Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 62 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere: - prevederile cap. I al titlului X din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 207/2015), prin care este transpusă Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal; – prevederile Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturi financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, ratificat prin Legea nr. 70/2016 (Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016); – prevederile Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi pentru implementarea FATCA, semnat la Bucureşti la 28 mai 2015, ratificat prin Legea nr. 233/2015 (Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015), ministrul finanţelor publice emite următorul ordin: CAP. I Definiţii generale şi obiect ART. 1 Prin prezentul ordin, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din aplicarea prevederilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 şi în scopul combaterii evitării plăţii impozitelor şi evaziunii fiscale şi pentru a îmbunătăţi conformarea fiscală: a) se implementează Standardul comun de raportare (CRS) cu privire la conturile financiare aşa cum sunt elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE); şi b) se emit prevederi de aplicare unitară a CRS, a Legii nr. 207/2015 şi a Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 cu privire la: (i) stabilirea instituţiilor financiare care au obligaţia de declarare; (ii) categoriile de informaţii privind identificarea contribuabililor, precum şi informaţiile de natură financiară referitoare la conturile deschise şi/sau închise de aceştia la instituţiile financiare; (iii) instituţiile financiare nonraportoare din România şi conturile excluse de la obligaţia de declarare; (iv) regulile de conformare aplicabile de către aceste instituţii în vederea identificării conturilor raportabile de către acestea, precum şi procedura de declarare a acestor informaţii; (v) normele şi procedurile administrative menite să asigure punerea în aplicare şi respectarea procedurilor de raportare şi diligenţă fiscală. ART. 2 (1) Prevederile CRS se completează cu dispoziţiile cuprinse în anexa nr. 1 privind Normele de raportare şi de diligenţă fiscală pentru schimbul de informaţii referitoare la conturile financiare şi anexa nr. 2 privind Normele suplimentare de raportare şi de diligenţă fiscală pentru schimbul de informaţii referitoare la conturi financiare, ce fac parte integrantă din Legea nr. 207/2015. (2) Prevederile prezentului ordin completează modul de aplicare a dispoziţiilor Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015. În cazul în care prevederile prezentului ordin reglementează aspecte care nu se regăsesc în cuprinsul Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 sau contravin prevederilor acesteia, se vor aplica dispoziţiile Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015. ART. 3 În scopul acestui ordin, pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor din Legea nr. 207/2015, din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016, CRS şi din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015, următorii termeni sunt explicitaţi după cum urmează: a) termenul "cont care face obiectul raportării" din Legea nr. 207/2015 are înţelesul termenului de "cont raportabil" din prezentul ordin; b) termenul "persoană care face obiectul raportării" definit la lit. D pct. 2 din secţiunea a VIII-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015 şi termenul "persoană specificată din Statele Unite" definit la art. 1 pct. 1 lit. ff) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 are înţelesul termenului de "persoană raportabilă" din prezentul ordin; c) termenul "proprietăţi plătite sau creditate în cont" prevăzut la art. 2 paragraful 2 lit. a) subalineatul (5) lit. (B) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 are înţelesul de "active financiare" din prezentul ordin; d) termenul "conturi de persoană fizică preexistente" din Legea nr. 207/2015 are înţelesul de "conturi individuale preexistente" din prezentul ordin; e) termenul "autocertificare" din Legea nr. 207/2015 are înţelesul de "declaraţie pe propria răspundere" din prezentul ordin; f) termenul "cont de entitate preexistentă" din Legea nr. 207/2015 are înţelesul de "cont preexistent al entităţii" din prezentul ordin; g) termenul "cont de entitate nou" din Legea nr. 207/2015 are înţelesul de "cont nou al entităţii" din prezentul ordin; h) termenul "fiducie" din Legea nr. 207/2015 are înţelesul de "fiducie/trust", după caz, conform dreptului intern din jurisdicţia participantă; i) termenul "aranjament legal" din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 are înţeles similar cu cel de "construcţie juridică" din Legea nr. 207/2015; j) termenul "instituţie financiară neraportoare" din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 are înţelesul de "instituţie financiară nonraportoare" din Legea nr. 207/2015. ART. 4 Pentru a atinge obiectivele prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. În scopul prezentului ordin, termenul "România" înseamnă stat care face schimb de informaţii potrivit Legii nr. 207/2015, Acordului ratificat prin Legea nr. 70/2016 şi Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015. 2. Termenul "jurisdicţie participantă" cu privire la România înseamnă: a) jurisdicţie participantă aşa cum este definită la lit. D pct. 4 din secţiunea a VIII-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015; b) orice jurisdicţie, astfel cum este definită la secţiunea I art. 1 lit. a) din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016, cu care România are un acord în vigoare în temeiul căreia respectiva jurisdicţie va furniza informaţiile menţionate în secţiunea 1 din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015 şi care este identificată pe lista prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul ordin, alta decât statele membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii; c) Statele Unite ale Americii, astfel cum sunt definite la art. 1 pct. 1 lit. a) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 3. Termenul "jurisdicţie raportoare" cu privire la România înseamnă: a) orice alt stat membru al Uniunii Europene; b) orice altă jurisdicţie, alta decât statele membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, astfel cum este definită la secţiunea 1 paragraful 1 lit. a) din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016, cu care România sau Uniunea Europeană, după caz, are un acord în vigoare în temeiul căruia există obligaţia respectivei jurisdicţii de a furniza informaţiile menţionate la secţiunea 2 pct. 2 din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016. Lista jurisdicţiilor raportoare se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.; c) Statele Unite ale Americii, astfel cum sunt definite la art. 1 paragraful 1 lit. a) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 4. Termenul "autoritate competentă dintr-o jurisdicţie participantă", cu privire la România înseamnă: a) în cazul oricărui stat membru al Uniunii Europene, aşa cum se defineşte la art. 286 lit. a) din Legea nr. 207/2015; b) în cazul oricărei altei jurisdicţii, aşa cum se defineşte la secţiunea 1 - Definiţii pct. 1 lit. b) din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016; c) în cazul Statelor Unite ale Americii, astfel cum se defineşte la art. 1 paragraful 1 lit. f) subpct. (1) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 5. Termenul "A.N.A.F" înseamnă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care este autoritatea competentă din România, aşa cum se defineşte la art. 287 din Legea nr. 207/2015. 6. Termenul "instituţie financiară din România" se referă la: a) orice instituţie financiară care este rezidentă în România, dar exclude orice sucursală a respectivei instituţii financiare care se află în afara teritoriului României; şi b) orice sucursală a unei instituţii financiare care nu este rezidentă în România, în cazul în care sucursala respectivă se află în România. 7. Termenul "instituţie financiară dintr-o jurisdicţie participantă" se referă la: a) orice instituţie financiară care este rezidentă într-o jurisdicţie participantă, dar exclude orice sucursală a respectivei instituţii financiare care se află în afara teritoriului jurisdicţiei participante; şi b) orice sucursală a unei instituţii financiare care nu este rezidentă într-o jurisdicţie participantă, în cazul în care sucursala respectivă se află într-o jurisdicţie participantă. 8. Termenul "instituţie financiară raportoare" înseamnă o instituţie financiară raportoare din România, aşa cum este definită în cadrul cap. IX al prezentului ordin. 9. Termenul "instituţie financiară nonraportoare din România" înseamnă orice instituţie financiară din România sau altă entitate rezidentă în România aşa cum este definită de cap. X al prezentului ordin. Lista instituţiilor financiare nonraportoare din România se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. 10. Termenul "cont financiar" are înţelesul prevăzut în cap. XI al prezentului ordin. 11. 1. Termenul "cont raportabil" se referă la un cont financiar care este administrat de o instituţie financiară raportoare din România şi este deţinut de una sau mai multe persoane raportabile sau de o ENFS pasivă cu una sau mai multe persoane care controlează care sunt persoane raportabile cu condiţia ca acesta să fi fost identificat ca atare în temeiul procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute la cap. III-VIII din prezentul ordin. 2. În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, termenul "cont raportabil" este definit la art. 1 lit. cc) din aceasta. 12. 1. Un cont este considerat a fi "cont inactiv" în sensul prezentului ordin, dacă: a) titularul contului nu a realizat nicio tranzacţie în legătură cu acel cont sau cu orice alt cont deţinut de titularul contului la instituţia financiară raportoare în ultimii 3 ani; şi b) titularul contului nu a comunicat cu instituţia financiară raportoare la care este deschis respectivul cont cu privire la contul respectiv sau orice alt cont deţinut de titularul contului la respectiva instituţie financiară raportoare în ultimii 6 ani sau în orice altă perioadă prevăzută în procedura internă a fiecărei instituţii financiare raportoare; şi c) în cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare, instituţia financiară raportoare nu a comunicat cu titularul contului care deţine respectivul cont cu privire la contul respectiv sau orice alt cont deţinut de titularul contului la respectiva instituţie financiară raportoare în ultimii 6 ani; d) un cont, altul decât un contract de rentă viageră, poate fi considerat, de asemenea, un cont inactiv în temeiul dreptului aplicabil sau al normelor sau procedurilor de operare obişnuite ale instituţiei financiare raportoare care sunt aplicate în mod consecvent pentru toate conturile păstrate de respectiva instituţie, cu condiţia ca aceste legi, regulamente sau proceduri să conţină prevederi substanţial similare celor de la lit. c). 2. Un cont încetează să mai fie considerat drept un cont inactiv atunci când: a) titularul contului iniţiază o tranzacţie cu privire la contul respectiv sau orice alt cont deţinut de titularul contului la respectiva instituţie financiară raportoare; b) titularul contului transmite instituţiei financiare raportoare care păstrează un astfel de cont instrucţiuni de efectuare a unor operaţiuni cu privire la contul respectiv sau la orice alt cont deţinut de titularul contului la instituţia financiară raportoare; sau c) contul încetează să mai fie considerat drept un cont inactiv în temeiul legilor sau regulamentelor aplicabile sau în temeiul procedurilor de operare obişnuite ale instituţiei financiare raportoare. 13. 1. Termenul "cont preexistent" înseamnă un cont financiar administrat de către o instituţie financiară raportoare până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv. 2. Definiţia prevăzută la alin. (1) se completează, în mod corespunzător, cu prevederile lit. C pct. 9 din secţiunea a VIII-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015. 3. În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 termenul "cont preexistent" este definit la secţiunea a VI-a lit. B pct. 5 din anexa nr. I la acest acord. 14. 1. Termenul "cont nou" înseamnă un cont financiar administrat de o instituţie financiară raportoare deschis la data de 1 ianuarie 2016 sau ulterior datei menţionate, cu excepţia cazului în care acesta este considerat drept un cont preexistent potrivit pct. 13 al prezentului articol. 2. În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, termenul "cont nou" este definit la secţiunile III şi V din anexa nr. I la acest acord. 15. Termenul "cont exclus" înseamnă orice cont aşa cum este definit de cap. XII al prezentului ordin. Lista conturilor excluse se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. 16. 1. Termenul "persoană raportabilă" se referă la orice persoană rezidentă fiscal într-o jurisdicţie raportoare, care deţine conturi care fac obiectul raportării, cu excepţia conturilor deţinute de: a) o companie al cărei capital este tranzacţionat în mod regulat pe una sau mai multe pieţe reglementate sau în cadrul unuia sau mai multor sisteme alternative de tranzacţionare; b) orice companie care este o entitate afiliată unei companii prevăzute la lit. a); c) o entitate guvernamentală; d) o organizaţie internaţională; e) o bancă centrală; sau f) o instituţie financiară. 2. În categoria persoanelor care fac obiectul raportării sunt incluse şi persoanele specificate din Statele Unite aşa cum sunt definite la art. 1 pct. 1 lit. ff) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 3. Termenul "persoană dintr-o jurisdicţie raportoare" înseamnă orice persoană fizică sau entitate care este identificată de o instituţie financiară raportoare din România ca având rezidenţa fiscală în acea jurisdicţie raportoare ca urmare a aplicării procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute la cap. III-VIII din prezentul ordin sau patrimoniul succesoral al unei persoane decedate care era rezidentă a jurisdicţiei raportoare. În acest sens, o entitate precum o societate civilă, o societate cu răspundere limitată sau o construcţie juridică similară care nu are rezidenţă fiscală este considerată ca fiind rezidentă în jurisdicţia în care se află sediul conducerii efective. 17. Termenul "CIF" înseamnă codul de identificare fiscală aşa cum este reglementat de prevederile art. 82 din Legea nr. 207/2015. 18. Termenul "NIF" înseamnă numărul de identificare fiscală sau echivalentul său funcţional, aşa cum este reglementat de prevederile lit. E pct. 5 din secţiunea a VIII-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015. 19. Termenul "TIN" din Statele Unite înseamnă un număr federal de identificare a contribuabilului din Statele Unite aşa cum este reglementat de prevederile art. 1 pct. 1 lit. kk) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 20. 1. Termenul "persoane care controlează" înseamnă persoanele fizice care exercită controlul asupra unei entităţi. În cazul unui trust acest termen înseamnă constituitorul (constituitorii), administratorul (administratorii), protectorul (protectorii) dacă există, beneficiarul (beneficiarii) sau clasa (clasele) de beneficiari şi orice altă persoană fizică care exercită controlul final efectiv asupra trustului şi în cazul unei construcţii juridice, alta decât un trust, acest termen înseamnă persoanele aflate pe poziţii echivalente sau similare. Termenul "persoane care controlează" se interpretează într-o manieră care să respecte recomandările Grupului de Acţiune Financiară. 2. Termenul "persoane care controlează" este echivalent cu termenul "beneficiar real" aşa cum este acesta definit la art. 4 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare. 3. Termenul "acţionar semnificativ", în scopul raportării conform Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, este asimilat unei persoane care controlează şi este definit conform Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, cu modificările şi completările ulterioare. 21. 1. Termenul "ENFS" înseamnă orice entitate care nu este o instituţie financiară. În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, termenul "NFFE" este definit la pct. 2 lit. B din secţiunea VI din anexa I la acest acord. 2. Termenul "ENFS pasivă" înseamnă orice: a) ENFS care nu este o ENFS activă; sau b) o entitate de investiţii prevăzută la art. 70 alin. (1) lit. b) care nu este o instituţie financiară dintr-o jurisdicţie participantă. 3. Termenul "ENFS activă" înseamnă orice ENFS care îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: a) mai puţin de 50% din venitul brut al ENFS pentru anul calendaristic precedent sau pentru altă perioadă de raportare adecvată este venit pasiv şi mai puţin de 50% din activele deţinute de ENFS în cursul anului calendaristic precedent sunt active care produc sau sunt deţinute pentru a produce venit pasiv; b) acţiunile ENFS sunt tranzacţionate în mod regulat pe o piaţă reglementată sau ENFS este o entitate afiliată unei entităţi ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate în mod regulat pe o piaţă reglementată; c) ENFS este o entitate guvernamentală, o organizaţie internaţională, o bancă centrală sau o entitate deţinută în totalitate de una sau mai multe dintre entităţile sus-menţionate; d) toate activităţile ENFS constau, în esenţă, în deţinerea (în totalitate sau parţial) a acţiunilor subscrise emise de una sau mai multe filiale ale căror tranzacţii sau activităţi sunt diferite de activităţile unei instituţii financiare sau în finanţarea şi prestarea de servicii respectivelor filiale. Cu toate acestea, o entitate nu are statutul de entitate activă dacă funcţionează (sau se prezintă) drept un fond de investiţii, cum ar fi un fond de investiţii în societăţi necotate, un fond cu capital de risc, un fond de achiziţie prin îndatorarea companiei sau orice alt organism de plasament al cărui scop este de a achiziţiona sau de a finanţa companii şi de a deţine capital în cadrul respectivelor companii, reprezentând active de capital în scopul unor investiţii; e) ENFS nu desfăşoară încă activităţi comerciale şi nu a mai desfăşurat niciodată, dar investeşte capital în active cu intenţia de a desfăşura o activitate comercială, alta decât cea a unei instituţii financiare, cu condiţia ca ENFS să nu se califice pentru această excepţie ulterior datei la care se împlinesc 24 de luni de la data iniţială a constituirii ENFS; f) ENFS nu a fost o instituţie financiară în ultimii 5 ani şi este în proces de lichidare a activelor sale sau de restructurare cu intenţia de a continua sau de a relua operaţiunile în alte activităţi decât cele ale unei instituţii financiare; g) activităţile ENFS constau în principal în finanţare şi operaţiuni de acoperire a riscurilor cu sau pentru entităţi afiliate care nu sunt instituţii financiare, iar ENFS nu prestează servicii de finanţare sau de acoperire a riscurilor niciunei alte entităţi care nu este o entitate asimilată, cu condiţia ca grupul din care fac parte respectivele entităţi afiliate să desfăşoare în principal o activitate diferită de activităţile unei instituţii financiare; sau h) ENFS îndeplineşte toate condiţiile următoare: 1. este constituită şi îşi desfăşoară activitatea în statul membru propriu sau în altă jurisdicţie de rezidenţă exclusiv în scopuri religioase, caritabile, ştiinţifice, artistice, culturale, sportive sau educaţionale; sau este constituită şi îşi desfăşoară activitatea în statul membru propriu sau în altă jurisdicţie de rezidenţă şi este o organizaţie profesională, o asociaţie de afaceri, o cameră de comerţ, o organizaţie a muncii, o organizaţie din sectorul agriculturii sau al horticulturii, o asociaţie civică sau o organizaţie care funcţionează exclusiv pentru promovarea bunăstării sociale; 2. este scutită de impozitul pe venit în statul său membru sau în altă jurisdicţie de rezidenţă; 3. nu are acţionari sau membri care au drepturi de proprietate sau beneficii legate de activele sau veniturile sale; 4. legislaţia aplicabilă a statului membru al ENFS sau a altei jurisdicţii de rezidenţă a ENFS ori documentele de constituire a ENFS nu permit ca vreun venit ori vreun activ al ENFS să fie distribuit sau utilizat în beneficiul unei persoane fizice sau al unei entităţi noncaritabile în alt mod decât în scopul desfăşurării de activităţi caritabile ale ENFS sau drept plată a unor compensaţii rezonabile pentru servicii prestate ori drept plată reprezentând valoarea justă de piaţă a proprietăţii pe care ENFS a cumpărat-o; şi 5. legislaţia aplicabilă a statului membru al ENFS sau a altei jurisdicţii de rezidenţă a ENFS ori documentele de constituire a ENFS impun ca, în momentul lichidării sau dizolvării ENFS, toate activele sale să fie distribuite către o entitate guvernamentală sau altă organizaţie nonprofit sau să revină guvernului statului membru sau al altei jurisdicţii de rezidenţă a ENFS sau oricărei subdiviziuni politice a acestora. i) Termenii "NFFE activă" şi "NFFE pasivă" sunt definiţi potrivit lit. B pct. 3 şi 4 din secţiunea VI din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 22. Termenul "Procedurile AML/KYC" înseamnă procedurile de conformare privind clientul ale unei instituţii financiare raportoare din România, conform cap. II din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare. 23. 1. Termenul "titular de cont" înseamnă o persoană inclusă pe o listă sau identificată drept titularul unui cont financiar de către instituţia financiară care menţine contul. 2. O persoană, alta decât o instituţie financiară, care deţine un cont financiar în beneficiul sau în numele altei persoane, în calitate de agent, custode, mandatar, semnatar, consilier de investiţii sau intermediar, nu este considerată drept deţinătoare a contului în sensul prezentului ordin, ci cealaltă persoană este considerată drept titulară a contului. 3. În scopul alin. (2) o instituţie financiară raportoare poate să se bazeze pe informaţiile din posesia sa, inclusiv informaţiile colectate în conformitate cu prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, pe baza cărora poate să stabilească în mod rezonabil dacă o persoană acţionează în beneficiul sau în numele unei alte persoane. 4. În cazul unui cont deţinut în comun, fiecare titular este considerat un titular de cont în scopul de a stabili dacă contul este un cont raportabil. Prin urmare, un cont este un cont raportabil dacă oricare dintre titularii de cont este o persoană raportabilă sau este o ENFS pasivă cu una sau mai multe persoane care controlează şi care fac obiectul raportării. 5. În cazul în care există mai multe persoane care deţin cont comun, fiecare persoană raportabilă este considerată drept titulară de cont şi îi este atribuit întregul sold al contului deţinut în comun, inclusiv în scopul de a aplica regulile de agregare prevăzute la art. 64. 6. În cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract de rentă viageră, titularul contului este orice persoană care are dreptul să acceseze valoarea de răscumpărare sau să modifice beneficiarul contractului. 7. În cazul în care nicio persoană nu poate să aibă acces la valoarea de răscumpărare sau să modifice beneficiarul, titularul contului este orice persoană desemnată în calitate de proprietar în contract şi orice persoană cu un drept la plată în conformitate cu termenii contractuali. 8. La scadenţa unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau a unui contract cu rentă viageră (adică atunci când obligaţia de a plăti o sumă de bani în temeiul unui contract devine fixă), fiecare persoană care are dreptul să primească o plată în conformitate cu contractul este considerată ca fiind un titular de cont. 24. 1. Termenul "entitate" înseamnă o persoană juridică sau o construcţie juridică de tipul fiduciei/trustului. 2. O entitate este o "entitate afiliată" în următoarele situaţii: a) dacă oricare dintre cele două entităţi deţine controlul asupra celeilalte; b) cele două entităţi se află sub control comun; sau c) cele două entităţi sunt entităţi de investiţii prevăzute la art. 70 alin. (1) lit. a) pct. 2 din prezentul ordin. 3. În sensul alin. (2), noţiunea de control include deţinerea directă sau indirectă a peste 50% din voturi şi din valoarea unei entităţi. 4. Pentru aplicarea Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, termenul "entitate afiliată" este definit la art. 1 lit. jj) din aceasta. 25. Termenul "entitate finanţatoare", pentru scopurile Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, reprezintă acea entitate care îndeplineşte condiţiile din secţiunea IV lit. B pct. 3, respectiv lit. C pct. 5 din anexa nr. II la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 26. Termenul "entitate finanţată", pentru scopurile Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, are înţelesul din secţiunea IV lit. B pct. 1 şi 2 din anexa II la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. 27 Termenul "GIIN", pentru scopurile Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, reprezintă codul de identificare intermediar global atribuit unei instituţii financiare raportoare, conform modelului 1 de Acord interguvernamental privind FATCA, în scopul identificării acestor entităţi pentru agenţii care fac reţineri de impozit la sursă. Toate codurile intermediare de identificare globale vor fi publicate pe website-ul IRS. CAP. II Categorii de informaţii privind identificarea contribuabililor rezidenţi ai statelor cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic de drept internaţional ART. 5 (1) Instituţiile financiare raportoare care au obligaţii de raportare informează contribuabilii rezidenţi ai statelor cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic de drept internaţional, prin publicarea pe site-ul propriu a unei informări, cu caracter general, în care să fie cuprinse informaţiile prevăzute la art. 12 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la faptul că datele privind identificarea conturilor lor sunt selectate şi declarate potrivit prezentului ordin. (2) A.N.A.F. are obligaţia de a informa contribuabilii rezidenţi ai statelor cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic de drept internaţional, prin publicarea pe site-ul propriu a unei informări, cu caracter general, în care să fie cuprinse informaţiile prevăzute la art. 12 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la faptul că datele privind identificarea conturilor lor sunt selectate şi declarate potrivit prezentului ordin. (3) Informarea menţionată la alin. (1) şi (2) se realizează în timp util, astfel încât contribuabilii vizaţi de prezentul ordin să îşi poată exercita drepturile în materie de protecţie a datelor cu caracter personal, înainte ca instituţiile financiare raportoare să transmită organului fiscal din cadrul autorităţii competente din România informaţiile menţionate anterior. (4) A.N.A.F comunică informaţiile prevăzute la art. 6, după cum urmează: a) conform art. 291 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 207/2015; b) conform pct. 3 din secţiunea a 3-a din Acordul ratificat prin Legea nr. 70/2016; c) conform art. 3 paragraful 5 din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. (5) Prelucrarea datelor cu caracter personal ce fac obiectul prezentului ordin se realizează de instituţiile financiare raportoare şi de autoritatea competentă din România în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 6 (1) Instituţiile financiare raportoare trebuie să raporteze A.N.A.F următoarele informaţii generale referitoare la fiecare cont raportabil al respectivelor instituţii financiare raportoare: a) în cazul unei persoane fizice care este titular de cont şi persoană raportabilă: numele, adresa, jurisdicţie de rezidenţă, numărul/numerele de identificare fiscală (NIF) şi data şi locul naşterii, după caz; b) în cazul unei entităţi care este titular de cont şi o persoană raportabilă: denumirea, adresa, jurisdicţia de rezidenţă şi numărul/numerele de identificare fiscală (NIF); c) în cazul unei entităţi care este titular de cont şi care este identificată ca având una sau mai multe persoane care controlează şi care fac obiectul raportării: 1. numele, adresa, jurisdicţia de rezidenţă şi numărul/numerele de identificare fiscală (NIF) ale entităţii; şi 2. numele, adresa, jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă şi numărul/numerele de identificare fiscală (NIF) ale persoanelor şi data şi locul naşterii fiecărei persoane raportabile; d) numărul de cont sau echivalentul său funcţional în absenţa unui număr de cont; e) numele şi numărul de identificare, dacă este cazul, al instituţiei financiare raportoare; f) soldul sau valoarea contului, inclusiv, în cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract cu rentă viageră, valoarea de răscumpărare, valabil/valabilă la sfârşitul anului calendaristic relevant, în cazul în care contul a fost închis în cursul anului în cauză, sau valoarea ultimei tranzacţii imediat înainte de închiderea contului, în cazul închiderii contului în timpul anului. (2) Următoarele informaţii fac de asemenea obiectul raportării: a) în cazul oricărui cont de custodie: 1. suma totală brută a dobânzilor plătite sau creditate în cont sau în legătură cu acel cont, în cursul unui an calendaristic; şi 2. suma totală brută a dividendelor plătite sau creditate în cont sau în legătură cu acel cont, în cursul anului calendaristic; şi 3. suma totală brută a altor venituri generate în legătură cu activele deţinute în cont, plătite sau creditate în contul respectiv sau în legătură cu respectivul cont în cursul anului calendaristic; şi 4. încasările brute totale din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare plătite sau creditate în cont în cursul anului în legătură cu care instituţia financiară raportoare a acţionat drept custode, broker, reprezentant sau orice alt fel de mandatar al titularului de cont. b) în cazul oricărui cont de depozit, cuantumul brut total al dobânzilor plătite sau creditate în cont în cursul anului calendaristic; c) în cazul oricărui cont diferit de conturile prevăzute la lit. a) şi b), cuantumul brut total plătit sau creditat titularului de cont în legătură cu respectivul cont în cursul anului calendaristic în legătură cu care instituţia financiară raportoare este debitoare sau datoare să îl plătească, inclusiv cuantumul agregat al oricăror rambursări plătite titularului de cont în cursul anului calendaristic. (3) În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, instituţiile financiare raportoare au obligaţia să raporteze informaţiile prevăzute la art. 4 paragraful 1 lit. b) din respectivul acord. ART. 7 (1) Adresa care trebuie raportată în legătură cu un cont este adresa înregistrată la instituţia financiară raportoare pentru titularul contului, în conformitate cu procedurile de diligenţă fiscală din cap. III-VIII din prezentul ordin. (2) În cazul unui cont deţinut de o persoană fizică ce este o persoană raportabilă, adresa care trebuie raportată este: a) adresa actuală de domiciliu/rezidenţă a persoanei fizice; b) în situaţia în care instituţia financiară raportoare nu deţine o astfel de adresă în evidenţele sale, aceasta va raporta adresa de corespondenţă a persoanei raportabile. (3) În cazul unui cont deţinut de o entitate care este identificată ca persoană raportabilă, adresa care trebuie raportată este adresa entităţii. (4) În cazul unui cont deţinut de o entitate care este identificată ca având una sau mai multe persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării, adresa care trebuie raportată este adresa entităţii şi adresa fiecărei persoane care exercită controlul entităţii, care sunt persoane care fac obiectul raportării, aşa cum este prevăzută la alin. (2). ART. 8 (1) Jurisdicţia de rezidenţă care trebuie raportată în legătură cu un cont este jurisdicţia de rezidenţă fiscală identificată de instituţia financiară raportoare pentru persoana raportabilă pentru anul calendaristic relevant, în conformitate cu procedurile de diligenţă fiscală prevăzute în cap. III-VIII din prezentul ordin. (2) În cazul unei persoane raportabilă care a fost identificată ca având una sau mai multe jurisdicţii de rezidenţă, sunt raportate toate jurisdicţiile de rezidenţă identificate de instituţia financiară raportoare pentru persoana raportabilă, pentru anul calendaristic relevant. (3) Jurisdicţiile de rezidenţă care sunt identificate ca rezultat al aplicării procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute în cap. III-VIII din prezentul ordin nu exclud orice altă identificare de rezidenţă realizată de instituţia financiară raportoare în alte scopuri fiscale. ART. 9 (1) NIF-ul care trebuie raportat în legătură cu un cont este numărul de identificare fiscală sau echivalentul său funcţional dacă nu există un număr de identificare fiscală, atribuit titularului contului de către jurisdicţia sa de rezidenţă. (2) În cazul unei persoane raportabile care este identificată ca având una sau mai multe jurisdicţii de rezidenţă, NIF-ul care trebuie raportat este numărul de identificare fiscală al titularului contului aferent fiecărei jurisdicţii raportoare. (3) Conform prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. b) din Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015, pentru raportarea cu privire la anul 2017 şi anii ulteriori, instituţiile financiare raportoare din România au obligaţia să obţină TIN-ul din Statele Unite pentru fiecare persoană specificată din Statele Unite. ART. 10 (1) NIF-ul sau data naşterii nu trebuie raportate în cazul conturilor preexistente dacă: a) acestea nu figurează în evidenţele instituţiei financiare raportoare; şi b) nu există o altă cerinţă care să impună respectivei instituţii financiare raportoare să colecteze aceste informaţii în temeiul dreptului intern. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), NIF-ul sau data naşterii trebuie să fie raportate dacă: a) acestea figurează în evidenţele instituţiei financiare raportoare; sau b) acestea nu figurează în evidenţele instituţiei financiare raportoare, dar sunt colectate în alt mod către instituţia financiară raportoare în temeiul Legii nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. (3) "Evidenţele" instituţiei financiare raportoare includ dosarul principal al clientului şi informaţiile disponibile în format electronic. (4) Termenul "dosar principal al clientului" include dosarele primare ale instituţiei financiare raportoare care conţin informaţiile despre titularul contului, precum informaţiile utilizate pentru contactarea titularilor de cont sau pentru aplicarea procedurilor AML/KYC. (5) În situaţia în care o instituţie financiară raportoare nu deţine NIF-ul sau data naşterii unui titular al unui cont preexistent în evidenţele sale şi nu este obligată să obţină această informaţie în temeiul Legii nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, instituţia financiară raportoare trebuie să depună eforturi rezonabile pentru a le obţine până la sfârşitul celui de-al doilea an calendaristic de la anul în care aceste conturi au fost identificate drept conturi ce fac obiectul raportării, în afara cazului în care una dintre excepţiile de la alin. (7) se aplică cu privire la NIF şi acesta nu trebuie raportat. (6) Prin "eforturi rezonabile" se înţeleg încercări reale de a obţine NIF-ul şi data naşterii titularului contului raportabili. Astfel de eforturi trebuie să fie făcute cel puţin o dată pe an, în timpul perioadei între identificarea contului preexistent drept un cont raportabil şi sfârşitul celui de-al doilea an care urmează anului aferent identificării. Eforturile rezonabile nu presupun neapărat închiderea, blocarea sau transferarea contului şi nici condiţionarea sau limitarea utilizării acestuia. Eforturile rezonabile pot să fie continuate şi după perioada menţionată. (7) NIF-ul sau data naşterii nu trebuie raportate în cazul conturilor preexistente şi nici al conturilor noi, dacă: a) acesta nu este emis de către jurisdicţia de rezidenţă; sau b) Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, nu impune obţinerea NIF-ului. (8) NIF-ul este considerat a nu fi emis de jurisdicţia de rezidenţă: a) dacă jurisdicţia de rezidenţă nu emite un NIF şi niciun echivalent funcţional în absenţa NIF-ului, sau b) dacă jurisdicţia de rezidenţă nu a emis un NIF pentru acea persoană fizică sau entitate. (9) NIF-ul nu trebuie raportat în legătură cu un cont raportabil deţinut de o persoană raportabilă care este rezidentă a acelei jurisdicţii sau pentru care nu a fost emis un NIF, conform alin. (8). ART. 11 (1) "Locul naşterii" nu este necesar a fi raportat în ceea ce priveşte conturile preexistente şi nici pentru conturile noi, în afară de cazul în care instituţia financiară raportoare este obligată, în alt mod, să obţină şi să raporteze această informaţie în temeiul Legii nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, şi este disponibilă în evidenţa sa electronică. (2) Termenul "informaţii/date din evidenţa sa electronică" se referă la informaţiile pe care o instituţie financiară raportoare le păstrează în dosarele sale de raportare fiscală, în dosarele principale ale clienţilor sau în alte asemenea dosare, care sunt stocate sub forma unei baze de date electronice asupra cărora se rulează cereri în limbaje de programare (de exemplu: Structured Query Language etc.). Informaţiile, datele sau dosarele nu pot fi căutate în baza de date electronică dacă sunt stocate numai într-un sistem de captură a imaginii (precum formatul documentului portabil (.pdf) sau documente scanate. Raportarea pentru acest scop nu include informaţiile furnizate doar la cerere. (3) "Raportarea" pentru scopul prevăzut la art. 1 nu include informaţiile furnizate doar la cerere. ART. 12 (1) Numărul de cont care trebuie raportat ca fiind aferent contului este numărul de identificare atribuit de instituţia financiară raportoare sau dacă niciun astfel de număr nu este atribuit contului, un echivalent funcţional (de exemplu: un număr de serie unic sau alt număr pe care instituţia financiară raportoare îl atribuie contului financiar şi care deosebeşte contul de celelalte conturi deţinute de instituţie). (2) Numărul de poliţă sau de contract este considerat ca fiind un echivalent funcţional pentru numărul de cont. ART. 13 Termenul "număr de identificare" al instituţiei financiare raportoare din România este numărul atribuit unei instituţii financiare raportoare potrivit Legii nr. 207/2015. ART. 14 (1) În cazul unui cont de custodie, soldul contului sau valoarea reprezintă: soldul contului în numerar al clientului la sfârşitul anului calendaristic relevant, cumulat, după caz, cu valoarea instrumentelor financiare calculată ca sumă a valorii de piaţă a instrumentelor financiare existente în contul clientului la sfârşitul anului calendaristic relevant. (2) În cazul în care contul de custodie a fost închis în timpul anului respectiv se vor raporta următoarele: a) închiderea contului; şi b) valoarea ultimului transfer în numerar efectuată de către intermediar către client înainte de închiderea contului în numerar al clientului, cumulată cu valoarea instrumentelor financiare transferate în evidenţele depozitarului central de către intermediar, la momentul închiderii contului de instrumente financiare ale clientului, calculată ca sumă a valorii de piaţă a instrumentelor financiare transferate la data efectuării transferului. ART. 15 (1) Informaţiile care trebuie raportate în anul următor trebuie să fie cele valabile de la sfârşitul anului calendaristic relevant. (2) Prin excepţie de la alin. (1), instituţiile financiare raportoare care îşi încetează activitatea în intervalul de timp de la sfârşitul anului calendaristic relevant vor raporta informaţiile oricând în această perioadă. ART. 16 Informaţiile care trebuie raportate, în cazul unui cont, altul decât un cont de custodie sau un cont de depozit, includ cuantumul brut total plătit sau creditat titularului contului în legătură cu acel cont, în cursul anului calendaristic cu privire la care instituţia financiară raportoare este debitoare sau datoare să o plătească, inclusiv cuantumul agregat al oricăror rambursări plătite titularului contului în cursul anului calendaristic. ART. 17 (1) Informaţiile trebuie să fie raportate în moneda în care contul este exprimat. (2) În cazul unui cont exprimat în mai mult de o monedă, instituţia financiară raportoare poate să decidă să raporteze informaţiile în moneda în care este exprimat contul. În cazul instituţiilor de credit, fiecărui cont deschis îi este atribuită o singură monedă. (3) În scopul CRS, dacă soldul sau valoarea unui cont financiar sau orice altă sumă este exprimată într-o monedă diferită de moneda utilizată de către România, în scopul stabilirii pragurilor şi al limitelor, instituţiile financiare raportoare din România trebuie să calculeze soldul sau valoarea prin aplicarea unui curs zilnic de referinţă pentru a transforma soldul sau valoarea în moneda echivalentă. (4) În scopul raportării unui cont de către instituţia financiară raportoare, cursul de referinţă trebuie să fie cel valabil în ultima zi a anului calendaristic de raportare pentru care contul respectiv este raportat. (5) În scopul Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 regula de transformare a valutei este prevăzută la pct. 4 lit. C secţiunea a VI-a, anexa 1 din acest acord. ART. 18 (1) În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, cu privire la anul 2014, referitor la fiecare cont raportabil, al titularului de cont, instituţiile financiare raportoare din România la care este deschis fiecare cont raportabil raportează la A.N.A.F. următoarele informaţii: a) numele titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă; b) adresa titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă; c) TIN din Statele Unite, atunci când este posibil, al titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă. Atunci când nu este posibil să fie raportat TIN, în cazul conturilor preexistente, se va raporta data de naştere a persoanelor specificate din Statele Unite, fie titularii conturilor, fie persoane specificate din Statele Unite care controlează entitatea din afara Statelor Unite; d) numărul de cont (sau un echivalent funcţional, în absenţa unui număr de cont); e) numele şi numărul de identificare fiscală al instituţiei financiare raportoare din România; f) soldul sau valoarea contului la data de 31 decembrie 2014. (2) În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, cu privire la anul 2015, referitor la fiecare cont raportabil, al titularului de cont, instituţiile financiare raportoare din România la care este deschis fiecare cont raportabil raportează la A.N.A.F. următoarele informaţii: a) numele titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă; b) adresa titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă; c) TIN din Statele Unite, atunci când este posibil, al titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă. Atunci când nu este posibil să fie raportat TIN, în cazul conturilor preexistente, se va raporta data de naştere a persoanelor specificate din Statele Unite, fie titularii conturilor, fie persoane specificate din Statele Unite care controlează entitatea din afara Statelor Unite; d) numărul de cont (sau un echivalent funcţional, în absenţa unui număr de cont); e) numele şi numărul de identificare fiscală al instituţiei financiare raportoare din România; f) soldul sau valoarea contului la data de 31 decembrie 2015; g) în legătură cu un cont de custodie: (i) suma totală brută a dobânzilor; (ii) suma totală brută a dividendelor; (iii) suma totală brută a altor venituri generate cu privire la activele deţinute în cont; h) în legătură cu un cont de depozit, suma totală brută a dobânzii plătite sau creditate în cont în cursul anului 2015; i) în legătură cu orice alt cont, care nu a fost menţionat la lit. g) şi h), suma totală brută plătită sau creditată în cont în cursul anului 2015 cu privire la care instituţia financiară raportoare din România este debitoare sau datoare să o plătească, inclusiv suma totală a oricăror plăţi de răscumpărare efectuate către titularul contului în cursul anului 2015; j) numele fiecărei instituţii financiare neparticipante către care a efectuat plăţi şi suma acestor plăţi. (3) În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, cu privire la anul 2016 şi următorii ani de raportare, referitor la fiecare cont raportabil al titularului de cont, instituţiile financiare raportoare din România la care este deschis fiecare cont raportabil raportează la A.N.A.F. următoarele informaţii: a) numele titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă; b) adresa titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă; c) TIN din Statele Unite, atunci când este posibil, al titularului contului, respectiv al persoanei specificate din Statele Unite şi al acelei entităţi din afara Statelor Unite care este controlată de una sau mai multe persoane specificate din Statele Unite, precum şi al persoanelor specificate din Statele Unite care controlează entitatea respectivă. Atunci când nu este posibil să fie raportat TIN, în cazul conturilor preexistente, se va raporta data de naştere a persoanelor specificate din Statele Unite, fie titularii conturilor, fie persoane specificate din Statele Unite care controlează entitatea din afara Statelor Unite. Începând cu anul 2017 se vor avea în vedere prevederile art. 9 alin. (3) din prezentul ordin; d) numărul de cont (sau un echivalent funcţional, în absenţa unui număr de cont); e) numele şi numărul de identificare fiscală al instituţiei financiare raportoare din România; f) soldul sau valoarea contului la data de 31 decembrie 2016 sau 31 decembrie al fiecărui an calendaristic pentru care se face raportarea; g) în legătură cu un cont de custodie: (i) suma totală brută a dobânzilor; (ii) suma totală brută a dividendelor; (iii) suma totală brută a altor venituri generate cu privire la activele deţinute în cont; (iv) câştigurile totale brute din vânzarea sau răscumpărarea de proprietăţi plătite sau creditate în cont în cursul anului 2016 sau în cursul fiecărui an calendaristic următor pentru care se face raportarea, cu privire la care instituţia financiară raportoare din România a acţionat în calitate de custode, broker, împuternicit sau în alt mod ca agent al titularului contului; h) în legătură cu un cont de depozit, suma totală brută a dobânzii plătite sau creditate în cont în cursul anului 2016 sau în cursul fiecărui an calendaristic următor pentru care se face raportarea; i) în legătură cu orice alt cont, care nu a fost menţionat la lit. g) şi h), suma totală brută plătită sau creditată în cont în cursul anului 2016 sau în cursul fiecărui an calendaristic următor pentru care se face raportarea, cu privire la care instituţia financiară raportoare din România este debitoare sau datoare să o plătească, inclusiv suma totală a oricăror plăţi de răscumpărare efectuate către titularul contului în cursul anului 2016 sau în cursul fiecărui an calendaristic următor pentru care se face raportarea; j) pentru anul 2016, numele fiecărei instituţii financiare neparticipante către care a efectuat plăţi şi suma acestor plăţi. ART. 19 În scopul aplicării Legii nr. 207/2015 şi a Acordului ratificat prin Legea nr. 70/2016, cu privire la anul 2016 şi următorii ani de raportare, referitor la fiecare cont raportabil, instituţiile financiare raportoare din România raportează la A.N.A.F. următoarele informaţii: a) numele, adresa, jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă, NIF-ul şi data şi locul naşterii (pentru o persoană fizică) al fiecărei persoane raportabile care este titularul contului şi în situaţia oricărei entităţi care este titularul contului şi care, după aplicarea regulilor de conformare cu standardul comun de raportare, este identificată ca având una sau mai multe persoane care controlează şi care sunt persoane raportabile, numele, adresa şi NIF-ul entităţii şi numele, adresa, NIF-ul şi data şi locul naşterii fiecărei persoane raportabile; b) numărul de cont (sau echivalentul funcţional în absenţa unui număr de cont); c) numele şi numărul de identificare (dacă există) al instituţiei financiare raportoare; d) soldul sau valoarea unui cont (inclusiv în cazul contractelor de asigurare cu valoare de răscumpărare sau contractelor de rentă viageră, valoarea de răscumpărare sau valoarea de reziliere) la sfârşitul anului calendaristic relevant sau dacă contul a fost închis în timpul acelui an, închiderea contului, situaţie în care vor fi avute în vedere prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) din prezentul ordin referitoare la raportarea valorii ultimei tranzacţii; e) în cazul oricărui cont de custodie: (i) suma brută totală a dobânzii, suma brută totală a dividendelor şi suma brută totală a altor venituri realizate în legătură cu activele deţinute în cont, în orice situaţie, plătite sau creditate în cont (sau în legătură cu contul) în timpul anului calendaristic relevant; şi (ii) veniturile totale brute din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare plătite sau creditate din cont în timpul anului calendaristic în legătură cu care instituţiile financiare raportoare acţionează în calitate de custode, broker, împuternicit sau în alt mod ca un agent pentru un titular de cont; f) în cazul unui cont de depozit, suma totală brută a dobânzilor plătite sau creditate în cont în timpul anului calendaristic relevant; şi g) în cazul oricărui cont care nu este menţionat în lit. e) şi f), suma brută totală plătită sau creditată titularului contului cu privire la cont în timpul anului calendaristic în legătură cu care instituţia financiară raportoare este debitoare, incluzând suma totală a oricăror plăţi de răscumpărare efectuate către titularul contului în timpul anului calendaristic relevant. ART. 20 (1) Instituţiile financiare raportoare trebuie să folosească schema unică de raportare pentru Legea nr. 207/2015, CRS şi Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015, precum şi programul de asistenţă, disponibile pe portalul A.N.A.F., la adresa www.anaf.ro, secţiunea Declaraţii electronice, în scopul raportării informaţiilor prevăzute în prezentul capitol. (2) Raportarea se transmite prin portal, sub forma unui fişier PDF cu xml ataşat, semnat electronic, prin mijloace de transmitere la distanţă, potrivit art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015. (3) Prin excepţie de la alin. (2), în anul 2016 termenul de raportare prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 august 2016. (4) Pentru depunerea declaraţiei, instituţiile financiare raportoare trebuie să deţină un certificat digital calificat, eliberat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată. (5) Orice modificare a schemei de raportare va fi adusă la cunoştinţa instituţiilor financiare raportoare, prin publicarea, pe portalul A.N.A.F., în secţiunea Declaraţii electronice, cu minimum 15 zile înainte de aplicarea modificărilor efectuate. (6) Instituţiile financiare raportoare depun raportarea, chiar dacă aceasta nu conţine înregistrări, în cazul în care nu s-a identificat niciun cont raportabil în cursul anului de raportare. (7) În situaţia prevăzută la alin. (6) raportarea se va completa cu "0". (8) Corecţiile informaţiilor transmise se fac atât la iniţiativa instituţiilor financiare raportoare, cât şi ca urmare a unei solicitări de corecţie a altor jurisdicţii raportoare, transmisă de către acestea instituţiilor financiare prin intermediul A.N.A.F. (9) Solicitările de corecţie se publică pe portalul A.N.A.F. în spaţiul privat al contribuabilului. (10) Tipurile de corecţii posibile: a) declararea de informaţii noi; b) modificarea unora din informaţiile transmise iniţial; c) anularea unor informaţii transmise iniţial. (11) Instituţiile financiare raportoare pot transmite corecţii în conformitate cu prevederile art. 105 din Legea nr. 207/2015. (12) Instrucţiunile privind modalitatea în care A.N.A.F. va transmite cererile de corecţie şi va primi răspuns din partea instituţiilor financiare raportoare se regăsesc pe portalul A.N.A.F., în secţiunea "Servicii online". CAP. III Cerinţe generale de diligenţă fiscală ART. 21 (1) Un cont este considerat a fi un cont raportabil, începând cu data la care este identificat astfel în urma aplicării procedurilor de diligenţă prevăzute în cap. III-VIII. (2) Din momentul în care un cont este considerat un cont raportabil, acesta îşi menţine această funcţie până la data la care încetează a mai fi un cont raportabil, chiar dacă soldul sau valoarea contului este egală cu zero sau este negativă sau nu există nicio sumă plătită sau creditată în contul respectiv sau în legătură cu respectivul cont. (3) Atunci când un cont este identificat ca fiind un cont raportabil, în funcţie de situaţia acestuia la sfârşitul anului calendaristic sau la sfârşitul perioadei de raportare, informaţiile în legătură cu acest cont trebuie raportate ca şi când ar fi fost un cont raportabil pe tot parcursul anului calendaristic în care a fost identificat ca atare. (4) Când un cont raportabil este închis, informaţiile cu privire la acel cont trebuie să fie raportate până la data închiderii contului. (5) În situaţia în care nu se prevede în mod expres un alt an de raportare, informaţiile cu privire la un cont raportabil trebuie să fie raportate anual în anul calendaristic care urmează anului la care se referă informaţiile. ART. 22 (1) Soldul sau valoarea contului trebuie să fie considerat(ă) cel/cea valabil(ă) din ultima zi a anului calendaristic. (2) În situaţia în care soldul sau pragul valorii urmează să se stabilească în ultima zi a unui an calendaristic, soldul sau valoarea în cauză trebuie stabilit(ă) în ultima zi a perioadei de raportare care se încheie cu sau în anul calendaristic respectiv. (3) În situaţia în care perioada de raportare se încheie cu anul calendaristic respectiv, atunci soldul sau valoarea contului trebuie să fie stabilit(ă) pe data de 31 decembrie a anului calendaristic. (4) În situaţia în care perioada de raportare se încheie în cursul anului calendaristic, atunci soldul sau valoarea în cauză trebuie să fie stabilit(ă) în ultima zi a perioadei de raportare, dar în cursul anului calendaristic respectiv. ART. 23 (1) Este permisă instituţiilor financiare raportoare utilizarea de prestatori de servicii, aşa cum sunt aceştia definiţi la art. 2 lit. k) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, pentru a îndeplini obligaţiile de diligenţă impuse acestor instituţii. (2) În aceste situaţii, instituţiile financiare raportoare rămân în continuare responsabile pentru obligaţiile lor de diligenţă, acţiunile furnizorului de servicii fiind imputate instituţiei financiare raportoare, inclusiv pentru obligaţiile lor cu privire la respectarea prevederilor privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora, aprobată prin Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 24 (1) Instituţiile financiare raportoare pot aplica: a) procedurile de diligenţă fiscală pentru conturile noi în cazul conturilor preexistente, precum şi b) procedurile de diligenţă fiscală pentru conturile cu valoare mare în cazul conturilor cu valoare mai mică. (2) Prevederile alin. (1) permit instituţiilor financiare raportoare să facă această alegere fie în legătură cu toate conturile preexistente relevante sau separat, în legătură cu orice grup clar identificat de astfel de conturi, în funcţie de domeniul de activitate sau de locaţia unde conturile sunt menţinute (cum ar fi linia de afaceri sau locul unde este menţinut contul). (3) O instituţie financiară raportoare poate să aplice procedurile de diligenţă fiscală pentru conturile noi fără a renunţa la aplicarea prevederilor exoneratoare care se aplică conturilor preexistente, potrivit art. 10, 27 şi 47. (4) În conformitate cu prevederile art. 30 raportarea unei singure rezidenţe pentru un cont de persoană fizică preexistent este suficientă pentru a îndeplini cerinţele de raportare prevăzute în secţiunea I din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015. (5) Pentru scopurile Legii nr. 233/2015 exclusiv este permis instituţiilor financiare raportoare, ca alternativă la diligenţa fiscală din prezentul capitol, să se bazeze pe procedurile descrise în reglementările în domeniu ale Trezoreriei Statelor Unite pentru a stabili dacă un cont este un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă. (6) În situaţia prevăzută la alin. (2) este permis instituţiilor financiare raportoare din România să facă o astfel de alegere fie cu privire la toate conturile financiare relevante, fie separat cu privire la orice grup de astfel de conturi identificat în mod clar (cum ar fi linia de afaceri sau locul unde este menţinut contul). CAP. IV Diligenţa fiscală pentru conturile individuale preexistente ART. 25 (1) Termenul "cont individual preexistent" înseamnă un cont preexistent deţinut de una sau mai multe persoane fizice. (2) Termenul "cont cu valoare mai mică" înseamnă un cont individual preexistent: a) cu un sold sau valoare agregată la 31 decembrie 2015 care nu depăşeşte echivalentul în lei a 1.000.000 USD, în scopul aplicării CRS şi al Legii nr. 207/2015; b) cu un sold sau valoare agregată la 30 iunie 2014 care depăşeşte 50.000 USD (250.000 USD pentru un cont de asigurare cu valoare de răscumpărare sau cont de rentă viageră), dar nu depăşeşte 1.000.000 USD, în scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015. Instituţiile financiare raportoare din România pot să considere conturi cu valoare mai mică, în sensul respectivei legi, toate conturile care nu depăşesc valoarea de 1.000.000 USD. (3) Termenul "cont cu valoare mare" înseamnă un cont individual preexistent cu un sold sau valoare agregată care depăşeşte echivalentul în lei a 1.000.000 USD la 31 decembrie 2015 sau la 31 decembrie a oricărui an subsecvent. ART. 26 (1) Prezentul capitol conţine prevederi de diligenţă fiscală necesare pentru identificarea conturilor raportabile dintre conturile individuale preexistente, în scopurile CRS, precum şi în aplicarea Legii nr. 207/2015 şi Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015. (2) În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 se vor avea în vedere inclusiv prevederile specifice schimbului automat de informaţii financiare cu Statele Unite ale Americii, precum şi, în mod opţional, instituţiile financiare raportoare din România pot aplica pragurile de raportare conform lit. A din secţiunea II din anexa I la respectivul acord. ART. 27 (1) Sunt scutite de verificare toate conturile individuale preexistente care sunt contracte de asigurare cu valoare de răscumpărare şi contracte de rentă viageră, cu condiţia ca instituţiei financiare raportoare să îi fie strict interzis de lege să vândă astfel de contracte rezidenţilor unui stat care face obiectul raportării. (2) Unei instituţii financiare raportoare a unei jurisdicţii raportoare îi este "strict interzis de lege" să vândă astfel de contracte rezidenţilor unui stat care face obiectul raportării dacă: a) legea statului de rezidenţă al instituţiei financiare raportoare interzice sau nu permite în alt mod vânzarea unor astfel de contracte rezidenţilor unei alte jurisdicţii raportoare; sau b) legea unei jurisdicţii raportoare care face obiectul raportării interzice sau nu permite în alt mod ca instituţia financiară raportoare să vândă asemenea contracte rezidenţilor unui astfel de stat membru care face obiectul raportării. (3) În cazul în care legea nu interzice direct instituţiei financiare raportoare să vândă contracte de asigurare sau de rentă viageră, dar îi impune îndeplinirea unor condiţii prealabile posibilităţii de a vinde astfel de contracte rezidenţilor unei jurisdicţii raportoare care face obiectul raportării (precum obţinerea unei autorizaţii şi înregistrarea contractelor), instituţia financiară raportoare care nu a îndeplinit aceste condiţii prevăzute de dreptul aplicabil va fi considerată drept instituţie căreia "legea îi interzice strict" să vândă astfel de contracte rezidenţilor unor jurisdicţii raportoare care fac obiectul raportării. ART. 28 În cazul conturilor cu valoare mai mică, în vederea stabilirii dacă titularul contului persoană fizică este o persoană raportabilă, instituţia financiară raportoare poate aplica următoarele proceduri: a) testul adresei de rezidenţă privind titularii conturilor persoane fizice potrivit lit. B pct. 1 din secţiunea a III-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015, cu excepţia celor din Statele Unite ale Americii, cărora li se aplică doar procedura prevăzută la lit. b); b) căutarea în evidenţele electronice potrivit lit. B pct. 2 din secţiunea a III-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015 şi lit. B pct. 1 din secţiunea II din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. ART. 29 (1) Procedurile de diligenţă permit instituţiilor financiare raportoare să aplice: a) fie testul adresei de rezidenţă sau căutarea în evidenţa electronică prevăzută la art. 31; b) sau numai căutarea în evidenţa electronică. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), instituţiile financiare raportoare vor efectua testul adresei de rezidenţă pentru toate conturile cu valoarea mai mică. (3) În cazul în care instituţia financiară raportoare alege să aplice testul adresei de rezidenţă aceasta trebuie să aplice testul cu privire la fiecare cont cu valoare mai mică. (4) În cazul în care instituţia financiară raportoare alege să nu aplice testul adresei de rezidenţă sau una sau mai multe cerinţe ale testului nu sunt îndeplinite, atunci trebuie să efectueze căutarea în evidenţa electronică cu privire la contul cu valoare mai mică respectiv. ART. 30 (1) Potrivit testului de rezidenţă, o instituţie financiară raportoare trebuie să aibă politici şi proceduri în vigoare pentru a verifica adresa de rezidenţă pe baza documentelor de evidenţă. Pentru a stabili dacă respectivul titular de cont persoană fizică este o persoană raportabilă, instituţia financiară raportoare poate considera titularul contului persoană fizică drept având rezidenţa fiscală în jurisdicţia în care este situată adresa dacă: a) instituţia financiară raportoare deţine în evidenţele sale adresa de rezidenţă pentru titularul contului persoană fizică; b) acea adresă de rezidenţă este actuală; şi c) acea adresă de rezidenţă se bazează pe documente de evidenţă. (2) O adresă de rezidenţă asociată unui cont care este un cont inactiv potrivit art. 4 pct. 12 pct. 1 este considerată drept o adresă "actuală", în sensul alin. (1) lit. b), în perioada de inactivitate. (3) Prevederile alin. (1) lit. c) se referă la faptul că adresa de rezidenţă actuală din evidenţele instituţiei financiare raportoare să fie bazată pe documente de evidenţă. Cu titlu de exemplu pot fi considerate documente de evidenţă cartea de identitate, certificatul de rezidenţă fiscală, paşaportul, permisul de conducere auto sau orice alt document emis de către o instituţie abilitată să certifice identificarea adresei de rezidenţă fiscală a persoanei respective. (4) În cazul în care adresa de rezidenţă fiscală nu poate fi confirmată prin documentele de evidenţă sau se doreşte confirmarea acestei adrese, instituţiile financiare raportoare pot solicita o declaraţie pe propria răspundere a titularului contului individual preexistent, sub sancţiunea falsului în declaraţii. (5) Declaraţia titularului contului individual preexistent dată sub sancţiunea falsului în declaraţii este valabilă doar dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) instituţia financiară raportoare a trebuit să obţină această declaraţie în temeiul alin. (5); b) conţine adresa de rezidenţă a titularului contului; şi c) este datată şi semnată de titularul contului individual preexistent. (6) În situaţiile prevăzute la alin. (5), standardele în materie de cerinţe privind cunoaşterea clientului aplicabile documentelor de evidenţă se aplică, de asemenea, şi documentelor pe care instituţia financiară raportoare se bazează. (7) În situaţia în care există conturi deschise anterior introducerii prevederilor cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, iar instituţia financiară raportoare nu a verificat documentele de evidenţă de la momentul înregistrării titularului contului individual preexistent, cerinţa reglementată la alin. (1) lit. c) poate să fie îndeplinită şi dacă procedurile şi politicile instituţiei financiare raportoare asigură faptul că adresa de rezidenţă actuală din evidenţele sale se află în aceeaşi jurisdicţie de rezidenţă: a) ca şi cea unde se află adresa din cel mai recent document obţinut de instituţia financiară raportoare (de exemplu, factură de utilităţi, contract de închiriere spaţiu sau declaraţia titularului contului persoană fizică, sub sancţiunea falsului în declaraţii); şi b) ca şi cea raportată de către instituţia financiară raportoare în legătură cu titularul contului persoană fizică în temeiul altor cerinţe de raportare fiscală aplicabile, dacă există. (8) Pentru îndeplinirea cerinţei de la alin. (1) lit. c), în cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare, instituţia financiară raportoare poate să recurgă la adresa de rezidenţă actuală din registrele sale până la momentul la care: a) intervine o modificare a circumstanţelor care determină instituţia financiară raportoare să cunoască sau să aibă motive să cunoască faptul că acea adresă de rezidenţă este incorectă ori nu e de încredere, sau b) intervine plata totală sau parţială sau scadenţa contractului de asigurare cu valoare de răscumpărare. Plata sau scadenţa unui astfel de contract va constitui o schimbare a circumstanţelor şi va determina aplicarea procedurilor reglementate de dispoziţiile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. (9) Dacă instituţia financiară raportoare a aplicat testul adresei de rezidenţă descris la alin. (1)-(8) şi a intervenit o modificare a circumstanţelor, care determină instituţia financiară raportoare să cunoască faptul că documentele de evidenţă devin incorecte sau nu mai sunt de încredere, instituţiile financiare au obligaţia, până în ultima zi a anului calendaristic sau în 90 de zile calendaristice de la anunţarea sau descoperirea unei astfel de modificări a circumstanţelor, să obţină o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului individual preexistent şi un document de evidenţă nou pentru a stabili rezidenţa fiscală a titularului contului individual preexistent. (10) Dacă instituţia financiară raportoare nu a putut să obţină o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului individual preexistent şi nici alte documente de evidenţă în termenul prevăzut, instituţia financiară raportoare trebuie să aplice procedura de căutare în evidenţele electronice descrisă la art. 31. ART. 31 (1) În baza acestei proceduri, instituţia financiară raportoare trebuie să examineze datele accesibile pentru căutare electronică, păstrate de aceasta cu privire la următoarele indicii: a) indicarea fără ambiguităţi a unui loc de naştere din Statele Unite, pentru scopul aplicării prevederilor Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015; b) identificarea titularului contului individual preexistent drept rezident al unei jurisdicţii raportoare sau, după caz, ca fiind cetăţean sau rezident al Statelor Unite; c) adresa de corespondenţă sau de rezidenţă actuală, dintr-o jurisdicţie raportoare; d) unul sau mai multe numere de telefon într-o jurisdicţie raportoare şi niciun număr de telefon în România; e) instrucţiunile permanente, altele decât cele privind un cont de depozit, de a transfera fonduri într-un cont administrat într-o jurisdicţie raportoare; f) o împuternicire sau o delegare de semnătură valabilă, acordată unei persoane cu adresa într-o jurisdicţie raportoare; g) o adresă purtând menţiunea "post-restant" sau "în atenţia" într-o jurisdicţie raportoare, în cazul în care instituţia financiară raportoare nu are la dosar nicio altă adresă pentru titularul contului individual preexistent. (2) Indiciul prevăzut de alin. (1) lit. b) reprezintă o identificare a titularului contului drept rezident în scopuri fiscale al jurisdicţiei raportoare. Indiciul este îndeplinit dacă informaţiile accesibile pentru căutarea electronică conţin o referire la titularul contului individual preexistent ca având rezidenţa fiscală în jurisdicţia raportoare respectivă. (3) Indiciul prevăzut de alin. (1) lit. c) este adresa de corespondenţă sau adresa de rezidenţă actuală, dintr-o jurisdicţie raportoare. (4) O adresă de corespondenţă sau o adresă de rezidenţă este considerată a fi "actuală" dacă se referă la cea mai recentă adresă de corespondenţă sau de rezidenţă care a fost înregistrată de instituţia financiară raportoare în legătură cu titularul contului individual preexistent. (5) O adresă de corespondenţă sau de rezidenţă asociată cu un cont care este un cont inactiv este considerată "actuală" pe durata inactivităţii. (6) În cazul în care instituţia financiară raportoare a înregistrat două sau mai multe adrese de corespondenţă sau de rezidenţă în legătură cu titularul contului şi una dintre aceste adrese este cea a unui furnizor de servicii al titularului contului individual preexistent, instituţia financiară raportoare nu trebuie să considere adresa furnizorului de servicii ca indiciu de rezidenţă a titularului contului individual preexistent. (7) Numărul/Numerele de telefon din jurisdicţia raportoare sunt considerate ca indicii în sensul alin. (1) lit. d) numai atunci când este/sunt număr/numere de telefon "actual/actuale" dintr-o jurisdicţie raportabilă. (8) Un număr/Numere de telefon este/sunt considerat(e) a fi "actual"/"actuale" dacă este/sunt ultimul număr/ultimele numere înregistrat(e) de instituţia financiară raportoare în legătură cu titularul contului individual preexistent. (9) În cazul în care instituţia financiară raportoare a înregistrat două sau mai multe numere de telefon în legătură cu titularul contului individual preexistent şi unul dintre aceste numere de telefon este al unuia dintre prestatorii de servicii al titularului contului individual preexistent, instituţia financiară raportoare nu trebuie să considere numărul de telefon al furnizorului de servicii drept un indiciu de rezidenţă al titularului contului individual preexistent. (10) Termenul de "instrucţiuni permanente de a transfera fonduri" în sensul alin. (1) lit. e) se referă la instrucţiunile de plăţi curente furnizate de titularul contului sau de un reprezentant al titularului contului, care rămân în vigoare fără instrucţiuni suplimentare din partea titularului contului. (11) Indiciile prevăzute la alin. (1) lit. g) reglementează adresele purtând menţiunea "post-restant" sau "în atenţia" într-o jurisdicţie raportoare, în cazul în care instituţia financiară raportoare nu are la dosar nicio altă adresă pentru titularul de cont individual preexistent. (12) Dacă niciunul dintre indiciile enumerate la alin. (1) nu este descoperit în urma căutării electronice, nu mai este necesară nicio altă acţiune până când nu intervine o modificare a circumstanţelor care să rezulte într-unul sau mai multe indicii în legătură cu contul individual preexistent sau contul devine un cont cu valoare mare. (13) Dacă în urma căutării electronice se descoperă vreunul dintre indiciile enumerate la alin. (1) sau intervine o modificare a circumstanţelor care să rezulte într-unul sau mai multe indicii referitoare la respectivul cont individual preexistent, atunci instituţia financiară raportoare trebuie să considere titularul contului ca având rezidenţa fiscală în jurisdicţia raportabilă în legătură cu care a fost descoperit un indiciu, în afară de cazul în care decide să aplice procedura descrisă la art. 33 şi dacă una dintre excepţiile prevăzute în acest articol se aplică la situaţia respectivului cont individual preexistent. (14) În cazul unei modificări a circumstanţelor, instituţia financiară raportoare poate să decidă să considere o persoană având aceeaşi situaţie ca cea anterioară modificării circumstanţelor până cel mai târziu în ultima zi a anului calendaristic în cauză sau în 90 de zile calendaristice de la data la care indiciul a fost descoperit ca urmare a modificării circumstanţelor. (15) Prin "modificare a circumstanţelor" se înţelege orice modificare care are ca rezultat adăugarea de informaţii relevante cu privire la situaţia unei persoane sau este în contradicţie cu situaţia unei persoane. În plus, o modificare a circumstanţelor include orice modificare sau adăugare de informaţii la contul titularului de cont, inclusiv adăugarea, substituirea sau orice altă modificare cu privire la titularul de cont, sau orice altă schimbare sau adăugare de informaţii cu privire la orice cont asociat cu respectivul cont dacă o astfel de modificare sau adăugare de informaţii afectează situaţia titularului de cont. (16) În măsura în care un titular de cont individual preexistent este raportat ca fiind rezident al mai multor jurisdicţii raportoare, A.N.A.F. comunică toate informaţiile referitoare la contul raportabil către fiecare jurisdicţie de rezidenţă. ART. 32 (1) Prevederile acestui articol reprezintă o procedură specială aplicabilă pentru scopurile Legii nr. 207/2015 şi, respectiv, CRS, în cazul în care o adresă care poartă instrucţiunea "post-restant" sau menţiunea "în atenţia" este descoperită în urma căutării electronice şi niciunul dintre indiciile enumerate la art. 31 alin. (1) lit. a)-e) ori altă adresă, în baza acestor indicii, nu este identificat(ă) pentru titularul contului individual preexistent în urma unei astfel de căutări electronice. (2) În situaţia în care această procedură specială este aplicabilă, instituţia financiară raportoare trebuie, în ordinea cea mai adecvată a circumstanţelor, să efectueze căutarea în evidenţa pe suport hârtie prevăzută la art. 35 alin. (3) sau să încerce să obţină din partea titularului contului o declaraţie pe propria răspundere sau documente de evidenţă pentru a stabili rezidenţa fiscală/rezidenţele fiscale a/ale respectivului titular de cont individual preexistent. (3) În cazul în care în urma căutării în dosar nu se constată niciun indiciu, iar încercarea de a obţine declaraţia pe propria răspundere a titularului contului sau documente de evidenţă nu dă rezultate, instituţia financiară raportoare trebuie să raporteze contul A.N.A.F drept cont nedocumentat. (4) În momentul în care instituţia financiară raportoare stabileşte că un cont cu valoare mai mică este un cont nedocumentat, instituţia financiară raportoare nu trebuie să aplice din nou procedura prevăzută la alin. (1)-(3) aceluiaşi cont cu valoarea mai mică în anii următori, până când nu intervine o modificare a circumstanţelor care să aibă ca rezultat unul sau mai multe indicii asociate cu respectivul cont sau contul devine un cont cu valoare mare. (5) Instituţia financiară raportoare trebuie să raporteze contul cu valoare mai mică drept un cont nedocumentat până acest cont încetează să mai fie un cont nedocumentat. ART. 33 (1) Prevederile acestui articol reprezintă o procedură pentru clarificarea în urma găsirii unor indicii în temeiul art. 31. (2) O instituţie financiară raportoare nu este obligată să considere un titular de cont drept rezident al unei jurisdicţii raportoare în cazul în care: a) informaţiile referitoare la titularul contului conţin o adresă de corespondenţă sau de rezidenţă actuală în jurisdicţia raportoare, unul sau mai multe numere de telefon în jurisdicţia raportoare respectivă şi niciun număr de telefon din România sau instrucţiuni permanente, cu privire la conturi financiare, altele decât conturile de depozit, de a transfera fonduri într-un cont administrat într-o jurisdicţie raportoare şi instituţia financiară raportoare obţine sau a examinat anterior şi păstrează o înregistrare a următoarelor informaţii: 1. o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului prin care acesta menţionează că nu este rezident al unei astfel de jurisdicţii raportabile; şi 2. documente de evidenţă care stabilesc statutul titularului contului ca nefăcând obiectul raportării; b) informaţiile referitoare la titularul contului conţin o împuternicire sau o delegare de semnătură valabilă acordată unei persoane cu adresa într-o jurisdicţie raportabilă şi instituţia financiară raportoare obţine sau a examinat anterior şi păstrează o înregistrare a următoarelor informaţii: 1. o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului, prin care acesta menţionează că nu este rezident al unei astfel de jurisdicţii raportabile sau 2. documente de evidenţă care stabilesc statutul titularului de cont ca nefăcând obiectul raportării. (3) O declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului sau documentele de evidenţă care a/au fost examinată(e) anterior pot fi luate în considerare în scopurile procedurii de clarificare, în afară de cazul în care instituţia financiară raportoare află că declaraţia pe propria răspundere din partea titularului contului sau documentele de evidenţă sunt incorecte. (4) Declaraţia pe propria răspundere, care este parte din procedura de clarificare, nu trebuie să conţină o confirmare expresă că titularul contului nu este rezident într-o anumită jurisdicţie raportoare, dacă titularul contului confirmă faptul că aceasta conţine toate jurisdicţiile sale de rezidenţă. (5) Documentele de evidenţă sunt suficiente pentru a stabili statutul titularului contului ca nefăcând obiectul raportării dacă documentele de evidenţă: a) confirmă faptul că titularul contului este rezident într-o jurisdicţie, alta decât jurisdicţia raportoare în cauză; b) conţin o adresă de rezidenţă actuală, în afara jurisdicţiei raportoare în cauză; sau c) sunt emise de un organism autorizat de guvernul unei jurisdicţii, alta decât jurisdicţia raportabilă în cauză. ART. 34 Procedurile de examinare aprofundată pentru conturile cu valoare mare sunt căutarea în evidenţa electronică, în dosarul clientului şi prin consultarea responsabilului pentru relaţii cu clienţii. ART. 35 (1) Căutarea în evidenţele electronice trebuie să fie efectuată pentru toate conturile cu valoare mare. Instituţia financiară raportoare trebuie să examineze datele accesibile pentru căutare electronică păstrate de instituţia financiară raportoare cu privire la oricare dintre indiciile descrise la art. 31. (2) Căutarea în dosarul clientului nu este necesară în cazul în care baza de date accesibilă pentru căutarea electronică a instituţiei financiare raportoare include domenii destinate tuturor informaţiilor prevăzute la alin. (4) şi conţine toate informaţiile respective. (3) În cazul în care bazele de date electronice nu cuprind toate informaţiile respective, atunci, în ceea ce priveşte conturile cu valoare mare, instituţia financiară raportoare trebuie să examineze şi actualul dosar principal al clientului şi, în măsura în care informaţiile în cauză nu sunt cuprinse în actualul dosar principal al clientului, va examina şi următoarele documente asociate contului şi obţinute de instituţia financiară raportoare în cursul ultimilor 5 ani pentru oricare dintre indiciile prevăzute la art. 31: a) cele mai recente documente de evidenţă colectate cu privire la contul respectiv; şi b) cel mai recent contract sau cea mai recentă documentaţie cu privire la deschiderea contului; şi c) cea mai recentă documentaţie obţinută de instituţia financiară raportoare în conformitate cu prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sau în alte scopuri de reglementare; şi d) orice formulare de împuternicire sau de delegare de semnătură valabile; şi e) orice instrucţiuni permanente în vigoare, altele decât cele referitoare la un cont de depozit, de a transfera fonduri. (4) O instituţie financiară raportoare nu este obligată să efectueze căutarea în dosarul clientului prevăzută la alin. (3), în măsura în care informaţiile disponibile pentru căutare în evidenţa electronică a instituţiei financiare raportoare includ: a) statutul titularului contului în ceea ce priveşte rezidenţa şi/sau, după caz, în cazul Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, naţionalitatea; b) adresa de rezidenţă şi adresa de corespondenţă ale titularului contului, aflate în prezent la dosarul instituţiei financiare raportoare; c) numărul (numerele) de telefon al/ale titularului contului, aflat(e) în prezent la dosarul instituţiei financiare raportoare, dacă este cazul; d) în cazul conturilor financiare, altele decât conturile de depozit, dacă există instrucţiuni permanente pentru a transfera fonduri din respectivul cont într-un alt cont (inclusiv un cont aflat la o altă sucursală a instituţiei financiare raportoare sau la o altă instituţie financiară); e) dacă există în prezent o menţiune "post-restant" sau "în atenţia" pentru titularul contului; şi f) dacă există orice împuternicire sau delegare de semnătură pentru contul respectiv. ART. 36 (1) În afară de căutarea în evidenţele electronice şi de căutarea în dosarul clientului este necesară şi "consultarea responsabilului pentru relaţii cu clienţii", potrivit căreia instituţia financiară raportoare trebuie să considere drept cont raportabil orice cont cu valoare mare încredinţat unui responsabil pentru relaţii cu clienţii, inclusiv orice conturi financiare agregate respectivului cont cu valoare mare, în cazul în care responsabilul pentru relaţii cu clienţii se află în posesia unor documente concrete conform cărora titularul contului este o persoană raportabilă. (2) În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), instituţia financiară raportoare desemnează o persoană/persoane responsabilă/responsabile pentru relaţii cu clienţii doar în scopurile prevăzute la alin. (1) în legătură cu contul care are un sold sau o valoare agregată de mai mult de 1 000 000 USD, având în vedere agregarea conturilor şi regulile de conversie a monedei prevăzute la art. 64 şi 65. ART. 37 (1) Prevederile privind efectele găsirii unor indicii menţionate la lit. C pct. 5 din secţiunea a III-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015 se aplică în mod corespunzător şi în cazul CRS. (2) Prevederile privind efectele găsirii unor indicii menţionate pentru persoane specificate din Statele Unite sunt precizate la lit. D pct. 5 din secţiunea a II-a din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. ART. 38 (1) Prevederile privind procedurile suplimentare menţionate la lit. C pct. 6-9 din secţiunea a III-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015 se aplică în mod corespunzător şi în cazul CRS. (2) Prevederile privind procedurile suplimentare pentru persoane specificate din Statele Unite sunt precizate la lit. E din secţiunea a II-a din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. ART. 39 (1) În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, pentru conturile individuale noi deschise înaintea datei de 3 noiembrie 2015, instituţiile financiare raportoare din România pot aplica procedurile alternative descrise la alin. (3)-(6), în locul procedurilor prevăzute de prezentul ordin. (2) Referitor la toate celelalte conturi noi, instituţiile financiare raportoare din România trebuie să aplice procedura de conformare descrisă în secţiunea III din anexa I la Legea nr. 233/2015, după caz, pentru a determina dacă contul este un cont raportabil din Statele Unite sau dacă este un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă. (3) În cazul aplicării procedurilor alternative, până la data de 3 noiembrie 2016, cu privire la un cont individual nou descris la alin. (1), instituţiile financiare raportoare din România trebuie să solicite declaraţia pe propria răspundere menţionată în secţiunea III din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 şi să confirme că o astfel de declaraţie pe propria răspundere este în mod rezonabil conformă cu procedurile descrise la art. 45 din prezentul ordin. (4) Instituţiile financiare raportoare din România trebuie să raporteze A.N.A.F. informaţii în legătură cu orice cont nou care este identificat conform alin. (3) ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă în termen de 60 de zile de la data la care contul este identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz. Informaţiile solicitate în vederea raportării pentru un astfel de cont nou reprezintă orice informaţii care ar fi fost raportabile conform Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, dacă contul nou ar fi fost identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz, la data deschiderii contului. (5) Începând cu data de 3 noiembrie 2016, instituţiile financiare raportoare din România trebuie să închidă orice cont nou descris la alin. (1) pentru care nu a putut obţine declaraţia pe propria răspundere sau altă documentaţie conform procedurilor descrise la alin. (3). În plus, de la data de 3 noiembrie 2016, cu privire la astfel de conturi închise, care înainte de închidere au fost conturi individuale noi, indiferent dacă astfel de conturi au fost conturi cu valoare mare, instituţiile financiare raportoare din România trebuie să îndeplinească procedurile de conformare menţionate la lit. D din secţiunea II din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. (6) Instituţiile financiare raportoare din România trebuie să raporteze în legătură cu orice cont închis identificat conform alin. (5) ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, în termen de 60 de zile de la data la care contul este identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz. Informaţia solicitată în vederea raportării pentru un astfel de cont închis este orice informaţie care ar fi fost raportabilă conform Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 dacă contul ar fi fost identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz, la data deschiderii contului. CAP. V Diligenţa fiscală în ceea ce priveşte conturile individuale noi ART. 40 (1) Prevederile privind procedurile de diligenţă fiscală în ceea ce priveşte conturile individuale noi menţionate în secţiunea a IV-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015 se aplică în mod corespunzător şi în cazul CRS. (2) Prevederile privind obligaţiile de conformare privind conturile individuale noi sunt menţionate la secţiunea III din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. Instituţiile financiare raportoare din România pot opta pentru aplicarea pragurilor de raportare conform lit. A din secţiunea III din anexa I la acest acord. ART. 41 (1) Declaraţia pe propria răspundere a titularului contului este o certificare dată de titularul contului care furnizează statutul titularului contului şi orice altă informaţie care poate să fie solicitată în mod rezonabil de către instituţia financiară raportoare pentru a-şi îndeplini obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală (de exemplu, dacă titularul contului are rezidenţa fiscală într-o jurisdicţie raportoare care face obiectul raportării). (2) Cu privire la conturile individuale noi, o declaraţie pe propria răspundere a titularului contului este valabilă doar dacă este semnată sau confirmată în alt mod de către titularul contului, este datată cel mai târziu cu data primirii şi conţine următoarele date ale titularului contului: a) numele şi prenumele; b) adresa de rezidenţă/domiciliu; c) jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă pentru scopuri fiscale; d) NIF cu privire la fiecare jurisdicţie raportabilă; şi e) data naşterii. (3) Dacă titularul contului este rezident fiscal într-o jurisdicţie raportoare, declaraţia pe propria răspundere trebuie să includă: a) NIF al titularului contului pentru fiecare jurisdicţie raportoare, sub rezerva art. 10 alin. (4) şi (5); b) data naşterii. (4) Declaraţia pe propria răspundere include locul naşterii titularului contului în măsura dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din prezentul ordin. (5) Declaraţia pe propria răspundere a titularul contului este primită în modul şi în forma prevăzute de legislaţia specifică a instituţiilor financiare şi trebuie să respecte prevederile Regulamentului Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2014 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare şi a depozitarilor organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, cu modificările ulterioare, Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Regulamentului Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de investiţii alternative, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Declaraţia pe propria răspundere a titularului contului poate fi semnată (sau confirmată în alt mod) de orice persoană autorizată să semneze în numele titularului contului, conform art. 18 din Legea nr. 207/2015. (7) Declaraţia pe propria răspundere a titularului contului rămâne valabilă până când intervine o modificare a circumstanţelor care determină instituţia financiară raportoare, în baza documentelor pe care le deţine, să aibă motive să considere că declaraţia iniţială este incorectă. În acest caz, instituţia financiară raportoare nu se poate baza pe declaraţia iniţială şi trebuie să solicite o declaraţie valabilă care să stabilească rezidenţa fiscală/rezidenţele fiscale a/ale titularului contului. (8) Instituţia financiară raportoare trebuie să notifice orice persoană care furnizează o declaraţie pe propria răspundere asupra obligaţiei acestei persoane de a înştiinţa instituţia financiară raportoare asupra oricărei modificări de circumstanţe. (9) Instituţia financiară raportoare poate să se bazeze pe o declaraţie pe propria răspundere a titularului contului fără să fie obligată să examineze posibilele modificări de circumstanţe care pot afecta valabilitatea declaraţiei, în afară de situaţia în care se află în posesia unor documente care o pot face să aibă motive să creadă că aceste circumstanţe s-au schimbat. (10) Instituţia financiară raportoare poate să decidă să considere că o persoană are acelaşi statut pe care l-a avut înainte de modificarea circumstanţelor până la expirarea a 90 de zile calendaristice de la data la care declaraţia pe propria răspundere îşi pierde valabilitatea ca urmare a modificării circumstanţelor, de la data la care valabilitatea declaraţiei este confirmată sau de la data la care se obţine o nouă declaraţie. (11) Dacă instituţia financiară raportoare nu poate să obţină o confirmare a valabilităţii declaraţiei iniţiale sau o declaraţie valabilă în termenul de 90 de zile, instituţia financiară raportoare trebuie să considere titularul contului ca fiind rezident al jurisdicţiei în care titularul contului a declarat că este rezident în declaraţia iniţială şi în jurisdicţia în care titularul contului ar putea fi rezident ca urmare a modificării de circumstanţe. (12) Instituţia financiară raportoare poate să reţină declaraţia în original, în copie certificată sau copie simplă (inclusiv microfişă, document scanat electronic sau alte metode similare de stocare electronică), conform procedurile interne proprii. (13) Orice document care este stocat electronic trebuie să fie disponibil pe suport hârtie la cerere. ART. 42 Instituţia financiară raportoare poate să considere o declaraţie pe propria răspundere a titularului contului ca fiind valabilă, chiar dacă acea declaraţie conţine o eroare neimportantă, dacă instituţia financiară raportoare deţine suficiente documente la dosar pentru a acoperi informaţiile lipsă din declaraţie. ART. 43 Instituţia financiară raportoare poate să obţină o declaraţie pe propria răspundere furnizată de client fie pentru toate conturile, fie pentru fiecare cont în parte, în scopul îndeplinirii obiectivelor standardelor privind normele speciale de diligenţă fiscală prevăzute la cap. VIII al prezentului ordin. ART. 44 (1) Instituţia financiară raportoare poate să folosească documentele obţinute de prestatorii de servicii pentru a-şi îndeplini obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală, chiar dacă obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală rămân în sarcina instituţiei financiare raportoare. (2) Instituţia financiară raportoare poate să se bazeze pe documentele colectate de un agent, inclusiv un consilier de fonduri pentru fonduri mutuale, fonduri speculative sau un grup privat de investiţii al instituţiei financiare raportoare. (3) Instituţia financiară raportoare care obţine un cont de la un predecesor sau cedent în cazul unei fuziuni sau absorbţii de conturi cu titlu oneros trebuie să se bazeze în general pe documentele valabile sau pe copii de pe aceste documente valabile obţinute de predecesor sau cesionar. (4) Instituţia financiară raportoare care obţine un cont printr-o fuziune sau absorbţie de conturi cu titlu oneros de la o altă instituţie financiară raportoare care a finalizat toate procedurile de precauţie prevăzute la cap. III-VIII cu privire la conturile cesionate trebuie să se bazeze în general pe documentaţia de stabilire a statutului titularului contului aparţinând predecesorului sau cesionarului până la momentul în care, în baza unor documente, are motive să considere că declaraţia iniţială este incorectă sau a intervenit o modificare a circumstanţelor potrivit art. 31 alin. (15). ART. 45 (1) La deschiderea contului, odată ce instituţia financiară raportoare a obţinut declaraţia pe propria răspundere care îi permite să stabilească rezidenţa fiscală/rezidenţele fiscale a/ale titularului contului, instituţia financiară raportoare trebuie să confirme caracterul rezonabil al unei astfel de declaraţii, pe baza unor informaţii obţinute la deschiderea contului, inclusiv orice documente colectate în conformitate cu prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, acestea reprezentând "testul de rezonabilitate". (2) Caracterul rezonabil al declaraţiei pe propria răspundere este confirmat dacă, pe parcursul procedurilor de deschidere de cont şi cu ocazia examinării informaţiilor obţinute la momentul deschiderii contului inclusiv, conform prevederilor cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, instituţia financiară raportoare nu cunoaşte sau nu are motive să cunoască că declaraţia pe propria răspundere este incorectă sau nu este de încredere. (3) În cazul unei declaraţii care nu trece testul de rezonabilitate, instituţia financiară raportoare va face demersuri ca, pe parcursul procedurilor de deschidere de cont, să obţină o declaraţie pe propria răspundere valabilă. (4) În situaţia în care o declaraţie pe propria răspundere nu trece testul de rezonabilitate şi instituţia financiară raportoare nu obţine o altă declaraţie pe propria răspundere potrivit alin. (3), aceasta va raporta contul raportabil atât pentru jurisdicţia în care titularul contului a declarat că este rezident în declaraţia iniţială, cât şi pentru jurisdicţia în care titularul contului ar putea fi rezident. CAP. VI Diligenţa fiscală în ceea ce priveşte conturile preexistente ale entităţilor ART. 46 Termenul "cont preexistent al entităţii" înseamnă un cont preexistent deţinut de una sau mai multe entităţi care sunt persoane raportabile sau de ENFS pasive cu una sau mai multe persoane care controlează şi care sunt persoane raportabile. ART. 47 Cu excepţia cazului în care instituţia financiară raportoare decide altfel, fie cu privire la toate conturile preexistente ale entităţii, fie separat, cu privire la orice grup clar identificat de astfel de conturi, un cont preexistent al entităţii cu un sold agregat sau o valoare agregată a contului care nu depăşeşte, la data de 31 decembrie 2015, echivalentul în lei a 250.000 USD nu face obiectul obligaţiei de examinare, identificare sau raportare drept un cont raportabil, până în momentul în care soldul agregat sau valoarea agregată a contului depăşeşte cuantumul respectiv în ultima zi din orice an calendaristic ulterior. ART. 48 (1) Conturile de entitate care fac obiectul examinării reprezintă: a) un cont preexistent al entităţii cu un sold sau o valoare agregată a contului care depăşeşte echivalentul în lei a 250.000 USD, la data de 31 decembrie 2015; şi b) un cont preexistent al entităţii care nu depăşeşte echivalentul în lei a 250.000 USD, la data de 31 decembrie 2015, dar cu un sold sau o valoare agregată a contului care depăşeşte acest cuantum în ultima zi din orice an calendaristic ulterior. (2) În scopul Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, conturile preexistente ale entităţilor sunt cele la care face referire secţiunea IV din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. Instituţiile financiare raportoare din România pot opta pentru aplicarea pragurilor de raportare conform lit. A din secţiunea IV din anexa I la acest acord. ART. 49 Pentru conturile preexistente ale entităţii prevăzute la art. 48, o instituţie financiară raportoare trebuie să aplice proceduri de examinare stabilite la art. 50 şi 51, pentru a stabili: a) dacă un cont preexistent al entităţii este deţinut de una sau mai multe entităţi care sunt persoane raportabile; şi b) dacă contul preexistent al entităţii este deţinut de una sau mai multe entităţi care sunt ENFS pasive având una sau mai multe persoane care controlează această entitate şi care sunt persoane raportabile. ART. 50 (1) Procedura de examinare pentru a stabili dacă este îndeplinită condiţia de la art. 49 lit. a) constă în analizarea: a) informaţiilor păstrate în scopuri de reglementare sau de relaţii cu clienţii, inclusiv informaţii colectate în conformitate cu cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, pentru a stabili dacă informaţiile indică faptul că titularul contului este rezident într-o jurisdicţie raportoare. În acest scop, informaţiile care indică faptul că titularul contului este rezident într-o jurisdicţie raportoare includ: 1. un loc de înregistrare sau de constituire într-o jurisdicţie raportoare; 2. o adresă într-o jurisdicţie raportoare; sau 3. o adresă a unuia sau mai multor administratori ai fiduciei/trustului, după caz, dintr-o jurisdicţie raportoare, în măsura în care aceasta informaţie este disponibilă; b) dacă informaţiile indică faptul că titularul contului este rezident într-o jurisdicţie raportoare, instituţia financiară raportoare trebuie să considere contul drept cont raportabil, cu excepţia cazului în care aceasta obţine o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului sau stabileşte pe baza informaţiilor aflate în posesia sa sau care sunt disponibile public că titularul contului nu este o persoană raportabilă în legătură cu jurisdicţia raportoare respectivă. (2) O declaraţie pe propria răspundere reprezintă declaraţia dată de titularul contului prin care este menţionat statutul titularului contului şi orice alte informaţii care pot fi solicitate de instituţia financiară raportoare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale de raportare şi de diligenţă fiscală, precum faptul că titularul contului este rezident fiscal într-un jurisdicţie raportoare sau că titularul contului este o ENFS pasivă. (3) Declaraţia pe propria răspundere este valabilă doar dacă este semnată sau confirmată în alt mod de către persoana cu putere de a semna pentru titularul contului, este datată cel mai târziu în ziua primirii şi conţine informaţiile despre titularul contului referitoare la: a) nume; b) adresă; c) rezidenţa fiscală/rezidenţele fiscale; şi d) NIF din fiecare jurisdicţie raportoare. (4) O declaraţie pe propria răspundere cu privire la conturile preexistente ale entităţii poate, de asemenea, să conţină statutul titularului contului. În acest caz, statutul titularului contului poate să fie unul dintre următoarele: a) instituţie financiară: 1. entitate de investiţii prevăzută la art. 70; 2. instituţie financiară (altele); b) ENFS: 1. companie care este tranzacţionată la bursă sau un afiliat al unei corporaţii tranzacţionate la bursă; 2. entitate guvernamentală; 3. organizaţie internaţională; 4. ENFS activă (alta decât cea prevăzută la pct. 1-3); 5. ENFS pasivă. (5) Cerinţele pentru valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile individuale noi sunt aplicabile pentru valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile preexistente ale entităţii. (6) Cerinţele privind procedura de clarificare a erorilor din declaraţiile pe propria răspundere şi cerinţa de a obţine declaraţii pe propria răspundere pentru fiecare cont în parte şi documentele colectate de alte persoane sunt aplicabile în mod corespunzător, conform prevederilor prezentului ordin. (7) Procedura de examinare pentru a stabili dacă este îndeplinită condiţia de la alin. (1) lit. b) se poate baza pe următoarele informaţii, în ordinea cea mai potrivită, având în vedere circumstanţele: a) dacă titularul contului este o ENFS pasivă; b) persoanele care controlează o ENFS pasivă; şi c) dacă oricare dintre persoanele care controlează o ENFS pasivă este o persoană raportabilă. (8) Pentru a stabili dacă titularul contului este o ENFS pasivă, potrivit alin. (7) lit. a), instituţia financiară raportoare trebuie: a) să obţină o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului pentru a stabili statutul acestuia, cu excepţia cazului în care există informaţii aflate în posesia sa sau disponibile public, pe baza cărora poate stabili în mod rezonabil că titularul contului este o ENFS activă sau o instituţie financiară, alta decât o entitate de investiţii prevăzută la art. 70 alin. (1) lit. b); sau b) să folosească codurile CAEN menţionate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin, obţinute în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN. (9) Prevederile art. 42-44 se aplică şi procedurii de clarificare a erorilor din declaraţiile pe propria răspundere, cerinţei de a obţine declaraţii pe propria răspundere pentru fiecare cont în parte şi prevederilor legate de documentele colectate de alte persoane. ART. 51 (1) Procedura de examinare pentru a stabili dacă este îndeplinită condiţia de la art. 49 lit. b) constă în analizarea: a) cu privire la un titular de cont al unui cont preexistent al entităţii, inclusiv o entitate care este o persoană raportabilă, instituţia financiară raportoare trebuie să stabilească dacă titularul contului este o ENFS pasivă cu una sau mai multe persoane care controlează şi care sunt persoane raportabile; b) în cazul în care oricare dintre persoanele care controlează o ENFS pasivă este o persoană raportabilă, atunci contul trebuie considerat drept un cont raportabil, chiar dacă persoana care controlează este rezidentă în aceeaşi jurisdicţie ca şi ENFS pasivă. (2) În cursul stabilirii celor prevăzute la alin. (1), instituţia financiară raportoare trebuie să respecte următoarele orientări în ordinea cea mai adecvată a circumstanţelor: a) dacă titularul contului este o ENFS pasivă; şi b) persoanele care controlează o astfel de ENFS pasivă; şi c) dacă oricare dintre aceste persoane care controlează este o persoană raportabilă. (3) Pentru a stabili dacă titularul contului este o ENFS pasivă, conform alin. (2) lit. a), instituţia financiară raportoare trebuie: a) să obţină o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului contului pentru a stabili statutul acestuia, cu excepţia cazului în care există informaţii aflate în posesia sa sau disponibile public, pe baza cărora poate stabili că titularul contului este o ENFS activă sau o instituţie financiară, alta decât o entitate neparticipantă de investiţii gestionate de persoane calificate; sau b) să folosească codurile CAEN menţionate în anexa nr. 2 la prezentul ordin, obţinute în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN. (4) Declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (3) lit. a) care stabileşte statutul titularului contului trebuie să respecte cerinţele de valabilitate ale declaraţiei pe propria răspundere în legătură cu conturile preexistente ale entităţii potrivit art. 41 alin. (1)-(9). (5) Instituţia financiară raportoare care nu poate să stabilească statutul unui titular al contului ca fiind o ENFS activă sau o instituţie financiară, alta decât o entitate neparticipantă de investiţii gestionate de persoane calificate, trebuie să considere că este o ENFS pasivă. (6) În scopul stabilirii persoanelor care controlează un titular de cont, în conformitate cu alin. (3) lit. b), o instituţie financiară raportoare se bazează şi pe informaţiile colectate şi păstrate în conformitate cu prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. (7) În scopul stabilirii dacă o persoană care controlează o ENFS pasivă este o persoană raportabilă, în conformitate cu alin. (2) lit. c), o instituţie financiară raportoare se poate baza şi pe informaţii colectate şi păstrate în conformitate prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. (8) În cazul unui cont preexistent al entităţii cu un sold sau o valoare care depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 USD, în vederea stabilirii aplicării prevederilor alin. (2) lit. c), este necesară obţinerea unei declaraţii pe propria răspundere de la titularul contului sau de la persoana care controlează, care poate fi furnizată în aceeaşi declaraţie ca şi cea furnizată de titularul contului pentru declararea statutului său, potrivit alin. (3). (9) O declaraţie pe propria răspundere, în sensul alin. (8), este valabilă doar dacă este semnată sau confirmată în alt mod de către persoana care controlează sau de către împuternicitul titularului contului sau al persoanei care controlează, datată cel mai târziu în ziua primirii, şi conţine informaţii despre fiecare persoana care controlează: a) nume; b) adresă; c) rezidenţă/rezidenţele fiscale; d) NIF cu privire la fiecare jurisdicţie raportoare; şi e) data naşterii (10) Prevederile art. 41 în ceea ce priveşte valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere în legătură cu conturile individuale noi sunt aplicabile şi pentru valabilitatea declaraţiilor care stabilesc dacă o persoană care controlează o ENFS pasivă este o persoană raportabilă. (11) Prevederile art. 42-44 se aplică şi procedurii de clarificare a erorilor din declaraţiile pe propria răspundere, cerinţei de a obţine declaraţii pe propria răspundere pentru fiecare cont în parte şi prevederilor legate de documentele colectate de alte persoane. (12) Dacă există cerinţa obţinerii unei declaraţii pe propria răspundere şi aceasta nu este obţinută în legătură cu o persoană care controlează o ENFS pasivă, instituţia financiară raportoare trebuie să se bazeze pe indiciile prevăzute în art. 31, pe care le deţine în evidenţele sale pentru persoanele care controlează, pentru a determina dacă sunt persoane raportabile. (13) Dacă instituţia financiară raportoare nu are niciunul dintre aceste indicii în evidenţele sale, atunci nu se impune nicio acţiune suplimentară până când nu intervine o modificare a circumstanţelor care să aibă ca rezultat unul sau mai multe indicii cu privire la persoana care controlează şi care are legătură cu respectivul cont. (14) Procedurile de conformare reglementate prin secţiunea IV din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 se vor aplica în mod corespunzător în cazul schimbului automat de informaţii financiare cu Statele Unite. ART. 52 (1) În scopul Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, pentru conturile noi ale entităţilor deschise înaintea datei de 3 noiembrie 2015, instituţiile financiare raportoare din România pot aplica procedurile alternative descrise la alin. (3)-(5) sau, după caz, procedurile descrise la alin. (7), în locul procedurilor prevăzute de prezentul ordin. (2) În situaţia în care procedurile alternative pentru conturile noi ale entităţilor deschise la sau după 1 iulie 2014 şi înainte de 1 ianuarie 2015, descrise la alin. (7), sunt aplicate tuturor conturilor noi ale entităţilor sau unui grup de astfel de conturi identificat în mod clar, procedurile alternative descrise la alin. (3)-(5) nu pot fi aplicate unor astfel de conturi noi ale entităţilor. (3) În cazul aplicării procedurilor alternative stabilite conform prezentului alineat, până la data de 3 noiembrie 2016, cu privire la un cont de entitate nou descris la alin. (1), instituţiile financiare raportoare din România trebuie să îndeplinească procedurile de conformare legate de conturile noi ale entităţilor, menţionate în secţiunea V din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015, incluzând orice declaraţie pe propria răspundere solicitată conform secţiunii V din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. (4) Instituţiile financiare raportoare din România trebuie să raporteze A.N.A.F. informaţii în legătură cu orice cont nou care este identificat conform alin. (3) ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă în termen de 60 de zile de la data la care contul este identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz. Informaţiile solicitate în vederea raportării pentru un astfel de cont nou reprezintă orice informaţii care ar fi fost raportabile conform Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 dacă contul nou ar fi fost identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz, la data deschiderii contului. (5) Începând cu data de 3 noiembrie 2016, instituţiile financiare raportoare din România trebuie să închidă orice cont nou descris la alin. (1) pentru care nu a putut obţine declaraţia pe propria răspundere sau altă documentaţie conform procedurilor descrise la alin. (3). În plus, de la data de 3 noiembrie 2016, cu privire la astfel de conturi închise care înainte de închidere au fost conturi noi ale entităţilor, să îndeplinească procedurile de conformare prevăzute în secţiunea IV din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. (6) Instituţiile financiare raportoare din România trebuie să raporteze în legătură cu orice cont închis, identificat conform alin. (5) ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, în termen de 60 de zile de la data la care contul este identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz. Informaţia solicitată în vederea raportării pentru un astfel de cont închis este orice informaţie care ar fi fost raportabilă conform Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 dacă contul ar fi fost identificat ca fiind un cont raportabil din Statele Unite sau un cont deţinut de o instituţie financiară neparticipantă, după caz, la data deschiderii contului. (7) Pentru conturile noi ale entităţilor deschise la sau după 1 iulie 2014 şi înainte de 1 ianuarie 2015, fie cu privire la toate conturile noi ale entităţilor, fie separat cu privire la orice grup de astfel de conturi identificat în mod clar, instituţiile financiare raportoare din România pot să trateze astfel de conturi ca fiind conturi preexistente ale entităţilor şi să aplice procedurile de conformare legate de conturile preexistente ale entităţilor menţionate în secţiunea IV din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015, în locul procedurilor de conformare prevăzute în secţiunea V din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. În acest caz, procedurile de conformare privind conturile preexistente ale entităţilor trebuie aplicate fără a ţine cont de soldul contului sau de pragul valoric menţionat la lit. A din secţiunea IV din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. CAP. VII Diligenţa fiscală în ceea ce priveşte conturile de entitate noi ART. 53 O instituţie financiară raportoare, în vederea identificării conturilor raportabile, trebuie să aplice procedurile de examinare, care impun instituţiilor financiare raportoare să stabilească: a) dacă contul nou al entităţii este deţinut de una sau mai multe persoane raportabile; şi b) dacă contul nou al entităţii este deţinut de una sau mai multe entităţi care sunt ENFS pasivă împreună cu una sau mai multe persoane care controlează asupra acestuia şi care sunt persoane raportabile. ART. 54 (1) Pentru a stabili dacă contul nou al entităţii este deţinut de una sau mai multe persoane raportabile potrivit art. 53 lit. a), în momentul deschiderii contului, instituţia financiară raportoare trebuie: a) să obţină o declaraţie pe propria răspundere, care face parte din documentaţia de deschidere a contului, care permite instituţiei financiare raportoare să stabilească rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a/ale titularului de cont şi să confirme caracterul rezonabil al acestei declaraţii pe baza informaţiilor obţinute de instituţia financiară raportoare cu privire la deschiderea contului, inclusiv orice documentaţie colectate în conformitate cu cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. În cazul în care entitatea certifică faptul că nu are rezidenţă fiscală, instituţia financiară raportoare se poate baza pe adresa sediului principal al entităţii pentru a stabili rezidenţa titularului de cont; b) să considere contul drept cont raportabil, dacă declaraţia pe propria răspundere indică faptul că titularul de cont este rezident într-o jurisdicţie raportoare, cu excepţia cazului în care instituţia financiară raportoare stabileşte în mod rezonabil, pe baza informaţiilor aflate în posesia sa sau care sunt disponibile public, că titularul contului nu este o persoană raportabilă în legătură cu respectiva jurisdicţie raportoare. (2) Pentru a stabili dacă contul nou al entităţii este deţinut de una sau mai multe entităţi care sunt persoane raportabile instituţia financiară raportoare trebuie să urmeze îndrumările de la alin. (1) în ordinea cea mai adecvată circumstanţelor. (3) Declaraţia pe propria răspundere trebuie să permită stabilirea rezidenţei fiscale/rezidenţelor fiscale a/ale titularului de cont. (4) Declaraţia pe propria răspundere este o certificare dată de titularul de cont care furnizează statutul titularului de cont şi orice altă informaţie care poate să fie solicitată în mod rezonabil de instituţia financiară raportoare pentru a-şi îndeplini obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală, precum dacă titularul contului are rezidenţa fiscală într-un jurisdicţie raportabilă sau dacă titularul contului este o ENFS pasivă potrivit codului CAEN, prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin. (5) Cu privire la valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere referitoare la conturile noi ale entităţii sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 41. (6) Cerinţa de a obţine declaraţii pe propria răspundere, procedura de clarificare a erorilor din declaraţiile pe propria răspundere şi documentele colectate de alte persoane sunt cele prevăzute la art. 42-44. (7) La deschiderea contului, odată ce instituţia financiară raportoare a obţinut declaraţia pe propria răspundere care îi permite să stabilească rezidenţa fiscală/rezidenţele fiscale ale titularului de cont, instituţia financiară raportoare trebuie să confirme caracterul rezonabil al unei astfel de declaraţii conform art. 45. (8) Caracterul rezonabil al declaraţiei pe propria răspundere este confirmat dacă, pe parcursul procedurilor de deschidere de cont şi cu ocazia examinării informaţiilor obţinute la momentul deschiderii contului, inclusiv a documentelor obţinute ca urmare a aplicării prevederilor cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, instituţia financiară raportoare nu ştie sau nu se află în posesia unor documente care o pot face să considere că declaraţia este incorectă. (9) În cazul unei declaraţii pe propria răspundere care nu trece testul de rezonabilitate prevăzut de art. 45, instituţia financiară raportoare trebuie ca, pe parcursul procedurilor de deschidere de cont, să obţină o declaraţie valabilă. (10) În situaţia în care o declaraţie pe propria răspundere nu trece testul de rezonabilitate şi instituţia financiară raportoare nu obţine o altă declaraţie pe propria răspundere potrivit alin. (9), aceasta va raporta contul raportabil atât pentru jurisdicţia în care titularul de cont a declarat că este rezident în declaraţia iniţială, cât şi pentru jurisdicţia în care titularul contului ar putea fi rezident. ART. 55 (1) Pentru a stabili dacă contul nou al entităţii este deţinut de una sau mai multe entităţi care sunt ENFS pasive având una sau mai multe persoane care exercită controlul asupra acestuia şi care sunt persoane care fac obiectul raportării, potrivit art. 51 alin. (1) lit. b), în momentul deschiderii contului, instituţia financiară raportoare trebuie să stabilească: a) dacă titularul contului este o ENFS pasivă; b) persoanele care controlează o ENFS pasivă; şi c) dacă oricare dintre aceste persoane care controlează este o persoană raportabilă. (2) În scopul de a stabili dacă titularul de cont este o ENFS pasivă, conform alin. (1) lit. a), instituţia financiară raportoare trebuie să se bazeze pe o declaraţie pe propria răspundere din partea titularului de cont pentru a stabili statutul acestuia. (3) În cazul în care în cadrul declaraţiei pe propria răspundere menţionată la alin. (2) titularul de cont nu declară care este statutul acestuia, instituţia financiară raportoare foloseşte codul CAEN prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin, pentru a stabili dacă titularul de cont este o ENFS pasivă. ART. 56 (1) În scopul stabilirii persoanelor care controlează asupra unui titular de cont, în conformitate cu art. 54 alin. (1) lit. b), o instituţie financiară raportoare se bazează pe informaţiile colectate şi păstrate în conformitate cu prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Pentru a stabili dacă o persoană care controlează a unei ENFS pasive este o persoană raportabilă, în conformitate cu art. 55 alin. (1) lit. c), o instituţie financiară raportoare se poate baza pe declaraţia pe propria răspundere fie a titularului de cont, fie a persoanelor care controlează. (3) Dacă intervine o modificare a circumstanţelor cu privire la un cont nou al entităţii care determină instituţia financiară raportoare, ca, în baza documentelor pe care le deţine, să considere că declaraţia pe propria răspundere sau alte documente asociate cu un cont sunt incorecte, instituţia financiară raportoare trebuie să stabilească din nou statutul contului în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 45 alin. (2). ART. 57 În scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, procedura de conformare privind conturile noi ale entităţilor este prevăzută la secţiunea V din anexa I la acest acord. CAP. VIII Norme speciale de diligenţă fiscală ART. 58 Prezentul capitol conţine normele speciale de diligenţă fiscală pe care instituţiile financiare raportoare trebuie să le aplice în plus faţă de normele generale de diligenţă fiscală prevăzute în cap. III din prezentul ordin şi faţă de oricare alte proceduri specifice de diligenţă fiscală aplicabile conturilor păstrate de acestea. Procedurile de conformare reglementate în secţiunea VI din anexa I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015 se vor aplica în mod corespunzător în cazul schimbului automat de informaţii financiare cu Statele Unite. ART. 59 O instituţie financiară raportoare nu se poate baza pe o declaraţie pe propria răspundere a titularului de cont, dacă declaraţia sau documentele de evidenţă sunt incorecte sau contrazic declaraţia persoanei cu privire la statutul acesteia. ART. 60 Instituţia financiară raportoare poate considera că o declaraţie pe propria răspundere furnizată de o persoană este incorectă dacă, în baza documentelor pe care le deţine, are motive să considere că: a) declaraţia este incompletă cu privire la oricare dintre elementele declaraţiei relevante pentru afirmaţiile făcute de persoană; b) declaraţia conţine orice informaţii contradictorii cu afirmaţiile persoanei; sau c) instituţia financiară raportoare deţine informaţii aferente altui cont care diferă de afirmaţiile persoanei. ART. 61 (1) Instituţia financiară raportoare poate să nu se bazeze pe documentele de evidenţă furnizate de o persoană dacă documentele de evidenţă nu stabilesc în mod rezonabil identitatea persoanei care prezintă documentele de evidenţă. (2) Instituţia financiară raportoare poate să nu se bazeze pe documentele de evidenţă dacă: a) acestea conţin informaţii care se contrazic cu afirmaţiile persoanei cu privire la statutul acesteia; b) instituţia financiară raportoare are informaţii provenite de la alt cont care sunt în contradicţie cu statutul persoanei; sau c) documentele de evidenţă nu conţin informaţiile necesare pentru a stabili statutul unei persoane. ART. 62 (1) În scopul de a stabili dacă o instituţie financiară raportoare care păstrează un cont preexistent de entitate are motive să ştie dacă statutul aplicat entităţii este incorect, instituţia financiară raportoare nu trebuie doar să verifice informaţiile care contrazic statutul declarat dacă aceste informaţii sunt cuprinse în dosarul principal al clientului, în cele mai recente declaraţii pe propria răspundere şi documente de evidenţă, în cel mai recent contract de deschidere de cont şi în cea mai recentă documentaţie obţinută de instituţia financiară raportoare potrivit prevederilor cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Instituţia financiară raportoare care păstrează mai multe conturi pentru o singură persoană va avea motive să ştie dacă statutul persoanei este incorect, pe baza informaţiilor cu privire la cont pentru un alt cont deţinut de persoana în cauză doar în măsura în care conturile trebuie să fie agregate în temeiul art. 64 pentru agregarea conturilor sau să fie considerate drept un singur cont în scopurile îndeplinirii cerinţelor prevăzute de standardele în materie de cunoaşterea clientului. (3) Instituţia financiară raportoare nu consideră o declaraţie pe propria răspundere sau documentele de evidenţă ca fiind incorecte doar pentru că a intervenit o schimbare de adresă în cadrul aceluiaşi stat, faţă de prima adresă. (4) Instituţia financiară raportoare nu consideră o declaraţie pe propria răspundere sau documentele de evidenţă ca fiind incorecte doar pentru că descoperă oricare dintre indiciile prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. c)-e) şi aceste indicii contrazic declaraţia sau documentele de evidenţă. ART. 63 Procedurile alternative pentru contractele de asigurare cu valoare de răscumpărare şi contractele de rentă viageră sunt cele prevăzute de dispoziţiile lit. B din secţiunea a VII-a a anexei nr. 1 la Legea nr. 207/2015, respectiv de ale lit. E din secţiunea VI a anexei I la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. ART. 64 (1) O instituţie financiară raportoare are obligaţia de a agrega sau de a lua în considerare toate conturile financiare administrate de instituţia financiară raportoare sau de o entitate afiliată, dar numai în măsura în care sistemele informatice ale instituţiei financiare raportoare arată o legătură între conturile financiare prin referire la un element de date, cum ar fi numărul de client sau NIF, şi permite agregarea soldurilor sau a valorii conturilor. (2) Fiecărui titular al unui cont financiar deţinut în comun i se atribuie soldul sau valoarea integrală a contului financiar deţinut în comun în scopul aplicării cerinţelor privind agregarea. (3) O instituţie financiară raportoare trebuie, pe lângă celelalte norme de agregare a conturilor, să agrege toate conturile financiare pe care un responsabil pentru relaţii cu clienţii ştie sau are motive să ştie, în baza documentelor deţinute, că sunt în mod direct sau indirect deţinute, controlate sau instituite, în altă calitate decât cea pe care o are într-o fiducie/trust, după caz. Această cerinţă prevede agregarea tuturor conturilor pe care responsabilul pentru relaţii cu clienţii lea asociat între ele prin intermediul unui nume, cod de relaţie, număr de identificare client, NIF sau alt indicator similar sau pe care responsabilul pentru relaţii cu clienţii le-ar asocia în mod regulat între ele în temeiul procedurilor instituţiei financiare sau ale departamentului, diviziei sau unităţii cu care responsabilul pentru relaţii cu clienţii este asociat. ART. 65 (1) Toate sumele sunt exprimate în dolari SUA şi se citesc ca incluzând echivalentul în alte monede, astfel cum sunt stabilite prin legislaţia naţională. (2) România trebuie să folosească sumele echivalente în lei pentru sumele exprimate în dolari SUA cu rol de prag, prevăzute în CRS. (3) În cazul implementării CRS, România permite instituţiilor financiare raportoare să aplice sumele cu titlu de prag exprimate în dolari SUA prevăzute în CRS, alături de sumele echivalente în alte monede naţionale. CAP. IX Stabilirea instituţiilor financiare care au obligaţia de declarare ART. 66 (1) Termenul "instituţie financiară raportoare" înseamnă orice instituţie financiară dintr-o jurisdicţie raportoare care nu este o instituţie financiară nonraportoare. (2) Instituţia financiară dintr-o jurisdicţie participantă, aşa cum este definită la art. 4 pct. 7, este "rezidentă" într-o jurisdicţie participantă dacă este supusă cadrului legal al respectivei jurisdicţii participante. (3) În scopul aplicării prezentului ordin, în cazul în care o fiducie/un trust, după caz, este o instituţie financiară, indiferent în ce jurisdicţie participantă are rezidenţa fiscală, fiducia/trustul este considerat(ă) a se supune cadrului legal al respectivei jurisdicţii participante dacă unul sau mai mulţi dintre administratorii săi sunt rezidenţi în respectiva jurisdicţie participantă, cu excepţia situaţiei în care fiducia/trustul efectuează raportările conform prezentului ordin în jurisdicţia în care este rezident(ă). (4) În scopul aplicării prezentului ordin, în cazul în care o instituţie financiară, alta în afară de fiducie/trust, după caz, nu are o rezidenţă fiscală, fie pentru că este considerată ca fiind transparentă din punct de vedere fiscal sau este localizată într-o jurisdicţie care nu impozitează veniturile, atunci această instituţie financiară este considerată ca fiind rezidentă a jurisdicţiei participante şi este, în consecinţă, o instituţie financiară a jurisdicţiei participante respective dacă: a) este înfiinţată în baza legilor din jurisdicţia participantă; sau b) locul conducerii sale efective se află în jurisdicţia participantă; sau c) se supune supravegherii financiare din jurisdicţia participantă. (5) În scopul aplicării prezentului ordin, în cazul în care o instituţie financiară, alta decât o fiducie/un trust, după caz, are rezidenţa în două sau mai multe jurisdicţii participante, această instituţie financiară se va supune obligaţiilor de raportare şi de diligenţă fiscală din jurisdicţia participantă în care îşi administrează contul/conturile financiar(e). (6) În scopul aplicării prezentului ordin, termenul "sucursală" înseamnă un loc de afaceri sau un birou al unei instituţii financiare care este considerat o sucursală în temeiul legislaţiei privind înfiinţarea într-o jurisdicţie sau care este reglementat în alt mod de legislaţia unei jurisdicţii ca fiind diferită de alte locuri de afaceri sau birouri sau sucursale ale instituţiei financiare. (7) O sucursală include un loc de afaceri al instituţiei financiare localizat într-o jurisdicţie în care instituţia financiară este rezidentă şi un birou al instituţiei financiare localizat într-o jurisdicţie în care instituţia financiară este înfiinţată sau funcţionează. (8) Toate unităţile, punctele de afaceri sau birourile instituţiei financiare raportoare dintr-o singură jurisdicţie vor fi considerate drept o singură sucursală. ART. 67 Termenul "instituţie financiară" înseamnă o instituţie de custodie, o instituţie depozitară, o entitate de investiţii sau o companie de asigurări determinată. ART. 68 (1) Termenul "instituţie de custodie" înseamnă orice entitate care deţine, ca parte substanţială a activităţii sale, active financiare în contul unor terţi. (2) O entitate deţine, ca parte substanţială a activităţii sale, active financiare în contul unor terţi dacă venitul brut al entităţii atribuibil deţinerii de active financiare şi serviciilor financiare conexe este egal sau mai mare de 20% din venitul brut al entităţii pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: a) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie dinaintea anului în care se efectuează calculul sau în ultima zi a perioadei contabile care nu este un an calendaristic anterior anului în care se efectuează calculul; sau b) perioada în cursul căreia entitatea a existat. (3) Termenul "venit atribuibil deţinerii de active financiare şi servicii financiare conexe" se referă la: a) onorarii pentru custodia, administrarea contului şi taxe de transfer; b) comisioanele şi taxele câştigate din executarea şi taxarea tranzacţiilor de titluri cu privire la activele financiare deţinute în custodie; c) veniturile câştigate din extinderea creditului către clienţi cu privire la activele financiare deţinute în custodie sau obţinute printr-o extindere de credit; d) venituri câştigate pe o plajă de licitare a activelor financiare deţinute în custodie; e) onorarii pentru furnizarea consultaţiilor financiare în legătură cu activele financiare deţinute sau susceptibil să fie deţinute în custodie de entitate; şi f) pentru serviciile de compensare şi decontare. (4) Entităţile care sunt considerate instituţii de custodie definite potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi legislaţiei conexe, presupun, în general: a) băncile de custodie; b) brokerii şi c) depozitari centrali de valori mobiliare. (5) În general, depozitarii centrali de valori mobiliare vor fi consideraţi instituţii financiare raportoare în ceea ce priveşte conturile financiare şi, prin urmare, responsabili pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor de raportare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (6) şi (7). (6) În situaţia în care relaţiile cu titularii de cont, în ceea ce priveşte gestionarea contului şi procedura de cunoaştere a clientului, sunt menţinute şi aplicate de către alte instituţii financiare în calitatea lor de instituţii financiare raportoare, depozitarii centrali de valori mobiliare nu au obligaţia de a raporta conturile financiare, considerându-se că nu administrează conturi financiare. (7) În situaţia în care depozitarii centrali de valori mobiliare îndeplinesc funcţii de actualizare statistică a datelor legate de conturi financiare şi nu administrează în mod obişnuit activele conturilor financiare, nu au obligaţia de raportare a conturilor financiare, considerându-se că nu administrează conturi financiare. ART. 69 (1) În sensul prezentului ordin termenul "instituţie depozitară" înseamnă orice instituţie de credit definită conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, care atrage depozite şi alte fonduri rambursabile de la public şi acordă credite în cont propriu. (2) O instituţie depozitară este considerată a fi implicată în "activităţi bancare" dacă, în cadrul obişnuit al activităţii sale cu clienţii, definită de prevederile art. 7 alin. (1) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia atrage depozite sau alte investiţii similare de fonduri şi se angajează în mod regulat în una sau multe dintre activităţile de mai jos: a) acordă împrumuturi personale, ipotecare, industriale sau de altă natură şi oferă extindere de credite; b) cumpără, vinde, reduce sau negociază conturi de creanţe, obligaţii de plată în tranşe, bilete la ordin, trate, cecuri, cambii, acceptări sau alte certificate de îndatorare; c) emite scrisori de garanţie şi negociază trate utilizate în temeiul acestora; d) dobândeşte calitatea de fiduciar în cadrul unei construcţii juridice de tip fiducie potrivit prevederilor art. 776 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e) finanţează tranzacţii de schimb valutar; sau f) încheie, cumpără sau vinde contracte de leasing financiar sau active luate în leasing. (3) În categoria instituţiilor depozitare, definite conform prezentului ordin, se încadrează instituţiile de credit prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: a) bănci; b) organizaţii cooperatiste de credit; c) bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ; d) bănci de credit ipotecar. (4) În categoria instituţiilor depozitare definite conform prezentului ordin se încadrează şi casele de ajutor reciproc, reglementate potrivit legislaţiei specifice. (5) O instituţie nu este considerată a fi angajată într-o activitate bancară dacă instituţia acceptă depozite de la persoane, doar ca garanţii aferente unei vânzări sau închirieri de bunuri imobile sau conform unei alte convenţii financiare între instituţie şi persoana care deţine depozitul la această entitate. Depozitele - garanţii (colaterale) pot fi constituite de persoană în favoarea instituţiei doar la o instituţie de credit. (6) Instituţiilor emitente de monedă electronică, care sunt reglementate de prevederile Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronică, cu modificările ulterioare, nu sunt considerate a fi instituţii depozitare, având în vedere că primirea de fonduri destinate emiterii de monedă electronică, respectiv prestării de servicii de plată, nu este considerată atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public. ART. 70 (1) Entitatea de investiţii include două tipuri de activităţi: a) entitate care desfăşoară, ca activitate principală, una sau mai multe dintre următoarele activităţi sau operaţiuni pentru sau în numele unui client: 1. tranzacţii cu instrumente de piaţă monetară (cecuri, bonuri de trezorerie, certificate de depozit, instrumente derivate etc.); schimb valutar; instrumente în materie de schimb valutar, rata dobânzii şi indici bursieri; titluri de valoare transferabile; sau tranzacţii la termen cu mărfuri; 2. administrarea individuală şi colectivă a portofoliului; sau 3. care investeşte, administrează sau gestionează în alt mod active financiare sau bani în numele altor persoane; sau b) al cărei venit brut provine în principal din activităţi de investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare, în cazul în care entitatea este administrată de către o altă entitate care este o instituţie depozitară, o instituţie de custodie, o companie de asigurări specificată sau o entitate de investiţii, astfel cum sunt prevăzute la lit. a). (2) O entitate este "administrată" de altă entitate dacă entitatea administrează/desfăşoară, fie direct, fie prin intermediul unui furnizor de servicii, oricare dintre activităţile sau operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) în numele entităţii administrate. (3) O entitate este considerată a desfăşura ca activitate principală una sau mai multe dintre activităţile menţionate la alin. (1) lit. a) sau venitul brut al unei entităţi este atribuibil în principal activităţilor de investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare în sensul alin. (1) lit. b), în cazul în care venitul brut al entităţii atribuibil activităţilor relevante este egal sau mai mare de 50% din venitul brut al entităţii pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: 1. perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie a anului dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau 2. perioada în cursul căreia entitatea a existat. (4) Termenul "entitate de investiţii", aşa cum a fost definit la alin. (1), nu include o entitate care este o ENFS activă, întrucât entitatea respectivă îndeplineşte oricare dintre criteriile prevăzute la art. 4 pct. 21 alin. (3) lit. d)-g). (5) O entitate este considerată a fi o entitate de investiţii dacă funcţionează sau se declară drept un organism de plasament colectiv, fond mutual, fond tranzacţionat la bursă, un fond de capital privat, un fond speculativ, fond cu capital de risc, fond pentru preluări realizate cu capital împrumutat sau orice alt organism de investiţii similar înfiinţat în baza unei strategii de investiţii pentru investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare. (6) Nu se consideră entitate de investiţii entitatea care se comportă ca o societate de investire, administrare sau gestionare a drepturilor asupra unor bunuri imobile care nu sunt titluri de datorie în numele altor persoane, precum o fiducie/un trust, după caz, de investiţii imobiliare. ART. 71 (1) Termenul "activ financiar" este folosit în definirea termenilor de "instituţie de custodie", "entitate de investiţii", "cont de custodie" şi "conte exclus". (2) În sensul prezentului ordin, prin termenul "active financiare" se înţelege valoarea totală a instrumentelor financiare aşa cum sunt definite de prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, şi numerarul evidenţiat în contul respectiv, în legătură cu instrumentul financiar. (3) Termenul "activ financiar" include de asemenea valoarea unui titlu de valoare, a drepturilor generate de un parteneriat, a unei mărfuri, a unui swap, a unui contract de asigurare sau a unui contract cu rentă viageră sau orice dobândă în legătură cu un titlu de valoare, drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap, un contract de asigurare sau un contract cu rentă viageră. ART. 72 (1) Termenul "companie de asigurări specificată" înseamnă orice entitate care este o companie de asigurări sau societatea holding a unei companii de asigurări, care emite sau este obligată să efectueze plăţi cu privire la un contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau la un contract cu rentă viageră. (2) O companie de asigurări este considerată o entitate care este reglementată ca o societate de asigurări în temeiul Legii nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. X Instituţii financiare nonraportoare ART. 73 Termenul "instituţie financiară nonraportoare": a) în scopul aplicării CRS şi Legii nr. 207/2015 are sensul prevăzut la lit. B din secţiunea a VIII-a din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015; b) în scopul aplicării Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015 are sensul prevăzut de art. 1 pct. 1 lit. q) din acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. ART. 74 Termenul "bancă centrală" se referă la Banca Naţională a României, aşa cum este definită de prevederile art. 1 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 75 (1) Termenul "fond de pensii cu participare largă" reprezintă un fond instituit potrivit prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Termenul "fond de pensii cu participare restrânsă" reprezintă un fond instituit potrivit prevederilor Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 76 O instituţie este considerată a fi o "instituţie financiară nonraportoare cu risc scăzut", potrivit anexei nr. 1 secţiunea a VIII-a lit. B pct. 1 lit. c) din Legea nr. 207/2015, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) instituţia financiară prezintă un risc scăzut de a fi utilizată pentru evaziune fiscală; b) instituţia financiară are caracteristici similare în mod substanţial cu oricare dintre instituţiile financiare prevăzute la secţiunea a VIII-a lit. B pct. 1 lit. a) şi b) din anexa nr. 1 la Legea nr. 207/2015; c) instituţia financiară este inclusă pe lista instituţiilor financiare nonraportoare din România stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală; d) statutul instituţiei financiare drept instituţie financiară nonraportoare nu aduce atingere obiectivelor CRS. CAP. XI Conturile raportabile ART. 77 Termenul "cont financiar" înseamnă un cont administrat de o instituţie financiară şi include: a) conturi de depozit; b) conturi de custodie; c) drepturi aferente capitalului sau datoriei în cazul unor entităţi de investiţii; d) contracte de asigurare cu valoare de răscumpărare; e) contracte cu rentă viageră. ART. 78 (1) Termenul "cont de depozit" include orice cont comercial, cum ar fi: cont curent, cont de economii, la termen sau un cont a cărui existenţă este documentată printr-un certificat de depozit, de economii, de investiţii, un certificat de îndatorare sau un alt instrument similar păstrat de o instituţie financiară în cadrul obişnuit al activităţii bancare sau al unei activităţi similare. (2) Un cont de depozit include, de asemenea, o sumă deţinută de o societate de asigurări în temeiul unui contract de investiţii cu garanţie sau al unui acord similar care are drept scop plata sau creditarea de dobânzi către titular. ART. 79 Termenul "cont de custodie" înseamnă un cont, altul decât un contract de asigurare sau un contract cu rentă viageră, în beneficiul unei alte persoane care deţine orice instrument financiar sau contract deţinut pentru investiţii inclusiv, dar fără a se limita la o parte socială sau acţiune într-o corporaţie, un titlu de stat, o obligaţiune de stat, un titlu de creanţă sau un alt titlu de îndatorare, o tranzacţie valutară sau cu mărfuri, un contract de asigurare pe riscul incapacităţii de plată, un contract swap bazat pe un indice nefinanciar, un contract principal noţional, un contract de asigurare sau un contract de rentă viageră şi orice opţiune sau alt instrument derivat. ART. 80 (1) Termenul "participaţie la capitalurile proprii" se referă în mod special la participaţii în parteneriate şi fiducii. (2) În cazul unui parteneriat care este o instituţie financiară, termenul "participaţie în capitalurile proprii" înseamnă o participaţie fie la capitalul, fie la profitul parteneriatului. (3) În scopul prezentului ordin, în cazul unei fiducii administrate de o instituţie financiară, o participaţie în capitalurile proprii este considerată a fi deţinută de către orice persoană asimilată unui constituitor sau unui beneficiar al întregii fiducii sau a unei părţi a acesteia sau a oricărei altei persoane fizice care exercită un control efectiv definitiv asupra fiduciei/trustului, după caz. Aceeaşi regulă ca şi în cazul unei fiducii care este instituţie financiară se aplică şi pentru o construcţie juridică echivalentă sau similară unei fiducii sau fundaţie care este o instituţie financiară. (4) Un beneficiar al unei fiducii este considerată o persoană raportabilă dacă are dreptul de a primi, direct sau indirect, o distribuţie obligatorie sau poate primi, direct sau indirect, o distribuţie discreţionară din fiducie/trust, după caz. În acest scop, un beneficiar care poate primi o distribuţie discreţionară din fiducie/trust, după caz, poate să fie considerat doar un beneficiar al fiduciei/trustului, după caz, dacă această persoană primeşte o distribuţie în cursul anului calendaristic. Aceeaşi situaţie se aplică şi în legătură cu considerarea unei persoane raportabilă drept un beneficiar al unei construcţii juridice care este echivalentă sau similară cu o fiducie/un trust, după caz, sau o fundaţie cu responsabilitate. (5) În cazul în care participaţiile în capitalurile proprii sunt deţinute prin intermediul unei instituţii de custodie, instituţia de custodie este responsabilă pentru raportare, şi nu entitatea de investiţii. ART. 81 Termenul "contract de asigurare" înseamnă un contract, altul decât contractul prevăzut la art. 82, în conformitate cu care emitentul este de acord să plătească o sumă în momentul în care survine un eveniment asigurat specificat, legat de mortalitate, morbiditate, accident, răspundere civilă sau pagubă materială afectând o proprietate. ART. 82 Termenul "contract de rentă viageră" înseamnă un contract în conformitate cu care emitentul este de acord să efectueze plăţi pentru o anumită perioadă de timp, determinată, în totalitate sau parţial, în funcţie de speranţa de viaţă a uneia sau mai multor persoane fizice. Termenul include, de asemenea, un contract care este considerat a fi un contract cu rentă viageră în conformitate cu legislaţia, reglementările sau practica din statul membru în care contractul a fost emis şi în conformitate cu care emitentul este de acord să facă plăţile pentru o perioadă de mai mulţi ani. ART. 83 (1) Termenul "contract de asigurare cu valoare de răscumpărare" înseamnă un contract de asigurare, altul decât un contract de reasigurare încheiat între două societăţi de asigurare, care are o valoare de răscumpărare. (2) Termenul "valoare de răscumpărare" înseamnă valoarea cea mai mare dintre: a) suma pe care deţinătorul poliţei de asigurare este îndreptăţit să o primească în cazul răscumpărării sau rezilierii contractului (calculată fără a scădea eventualele taxe de răscumpărare sau împrumuturi din poliţă) şi b) suma pe care deţinătorul poliţei de asigurare o poate împrumuta în temeiul contractului sau în legătură cu acesta (spre exemplu, constituind garanţie). (3) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (2), termenul valoare de răscumpărare nu include o sumă de plătit în temeiul unui contract de asigurare: a) doar din motivul decesului unei persoane fizice asigurate în temeiul unui contract de asigurare de viaţă; b) drept indemnizaţie pentru o daună corporală, o boală sau o altă plată reparatorie pentru o pierdere economică ce survine în momentul producerii evenimentului asigurat; c) drept rambursare a unei prime plătite anterior, mai puţin costul taxelor de asigurare, fie că acestea sunt sau nu efectiv aplicate, în conformitate cu un contract de asigurare, altul decât un contract de asigurare de viaţă cu componentă de investiţii sau un contract cu rentă viageră, ca urmare a anulării sau a rezilierii contractului, a diminuării expunerii la risc pe parcursul perioadei în care contractul este efectiv în vigoare ori rezultând din clarificarea unei erori de înscriere sau a unei erori similare cu privire la prima stipulată în contract; d) drept dividend în beneficiul deţinătorului poliţei de asigurare în afară de dividendele transferate la rezilierea contractului, cu condiţia ca respectivele dividende să fie legate de un contract de asigurare în conformitate cu care singurele indemnizaţii de plătit sunt cele prevăzute la lit. b); sau e) drept restituire a unei prime în avans sau a unui depozit de primă pentru un contract de asigurare a cărui primă trebuie plătită cel puţin o dată pe an, dacă suma reprezentând prima anticipată sau depozitul de primă nu depăşeşte suma primei anuale de plată pentru anul următor în temeiul contractului. ART. 84 Termenul "contract de asigurare cu componentă de investiţii" înseamnă un contract de asigurare în temeiul căruia indemnizaţiile, primele sau perioada de acoperire sunt ajustate astfel încât să reflecte randamentul investiţiei sau valoarea de piaţă a activelor asociate cu respectivul contract. ART. 85 (1) Termenul "dividendele unui deţinător al poliţei de asigurare" se referă la orice dividende sau altă distribuţie similară către deţinători de poliţe de asigurare, incluzând: a) o sumă plătită sau creditată, inclusiv ca o creştere a indemnizaţiilor, dacă suma de bani nu este determinată în contract şi depinde mai degrabă de experienţa companiei de asigurări sau de discreţia conducerii; b) o reducere a primei care, dacă nu s-ar fi realizat reducerea, trebuia să fie plătită; c) un fond cu experienţă sau un credit bazat doar pe pretenţiile de experienţă ale contractului sau ale grupului implicat. (2) Dividendele unui deţinător de poliţă de asigurare nu pot să depăşească primele plătite anterior în considerarea contractului, mai puţin suma costul modificărilor asigurării şi cheltuielilor, chiar dacă se aplică sau nu, pe durata existenţei contractului, şi suma agregată a oricăror dividende plătite sau creditate anterior cu privire la contract. (3) Dividendele unui deţinător de poliţă de asigurare nu includ nicio sumă care este de natura dobânzii care este plătită sau creditată unui titular de contract în măsura în care acea sumă depăşeşte valoarea minimă a dobânzii necesar a fi creditată cu privire la valorile contractuale în temeiul legislaţiei locale. (4) Dividendele unui deţinător al poliţei de asigurare care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (3) lit. d) sunt excluse din termenul "valoare de răscumpărare". ART. 86 (1) Microcontractele de asigurare care nu au o valoare de răscumpărare, inclusiv o valoare de răscumpărare egală cu zero, nu vor fi considerate contracte de asigurare cu valoare de răscumpărare. (2) Produsele de investiţii sub formă de asigurare, precum contractele de asigurare de viaţă cu plasament privat sunt considerate în general contracte de asigurare cu valoare de răscumpărare. (3) Termenul "produs de investiţii sub formă de asigurare" include un contract de asigurare ale cărui active sunt: a) deţinute într-un cont administrat de o instituţie financiară; şi b) gestionate în conformitate cu o strategie de investiţii personalizată sau sub controlul sau influenţei deţinătorului de poliţă, proprietarului sau beneficiarului contractului. CAP. XII Conturi excluse din conturile financiare ART. 87 (1) Termenul "cont exclus" înseamnă oricare dintre următoarele conturi: a) conturi de pensii; b) conturi reglementate în alte scopuri decât pentru pensii, care beneficiază de un tratament fiscal favorabil; c) contracte de asigurare de viaţă pe o anumită perioadă de timp; d) conturi de patrimoniu succesoral; e) conturi escrow; f) conturi de depozit datorate plăţilor în exces; şi g) conturi excluse cu risc scăzut; h) conturile prevăzute la secţiunea V din anexa II la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015, în scopul aplicării acestei legi. (2) Pentru a determina dacă un cont respectă toate cerinţele unei anumite categorii de cont exclus, o instituţie financiară raportoare poate să se bazeze pe informaţiile aflate în posesia sa, inclusiv informaţiile colectate în conformitate cu prevederile cap. II din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sau care sunt disponibile public, conform cărora poate să stabilească în mod rezonabil că un anume cont este un cont exclus. ART. 88 (1) În scopul Acordului ratificat prin Legea nr. 233/2015, un cont de pensii este considerat a fi un cont exclus dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. A pct. 1 secţiunea V din anexa II la Acordul ratificat prin Legea nr. 233/2015. (2) În scopul aplicării CRS şi a Legii nr. 207/2015, un cont de pensii este considerat a fi un cont exclus, cu condiţia să respecte cumulativ următoarele cerinţe: a) contul este reglementat drept cont de pensie sau face parte dintr-un plan de pensii înregistrat sau reglementat pentru asigurarea de beneficii de pensionare (inclusiv beneficii pentru dizabilităţi sau ca urmare a decesului); b) contul beneficiază de un tratament fiscal favorabil, şi anume contribuţiile în cont care ar face în mod normal obiectul impozitării sunt deductibile sau excluse din venitul brut al titularului de cont sau impozitate la o cotă redusă ori impozitarea venitului din investiţii generat de contul respectiv este amânată sau venitul din investiţii este impozitat la o cotă redusă; c) raportarea informaţiilor cu privire la cont către autorităţile fiscale trebuie să fie obligatorie; d) retragerile să fie condiţionate de atingerea unei vârste de pensionare determinate, de invaliditate sau deces sau se aplică sancţiuni în cazul retragerilor efectuate înainte de astfel de evenimente determinate; şi e) fie contribuţiile anuale sunt limitate la echivalentul în lei a 50.000 USD sau mai puţin, fie există o limită maximă de contribuţie pe durata vieţii, egală cu echivalentul în lei a 1.000.000 USD sau inferioară, aplicându-se, în fiecare caz, normele prevăzute la art. 64 şi 65. ART. 89 Conturi create în alte scopuri decât pentru pensii, care beneficiază de un tratament fiscal favorabil, pot fi un cont exclus, cu condiţia să respecte cumulativ următoarele cerinţe: a) contul este reglementat drept organism de plasament în alte scopuri decât pentru pensie şi este tranzacţionat în mod regulat pe o piaţă a titlurilor de valoare reglementată sau contul este reglementat drept instrument pentru economii în alte scopuri decât pentru pensie; b) contul beneficiază de un tratament fiscal favorabil, şi anume contribuţiile în cont care ar face în mod normal obiectul impozitării sunt deductibile sau excluse din venitul brut al titularului de cont sau impozitate la o cotă redusă ori impozitarea venitului din investiţii generat de contul respectiv este amânată sau venitul din investiţii este impozitat la o cotă redusă; c) retragerile sunt condiţionate de îndeplinirea unor criterii specifice legate de scopul contului de investiţii sau de economii (de exemplu, acordarea de beneficii medicale ori pentru educaţie) sau se aplică sancţiuni în cazul unor retrageri efectuate înainte ca aceste criterii să fie îndeplinite; şi d) contribuţiile anuale sunt limitate la echivalentul în lei a 50.000 USD sau mai puţin, aplicându-se normele prevăzute la art. 64 şi 65 privind agregarea conturilor şi conversia monetară. ART. 90 Un contract de asigurare de viaţă pe o perioadă care urmează să se încheie înainte ca persoana fizică asigurată să împlinească vârsta de 90 ani poate fi un cont exclus, cu condiţia ca contractul să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe: a) primele sunt periodice, nu se diminuează în timp, se plătesc cel puţin o dată pe an pe parcursul perioadei în care contractul este în vigoare sau până în momentul în care persoana asigurată împlineşte vârsta de 90 de ani, oricare dintre aceste perioade este mai scurtă; b) nicio persoană nu poate avea acces la valoarea contractului, prin retragere, împrumut sau altfel, fără rezilierea contractului; c) suma, alta decât o indemnizaţie de deces, care trebuie plătită în cazul anulării sau al rezilierii contractului nu poate depăşi totalul primelor plătite pentru contract, minus suma reprezentând taxe aferente mortalităţii, morbidităţii şi cheltuielilor, fie că au fost sau nu aplicate efectiv, pentru perioada sau perioadele în care contractul este în vigoare şi orice sume plătite înainte de anularea sau rezilierea contractului; şi d) contractul nu este deţinut de un cesionar cu titlu oneros. ART. 91 (1) Un cont este atribuit exclusiv unui patrimoniu succesoral dacă documentaţia pentru respectivul cont include o copie a testamentului sau a certificatului de deces al persoanei decedate. (2) În scopul prevăzut la alin. (1), instituţia financiară raportoare trebuie să trateze contul ca având acelaşi statut pe care l-a avut anterior decesului titularului de cont până la data la care obţine o astfel de copie. ART. 92 (1) Conturile escrow, cum ar fi: conturi de consemnare şi depozite colaterale reprezentând: depozite colaterale pentru garantarea creditelor, conturi de garanţii pentru buna execuţie, conturi de garanţii gestionari, depozite colaterale pentru operaţiuni valutare, se referă la acele conturi în care banii sunt deţinuţi de o terţă persoană în numele unor părţi care tranzacţionează. Aceste conturi pot fi conturi excluse dacă sunt instituite în legătură cu oricare dintre următoarele elemente: a) un ordin judecătoresc sau o hotărâre judecătorească; b) o vânzare, un schimb, închirierea unei proprietăţii imobiliare sau proprietăţi mobiliare, cu condiţia ca acest cont să îndeplinească următoarele cerinţe: (i) contul este finanţat exclusiv cu o plată în avans, o sumă reprezentând o plată anticipată care constituie un acont, o sumă corespunzătoare pentru a asigura o obligaţie direct legată de tranzacţie sau o plată similară ori este finanţat cu un activ financiar care este depus în cont în legătură cu vânzarea, cedarea sau închirierea proprietăţii; (ii) contul este instituit şi utilizat exclusiv pentru a garanta obligaţia cumpărătorului de a plăti preţul de achiziţie a proprietăţii, obligaţia vânzătorului de a plăti orice datorie neprevăzută ori a locatorului sau a locatarului de a plăti orice despăgubiri legate de proprietatea închiriată, după cum s-a convenit în contractul de închiriere; (iii) activele contului, inclusiv veniturile câştigate din aceste active vor fi plătite sau altfel distribuite în beneficiul vânzătorului, cumpărătorului, locatorului sau locatarului (inclusiv în scopul îndeplinirii unei obligaţii a persoanei respective) atunci când bunul este vândut, cedat sau predat sau când contractul de închiriere este reziliat; (iv) contul nu este un cont în marjă sau un cont similar instituit în legătură cu vânzarea sau tranzacţionarea unui activ financiar; şi (v) contul nu este asociat unui cont prevăzut la art. 93; c) obligaţia unei instituţii financiare care achită ratele unui împrumut garantat cu bunuri imobiliare de a rezerva o parte din plată exclusiv în scopul facilitării plăţii impozitelor sau a asigurării referitoare la respectivul bun imobiliar la un moment ulterior; d) obligaţia unei instituţii financiare de a facilita plata impozitelor la un moment ulterior. (2) Un cont exclus, aşa cum este definit la alin. (1) lit. b), trebuie să fie instituit în legătură cu o vânzare, un schimb sau cu o închiriere a unei proprietăţi imobiliare sau mobiliare. ART. 93 (1) Conturi de depozit datorate plăţilor în exces nerestituite, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerinţe: a) contul există numai din motivul că un client face o plată care depăşeşte soldul debitor cu privire la un card de credit sau la altă facilitate de credit reînnoibilă şi plata excesionară nu este restituită imediat clientului; şi b) de la data de 1 ianuarie 2016, instituţia financiară pune în aplicare politici şi proceduri fie pentru a împiedica un client de la a face o plată excedentară care depăşeşte echivalentul în lei a 50.000 USD, fie pentru a asigura faptul că orice plată excedentară efectuată de un client şi care depăşeşte cuantumul respectiv, şi soldul cu privire la respectivul card sau respectiva facilitate, este restituită clientului în termen de 60 de zile, aplicând, în fiecare caz, normele prevăzute la art. 65. În acest sens, o plată excedentară a unui client nu se referă la solduri creditoare aferente unor debite contestate, dar include soldurile creditoare rezultate din restituiri de mărfuri. (2) În acest scop, instituţia financiară raportoare care este formată sau organizată după 1 ianuarie 2016 trebuie să se conformeze cu cerinţa prevăzută la art. 93 alin. (1) lit. b) în termen de şase luni după data la care acea instituţie financiară raportoare a fost formată sau organizată. ART. 94 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. ART. 95 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul finanţelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Bucureşti, 18 august 2016. Nr. 1.939. ANEXA 1 Jurisdicţii participante
┌───────────────────────────────┬──────┐
│Denumire │Cod │
│ │(ISO) │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AF-Afganistan │004 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AX-Insulele Aland │248 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AL-Albania │008 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│DZ-Algeria │012 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AS-Samoa Americană │016 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AD-Andorra │020 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AO-Angola │024 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AI-Anguilla │660 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AQ-Antarctica │010 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AG-Antigua şi Barbuda │028 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AR-Argentina │032 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AM-Armenia │051 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AW-Aruba │533 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AU-Australia │036 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AT-Austria │040 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AZ-Azerbaijan │031 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BS-Bahamas │044 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BH-Bahrain │048 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BD-Bangladesh │050 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BB-Barbados │052 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BY-Belarus │112 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BE-Belgia │056 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BZ-Belize │084 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BJ-Benin │204 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BM-Bermuda │060 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BT-Bhutan │064 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BO-Bolivia, Statul │068 │
│Plurinaţional │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BQ-Bonaire, Sint Eustatius │535 │
│şi Saba │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BA-Bosnia şi Herţegovina │070 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BW-Botswana │072 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BV-Insula Bouvet │074 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BR-Brazilia │076 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IO-Teritoriul Britanic din │086 │
│Oceanul Indian │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BN-Brunei Darussalam │096 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BG-Bulgaria │100 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BF-Burkina Faso │854 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BI-Burundi │108 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KH-Cambodgia │116 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CM-Camerun │120 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CA-Canada │124 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CV-Republica Capului Verde │132 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KY-Insulele Cayman │136 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CF-Republica Centrafricană │140 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TD-Ciad │148 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CL-Chile │152 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CN-China │156 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CX-Insula Crăciunului │162 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CC-Insulele Cocos (Keeling) │166 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CO-Columbia │170 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KM-Comore │174 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CG-Congo │178 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CD-Congo, Republica │180 │
│Democrată │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CK-Insulele Cook │184 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CR-Costa Rica │188 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CI-Coasta de Fildeş │384 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│HR-Croaţia │191 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CU-Cuba │192 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CW-Curaăao │531 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CY-Cipru │196 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CZ-Cehia, Republica │203 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│DK-Danemarca │208 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│DJ-Djibouti │262 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│DM-Dominica │212 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│DO-Republica Dominicană │214 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│EC-Ecuador │218 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│EG-Egipt │818 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SV-El Salvador │222 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GQ-Guineea Ecuatorială │226 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ER-Eritreea │232 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│EE-Estonia │233 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ET-Etiopia │231 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│FK-Insulele Falkland │238 │
│(Malvine) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│FO-Insulele Feroe │234 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│FJ-Fiji │242 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│FI-Finlanda │246 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│FR-Franţa │250 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GF-Guiana Franceză │254 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PF-Polinezia Franceză │258 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TF-Teritoriile Australe şi │260 │
│Antarctice Franceze │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GA-Gabon │266 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GM-Gambia │270 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GE-Georgia │268 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│DE-Germania │276 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GH-Ghana │288 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GI-Gibraltar │292 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GR-Grecia │300 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GL-Groenlanda │304 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GD-Grenada │308 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GP-Guadelupa │312 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GU-Guam │316 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GT-Guatemala │320 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GG-Guernsey │831 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GN-Guineea │324 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GW-Guineea-Bissau │624 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GY-Guyana │328 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│HT-Haiti │332 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│HM-Insula Heard şi Insulele │334 │
│McDonald │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VA-Vatican (Statul Cetăţii │336 │
│Vaticanului) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│HN-Honduras │340 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│HK-Hong Kong │344 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│HU-Ungaria │348 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IS-Islanda │352 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IN-India │356 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ID-Indonezia │360 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IR-Iran, Republica Islamică │364 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IQ-Irak │368 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IE-Irlanda, Republica │372 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IM-Insula Man │833 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IL-Israel │376 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│IT-Italia │380 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│JM-Jamaica │388 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│JP-Japonia │392 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│JE-Jersey, Insula │832 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│JO-Iordania │400 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KZ-Kazahstan │398 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KE-Kenya │404 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KI-Kiribati │296 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KP-Coreea, Republica │ │
│Populară Democrată (Coreea │408 │
│de Nord) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KR-Coreea, Republica (Coreea │410 │
│de Sud) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KW-Kuweit │414 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KG-Kârgâzstan, Republica │417 │
│(Kirghizstan) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LA-Laos, Republica Populară │418 │
│Democrată │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LV-Letonia │428 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LB-Liban │422 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LS-Lesotho │426 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LR-Liberia │430 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LY-Libia │434 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LI-Liechtenstein │438 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LT-Lituania │440 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LU-Luxemburg │442 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MO-Macao │446 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MK-Macedonia, fosta │807 │
│Republică Iugoslavă │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MG-Madagascar │450 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MW-Malawi │454 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MY-Malaysia │458 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MV-Maldive │462 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ML-Mali │466 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MT-Malta │470 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MH-Insulele Marshall │584 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MQ-Martinica │474 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MR-Mauritania │478 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MU-Mauritius │480 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│YT-Mayotte │175 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MX-Mexic │484 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│FM-Micronesia, Statele │583 │
│Federale │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MD-Moldova, Republica │498 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MC-Monaco │492 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MN-Mongolia │496 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ME-Muntenegru │499 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MS-Montserrat │500 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MA-Maroc │504 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MZ-Mozambic │508 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MM-Myanmar │104 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NA-Namibia │516 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NR-Nauru │520 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NP-Nepal │524 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NL-Ţările de Jos (Olanda) │528 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NC-Noua Caledonie │540 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NZ-Noua Zeelandă │554 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NI-Nicaragua │558 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NE-Niger │562 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NG-Nigeria │566 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NU-Niue │570 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NF-Insula Norfolk │574 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MP-Insulele Mariane de Nord │580 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│NO-Norvegia │578 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│OM-Oman │512 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PK-Pakistan │586 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PW-Palau │585 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PS-Teritoriile Palestiniene, │275 │
│Ocupate │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PA-Panama │591 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PG-Papua Noua Guinee │598 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PY-Paraguay │600 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PE-Peru │604 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PH-Filipine │608 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PN-Pitcairn │612 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PL-Polonia │616 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PT-Portugalia │620 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PR-Puerto Rico │630 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│QA-Qatar │634 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│RE-Reunion │638 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│RO-România │642 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│RU-Rusia, Federaţia │643 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│RW-Rwanda │646 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│BL-Saint Barthιlemy │652 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SH-Sfânta Elena, Ascension │654 │
│şi Tristan da Cunha │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│KN-Sfântul Kitts şi Nevis │659 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LC-Sfânta Lucia │662 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│MF-Sfântul Martin (Regiunea │663 │
│de peste Mări Franceză) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│PM-Saint Pierre şi Miquelon │666 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VC-Sfântul Vincenţiu şi │670 │
│Grenadinele │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│WS-Samoa │882 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SM-San Marino │674 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ST-Sao Tome şi Principe │678 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SA-Arabia Saudită │682 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SN-Senegal │686 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│RS-Serbia │688 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SC-Seychelles │690 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SL-Sierra Leone │694 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SG-Singapore │702 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SX-Sint Maarten (Teritoriul │534 │
│Olandez) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SK-Slovacia │703 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SI-Slovenia │705 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SB-Insulele Solomon │090 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SO-Somalia │706 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ZA-Africa de Sud │710 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GS-Georgia de Sud şi │239 │
│Insulele Sandwich de Sud │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SS-Sudanul de Sud, Republica │728 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ES-Spania │724 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│LK-Sri Lanka │144 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SD-Sudan │729 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SR-Suriname │740 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SJ-Svalbard şi Jan Mayen │744 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SZ-Swaziland │748 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SE-Suedia │752 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│CH-Elveţia │756 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│SY-Siria, Republica Arabă │760 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TW-Taiwan, Provincia Chineză │158 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TJ-Tajikistan │762 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TZ-Tanzania, Republica Unită │834 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TH-Thailanda │764 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TL-Timorul de Est │626 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TG-Togo │768 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TK-Tokelau │772 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TO-Tonga │776 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TT-Trinidad şi Tobago │780 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TN-Tunisia │788 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TR-Turcia │792 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TM-Turkmenistan │795 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TC-Insulele Turks şi Caicos │796 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│TV-Tuvalu │798 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│UG-Uganda │800 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│UA-Ucraina │804 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│AE-Emiratele Arabe Unite │784 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│GB-Regatul Unit │826 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│US-Statele Unite ale │840 │
│Americii │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│UM-United States Minor │581 │
│Outlying Islands │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│UY-Uruguay │858 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│UZ-Uzbekistan │860 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VU-Vanuatu │548 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VE-Venezuela, Republica │862 │
│Bolivariană │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VN-Vietnam │704 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VG-Insulele Virgine │092 │
│Britanice │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│VI-Insulele Virgine │850 │
│Americane │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│WF-Wallis şi Futuna │876 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│EH-Sahara Occidentală │732 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│YE-Yemen │887 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ZM-Zambia │894 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ZW-Zimbabwe │716 │
└───────────────────────────────┴──────┘
ANEXA 2 Codurile CAEN utilizate în vederea stabilirii calităţii titularului de cont care este o instituţie financiară
┌────┬─────────────────────────────────┐
│6419│Alte activităţi de intermedieri │
│ │monetare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Fonduri mutuale şi alte entităţi │
│6430│financiare │
│ │similare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6499│Alte intermedieri financiare │
│ │n.c.a. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6511│Activităţi de asigurări de viaţă │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Alte activităţi de asigurări │
│6512│(exceptând │
│ │asigurările de viaţă) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6520│Activităţi de reasigurare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Activităţi ale fondurilor de │
│ │pensii (cu │
│6530│excepţia celor din sistemul │
│ │public de asigurări │
│ │sociale) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6611│Administrarea pieţelor financiare│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Activităţi de intermediere a │
│6612│tranzacţiilor │
│ │financiare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Activităţi auxiliare │
│ │intermedierilor financiare │
│6619│exclusiv activităţi de asigurări │
│ │şi fonduri de │
│ │pensii │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6630│Activităţi de administrare a │
│ │fondurilor │
└────┴─────────────────────────────────┘
Codurile CAEN utilizate în vederea stabilirii calităţii titularului de cont care este o ENFS/NFFE pasivă
┌────┬─────────────────────────────────┐
│6420│Activităţi ale holdingurilor │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Cumpărarea şi vânzarea de bunuri │
│6810│imobiliare │
│ │proprii │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Închirierea şi subînchirierea │
│6820│bunurilor │
│ │imobiliare proprii sau închiriate│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Activităţi ale direcţiilor │
│7010│(centralelor), │
│ │birourilor administrative │
│ │centralizate │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Leasing cu bunuri intangibile │
│7740│(exclusiv │
│ │financiare) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9420│Activităţi ale sindicatelor │
│ │salariaţilor │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9491│Activităţi ale organizaţiilor │
│ │religioase │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9492│Activităţi ale organizaţiilor │
│ │politice │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9499│Activităţi ale altor organizaţii │
│ │n.c.a. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9609│Alte activităţi de servicii n.c.a│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Activităţi ale gospodăriilor │
│9700│private în │
│ │calitate de angajator de personal│
│ │casnic │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Activităţi ale gospodăriilor │
│9820│private de │
│ │producere de servicii pentru │
│ │scopuri proprii │
└────┴─────────────────────────────────┘
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.