancţionează conform dispoziţiilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 483/2023 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil intervenţiilor şi ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, aferente cererilor de plată începând cu anul de cerere 2023.
(3) Nerespectarea normelor privind condiţionalitatea se sancţionează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023.
CAP. V
Plăţile directe cuplate
SECŢIUNEA 1
Plăţile directe cuplate pentru venit în sectorul vegetal
ART. 82
(1) Plăţile directe cuplate pentru venit în sectorul vegetal sunt prevăzute la art. 1 alin. (4) lit. a) din hotărâre şi se acordă sectoarelor şi producţiilor prevăzute la cap. 5.1 din PS 2023-2027 - intervenţiile PD-09 Sprijin cuplat pentru venit - soia, denumit în continuare PD-09, PD-20 - Sprijin cuplat pentru venit - Seminţe pentru plante furajere, denumit în continuare PD-20, şi PD-26 - Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz, denumit în continuare PD-26, din PS 2023-2027.
(2) Determinarea producţiei minime realizate anual se face prin raportarea cantităţii livrate/valorificate/utilizate în cadrul intervenţiei la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea de plată pentru sprijinul cuplat pentru intervenţia respectivă.
(3) Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în bonul fiscal sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă produsă de fermierul care solicită plata sau în avizul de expediţie a seminţei de soia/lucernă/seminţei pentru plante furajere eliberat de deţinătorul soiului de soia/lucernă/seminţe pentru plante furajere către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care trebuie să fie cel puţin egal cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 20.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea sprijinului pentru intervenţia de sprijin cuplat în cauză, solicitată în cererea de plată. Nerespectarea prevederilor alin. (3), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea de la plată a sprijinului pentru suprafaţa culturii în cauză, aferente intervenţiei pentru care nu se respectă această prevedere.
ART. 83
(1) Sprijinul cuplat pentru venit-soia, intervenţia PD-09, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) dovedesc valorificarea pe bază de contract de vânzare, însoţit de factura/facturile de livrare a producţiei şi/sau bonul fiscal şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, a unei producţii minime anuale de 1.300 kg boabe soia/ha, recoltată la maturitate, către unităţi de procesare autorizate/înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; şi/sau fac dovada utilizării acesteia în consumul propriu la nivelul fermei pentru hrana animalelor deţinute, înscrise în BND, şi/sau a păsărilor, situaţie în care prezintă dovada că la nivelul fermei deţin animale, respectiv păsări; şi/sau fac dovada utilizării acesteia la nivelul fermei pentru procesare în vederea obţinerii produselor derivate, situaţie în care fermierul prezintă dovada calităţii de procesator. În cazul loturilor semincere, fac dovada livrării către menţinătorul sau deţinătorul soiului a cantităţii minime de 1.300 kg/ha sămânţă, pe bază de aviz de expediţie, şi/sau cantitatea minimă de 1.300 kg/ha se livrează către terţii ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau bon fiscal şi/sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
e) fac dovada utilizării seminţei certificate oficial din următoarele categorii: prebază, bază, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 266/2002, şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Unitatea de procesare prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) factura de vânzare a mărfii şi/sau bonul fiscal şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru minimum 1.300 kg boabe de soia/ha comercializată;
b) contractul de vânzare a mărfii, în cazul în care valorificarea producţiei minime de 1.300 kg/ha s-a făcut în baza acestuia, însoţit de documentele prevăzute la lit. a);
c) note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul animalelor sau păsărilor pe care le deţine în fermă, precum şi pentru produsele rezultate în urma procesării boabelor de soia, pentru minimum 1.300 kg boabe de soia/ha utilizată în consumul propriu la nivelul fermei;
d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime de 1.300 kg/ha prin documente contabile interne;
e) documentul de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 20 la prezentul ordin;
f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), fermierul prezintă:
(i) factura pentru servicii de multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă livrarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii de multiplicare sămânţă de soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau
(ii) factura de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha şi/sau bon fiscal şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha emise către terţi ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional.
(4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
(5) Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 21 la prezentul ordin, şi a numărului mediu de animale înscrise în BND şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere.
ART. 84
(1) Sprijinul cuplat pentru venit-lucernă, intervenţia PD-10, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) fac dovada că au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 kg de sămânţă certificată;
e) au comercializat cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. d) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în BND şi/sau a păsărilor, pe baza facturii şi/sau a bonului fiscal şi/sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol; şi/sau
f) dovedesc că cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. d), obţinută în fermă, a fost stocată în vederea consumului destinat animalelor şi/sau consumată de animalele înscrise în BND şi/sau de păsările pe care le deţin. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 20, a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/fân obţinute pe perioada anului de cerere, prevăzute în anexa nr. 22 la prezentul ordin, întocmită şi semnată de către fermier;
g) în cazul loturilor semincere, au comercializat cel puţin producţia minimă de 200 kg/ha sămânţă certificată cultivatorilor de lucernă ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau bon fiscal şi/sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
h) pentru obţinerea producţiei de masă verde sau fân sau produse derivate din fân, prevăzute la lit. e), cât şi în cazul loturilor semincere de lucernă prevăzute la lit. d) utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(2) Documentul de achiziţie a seminţelor este însoţit de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20 la prezentul ordin.
(3) În cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura şi/sau bonul fiscal şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/ha către cultivatori de lucernă ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional sau factura pentru servicii de multiplicare sămânţă de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii de multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului.
(4) Dovada utilizării seminţei certificate se prezintă de către fermier la APIA în anul de înfiinţare a culturii, fiind valabilă pe o perioadă de maximum 5 ani, perioadă după care este necesară reînfiinţarea culturii.
(5) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1)-(3) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
ART. 85
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - leguminoase boabe industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe şi fasole păstăi), intervenţia PD-11, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) livrează cantitatea minimă de 1.900 kg/ha mazăre de grădină, de 1.000 kg/ha fasole boabe şi de 4.900 kg/ha fasole păstăi la o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare;
e) fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. d);
f) dovedesc utilizarea seminţei certificate însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.366/2005.
(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) factura de livrare a producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. d) şi/sau bon fiscal şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
b) contractul de livrare, încheiat cu o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare;
c) documentul de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20.
(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
(4) Fermierii care cultivă mazăre de grădină şi/sau fasole boabe şi/sau fasole păstăi şi care au şi calitatea de procesator fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere, prin documente contabile interne.
ART. 86
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - cânepă, intervenţia PD-12, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) dovedesc că au realizat o producţie minimă de 500 kg seminţe/ha şi/sau 5.000 kg tulpini uscate/ha;
e) dovedesc că utilizează sămânţă certificată, însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare. Documentul de achiziţie a seminţelor este însoţit de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă;
f) deţin autorizaţie de cultivare emisă de direcţia agricolă judeţeană, denumită în continuare DAJ, şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.
(2) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deţinătorului de autorizaţie de cultivare şi ca urmare a transmiterii de către direcţiile pentru agricultură judeţene, până la data de 15 mai a anului în curs, a listei cu autorizaţiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi aflată pe câmp.
(3) Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
(4) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(5) Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate, potrivit prevederilor alin. (3), se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
(6) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1)-(5) sunt următoarele:
a) copie de pe certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de ONRC, din care să rezulte activitatea de procesare a unităţii către care a valorificat producţia;
b) proces-verbal de recepţie însoţit de bon fiscal şi/sau factura şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să reiasă că s-a comercializat producţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. d);
c) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. d) prin documente contabile interne;
d) raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră şi seminţe, emis de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;
e) documentul de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20;
f) copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ.
(7) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (6) se depun la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere, cu excepţia acelora care se depun în termenul stabilit la art. 29 alin. (1).
ART. 87
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - orez, intervenţia PD-13, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) valorifică o producţie minimă de 4.500 kg/ha orez pe bază de factură şi/sau bon fiscal şi/sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii prin documente contabile interne;
e) fac dovada că utilizează sămânţă certificată, însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, cu modificările şi completările ulterioare. Documentul de achiziţie a seminţelor este însoţit de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20.
(2) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
ART. 88
Sprijinul cuplat pentru venit - sămânţă de cartof, intervenţia PD-14, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt eligibili BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în IACS;
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, vizate pentru anul curent de cerere, pe care le pot prezenta la APIA la depunerea cererii de plată sau ulterior, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor de plată;
e) valorifică minimum 15 tone sămânţă de cartof/ha pe baza facturii şi/sau a bonului fiscal şi/sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere;
f) dovedesc că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005. Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă documentul de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţit(ă)/însoţite de:
(i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
(ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau întro ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
(iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.
În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul oficial/documentele oficiale de certificare a lotului/loturilor de sămânţă, cu menţiunea „Necesar propriu“. Documentele prin care se face dovada utilizării seminţelor certificate (achiziţie/producţie proprie) se prezintă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor de plată. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20.
ART. 89
Sprijinul cuplat pentru venit - hamei, intervenţia PD-15, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,1 ha;
d) au încheiat contract/contracte de vânzare a producţiei minime cu o fabrică de bere/unităţi de procesare a hameiului pentru scop farmaceutic/unităţi de procesare a hameiului pentru producţia de bere, înregistrate în ONRC. Fac excepţie fermierii care au şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, pentru producţia ce urmează a fi procesată în unitatea proprie;
e) copia contractului se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea de plată;
f) dovedesc valorificarea/procesarea producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha, pe bază de factură şi/sau bon fiscal şi/sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care se depun(e) la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere;
g) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la lit. f), prin documente contabile interne, până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
ART. 90
Sprijinul cuplat pentru venit - sfeclă de zahăr, intervenţia PD-16, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) deţin contract de producere şi valorificare a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR. Modelul contractului este prevăzut în anexa la acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp. O copie a contractului se depune la APIA până la data de 1 octombrie a anului de cerere. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat. Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ;
e) dovedesc comercializarea unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr, recunoscută de MADR, pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere;
f) dovedesc utilizarea seminţei certificate, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“ sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20.
ART. 91
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării, în cultură principală/secundară: tomate, castraveţi, ardei, vinete, intervenţia PD-17, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt eligibili pentru plata BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) cultivă în câmp tomate, castraveţi, ardei, respectiv gras, lung şi gogoşar, şi vinete;
e) livrează cantitatea minimă de 17.000 kg/ha tomate sau 13.000 kg/ha castraveţi sau 12.000 kg/ha ardei sau 14.000 kg/ha vinete către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, şi/sau pentru consum în stare proaspătă;
f) dovedesc valorificarea cantităţii minime prevăzute la lit. e) pe baza facturii şi/sau a bonului fiscal şi/sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere. În cazul valorificării prin industrializare, se va prezenta şi contractul încheiat cu un procesator înregistrat potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
g) fac dovada procesării legumelor proprii prevăzute la lit. d) şi e) prin documente contabile interne, până la data de 31 martie a anului următor de cerere, în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC.
(2) Sămânţa utilizată la înfiinţarea culturii trebuie să fie certificată oficial, inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.269/2005, şi cu Ordinul nr. 1.366/2005.
(3) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, potrivit legislaţiei naţionale în vigoare, şi prezintă documentul de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“ sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 20.
(4) În situaţia în care fermierul înfiinţează cultura prin răsad, pe care îl achiziţionează de la o terţă persoană, prezintă la APIA, până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere, documentul de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a răsadului, însoţite de copii de pe plicul de seminţe folosite pentru producerea răsadului sau copie de pe documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau copie de pe raportul de control sau de pe paşaportul fitosanitar, dacă furnizorul răsadului este persoană fizică sau juridică autorizată de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor pentru multiplicarea de material săditor legumicol, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate.
ART. 92
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - legume cultivate în sere şi solarii - tomate, castraveţi, ardei, vinete, intervenţia PD-18, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,03 ha;
d) cultivă în sere şi solarii tomate, castraveţi, ardei, vinete.
(2) Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat pentru venit se acordă pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) vinete pentru consum în stare proaspătă.
(3) Sprijinul cuplat pentru venit pentru culturile prevăzute la alin. (2) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
a) 85 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 50 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) 29 de tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 35 de tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
(4) Pentru legume cultivate în solarii, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) vinete pentru consum în stare proaspătă.
(5) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (4) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
a) 32 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 30 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 20 de tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
(6) Dovada comercializării legumelor cultivate în spaţii protejate o constituie factura/facturile şi/sau bonul/bonurile fiscal/fiscale şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol depusă/depuse la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
(7) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul nr. 1.366/2005.
(8) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“ sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi documentul de achiziţie a seminţei se depun la APIA până la data de 31 martie a anului următor anului de cerere. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 20.
(9) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solarii în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
ART. 93
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - fructe - prune, mere, cireşe, vişine, caise şi piersici, intervenţia PD-19, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,1 ha;
d) exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi piersici.
(2) Sprijinul cuplat pentru venit prevăzut la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:
a) 5,6 tone la prune;
b) 7,8 tone la mere;
c) 4,4 tone la cireşe şi vişine;
d) 4,7 tone la caise;
e) 5 tone la piersici.
(3) Dovada comercializării fructelor pentru consum în stare proaspătă şi/sau către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile şi/sau bonul/bonurile fiscal/fiscale şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. În cazul valorificării prin industrializare, se va prezenta şi contractul încheiat cu un procesator înregistrat potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.
(4) Fermierul care exploatează suprafeţe cu livezi prevăzute la alin. (1), în cazul în care este şi procesator, trebuie să respecte prevederile alin. (3) şi să facă dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute la alin. (2) prin documente contabile interne.
(5) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) şi (4) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
ART. 94
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - producere sămânţă plante furajere, intervenţia PD-20, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) deţin autorizaţie pentru producerea de seminţe de plante furajere, eliberată de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, vizată pentru anul de cerere, pe care o prezintă la APIA la depunerea cererii de plată, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor de plată.
(2) Sprijinul cuplat pentru venit prevăzut la alin. (1) se acordă fermierilor care:
a) fac dovada valorificării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:
(i) 1.000 kg - golomăţ;
(ii) 700 kg - mazăre furajeră;
(iii) 600 kg - măzăriche;
(iv) 1.000 kg - sparcetă;
(v) 250 kg - trifoi roşu;
(vi) 300 kg - facelia;
b) utilizează sămânţă certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(3) Documentul de achiziţie a seminţelor este însoţit de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“ sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20.
(4) Fermierul prezintă următoarele documente: factură şi/sau bon fiscal şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor, din care să reiasă comercializarea cantităţilor minime prevăzute la alin. (2) către cultivatori de plante furajere ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional care le utilizează exclusiv în scopul înfiinţării culturilor, sau factura pentru servicii multiplicare sămânţă, pentru oricare din următoarele plante furajere: golomăţ, mazăre furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi roşu şi facelia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat cantităţile minime/ha prevăzute la alin. (2). În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului.
(5) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1)-(4) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
ART. 95
(1) Sprijinul cuplat pentru porumb pentru siloz, intervenţia PD-26, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole, categoria teren arabil, localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) fac dovada că au realizat anual o producţie minimă de 18 tone/ha;
e) fac dovada că deţin animale (bovine) identificate şi înregistrate în BND în exploataţii cu cod ANSVSA prin intermediul cărora asigură cel puţin o încărcătură de 3 UVM/ha de cultură/an de cerere;
f) dovedesc că cel puţin producţia minimă prevăzută la lit. d), obţinută în fermă, a fost stocată în vederea consumului destinat animalelor şi/sau consumată de animalele (bovine) înscrise în BND. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, în limitele maxime prevăzute în anexa nr. 27, precum şi a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de porumb pentru siloz obţinut pe perioada anului de cerere, prevăzute în anexa nr. 28, întocmită şi semnată de către fermier.
(2) Fermierii fac dovada că utilizează sămânţă certificată, însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, cu modificările şi completările ulterioare. Documentul de achiziţie a seminţelor este însoţit de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“ sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 20.
(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) şi (2) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
(4) Sprijinul pentru această intervenţie poate fi obţinut şi în situaţia în care fermierul utilizează cultura de porumb pentru siloz, drept cultură secundară, cu condiţia ca aceeaşi suprafaţă de teren să nu mai fi făcut obiectul unei alte forme de sprijin cuplat în acelaşi an de cerere.
ART. 96
(1) În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal încheie contracte şi/sau utilizează seminţe şi/sau comercializează producţia prin intermediul unui grup/unei organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR sau al unei cooperative agricole înfiinţate conform prevederilor Legii nr. 566/2004, care are ca obiect de activitate vânzarea producţiei, ca membru al acestor forme asociative, actele şi termenele de depunere sunt cele prevăzute la art. 82-95.
(2) Solicitantul prevăzut la alin. (1) mai prezintă şi:
a) copie de pe actul de înregistrare la ONRC în a cărui rază teritorială îşi are sediul grupul/organizaţia de producători/ cooperativa;
b) adeverinţă prin care face dovada că este membru al grupului/organizaţiei de producători/cooperativei prin care valorifică producţia şi/sau dovada furnizării cantităţii necesare de seminţe certificate;
c) copia contractului încheiat între grup/organizaţia de producători/cooperativă şi cumpărător, care cuprinde tabelul cu fermierii care au comercializat producţia prin forma de organizare.
(3) Pentru dovedirea individuală de către solicitantul sprijinului cuplat vegetal, membru în oricare dintre formele asociative prevăzute la alin. (1), a respectării condiţiei/condiţiilor de eligibilitate relevante stabilite la art. 82-95, APIA acceptă documentele prevăzute la alin. (2).
SECŢIUNEA a 2-a
Plăţile directe cuplate pentru venit în sectorul zootehnic
ART. 97
În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat pentru venit, denumit în continuare SCVZ, aşa cum este prevăzut la art. 1 alin. (4) lit. b) din hotărâre.
ART. 98
SCVZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate de beneficiar, din următoarele categorii:
a) bivoliţe de lapte - intervenţia PD-23;
b) ovine - intervenţia PD-24;
c) caprine - intervenţia PD-24;
d) taurine de carne - intervenţia PD-22;
e) vaci de lapte - intervenţia PD-21;
f) viermi de mătase - intervenţia PD-25.
ART. 99
SCVZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte prevăzut la art. 98 lit. a) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru bivoliţele de lapte adulte din exploataţia cu cod ANSVSA;
b) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCVZ trebuie menţinute în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată;
c) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
d) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară.
ART. 100
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 4 luni, prevăzută la art. 99 lit. b), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 101
(1) SCVZ pentru ovine se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci inclusiv pe beneficiar, cu excepţia celor din unităţile administrativ-teritoriale din zona montană prevăzute în PS 2023-2027, publicat pe site-ul www.madr.ro, https://pndr.ro/documente/ro/PNS-2023-2027-lista-zonelor-eligibile-pentru-interventiile-HNV-ANC-AEC.xlsx., pentru care se solicită SCVZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci inclusiv pe beneficiar, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCVZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de cerere;
b) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCVZ au vârsta de maximum 8 ani inclusiv la femele, respectiv 6 ani inclusiv la berbeci, în anul de cerere;
c) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
d) animalele pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie menţinute, pe o perioadă de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cererea de plată;
e) animalele pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în BND în exploataţii cu cod ANSVSA.
(2) Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci.
ART. 102
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. d), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 103
SCVZ pentru creşterea caprinelor, prevăzut la art. 98 lit. c), se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de cerere;
b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie;
c) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCVZ să aibă vârsta de maximum 8 ani inclusiv femelele şi, respectiv, 6 ani inclusiv ţapii de reproducţie în anul de cerere;
d) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
e) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie menţinute/menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cererea de plată;
f) animalele pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în BND în exploataţii cu cod ANSVSA.
ART. 104
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. d), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 105
(1) SCVZ pentru creşterea taurinelor de carne prevăzut la art. 98 lit. d) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne adulte inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:
(i) vaci din rase de carne şi/sau vaci metise cu rase de carne, care nu au beneficiat de intervenţia prevăzută la art. 106 în anii anteriori; şi/sau
(ii) tauri din rase de carne;
b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne adulte beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne adulte;
c) vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne trebuie să aibă până la vârsta de 48 de luni cel puţin un produs înregistrat în BND şi înscris/înregistrat în baza de date a registrului genealogic, cu excepţia vacilor provenite din import şi care au fătat pe teritoriul ţării de provenienţă. Condiţia se aplică pentru vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne născute începând cu data de 1.01.2023;
d) vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne trebuie să aibă cel puţin o fătare în ultimele 24 de luni anterioare datei-limită de depunere a cererii de plată şi să aibă cel puţin un produs înregistrat în BND şi înscris/înregistrat în baza de date a registrului genealogic, cu excepţia vacilor provenite din import şi care au fătat pe teritoriul ţării de provenienţă.
Condiţia este îndeplinită în situaţia în care vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne au fătat un produs neviabil (mort sau avortat după 6 luni de gestaţie), dar şi în alte cazuri în care înregistrarea în BND nu s-a făcut din motive neimputabile fermierilor, dacă sunt prezentate documente doveditoare, respectiv certificat sanitar-veterinar/alte documente sanitar-veterinare justificative sau buletinul de însămânţări artificiale/adeverinţa de montă naturală sau alte documente prin care se probează încadrarea animalului în situaţiile prevăzute anterior;
e) efectivul de animale din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCVZ trebuie să fie compus din vaci din rase de carne şi/sau vaci metise cu rase de carne cu vârsta de maximum 12 ani, respectiv tauri din rase de carne cu vârsta de maximum 6 ani la data-limită de depunere a cererilor;
f) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
g) animalele pentru care se solicită SCVZ să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată(e) în cerere;
h) vacile din rase de carne/vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, iar taurii din rase de carne pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală.
(2) Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 4 luni, prevăzută la alin. (1) lit. g), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(3) Pentru categoria taurine de carne sunt eligibile rasele cuprinse în lista cu rasele de taurine de carne prevăzută în anexa nr. 23.
ART. 106
SCVZ pentru vacile de lapte, prevăzut la art. 98 lit. e), se solicită de către fermierii activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din unităţile administrativ-teritoriale din zona montană prevăzute în PS 2023-2027, publicat pe site-ul www.madr.ro, https://pndr.ro/documente/ro/PNS-2023-2027-lista-zonelor-eligibile-pentru-interventiile-HNV-ANC-AEC.xlsx, pentru care se solicită SCVZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 de capete vaci de lapte inclusiv pe beneficiar, care nu au beneficiat de intervenţia prevăzută la art. 105, în anii anteriori, în exploataţii cu cod ANSVSA;
b) vacile de lapte din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCVZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(i) să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii de plată;
(ii) să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;
(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată(e) în cerere;
(iv) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
c) deţin documente specifice formei de organizare care atestă livrarea şi valorificarea laptelui;
d) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte.
ART. 107
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 4 luni, prevăzută la art. 106 lit. b) pct. (iii), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 108
SCVZ pentru viermi de mătase prevăzut la art. 98 lit. f) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar-veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude de mătase;
b) să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile, în cazul procesării prin terţi. Unitatea de procesare/Operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături;
c) realizează o producţie minimă de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă de viermi de mătase.
ART. 109
Pe lângă condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 99-108, solicitanţii SCVZ trebuie să respecte normele de condiţionalitate potrivit prevederilor Ordinului nr. 54/570/32/2023, pe întreaga exploataţie cu cod ANSVSA.
ART. 110
(1) Documentul specific care se depune împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la 98 lit. a) este adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea bivoliţelor pentru care se solicită sprijin cuplat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 24 a).
(2) Documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 98 lit. d) sunt:
a) adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor din rase de carne/vacilor metise cu rase de carne în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, şi înscrierea taurilor de carne în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 24 b);
b) documente justificative pentru vacile provenite din import şi care au fătat pe teritoriul ţării de provenienţă.
(3) Documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 98 lit. e) sunt:
a) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor de lapte, după caz, pentru care se solicită SCVZ, în registrul genealogic al rasei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 24 c);
b) în cazul valorificării către prim-cumpărător: copia contractului cu un prim-cumpărător, încheiat pentru o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii, însoţită de copii de pe factură/document contabil din care rezultă că s-a valorificat o cantitate de lapte (în cazul producătorului PJ/PFA/II/IF), copia contractului cu un prim-cumpărător, încheiat pentru o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii, însoţită de copie de pe atestatul de producător şi copie de pe factura fiscală sau filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care rezultă că s-a valorificat o cantitate de lapte (în cazul producătorului persoană fizică) şi/sau dovada emisă de prim-cumpărător care atestă că s-a valorificat o cantitate de lapte, în baza contractului încheiat;
c) în cazul altor tipuri de valorificare:
(i) copie de pe factura fiscală sau fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică, din care rezultă valorificarea laptelui, însoţită de copie de pe atestatul de producător;
(ii) copii de pe raportul fiscal de închidere zilnică/ factură/facturi/documente contabile pentru producătorul PJ/PFA/II/IF din care rezultă valorificarea laptelui;
(iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe documentul fiscal de încasare a valorii aferente laptelui valorificat/copie de pe factura fiscală/ document contabil/copie de pe fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol însoţită de copie de pe înregistrarea sanitară veterinară pentru valorificare şi copie de pe atestatul de producător, în funcţie de forma de organizare, pentru producătorul care a efectuat valorificarea laptelui prin automatele de lapte;
(iv) copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare/document contabil, din care să rezulte livrarea şi recepţia laptelui, la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau un document însuşit prin semnătură de către beneficiar din care să rezulte cantitatea de lapte produsă şi procesată la unitatea proprie însoţit de înregistrarea sanitară veterinară pentru procesare în cazul persoanelor fizice.
(4) Documentul specific care se depune împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 98 lit. f) este copia contractului de livrare cu o/un unitate de procesare/operator din domeniu, în cazul procesării prin terţi.
(5) Documentele specifice care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere pentru intervenţia prevăzută la art. 98 lit. f) sunt:
a) factura de achiziţie a cutiilor cu ouă de viermi de mătase/documente contabile interne din care să reiasă cantitatea totală de ouă de viermi de mătase produse şi cantitatea de ouă de viermi de mătase transformate în gogoşi crude de mătase din cantitatea totală şi autorizaţia sanitar-veterinară pentru producerea materialului sericicol; şi
b) factura de vânzare a gogoşilor crude de mătase către procesator/operator sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii de gogoşi crude de mătase în unitatea proprie, prin documente contabile interne.
(6) Pentru cererile de plată depuse în termen, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii de plată.
(7) Documentele specifice prevăzute la alin. (1), alin. (2), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) se transmit prin mijloace electronice, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (6) din hotărâre.
ART. 111
În situaţia prevăzută la art. 110 alin. (3) lit. b), APIA ia în considerare, preia şi pune la dispoziţia fermierilor datele din declaraţiile înregistrate în Registrul prim-cumpărătorilor cu privire la valorificările de lapte ale solicitanţilor către prim-cumpărători.
CAP. VI
Condiţii artificiale
ART. 112
Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ divizarea exploataţiei agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 18.
ART. 113
(1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 13 alin. (5) lit. b)-l), cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.
(2) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:
a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;
b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;
c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;
d) efectuează verificări asupra suprafeţelor aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/ heliporturilor vizibile pe imagini aeriene;
e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de schi.
(3) APIA reverifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:
a) la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor privind condiţionalitatea);
b) la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, parchete, poliţie etc.);
c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.
ART. 114
În cazul în care ulterior efectuării plăţii se constată că fermierul a creat condiţii artificiale pentru a primi plăţi, APIA aplică procedura de recuperare a plăţilor necuvenite şi sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
CAP. VII
Forţa majoră, circumstanţe excepţionale şi circumstanţe naturale
ART. 115
În situaţia apariţiei unui caz de forţă majoră sau circumstanţă excepţională potrivit art. 34 din hotărâre, fermierul trebuie să înştiinţeze APIA, potrivit anexei nr. 25.
ART. 116
(1) Pot fi recunoscute circumstanţe excepţionale:
a) contaminarea accidentală a terenului, fără voia fermierului, ce duce la declasarea terenului, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
b) distrugerea culturilor agricole, a terenurilor agricole şi a animalelor domestice aflate în cadrul exploataţiilor agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt notificate la APIA şi documentele justificative sunt depuse de către beneficiarii măsurilor;
c) o situaţie epidemiologică internaţională, declarată pandemie de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii incidentă şi pe teritoriul României reglementată în condiţiile stabilite prin legislaţia naţională şi reglementările procedurale specifice de implementare a PS 2023-2027.
(2) În cazul apariţiei oricărei situaţii de la alin. (1) lit. a)-c), fermierul notifică APIA, prin completarea anexei nr. 25, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare, însoţită de documente justificative.
ART. 117
(1) Circumstanţele naturale care afectează şeptelul sau efectivul, de producerea cărora beneficiarul nu poate fi considerat răspunzător, sunt următoarele:
a) enzootii care conduc la eliminarea din efectiv a unor animale sănătoase, dar purtătoare de viruşi/bacterii;
b) imposibilitatea de a făta;
c) desmorexie ischiopubiană şi desmorexie sacroiliacă;
d) hemoragie internă consecutiv ruptură organe interne, vene, artere;
e) edem glosofaringian;
f) fracturi membre;
g) şoc anafilactic.
(2) Animalul solicitat în cererea de plată pentru SCVZ supus unei circumstanţe naturale, care se notifică la APIA în maximum 10 zile lucrătoare de la data evenimentului, însoţită de documente justificative, poate fi înlocuit cu alt animal, existent în exploataţia cu cod ANSVSA până la data notificării, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiţii:
a) beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privinţa unei neconformităţi din cererea de plată;
b) beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului;
c) animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală trebuie să îndeplinească toate condiţiile de acordare la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală;
d) beneficiarul trebuie să depună documentaţia specifică pentru animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală;
e) animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală nu poate fi înlocuit la rândul său.
CAP. VIII
Dispoziţii comune
ART. 118
Situaţiile în care se pot constata nereguli în baza cărora se solicită recuperarea de la beneficiar a sumelor necuvenite acordate sunt prevăzute la art. 45 alin. (2) din hotărâre.
ART. 119
În sensul art. 44 alin. (4) din hotărâre, cauzele imputabile beneficiarului se referă la nedeclararea unui cont valid la APIA.
ART. 120
(1) În situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea terenului/animalelor pentru care s-a depus cererea de plată cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea de plată prezintă indicii de fraudă, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de fraudă sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre, se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 121
În sensul art. 46 alin. (2) din hotărâre, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 122
Beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre pentru care depune cererea de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora.
ART. 123
În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1)-(8) şi art. 99 din Regulamentul (UE) 2021/2.116, datele privind fermierii şi/sau cererile de plată depuse de aceştia la APIA se fac publice, în conformitate cu art. 98 alin. (1)-(3) din Regulamentul (UE) 2021/2.116, şi pot fi prelucrate de către instituţii de audit şi/sau de investigare ale Uniunii Europene şi/sau ale statelor membre.
ART. 124
Datele din documentele contabile interne pe care fermierul care are şi calitatea de procesator le depune la APIA trebuie să fie înregistrate în contabilitatea proprie conform prevederilor legale în vigoare.
CAP. IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 125
(1) Cererile de plată depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre, se soluţionează potrivit legislaţiei aplicabile la data depunerii acestora, inclusiv efectuarea plăţilor.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 1-83, art. 105-107, art. 117-118 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 80/2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condiţiile şi modul de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 28 februarie 2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 126
Anexele nr. 1-29*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
*) Anexele nr. 1-29 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.
ART. 127
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Florin-Ionuţ Barbu
Bucureşti, 19 martie 2024.
Nr. 106.
ANEXA 1-29
ANEXE
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
