Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.887 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Ungaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-702), semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.887 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Ungaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-702), semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.275 din 30 decembrie 2004
Comenteaza legea
ORDIN nr. 1.887 din 20 decembrie 2004
pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Ungaria şi România pentru anul 2003 (numãrul 2003/005-702), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003
EMITENT: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.275 din 30 decembrie 2004


În temeiul prevederilor <>art. 10 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în conformitate cu dispoziţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul finanţelor publice emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Ungaria şi România pentru anul 2003 (numãrul 2003/005-702), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucureşti, 20 decembrie 2004.
Nr. 1.887.

ANEXA

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

____________
*) Traducere.

Comisia Europeanã, numita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, numita în continuare "COMUNITATEA"

pe de o parte, şi

Guvernul României, numit în continuare "BENEFICIARUL"

pe de alta parte,

AU CONVENIT DUPÃ CUM URMEAZÃ:

Mãsura menţionatã în art. 1 de mai jos se pune în aplicare şi se finanţeazã din resurse bugetare ale COMUNITÃŢII, conform dispoziţiilor prevãzute în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal şi administrativ în care se aplica mãsura menţionatã în art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, între COMISIE şi BENEFICIAR şi completat prin condiţiile din prezentul Memorandum şi Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
NATURA ŞI OBIECTUL
În cadrul programului sau de ajutoare, COMUNITATEA contribuie, sub forma unei finantari nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei MÃSURI:


     Numãrul programului:    2003/005-702
     Titlul:                 Programul de cooperare transfrontaliera
                             între Ungaria şi România pentru anul
                             2003
     Durata:                 Pana la data de 30 noiembrie 2005



ART. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITĂ?ŢII
Contribuţia financiarã a COMUNITÃŢII se stabileşte la maximum 3 MEUR, numita în continuare "FINANŢARE NERAMBURSABILA CE".
ART. 3
DURATA ŞI DATA ÎNCETÃRII VALABILITÃŢII
În scopul prezentei MÃSURI, FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este disponibilã pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2005, conform dispoziţiilor din prezentul
Memorandum. Toate contractele trebuie încheiate pana la aceasta data. Orice sold din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit pana la aceasta data va fi anulat.
Termenul de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este 30 noiembrie 2006.
COMISIA poate accepta, totuşi, în cazuri excepţionale, prelungirea corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, dacã acest lucru este solicitat la timp şi este justificat de cãtre BENEFICIAR. Prezentul Memorandul înceteazã la data la care expira perioada de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE. Toate fondurile care nu au fost cheltuite se returneazã Comisiei.
ART. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la punerea în aplicare a MÃSURII, în care se menţioneazã numãrul şi titlul MÃSURILOR, se transmite la urmãtoarele adrese:

pentru COMUNITATE:
Dl Jonathan Scheele
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18-20
70154 Bucureşti
România
Fax: 00 4021 212 88 08

pentru BENEFICIAR:
Dl Alexandru Farcas
Ministrul Integrãrii Europene
Guvernul României
Str. Apolodornr. 17
Latura Nord, sector 5
Bucureşti
România
Fax: 00 4021 3368509

ART. 5
NUMÃRUL EXEMPLARELOR ORIGINALE
Prezentul Memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
INTRAREA ÎN VIGOARE
Prezentul Memorandum intra în vigoare la data semnãrii acestuia de cãtre ambele pãrţi. Nici un fel de cheltuieli efectuate înainte de aceasta data nu sunt eligibile pentru FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE.
Anexele fac parte integrantã din prezentul Memorandum.



     Redactat la Bucureşti           Redactat la Bucureşti
     Data                            Data
 
     pentru BENEFICIAR               pentru COMUNITATE
     Dl Alexandru Farcas             Dl Jonathan Scheele
     Ministrul Integrãrii Europene   Şeful Delegaţiei Comisiei
     Coordonatorul naţional          Europene în România
     al asistenţei



Anexe:
1. Acord-cadru (anexele A şi B)
2. Dispoziţii speciale (anexa C)
3. Transparenta/Publicitate (anexa D)

ACORD CADRU
Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã "Comisia", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã "Comunitatea"

pe de o parte, şi

România

de cealaltã parte

şi împreunã denumite "pãrţi contractante",
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,

AU CONVENIT DUPÃ CUM URMEAZÃ:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în Regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest Acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare "memorandum de finanţare"), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare MÃSURA finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din Anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în Anexa B.
ART. 6
Acest Acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 7
Acest Acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti Întocmit la Bucureşti
în ziua de 12 martie 1991 în ziua de 12 martie 1991
Eugen Dijmarescu Frans Andriessen
Ministru de stat Vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA


ANEXA A

CONDIŢII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANŢARE

În aceste Condiţii generale termenul de "Beneficiar" va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
FINANŢAREA PROIECTELOR

ART. 1
OBLIGAŢIA COMUNITÃŢII
Angajamentul Comunitãţii, numit în cele ce urmeazã "finanţarea gratuita a CEE", a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se va desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE, vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
DISPONIBILITATEA FINANŢÃRII GRATUITE A CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
CHELTUIREA
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
ACHIZIŢIONAREA

ART. 4
GENERALITATI
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
CONDIŢII DE PARTICIPARE
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRÃRI ŞI LIVRÃRI
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi valori tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITÃŢI

ART. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
FACILITÃŢI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE ŞI REZIDENŢÃ
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
IMPORTUL ŞI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru re-exportul echipamentului menţionat.
ART. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR ŞI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
IMPOZITARE şi VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanelor fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice ce importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR

ART. 14
ORIGINEA LIVRÃRILOR
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLÃŢILOR
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în Unitãţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului, ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil,

TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE ŞI BENEFICIAR

ART. 16
INSPECŢIE ŞI EVALUARE
1. Comisia va avea dreptul sa-şi trimitã proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
URMÃRIREA MÃSURILOR
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE ŞI FINALE

ART. 18
CONSULTÃRI - DISPUTE
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii Generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
ANUNŢ - ADRESE
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit în continuare şi "conducãtor") va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA C

1. Obiective şi descriere
Obiectivele generale ale programului sunt:
● Promovarea bunelor relaţii de vecinãtate şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est prin finanţarea unor proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile şi comunitatile existente de ambele pãrţi ale frontierelor;
● Promovarea cooperãrii între regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand aceste regiuni sa depãşeascã problemele specifice de dezvoltare, care ar putea aparea, între altele, în legatura cu poziţia acestora în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;
● Promovarea creãrii şi dezvoltãrii unor reţele de cooperare de ambele pãrţi ale frontierei şi stabilirea unor legãturi între aceste legãturi şi reţele comunitare mai largi.
Obiectivele şi rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate în urmãtoarele domenii prioritare:
● Întãrirea cooperãrii economice în regiunea de frontiera prin creşterea competitivitatii în sectorul industrial şi comercial şi a capacitãţii de schimbare din regiunea de frontiera (proiectul HU 2003/005-830.01), precum şi prin intensificarea turismului transfrontalier (proiectele HU 2003/005-830.01 şi RO 2003/005-702.01);
● Promovarea protecţiei mediului prin îmbunãtãţirea condiţiilor de mediu pentru resursele de apa de suprafata şi subterane (proiectul HU 2003/005-830.02) şi prin crearea unui "coridor verde" transfrontalier romano-ungar de conservare a biodiversitatii (proiectul RO 2003/005-702.01);
● Instituirea unui mecanism flexibil de finanţare a asa-numitelor "proiecte la scara redusã şi de la om la om" în domeniul dezvoltãrii socio-economice (dezvoltare economicã regionala, mãsuri de formare şi ocupare a forţei de munca, îmbunãtãţirea fluxului de informaţii şi comunicare, schimburi culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele HU 2003/005-830.03şi RO 2003/005-702.02);
În vederea pregãtirii unor portofolii de proiecte mature şi pentru întãrirea capacitãţii de programare şi gestionare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, printre activitãţile finanţate de România se numara şi cea destinatã pregãtirii proiectelor (proiectul RO 2003/005-702.03).
Programul a fost elaborat pe baza contactelor bilaterale dintre România şi Ungaria, precum şi a consultãrilor cu Delegatiile CE din ambele tari şi a recomandãrilor din partea DG Extindere, ce reflecta de fapt dispoziţiile Regulamentului Comisiei nr. 2760/98 privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontaliera în cadrul programelor Phare. Proiectele selectate pentru a beneficia de ajutor în cadrul Programului Phare de cooperare transfrontaliera Ungaria-România 2003 sunt în conformitate cu conţinutul proiectului de programare comun (DPC).

Prioritatea DPC: Dezvoltarea economicã

Phare HU- 2003/005-830.01: "Schema de finanţare nerambursabila pentru dezvoltarea economicã transfrontaliera:" (2,000 MEUR)

Regiunea de frontiera este caracterizatã, în primul rând, prin importante diferenţe ale nivelurilor de dezvoltare ale zonelor nedezvoltate şi în curs de în curs de dezvoltare. Aceste diferenţe se înregistreazã în special în domeniul infrastructurii şi dezvoltãrii industriale. În acelaşi timp, regiunea dispune de importante resurse proprii care ar putea fi folosite pentru iniţierea dezvoltãrii economice şi eliminarea diferenţelor existente.
Un instrument important care ar putea contribui la creşterea economicã în regiunea de frontiera este turismul datoritã particularitatilor geografice ale regiunii, un cadru natural propice acestei activitãţi: ample posibilitãţi de practicare a turismului ecvestru, balneoclimateric, de tratament, ecologic şi pe râuri. În regiunea de frontiera exista o mare varietate de amenajãri turistice care ar putea atrage locuitorii din ţara vecina şi ar putea duce la dezvoltarea turismului transfrontalier. O condiţie de baza în acest sens este îmbunãtãţirea condiţiilor de gazduire, atât în noile, cat şi în vechile obiective turistice din regiune, precum şi îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor şi a strategiei de comercializare.
Un alt factor important ar putea fi progresul în sectorul cercetãrii şi dezvoltãrii şi îmbunãtãţirea condiţiilor de tranfer în domeniul inovarii. Rezultatele din sectorul cercetãrii şi dezvoltãrii se concretizeazã în produse, tehnologii şi activitãţi noi, care contribuie la crearea unei baze pentru modernizarea economiei. În prezent, districtul Csongrad dispune de cea mai mare baza de cercetare care are un rol extrem de important. Cadrul institutional din acest sector poate constitui baza pentru dezvoltarea economiei, dar, actualmente, în regiunea de frontiera numai o parte din rezultate sunt utilizate.
Întãrirea capacitãţii de adaptare a regiunii, precum şi diversificarea activitãţilor de cercetare şi dezvoltare pot crea cadrul propice pentru o dezvoltarea economicã flexibila, cu mijloace proprii de modernizare. Cele mai multe probleme de cooperare au apãrut în legatura cu diferentele din cadrul institutional specific celor doua tari, nivelurile diferite ale atribuţiilor instituţiilor acestora şi fluxul insuficient de informaţii. Pentru ca acţiunile de cooperare sa fie mai eficiente, ar fi importanta îmbunãtãţirea schimbului de informaţii şi a dezvoltãrii cooperãrii instituţionale.
O problema importanta o reprezintã distribuirea inegala şi necontrolata a informaţiilor, care ar putea duce la o creştere a diferenţelor regionale. Astfel, este importanta stabilirea unei baze de schimburi de informaţii, destinatã posibililor beneficiari ai rezultatelor obţinute din activitãţile de cercetare şi dezvoltare (organizaţii economice, instituţii), precum şi pentru cercetãtori şi inventatori. Este important, de asemenea, ca aceştia sa fie ajutaţi în gãsirea modului eficient de utilizare a rezultatelor din acest sector (noi mãrci de fabricaţie, tehnologii). În acest sens, o necesitate de baza o reprezintã aceea de a avea posibilitatea de utilizare a unor servicii de comunicare performanţe, care sa permitã distribuirea celor mai recente informaţii la nivel regional. Contactele prin reţele de comunicare şi prin metode personale au şi ele un rol în formarea unei comunitãţi, care este esenţial pentru dezvoltarea economicã transfrontaliera comuna.
- În acest context, schema de finanţare nerambursabila propusã va acorda asistenta pentru urmãtoarele activitãţi din domeniile Formãrii şi inovarii şi Turismului:
- Formare şi inovare:
● Organizarea de stagii de formare, conferinţe şi seminarii pe teme legate de activitatea de afaceri transfrontaliera.
● Sprijin în formarea grupurilor, formarea de reţele pentru cercetarea comuna şi dezvoltarea de noi produse, servicii şi tehnologii competitive.
● Crearea condiţiilor adecvate intalnirilor, conferinţelor, seminariilor şi activitãţilor de cercetare şi dezvoltare pe teme specifice din domeniul menţionat mai sus.
● Turism: Valorificarea patrimoniului cultural şi a resurselor naturale.
● Dezvoltarea armonizata a turismului în teritoriile transfrontaliere, a cooperãrii culturale, a ecoturismului şi a turismului în scopuri medicale.
● Rezultatele scontate ale acestui proiect sunt: lãrgirea gamei de produse şi servicii conform cerinţelor pieţei (produse, servicii şi tehnologii nou create, cu o considerabila valoare adãugatã intelectualã, guvernarea întreprinderii pe baza criteriilor de calitate, o abordare în funcţie de calitate a IMM-urilor şi a altor organizaţii);
● Activitatea de cercetare şi dezvoltarea sporitã şi rezultate inovatoare în regiunea de frontiera
● Numãrul mai mare de turişti din regiunea transfrontaliera
Proiectele care au fost deja parţial finanţate din alt program cu fonduri UE nu pot beneficia de ajutor financiar din aceste program PHARE.


Prioritatea DPC: Proiecte privind protecţia mediului şi gospodãrirea apelor

Phare HU-2003/005-830.02: "Reţele de infrastructuri de cooperare transfrontaliera în domeniul protecţiei mediului (Schema de finanţare nerambursabila)" (2,500 MEUR)

În regiunea de frontiera, exista trei unitãţi geografice care se ocupa de gospodãrirea apelor: Regiunea Tisa de Sus, Valea Koros (inclusiv zona de captare a apei din râurile Koros şi Berettyo şi terenul dintre râurile Koros şi Maros) şi Regiunea Tisa de Jos. Aceste zone cuprind terenuri amenintate din punctul de vedere al inundatiilor, apelor interioare, al lipsei de apa sau al proastei calitãţi a apei şi al bazelor de apa afectate, care dau o anumitã importanta dezvoltãrii infrastructurii de administrare a apelor şi a cooperãrii transfrontaliere în domeniul administrãrii apelor în regiunea de frontiera. Regiunea de frontiera romano-ungara se confrunta anual cu una sau mai multe dintre aceste probleme.
Utilizarea utilitãţilor de apa şi canalizare la scara mica este o soluţie buna din punct de vedere economic şi ecologic, care ajuta la eliminarea restrictiilor în domeniul utilitãţilor publice (eliminarea diferenţei dintre numãrul de locuinţe legate la reţeaua de apa şi numãrul de locuinţe legate la sistemul de canalizare) într-un mod eficient. Aceasta este condiţia necesarã şi adecvatã pentru ca micile comunitãţi sa punã în aplicare programe mai ieftine de tratare a apei reziduale menajere, în loc sa aplice soluţii urbane costisitoare.
Din schema de finanţare nerambursabila propusã se vor finanta activitãţi din domeniul calitãţii apei şi prevenirii inundatiilor, cum ar fi protecţia bazei de apa (ex. instituirea unui cadru de monitorizare teritorialã pentru prevenirea şi reactia rapida în cazul apariţiei unor riscuri de afectare a mediului), conservarea resurselor de apa de suprafata şi subterane (ex. achiziţionarea echipamentului de monitorizare pentru zonele amenintate, instalaţii de prevenire a poluarii), instituirea unor sisteme de monitorizare a inundatiilor (achiziţionarea echipamentului şi a programelor informatice), mãsuri de prevenire a inundatiilor (ex. reabilitarea, modernizarea instalaţiilor de prevenire a inundatiilor, a sistemului de indiguire şi colectare a apei, controlul apei, staţii de pompare, structuri de redirectionare a apei), mãsuri preventive pentru apele interioare (ex. îmbunãtãţirea distribuţiei apei, construcţia de canale), soluţii de tratare şi evacuarea a apelor reziduale menajere nepericuloase şi evacuarea namolului în gospodãrii.
Proiectele deja finanţate parţial dintr-un alt program cu fonduri UE nu pot beneficia de ajutor financiar din acest program Phare.

Phare RO-2003/005-702.01 "Coridorul romano-ungar pentru conservarea biodiversitatii" (1,950 MEUR)

Peisajul variat din partea de vest a României şi din partea de est a Ungariei conţine ecosisteme deosebit de valoroase din punct de vedere al conservãrii biodiversitatii. Printre acestea, o mare parte se afla în ecosistemele din Bihor.
În ecosistemele muntoase prevaleazã carstul impadurit, care este caracteristic acestei zone, cu specii de animale şi plante protejate atât la nivel naţional, cat şi internaţional, cu numeroase pesteri şi alte elemente carstice care conferã o nota unica şi care au o valoare deosebita din punct de vedere ştiinţific şi turistic. Toate acestea au dus la o propunere de declarare a acestui parc naţional, deşi exista deja ca atare, dar avea doar caracter formal şi era nefunctional.
Zonele mlastinoase de campie erau mult mai numeroase în trecut, dar odatã cu extinderea comunitãţilor umane şi cu agricultura intensiva din ultimele secole, acestea au fost serios afectate, suprafata lor s-a redus mult, regimul lor hidrologic a fost, de asemenea, transformat prin lucrãri de regularizare şi asanare.
Printre acestea se remarca rezervatia naturala din padurea Radvani situata lângã comuna Cefa, o rezerva importanta ca loc de trecere, hrana şi cuibarit pentru un numãr mare de pãsãri protejate atât la nivel european, cat şi la nivel internaţional. Aceasta zona protejata se situeaza pe coridorul panonic-bulgar de migrare a pasarilor şi animalelor care se invecineaza de-a lungul frontierei şi cu zona protejata Kis-Sarret de lângã Biharugra, care face parte din parcul naţional Koros-Maros din Ungaria.
Pe listele directivelor cu privire la pãsãri 79/409/CEE şi la habitate 92/43/CEE se afla numeroase specii de pante, animale şi habitate.
Riscurile curente ale protejãrii naturii în zonele respective sunt legate de lipsa de planuri de gestionare corespunzãtoare şi de lipsa echipamentului necesar pentru monitorizare şi protecţie. Apoi, realizarea unui cadru de cooperare transfrontaliera prin crearea unui "coridor verde" în vederea dezvoltãrii cooperãrii pentru planificarea şi implementarea unor mãsuri comune de gestionare a fost privitã ca o sansa de ambele pãrţi.
În acest context, proiectul, al cãrui beneficiar este Regia Nationala a Pãdurilor - Direcţia Silvicã Bihor (care administreazã pãdurile din zonele protejate respective), îşi propune sa realizeze urmãtoarele activitãţi pentru abordarea riscurilor menţionate şi pentru dezvoltarea iniţiativelor durabile de ecoturism în regiune:

Componenta 1: Pregãtirea planurilor de gestionare; pregãtirea specificatiilor tehnice şi a documentelor pentru licitaţie

Proiectul va finanta asistenta tehnica, asistenta care are urmãtoarele atribuţii:
- sprijinirea Direcţiei Silvice Bihor în vederea pregãtirii planurilor de gestionare pentru zonele interesate. Se vor explora posibilitãţi de sinergie şi cooperare cu parcul naţional Koros-Maros.
De asemenea, planul de gestionare va trebui sa stabileascã prioritãţile ţinând seama de resursele disponibile pentru cheltuieli de întreţinere şi exploatare, pentru asigurarea durabilitatii mãsurilor propuse. În acest context, prin asistenta tehnica va trebui sa se redefmeasca evaluarea necesitãţilor în ceea ce priveşte monitorizarea şi lucrãrile.
- sprijinirea Direcţiei Silvice Bihor şi a parcului naţional Koros-Maros în vederea identificarii şi implementarii programelor comune de cercetare
- sprijinirea Direcţiei Silvice Bihor în vederea identificarii activitãţilor de sensibilizare care urmeazã sa fie implementate în cadrul componentei 4
- sprijinirea Direcţiei Silvice Bihor în vederea realizãrii unui program pentru promovarea ecoturismului în zonele interesate şi în cooperare cu parcul naţional Koros-Maros. Aceasta activitate include definirea activitãţilor de promovare care urmeazã sa fie implementate în cadrul componentei 5.
Prin asistenta tehnica se va evalua cererea potenţiala, se vor formula recomandãri în lumina celor mai bune practici din UE în domeniul ecoturismului şi se va asigura susţinerea financiarã a mãsurilor propuse. Se vor formula recomandãri clare în ceea ce priveşte rãspunderile instituţiilor pentru mãsurile propuse.
Toate aceste activitãţi se vor realiza în strânsã consultare cu toţi sustinatorii interesaţi (ONG-uri, locuitori din zona...)
Prin asistenta tehnica se vor pregati specificaţiile tehnice şi documentele pentru licitaţie în vederea achiziţionãrii de echipament în cadrul componentei de monitorizare (componenta 2) şi a lucrãrilor pentru protecţia sitarilor (componenta 3.a) şi pentru centrele de vizitatori (componenta 3.b).

Componenta 2: Achiziţionarea echipamentului pentru programul de monitorizare

Activitatea de monitorizare în aceste zone protejate va consta în colectarea datelor în vederea realizãrii unei baze de date privind urmãtoarele componente; apa, aer, sol, fauna, flora şi impact antropic. Baza de date va furniza informaţii pentru îmbunãtãţirea şi implementarea planului de gestionare. Pentru a asigura un cadru optim de cooperare transfrontaliera, echipamentul achiziţionat în cadrul acestei componente va trebui sa fie la un nivel tehnic comparabil cu echipamentul Administraţiei Parcului Naţional Koros-Maros din Ungaria.
În cadrul acestei componente, se va finanta achiziţionarea echipamentului necesar, cum ar fi tehnica /componente informatice; echipament de laborator pentru analiza primara a apei, aerului, solului, faunei, florei; staţii meteo automatizate, GIS (sistem de informaţii geografice); echipament foto şi video în conformitate cu necesitãţile programelor de monitorizare.

Componenta 3: Realizarea infrastructurii pentru gestionarea zonelor protejate

a) Protejarea şi conservarea siturilor:

În cadrul acestei componente se vor finanta urmãtoarele lucrãri/activitãţi:
● Construcţia şi reabilitarea cãilor de acces în zonele protejate
● Echipament la hotarul zonelor protejate (garduri, gard viu, bariere, pietre de hotar, indicatoare de avertizare etc.); acestea se vor realiza pentru a nu distruge coridoarele de trecere a animalelor sãlbatice
● Echipament de întreţinere
● Echipament pentru personalul de teren (uniforme, echipament de comunicaţii etc.)

b) Crearea unui centru administrativ şi a patru centre de vizitatori

În cadrul acestei activitãţi se vor acorda fonduri în vederea construirii şi utilarii unui centru administrativ pentru parcul naţional din muntii Apuseni şi a patru centre de vizitatori, unul în rezervatia naturala din padurea Radvani şi trei în parcul naţional din muntii Apuseni.
Regia Nationala a Pãdurilor - Direcţia Silvicã Bihor va suporta cheltuielile de exploatare pentru aceste construcţii.

Componenta 4: Programe de sensibilizare publica şi de educaţie ecologica

Aceasta componenta va fi finanţatã de Regia Nationala a Pãdurilor - Direcţia Silvicã Bihor.
Se vor organiza campanii de sensibilizare a publicului, seminalii şi intalniri în cadrul tuturor comunitãţilor invecinate cu distribuire de materiale de informare. Aceste activitãţi se vor realiza în cooperare cu instituţiile specializate şi cu ONG-uri.

Componenta 5: Realizarea şi promovarea programelor turistice

În cadrul acestei componente se vor finanta programe de promovare a ecoturismului din fiecare zona protejata în conformitate cu planurile de gestionare a acestora. Aceste programe se vor efectua ţinând seama de echipamentul din zonele protejate. Se va promova interesul de a vizita intreaga reţea de zone protejate din ambele state şi se va defini un circuit transfrontalier de vizitare.
În cadrul acestei componente, se vor finanta activitãţi cum ar fi dotarea centrelor de vizitatori cu materiale de informare, realizarea unor trasee turistice, platforme de observare, refugii, panouri informative etc.

Condiţii:
Trebuie realizat întregul cadru legal referitor la aspecte de mediu şi trebuie obţinute toate avizarile şi aprobãrile legale înainte de lansarea licitaţiei pentru componente de lucrãri.
Beneficiarul (Regia Nationala a Pãdurilor - Direcţia Silvicã Bihor) se angajeazã sa reinvesteasca toate veniturile rezultate din activitãţi de turism pentru întreţinerea infrastructurii turistice şi pentru protejarea siturilor.

Prioritatea documentului de programare comun: Fondul Comun al Proiectelor Mici

Phare HU-2003/005-830.03 "Fondul Comun al Proiectelor Mici" (1.000 MEUR) şi RO 2003/005-702.02

Fondul Comun al Proiectelor Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care finanţeazã proiecte "la scara redusã şi de la om la om" cu impact transfrontalier referitoare la: cooperarea în domeniul afacerilor, dezvoltarea întreprinderilor, transfer de tehnologie şi marketing, pentru întreprinderile mici şi mijlocii, formare, ocuparea forţei de munca, mediu, mãsuri pentru schimburi culturale şi medicale, îmbunãtãţirea fluxului informaţional şi a comunicaţiilor între regiunile limitrofe etc. Pentru a obţine un impact suficient, aceste mecanisme trebuie implementate în perspectiva multianuala. Proiectul este, într-adevãr, continuarea primului Fond Comun al Proiectelor Mici, care a fost finanţat în cadrul programului Phare de cooperare transfrontaliera RO/HU 2000, şi a Fondului Comun al Proiectelor Mici finanţat în cadrul programelor Phare 2001 şi 2002. În consecinta, ambele pãrţi au convenit sa continue aceasta initiativa în 2003.
Fondul Comun al Proiectelor Mici va funcţiona în conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) şi cu "Ghidul practic pentru proceduri contractuale finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul acţiunilor externe". Vor fi elaborate de cãtre ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din Ungaria şi România.
Agenţiile de implementare din Ungaria şi România vor prezenta o solicitare pentru propuneri de proiecte, care trebuie sa fie deschisã şi corecta pentru toate organizaţiile eligibile. O echipa de evaluatori adecvatã va evalua cererile prezentate. Deciziile finale se adopta pe baza recomandãrilor Comitetului comun de evaluare.
În multe cazuri, candidaţii pentru proiect vor necesita asistenta de dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare şi informare pentru a informa şi asista potentialii participanţi, astfel încât sa se asigure un înalt grad de transparenta şi sa se incurajeze propunerile de calitate.
Obiectivul Fondului Comun al Proiectelor Mici este de a pune la dispoziţie o contribuţie Phare totalã de 500.000 EUR/regiune de frontiera. Pana la 7% din contribuţia Phare (maximum 35.000 EUR pentru fiecare ţara) poate fi utilizata pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
Cofinantarea este necesarã şi va reprezenta un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecãrui proiect de mica amploare. Proiectelor deja finanţate parţial dintr-un alt program din fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.

Activitãţi de sprijin

Phare RO-2003/005-702.03: "Asistenta tehnica pentru programare multinationala şi implementarea programelor Phare de cooperare transfrontaliera România - Ungaria" (0,550 MEUR)

Proiectul va oferi asistenta tehnica pe termen scurt agenţiei de implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Ungaria - România din fiecare ţara. Aceasta asistenta se referã la toate activitãţile legate de ciclul de viata al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor Fondului Comun al Proiectelor Mici.
Autoritãţile de implementare implicate în faza de programare vor fi sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea sa poatã produce documentaţie de fond adecvatã, studii de fezabilitate, documentaţii tehnice de proiect, termeni de referinta, specificaţii tehnice şi dosare de licitaţie etc.

2. Bugetul


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre      │
 │                        România şi Ungaria (EUR)                          │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 ┌────────────┬───────────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
 │CRIS No     │     Titlul        │Construcţia   │Investiţie│   Phare   │
 │            │   proiectului     │institutionala│    din   │   Total   │
 │            │                   │ din fonduri  │  fonduri │           │
 │            │                   │   Phare      │   Phare  │           │
 ├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
 │HU 2003/005-│Schema de finanţare│      0       │ 2.000.000│  2.000.000│
 �.01      │nerambursabila     │              │          │           │
 │            │pentru dezvoltarea │              │          │           │
 │            │economicã transfron│              │          │           │
 │            │taliera            │              │          │           │
 ├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
 │HU 2003/005-│Reţele de infra-   │      0       │ 2.500.000│  2.500.000│
 �.02      │structuri de       │              │          │           │
 │            │cooperare tran-    │              │          │           │
 │            │sfrontaliera în    │              │          │           │
 │            │domeniul protecţiei│              │          │           │
 │            │mediului (Schema de│              │          │           │
 │            │finanţare)         │              │          │           │
 ├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
 │RO 2003/005-│Coridorul romano-  │       250.000│ 1.700.000│  1.950.000│
 �.01      │ungar pentru       │              │          │           │
 │            │conservarea        │              │          │           │
 │            │biodiversitatii    │              │          │           │
 ├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
 │HU 2003/005-│Fondul Comun al    │       500.000│         0│    500.000│
 �.03      │Proiectelor Mici   │              │          │           │
 ├────────────┤   (FCPM)          ├──────────────┼──────────┼───────────┤
 │RO 2003/005-│                   │       500.000│         0│    500.000│
 �.02      │                   │              │          │           │
 ├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
 │RO 2003/005-│Asistenta tehnica  │       550.000│         0│    550.000│
 �.03      │pentru programare  │              │          │           │
 │            │multianuala şi     │              │          │           │
 │            │implemnatarea      │              │          │           │
 │            │programelor Phare  │              │          │           │
 │            │de cooperare       │              │          │           │
 │            │transfrontaliera   │              │          │           │
 │            │România - Ungaria  │              │          │           │
 ├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
 │            │TOTAL              │     1.800.000│ 6.200.000│  8.000.000│
 └────────────┴───────────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘



În conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 şi cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investiţii sprijinite de Phare trebuie sa primeascã cofinantare din fonduri publice naţionale.
Contribuţia comunitara se poate ridica pana la 75% din valoarea totalã a cheltuielilor publice eligibile*1).
____________
*1) Impozitele nu reprezintã un element eligibil pentru cofinantare.


Cofinantarea pentru proiectele de construcţie institutionala este acordatã de beneficiar care are responsabilitatea efectuãrii anumitor costuri de infrastructura şi de implementare operationala, prin finanţarea resurselor umane şi a altor tipuri de resurse necesare în vederea unei absorbtii efective şi eficiente a asistenţei Phare.

3. Mãsuri în vederea implementarii

3.1. Mãsuri în vederea implementarii în Ungaria

a.) Gestionare fondurilor şi a proiectului de cãtre ţara candidata

Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS, semnatã de Ungaria şi Comisie*2). Înaintea adoptãrii Deciziei de acreditare EDIS, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsã se va aplica cel mai târziu începând cu data aderãrii.
____________
*2) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art, 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.

Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi/sau în Manualul SID, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate recent de cãtre Comisia Europeanã în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonãrii programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor din Ungaria, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiarã a programului şi va avea responsabilitatea raportarii cãtre Comisia Europeanã. RNAF va deţine responsabilitatea generalã pentru gestionarea financiarã a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementãrile şi procedurile referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiarã, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, şi ca funcţioneazã sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea rãspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program pana la încheierea acestuia.

b.) Dimensiunea proiectului

Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu excepţia proiectului 2003/005-830.03, Fondul Comun al Proiectelor Mici (FCPM), care va oferi finanţare nerambursabila pentru micro-proiecte, inclusiv pentru acţiuni "de la om la om" şi mici proiecte-pilot în regiunea de granita. Acest lucru justifica proiecte cu o valoare mai mica de 2 milioane EUR. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 2760/98.

c.) Termene de contractare şi executare a contractelor; termene de programare

Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2005.
Executarea contractelor trebuie sa se încheie pana la 30 noiembrie 2006. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.

d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilor

Se va introduce o procedura de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) şi ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
Orice nereguli sau fraude*6) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
_____________
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002,
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Mãsuri de audit şi anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.

Dacã implementarea unei mãsuri nu pare sa justifice fie o parte, fie totalitatea asistenţei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei, în special solicitând tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata şi sa corecteze neregulile.
În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legatã de mãsurile respective, dacã analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzãtoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile prevãzute în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile de implementare ale mãsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plãtite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectatã sau ca o parte a unei operaţiuni sau intreaga operaţiune nu justifica parţial sau total asistenta acordatã, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei şi va solicita tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata. În urma analizei, dacã ţara beneficiara nu a luat mãsuri de corectare a situaţiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parţial asistenta acordatã pentru mãsura respectiva.
Comisia trebuie sa stabileascã dimensiunea mãsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate şi gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisã, însoţitã de documentaţia aferentã, va fi emisã de cãtre Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), la doua luni dupã ce toate plãţile au fost efectuate, în care este prezentatã suma totalã contractatã şi achitatã. Va fi inclusã şi o balanţa finala a bãncii care sa prezinte soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/Agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP).
Deşi fondurile neutilizate şi neeligibile sunt recuperate dupã expirarea Memorandumul de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã RNAF nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa plãteascã aceasta suma Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizãri pentru întârzierea plãţilor, prin aplicarea regulilor prevãzute în regulamentul financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.

e.) Fluxuri financiare

Comisia va transfera fonduri cãtre FN, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Ungaria în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de cãtre FN, la o banca stabilitã în prealabil şi de comun acord cu Comisia.

) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional

O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*7), va fi transferata la FN în urma semnãrii Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Dispoziţiile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. În plus, RNAF trebuie sa înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnaţi ca RAP şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi AI/OPCP şi modul în care vor decurge plãţile.
_____________
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.


Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plãtit de cãtre agenţiile de implementare (AI) şi de cãtre OPCP. A treia realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plãtit. A patra realimentare se va plati când se achitã 70% din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile au fost efectuate (şi anume, contractate în totalitate). Dupã cel mult doua luni de la efectuarea tuturor plãţilor, Fondul Naţional va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportatã la ultima cheltuiala efectuatã, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plãţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*8).
_______________
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.

În mod excepţional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afarã de cazul în care exista o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.

bb.) Transferul de fonduri cãtre Agenţiile de implementare

Fondul Naţional va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/OPCP, dacã este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã, în cazul în care FN este agentul plãtitor pentru OPCP/Agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN cãtre OPCP/AL OPCP şi Agenţiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupã consultarea CNA. RAP va rãspunde de toate operatiunile efectuate de cãtre OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala şi de a se asigura ca fondurile menţionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina fata de contractanţi, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Fondurile care nu au fost plãtite contractanţilor dupã decontarea plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la KNAF o situaţie generalã a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanţie şi în special a plãţilor efectuate din aceste conturi, precum şi a dobânzilor acumulate.

ce.) Dobanda

În principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program.
_____________
*9) În special, dar nu exclusiv, conturile deţinute de FN, OPCP şi AI.

f.) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:

Agenţia de implementare a întregului program va fi Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala din cadrul Cabinetului primului-ministru.

g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii

Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenţiei de Implementare Europeanã (EIA)*10), se aplica în totalitate pentru toate proiectele de investiţii Phare. Dacã directiva EIA nu a fost încã transpusa în totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva menţionatã anterior. Dacã un proiect se afla sub incidenta anexei l sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie corespunzãtor documentata*11).
În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizatã o evaluare corespunzãtoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*12).
______________
*10) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07.1985; modificatã de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) În anexa EIA la fişa corespunzãtoare proiectului de investiţii.
*12) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7; 22.07.1992.

Toate proiectele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia UE relevanta în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfasurata în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.

h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului

Schema de finanţare nerambursabila

În cazul schemelor de finanţare nerambursabila, mãsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzãtoare, în baza urmãtoarelor principii:
● Procedurile şi formatele care urmeazã a fi utilizate pentru implementarea schemelor şi acordarea finanţãrii vor urmãri dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie specialã procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizatã la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie formate din experţi numiţi de cãtre autoritãţi care cofinanteaza planurile, precum şi de cãtre administraţiile corespunzãtoare şi grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul a carei schema de finanţare nerambursabila este finanţat trebuie sa îşi menţinã responsabilitatea contractualã şi financiarã privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie sa aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finanţare nerambursabila cu beneficiarii şi sa asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzãtor în temeiul autoritãţii şi responsabilitãţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP cãtre organismele corespunzãtoare la nivel sectorial şi regional.
● Anterior acreditãrii EDIS, va fi necesarã aprobarea prealabilã a Delegaţiei Comisiei Europene la Budapesta, în conformitate cu dispoziţiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrãri şi servicii, furnizarea de materiale, subcontractate de cãtre beneficiarii finali ai finantarilor individuale, vor trebui sa respecte regulamentul achiziţiilor publice din Ghidul practic.
● În urma evaluãrii pozitive a capacitãţii agenţiei de implementare de a administra din punct de vedere operational şi financiar proiectele în mod corect şi eficient (cf. secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul de programare al Phare din 2003), Delegaţia Comisiei poate decide sa îşi retragã aprobarea prealabilã referitoare la subcontractarea derulata de beneficiarii finali ai finantarilor nerambursabile. Dispoziţiile detaliate care reglementeazã rolul Delegaţiei în etapa de subcontractare menţionatã anterior vor fi prevãzute, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi autoritãţile naţionale dupã exerciţiul de evaluare menţionat.
● Schemele de finanţare nerambursabila nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 MEUR şi mai mica de 50 000 EUR. Se poate renunţa la limita inferioarã în urma evaluãrii menţionate privind capacitatea agenţiei de implementare de a asigura o gestiune financiarã sanatoasa. Limita inferioarã nu se aplica în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în condiţiile Phare devin operationale la data semnãrii contractelor de finanţare nerambursabila de cãtre RAP din domeniu. Proiectele trebuie sa fie implementate integral înainte de data la care expira execuţia contractului din Memorandumul de finanţare actual.

3. Fondul Proiectlore Mici

Fondul Proiectelor Mici va finanta proiecte de maxim 50 000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afarã celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.
În ceea ce priveşte Fondul Proiectelor Mici de cooperare transfrontaliera, se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.

3.2. Mãsuri în vederea implementarii în România

a.) Gestionarea fondurilor şi a proiectului de cãtre ţara candidata

Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile stabilite de Sistemul Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS), stabilite în Decizia de acreditare a EDIS şi în Acordul de Implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între România şi Comisie*14). Înainte de încheierea acordului menţionat, implementarea se va face urmând procedurile*15) Sistemului de Implementare Descentralizat Phare (SID). Cu toate acestea, descentralizarea extinsã se aplica cel târziu de la data aderãrii.
__________
*14) În conformitate cu regulile prevãzute de Regulamentul Consiliului 1605/2002, în special art. 164, Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Norme de aplicare a Regulamentului financiar) şi anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999
*15) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (regulamentul financiar), Regulamentul Consiliului 2342/2002 (Normele de aplicare a regulamentului financiar) şi anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999

Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile prevãzute în Decizia de acreditare EDIS şi / sau în Manualul SID, precum şi cu celelalte instrucţiuni ale Comisiei, şi ca toate contractele necesare pentru implementarea Memorandumului de finanţare sunt adjudecate pe baza metodologiei şi documentelor standard, definite şi publicate ultima data de Comisia Europeanã în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RNAF deţin rãspunderea comuna a coordonãrii dintre Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor de Coeziune şi Structurale.
Fondul Naţional (FN) din Ministerul de Finanţe al României, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiarã a programului şi va avea responsabilitatea raportarii cãtre Comisia Europeanã. RNAF deţine responsabilitatea generalã a gestionãrii financiare a fondurilor Phare. El va asigura ca sunt respectate regulile, regulamentele şi procedurile Phare privind achiziţiile, raportarea şi gestionarea financiarã, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat şi ca sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect este operational. Aceasta include responsabilitatea de a raporta toate cazurile de frauda şi neregulile, prezumtive sau reale. RNAF are rãspunderea deplina a fondurilor Phare alocate unui program, pana la încheierea acestuia.

b.) Dimensiunea proiectului

Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu excepţia urmãtoarelor:
2003/005-702.02 "Fondul Comun al Proiectelor Mici" (FCPM), asa cum se arata mai jos.
2003/005-702.03 "Asistenta tehnica pentru programarea şi implementarea multianuala a programelor Phare de cooperare transfrontaliera pentru România şi Ungaria", având în vedere ca natura proiectelor este aceea a construcţiei instituţionale.

c.) Termenul limita de contractare şi execuţie a contractelor; termen limita de programare

Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2005. În nici un caz perioada de contractare nu poate depãşi 3 ani de la data angajãrii globale.
Execuţia tuturor contractelor trebuie sa se încheie pana la 30 noiembrie 2006. Angajamentele bugetare care nu au dat naştere la plati în trei ani de la data angajamentului legal sunt dezangajate.

d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilor

Se va elabora metoda de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu art. 53 alin. (5) din Regulamentul financiar*16) şi art. 42 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar*17).
Orice neregula sau frauda doveditã*18), descoperitã în orice moment al implementarii programului, va atrage dupã sine recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
_____________
*16) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002
*17) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002
*18) Conform definitiei de la alin. 8 lit. (a) (Mãsuri referitoare la audit şi anti-frauda ale ţãrilor candidate) din prezentul document

Dacã se constata ca aplicarea unei mãsuri nu justifica fie o parte, fie totalitatea asistenţei financiare acordate, Comisia va efectua examinarea corespunzãtoare a cazului, în special solicitând tarii beneficiare sa prezinte observaţiile sale într-o perioada de timp data şi sa corecteze neregulile.
În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legatã de mãsurile menţionate, dacã analiza a scos la iveala nereguli, o utilizare necorespunzãtoare a fondurilor sau nerespectarea uneia din condiţiile Memorandumului de finanţare, în special orice modificare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile de implementare a mãsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a asistenţei va atrage dupã sine recuperarea sumelor plãtite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectatã sau ca o parte a unei operaţiuni ori totalitatea ei nu justifica valoarea totalã sau parţialã a asistenţei acordate, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a cazului şi va solicita tarii beneficiare sa-şi prezinte observaţiile într-o perioada de timp data. Dupã examinare, în situaţia în care ţara beneficiara nu a întreprins mãsuri corective, Comisia poate:
(a) sa reducã sau sa anuleze orice avans;
(b) sa anuleze, parţial sau în totalitate, asistenta acordatã în aplicarea mãsurii
Comisia va stabili dimensiunea corectiei în funcţie de natura neregulilor şi de amploarea deficienţelor în sistemele de gestiune şi control.
Fondurile neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie. RNAF va întocmi, în termen de doua luni dupã efectuarea plãţilor, o situaţie finala cu documentele aferente, în care va arata suma totalã contractatã şi achitatã. Se va anexa, de asemenea, o balanţa finala a bãncii privind apropierea conturilor, care sa evidentieze soldurile existente în (FN)/AI/OPCP.
Sub rezerva recuperãrii fondurilor neutilizate şi neeligibile dupã expirarea Memorandumului de finanţare, se poate emite un ordin de recuperare complementar dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea şi consecventa contractelor şi a plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luându-se în considerare concluzia independenta din auditul final.
RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau orice plata necuvenita în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã RNAF nu restituie suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa restituie Comisiei suma respectiva. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizãri pentru întârzierea plãţilor, prin aplicarea regulilor prevãzute în regulamentul financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.

e.) Fluxuri financiare

Comisia va transfera fonduri cãtre FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de România în decembrie 1998. La solicitarea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi administrat de FN, la o banca agreatã cu Comisia.

.) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional

O suma de maxim 20 % din fondurile care vor fi administrate pe plan local* reprezentând prefinantarea*19) va fi transferata la FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI) / Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Se vor respecta, de asemenea, dispoziţiile prevãzute în art. 2 şi art. 13 ale Memorandumului de înţelegere cu privire la FN. În plus, RNAF trebuie sa prezinte Comisiei lista persoanelor desemnate în calitate de RAP şi o descriere a sistemului implementat, evidentiindu-se fluxul informaţional dintre FN şi AI / OPCP, precum şi modul în care se vor efectua plãţile.
_______________
*19) Conform defmitiei din art. 81 alin. (1) lit. (b) pct. (i)

Se vor efectua încã doua transferuri de maxim 30 % din fiecare fond administrat pe plan local. Al doilea transfer va avea loc atunci când AI şi OPCP vor fi vãrsat 5 % din buget. Al treilea transfer poate fi solicitat dupã plata a 35 % din bugetul total în vigoare. Un al patrulea transfer se va efectua atunci când se va vãrsa 70 % din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile vor fi asumate (cu alte cuvinte, contractate integral). În maxim doua luni de la efectuarea plãţilor, Fondul Naţional (FN) va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportatã la ultima cheltuiala efectuatã, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plãţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*20).
___________
*20) Conform definitiei de la art. 105 din normele de aplicare

În mod excepţional, RNAF poate solicita plata unor procentaje mai mari decât cele menţionate anterior, în conformitate cu procedurile expuse în Memorandumul de înţelegere. Nici o plata intermediara nu poate fi efectuatã dacã nu au fost respectate procentele menţionate, în afarã cazului în care exista autorizarea data în mod expres de conducerea Comisiei.

bb.) Transfer de fonduri cãtre agenţiile de implementare

Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre AI, inclusiv cãtre OPCP, în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între Fondurile Naţionale şi AI / APCP, acolo unde este cazul. Conturile bancare pentru subprograme se deschid în numele Agenţiei de implementare / OPCP din domeniu care rãspunde de administrarea financiarã a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere referitor la înfiinţarea Fondului Naţional.
În temeiul SID, fiecare acord de finanţare va fi contrasemnat în prealabil de Comisia Europeanã. În cazurile în care FN este el însuşi agentul plãtitor fata de OPCP/AI, nu va exista un transfer de fonduri de la FN cãtre OPCP/AI. OPCP şi agenţiile de implementare trebuie conduse fiecare în parte de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (RAP) numit de RNAF dupã consultarea CNA. RAP va rãspunde de toate operaţiunile derulate de OPCP şi Agenţia de implementare din domeniu.
Referitor la contractele cu fonduri aflate în conservare pentru o perioada de garanţie, suma totalã a fondurilor aferente acestor contracte, calculatã şi stabilitã de Comisie, va fi plãtitã Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la scadenta ultimei plati şi de a asigura ca fondurile menţionate vor fi utilizate doar pentru efectuarea plãţilor legate de clauzele de conservare.
Agenţia de implementare îşi asuma, de asemenea, responsabilitatea deplina fata de contractanţi de a respecta obligaţiile legate de clauzele de conservare. Fondurile care nu au fost achitate contractanţilor dupã decontarea ultimelor plati se restituie Comisiei. RNAF va prezenta Comisiei o situaţie anuala generalã privind utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi în special a plãţilor efectuate din aceste conturi -precum şi a dobânzilor acumulate.

cc.) Dobanda

În principiu, toate conturile bancare*21) sunt purtãtoare de dobanda. Dobanda se raporteazã Comisiei Europene. Prin decizie a Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program.
_____________
*21) În special, dar nu în exclusivitate, conturile administrate de FN, OPCP şi Agenţiile de implementare

f.) Agenţiile de implementare vor avea rãspunderea subprogramelor, astfel:

Agenţia de implementare a întregului program va fi Ministerul Integrãrii Europene.

g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii

Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, asa cum au fost stabilite de Directiva Agenţiei de Implementare Europeanã (EIA)*22) se aplica integral pentru toate proiectele de investiţii din programul Phare. Dacã directiva EIA nu a fost transpusa încã integral, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva menţionatã, în cazul în care un proiect se încadreazã în domeniul anexei I sau al anexei II din Directiva EIM, punerea în practica a procedurii trebuie sa fie documentata*23) corespunzãtor. În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizatã o evaluare*24) corespunzãtoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*25).
________________
*22) Directiva 85/337/CEE , JO L 175/40, 5.07.1985; asa cum a fost modificatã de Directiva 97/11/CEE , JO L 73/5, 14.03.1997
*23) În Anexa EIA la fişa proiectului de investiţii corespunzãtor
*24) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7, 22.07.1992
*25) În anexa privind conservarea naturii la fişa proiectului de investiţii corespunzãtor

Toate proiectele de investiţii se deruleazã în conformitate cu legislaţia Comunitãţii în materie de mediu. Fişele de proiect vor include clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE din domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate derulata prin fiecare proiect de investiţii.

h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului

Schema de finanţare nerambursabila

În cazul schemelor de finanţare nerambursabila, mãsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzãtoare, în baza urmãtoarelor principii:
● Procedurile şi formatele care urmeazã a fi utilizate pentru implementarea schemelor şi acordarea finanţãrii vor urmãri dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie specialã procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizatã la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie formate din experţi numiţi de cãtre autoritãţi care cofinanteaza planurile, precum şi de cãtre administraţiile corespunzãtoare şi grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul a carei schema de finanţare nerambursabila este finanţat trebuie sa îşi menţinã responsabilitatea contractualã şi financiarã privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie sa aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia, RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finanţare nerambursabila cu beneficiarii şi sa asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzãtor în temeiul autoritãţii şi responsabilitãţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP cãtre organismele corespunzãtoare la nivel sectorial şi regional.
● Anterior acreditãrii EDIS, va fi necesarã aprobarea prealabilã a Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrãri şi servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziţii din Ghidul practic.
● În urma unei evaluãri pozitive a capacitãţii Agenţiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational şi financiar planurile în mod clar şi eficient (cf. Secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegaţia Comisiei Europene poate hotãrî sa îşi retragã aprobarea prealabilã privind subcontractarea efectuatã de cãtre beneficiarii finali ai finanţãrii individuale. Dispoziţiile detaliate care reglementeazã rolul Delegaţiei în cadrul fazei de subcontractare prevãzute anterior va fi menţionatã, dacã este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi Autoritãţile Naţionale dupã exerciţiul de evaluare menţionat anterior.
● Schemele de finanţare nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 milioane EUR şi mai mica de 50000 EUR. Aceasta limita inferioarã poate fi anulatã ca urmare a evaluãrii menţionate anterior a capacitãţii Agenţiei de implementare de a da asigurãri privind o gestionare financiarã stabilã. Aceasta limita inferioarã nu se aplica în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor intra în vigoare la data semnãrii contractelor de finanţare de cãtre RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuţiei contractului din prezentul Memorandum de finanţare.

Fondul Proiectelor Mici

Fondul Proiectelor Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afarã celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.
În ceea ce priveşte Fondul Proiectelor Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.

4. Monitorizare şi evaluare

JMC (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizeazã implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) şi serviciile Comisiei. JMC se întruneşte cel puţin o data pe an pentru a examina toate programele cu finanţare Phare în scopul evaluãrii progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. JMC poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor Phare. În plus, o data pe an, JMC evalueaza progresul înregistrat în toate programele de asistenta de preaderare finanţate de UE (Phare, ISPA şi SAPARD)
Pentru programul Phare, JMC este asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecãrei agenţii de implementare (şi OPCP unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agenţia de Implementare şi a evaluãrilor intermediare efectuate de evaluatori independenţi. SMSC formuleazã recomandãri privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raporteazã cãtre JMC, cãruia îi prezintã avize detaliate privind toate programele Phare finanţate în sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioara se efectueazã dupã încheierea programului.

5.) Audit şi mãsuri antifrauda

a) Efectuate de cãtre statele candidate*13)
_____________
*13) În conformitate cu regulile stabilite în art. 54 din Regulamentul financiar

În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
Ţãrile beneficiare trebuie sa asigure investigarea şi tratarea corespunzãtoare ale cazurilor de frauda şi nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele naţionale şi cele de la nivelul Comunitãţii.
Prin neregula se înţelege orice încãlcare a dispoziţiilor legislaţiei naţionale sau comunitare*14), a prezentului Memorandum de finanţare sau a contractelor încheiate ca urmare a acestuia sau care rezulta dintr-o acţiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetul general al Comunitãţilor sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunitãţilor Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificatã.
___________
*14) Definitã ca totalitatea regulilor comunitare care se aplica între pãrţile la Memorandumul de finanţare (de exemplu Acordurile Europene, Acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere privind instituirea Fondului Naţional etc.).

Prin frauda se înţelege orice acţiune sau omisiune intenţionatã privind:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaraţii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea fãrã drept ori reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori în numele acestora;
(ii) nedivulgarea informaţiilor care ar constitui încãlcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect;
(iii) deturnarea unor fonduri şi folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.
Autoritãţile naţionale trebuie sa asigure funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*15).
_____________
*15) JO L 178, 12.07.1994, pp. 43-46

Toate cazurile de frauda şi nereguli, reale sau suspectate, precum şi toate mãsurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate fãrã întârziere în special serviciilor Comisiei. Dacã nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda şi nici o neregula de raportat, ţara beneficiara trebuie sa înştiinţeze Comisia despre acest lucru în termen de doua luni de la încheierea fiecãrui trimestru.

b) Efectuate de cãtre Comisie

Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii şi controlului financiar de cãtre Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) şi auditurilor Curţii de Conturi Europene. Acestea includ controale la fata locului şi, atât timp cat Sistemul extins descentralizat nu este încã aplicabil Agenţiei de Implementare din ţara candidata respectiva, mãsuri precum verificarea prealabilã a procedurilor de licitaţie şi contractare, efectuate de Delegaţia CE din ţara candidata respectiva.
Pentru a asigura o protecţie eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate face controale şi inspecţii la fata locului conform dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*16).
__________
*16) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2-5

Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale OPCP şi ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate dupã cum considera Comisia, de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a aduce atingere atribuţiilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunitãţilor Europene, asa cum se menţioneazã în documentul "Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare", anexat la Acordul-cadru.

6. Transparenta/publicitate

Fiecare Responsabil cu autorizarea programului (RAP) rãspunde de asigurarea mãsurilor necesare pentru o publicitate adecvatã a tuturor activitãţilor finanţate prin program. Acest lucru se va realiza în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene.

7.1. Condiţii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intra în limitele competentelor Guvernului Ungariei şi/sau ale Guvernului României, Comisia Europeanã poate sa modifice programul cu scopul ca, dacã aceasta considera necesar, Comisia sa poatã anula tot programul sau o parte din acesta şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului Phare.

7. 2. Condiţii speciale pentru România

Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România şi Ungaria, guvernul României trebuie sa facã un efort deosebit pentru identificarea şi remedierea deficienţelor şi a slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004, Coordonatorul naţional al asistenţei va elabora şi va prezenta Comisiei un plan de construire a capacitãţii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care sa precizeze acţiunile necesare pentru întãrirea agenţiei de implementare şi a autoritãţilor de implementare. Planul trebuie sa acopere mãsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menţionate au personal corespunzãtor, angajat cu norma intreaga, bugete de funcţionare corespunzãtoare şi ca sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru implementarea actualelor şi viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele acţiuni concrete deja puse în practica pentru a aduce capacitatea administrativã la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane şi logistica: transport, acces la numere de telefon internaţionale etc.). Nici un contract cofinantat de Phare pentru România nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiţie sa fie îndeplinitã.

Bugetul pe alocari globale şi per componenta - România


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Programe               Buget Phare în MEUR       Total  Beneficiar*  IFI* Total
                                                  Phare                    global
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Investiţie  Construcţie    (I+CI)
                                   Institutionala
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2003/005-702.01
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Coridorul romano-ungar   1.700       0.250       1.950     0.650          2.600
 pentru conservarea
 biodiversitatii
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2003/005-702.02
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Fondul Comun al          0.000       0.500       0.500     0.000          0.500
 Proiectelor Mici
 (FCPM)
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2003/005-702,03
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Asistenta tehnica        0.000       0.550       0.550     0.000          0.550
 pentru programarea
 anuala şi punerea
 în practica a
 programelor Phare de
 cooperare
 transfrontaliera între
 România şi Ungaria
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 TOTAL                    1.700       1.300       3.000     0.650          3.650
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA D

PRIVIND INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA ŞI SAPARD ALE COMUNITÃŢILOR EUROPENE

1. Obiectiv şi sfera de acţiune

Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul Phare au intenţia de a creste gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul Phare.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu Delegaţia Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt;
- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L182/58
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.

3. Informarea şi publicitatea privind programele Phare

Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când sunt implementate programe Phare, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la Jit. (a) şi (b):

(a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
(b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) În cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva.
- Placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care sa fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
(ii) În cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare Phare, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, ca parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finanţat de programul în cauza. Dacã asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea şi însemnul UE de aceeaşi mãrime.

4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile co-finanţate de UE şi în special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmãri sa facã explicita participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau co-finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente şi postere

Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun urmãtoarelor:

Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge pana la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenta UE trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mãrimea co-finanţãrii din partea UE) şi trebuie sa fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de şase luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Placute permanente

Placute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus fata de însemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate nationala, regionala sau localã sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea sa fie indicatã.

6. Prevederi finale

Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, mãsuri suplimentare, dacã le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât Delegaţia sa poatã participa în mod corespunzãtor în realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronica şi acesta va fi disponibil la cerere.

______________

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Finantelor Publice, ORDIN nr. 1.887 din 20 decembrie 2004

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016