Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.871 din 31 august 2007 privind Metodologia de organizare si desfasurare a probei anticipate sustinute de elevii claselor a XI-a si a probelor sustinute de elevii claselor a XII-a din sectiile bilingve francofone pentru obtinerea mentiunii speciale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 1.871 din 31 august 2007 privind Metodologia de organizare si desfasurare a probei anticipate sustinute de elevii claselor a XI-a si a probelor sustinute de elevii claselor a XII-a din sectiile bilingve francofone pentru obtinerea mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" la bacalaureat

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007

Comenteaza legea

În baza prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Acordului asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006,
în conformitate cu <>Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 634/2007 privind organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului român - filiera bilingv-francofonã,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetãrii şi tineretului emite prezentul ordin.

ART. 1
(1) Se aprobã Metodologia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate susţinute de elevii claselor a XI-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" la bacalaureat, prevãzutã în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul ordin.
(2) Se aprobã Programele de bacalaureat la disciplinele specifice pentru elevii care susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" la bacalaureat, prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" la bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone participã la susţinerea urmãtoarelor probe specifice:
a) probã anticipatã;
b) probã oralã de limba francezã;
c) probã scrisã de limba francezã;
d) probã oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã.
ART. 3
Elevii care nu susţin sau nu promoveazã proba anticipatã nu pot participa la celelalte probe specifice ale bacalaureatului stabilite pentru clasele bilingve, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat.
ART. 4
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 5
Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã buget-finanţe-patrimoniu şi investiţii, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi conducerile unitãţilor de învãţãmânt implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei,
cercetãrii şi tineretului,
Cristian Mihai Adomniţei

Bucureşti, 31 august 2007.
Nr. 1.871.

ANEXA 1

METODOLOGIE
de organizare şi desfãşurare a probei anticipate susţinute de elevii
claselor a XI-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a
din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii
speciale "secţie bilingvã francofonã" la bacalaureat

I. DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
(1) Prezenta metodologie reglementeazã organizarea şi desfãşurarea probei anticipate susţinute de elevii claselor a XI-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" la bacalaureat.
(2) Diploma de bacalaureat cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" este recunoscutã pentru înscrierea la universitãţile franceze şi la universitãţile româneşti.
ART. 2
(1) Acordul asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006, pune bazele obţinerii diplomei de bacalaureat cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã".
(2) Secţiile bilingve francofone menţionate la art. 1 au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de cursuri de limba francezã şi de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba francezã: matematicã, fizicã, chimie, biologie, istorie, geografie, economie.
(3) Probele specifice examenului de bacalaureat pentru secţiile bilingve francofone sunt:
(i) proba anticipatã centratã pe modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv (MIP), susţinutã în clasa a XI-a;
(ii) proba oralã de limba francezã, care va fi susţinutã în clasa a XII-a şi va avea loc în perioada prevãzutã pentru proba oralã de limbã strãinã "b";
(iii) proba scrisã de limba francezã, care va fi susţinutã în clasa a XII-a şi va avea loc în perioada prevãzutã pentru proba scrisã "c";
(iv) o probã la o disciplinã nonlingvisticã din lista celor menţionate la alin. (2) (oral), susţinutã în clasa a XII-a, care va avea loc în perioada prevãzutã pentru proba oralã "c". Aceastã probã se susţine obligatoriu în limba francezã. Disciplina nonlingvisticã se alege dintre disciplinele studiate în limba francezã, în funcţie de profilul clasei: teoretic (uman sau real) sau tehnic. Disciplina nonlingvisticã poate fi diferitã de disciplinele susţinute la probele "d", "e", "f" din cadrul bacalaureatului românesc.
(4) Pentru fiecare probã se acordã un punctaj cuprins între 10 şi 100, nota probei respective obţinându-se prin împãrţirea punctajului la 10.
(5) Nota obţinutã la proba oralã de limba francezã intrã în calculul mediei de bacalaureat conform prevederilor Metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat.
(6) Notele obţinute la celelalte probe specifice şi la proba anticipatã nu intrã în calculul mediei de bacalaureat.
(7) Absolvenţii secţiilor bilingve care promoveazã examenul de bacalaureat, parcurgând şi obţinând cel puţin 50 de puncte la fiecare dintre cele 4 probe specifice prevãzute de Acordul asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006, obţin diploma de bacalaureat, prevãzutã de legea românã, cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã", precum şi un atestat de limbã şi civilizaţie francezã.
ART. 3
(1) Proba anticipatã va fi susţinutã în fiecare an, conform datelor fixate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, în ultima vineri a lunii mai. Ea va fi organizatã simultan în fiecare din liceele bilingve care fac parte din proiect (conform listei prevãzute în Acordul asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006).
(2) La proba anticipatã participã elevii de clasa a XI-a de la secţiile bilingve francofone care au frecventat modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv în timpul anului.
(3) În cazul în care elevul promoveazã proba anticipatã în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a obţine menţiunea "secţie bilingvã francofonã", în urma promovãrii examenului de bacalaureat cu probe specifice pentru clasele bilingve, menţionate la art. 2 alin. (3).
(4) Elevii care nu susţin sau nu promoveazã proba anticipatã nu pot participa la celelalte probe specifice ale bacalaureatului care se susţin în clasa a XII-a, stabilite pentru clasele bilingve, şi nu vor beneficia de menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat.
(5) În caz de repetenţie a clasei a XI-a, elevul de la secţia bilingvã francofonã pierde beneficiul notei obţinute în anul precedent. Acesta are obligaţia de a repeta modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipatã de la sfârşitul clasei a XI-a.
II. A. PROBA ANTICIPATĂ
ART. 4
Organizarea probei anticipate se face de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat, sub coordonarea Comisiei naţionale de bacalaureat.
ART. 5
(1) Comisia de evaluare a probei anticipate este formatã din douã cadre didactice: un cadru didactic ales dintre cei care au predat modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv şi un cadru didactic de limba francezã ales dintr-o listã de profesori care cunosc programul franco-român bilingv realizat în cadrul Acordului asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006.
(2) Profesorii din comisia de evaluare sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general.
II. B. DESFĂŞURAREA PROBEI ANTICIPATE
ART. 6
(1) În cadrul modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, elevii realizeazã un proiect la nivelul clasei, bazat pe disciplinele studiate.
(2) Pânã la data de 1 octombrie a fiecãrui an şcolar, profesorii de discipline nonlingvistice care se predau în limba francezã vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipatã din anul şcolar respectiv.
(3) Pânã la data de 1 noiembrie a fiecãrui an şcolar, elevii vor alege tema proiectului la nivel de clasã şi o vor depune la secretariatul şcolii.
(4) În cadrul probei anticipate, elevii prezintã în faţa comisiei de evaluare un carnet de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, însoţit de o sintezã de maximum douã pagini.
(5) Carnetul de bord, redactat în limba francezã, va conţine enumerarea orelor de curs la care elevul a asistat pe parcursul derulãrii proiectului, în cadrul fiecãrei discipline nonlingvistice, precum şi enumerarea activitãţilor personale pe care le-a desfãşurat în afara orelor de curs.
(6) Sinteza se elaboreazã în limba francezã şi va cuprinde referinţe la derularea proiectului şi la contribuţia personalã a elevului în cadrul echipei. Sinteza va fi axatã pe expunerea conţinutului modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, plecând de la cunoştinţele dobândite de-a lungul anului în cadrul orelor de disciplinã nonlingvisticã şi terminând cu referiri la contribuţia personalã adusã la realizarea produsului final colectiv. Prezentarea sintezei se va realiza sub forma unei discuţii libere, în limba francezã, cu membrii comisiei de evaluare.
(7) Durata probei nu va depãşi 10 minute pentru fiecare elev.
II. C. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ANTICIPATE
ART. 7
(1) Modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv este evaluat la sfârşitul clasei a XI-a, acordându-se maximum 100 de puncte, din care:
a) maximum 30 de puncte pentru activitatea desfãşuratã în timpul anului; şi
b) maximum 70 de puncte, din care 10 puncte din oficiu pentru examenul final susţinut prin proba anticipatã.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei anticipate se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei anticipate susţinute în clasa a XI-a se consemneazã într-un proces-verbal, întocmit în 3 exemplare, care se pãstreazã la secretariatul liceului pânã la sfârşitul clasei a XII-a. Un exemplar se arhiveazã, iar al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat şi va fi anexã la catalogul de examen.
(6) Procesul-verbal transmis comisiei de bacalaureat se arhiveazã împreunã cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat.
II. D. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 8
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei anticipate este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei anticipate rãspund disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 9
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei anticipate, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 10
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei anticipate, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
II. E. DISPOZIŢII FINALE
ART. 11
Nu se admit contestaţii la proba anticipatã.
GRILĂ DE EVALUARE PENTRU MODULUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLURIDISCIPLINAR BILINGV (MIP)
Caiete de bord individuale (ale elevilor)
(Totalul acestei pãrţi: 30 de puncte)
* Prezentarea caietului în faţa juriului în ziua examenului (10 puncte)
Observaţie: Pentru a fi acceptat, acest caiet de bord individual trebuie sã conţinã cel puţin transcrierea cronologicã a tuturor orelor de curs efectuate în cadrul proiectului (40 de ore minim, toate provenind din trunchiul comun obligatoriu, alte ore suplimentare de lucru şi de DNL de asemenea prezente, dar neobligatorii).


    ┌───┬────┐
    │ 0 │ 10 │
    └───┴────┘

* Caracterul personal declarat al contribuţiilor elevului la dinamica de construcţie colectivã a proiectului (20 de puncte)
Observaţie: Se cere aici raportul activitãţilor personale de cãutare (documentarã şi de alt tip) al elevului, cercetare efectuatã în afara orelor de curs obligatorii.


    ┌───┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │
    └───┴────┴────┘

Sinteza individualã
(Totalul acestei pãrţi: 30 de puncte)
* Prezentarea unei sinteze personale scrise referitoare la proiect şi la implicarea elevului în derularea acestuia (10 puncte care sunt considerate drept punct din oficiu)
Observaţie: Aceastã sintezã, elaboratã pe baza caietului de bord individual, va fi de maximum douã pagini. Predatã în mod oficial juriului, semnatã de cãtre elev şi contrasemnatã de cãtre membrii juriului, aceasta va constitui dovada - pãstratã de cãtre şcoalã - a notei care va fi reportatã şi adãugatã la sfârşitul clasei a XII-a la menţiunea finalã.


    ┌───┬────┐
    │ 0 │ 10 │
    └───┴────┘

* Capacitatea elevului de a face legãtura dintre cunoştinţele cãpãtate în acest an în fiecare din orele dedicate proiectului şi care fac parte din programa oficialã obligatorie pentru DNL (interdisciplinaritate) şi tema proiectului, precum şi între acestea şi produsele finale realizate la sfârşitul proiectului (20 de puncte)
Observaţie: Aici trebuie amintite toate materiile studiate în cadrul proiectului pe durata întregului an şcolar şi nu doar amintite subtemele tratate de cãtre fiecare elev în cadrul subgrupului din care a fãcut parte pe durata proiectului. Aceastã noţiune este evaluatã în mod identic şi comun pentru toţi elevii care au fost implicaţi într-un MIP.


    ┌───┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │
    └───┴────┴────┘

Susţinerea oralã
(Totalul acestei pãrţi: 40 de puncte)
* Capacitatea elevului de a prezenta corect în limba francezã problematica subtemei la care a lucrat pe parcursul proiectului, precum şi contribuţia sa personalã la lucrul efectuat în cadrul subgrupei (0-10 sau 20 de puncte)
Observaţie: În mod normal, nivelul lingvistic al producţiei orale cerut de juriu trebuie sã corespundã diplomei elementare de limbã francezã nivelul şcolar B1+ (plasat între B1 - obiectivul fixat pentru clasa a X-a din cadrul viitorului examen pentru obţinerea diplomei elementare de limba francezã nivel şcolar - şi B2 - obiectivul fixat pentru clasa a XII-a). O analizã a descriptorilor din grila de evaluare a Cadrului european comun de referinţã al limbilor confirmã acest punct de vedere.


    ┌───┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │
    └───┴────┴────┘

* Discuţie liberã cu juriul asupra uneia dintre noţiunile în sfera disciplinei din programa evocatã pe parcursul acestui proiect (20 de puncte)
Observaţie: Este vorba aici de a anticipa modelul "Colle" care va deveni oficial din luna iunie 2008 şi în care se precizeazã cã elevii, pentru a obţine menţiunea bilingvã francofonã, vor trebui sã treacã la oral o probã de disciplinã nonlingvisticã în limba francezã în clasa a XII-a.
Observaţie: Este vorba aici despre noţiuni care au fost studiate în timpul orelor de proiect şi care se regãsesc în acelaşi timp în programa naţionalã obligatorie pentru disciplinã nonlingvisticã.


    ┌───┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │
    └───┴────┴────┘

TOTAL: 100 de puncte
(Reamintim: menţiunea bilingvã francofonã cuprinde 400 de puncte, din care 100 acordate pentru MIP.)
III. DISCIPLINE SPECIFICE SUSŢINUTE ÎN CLASA a XII-a
ART. 12
Organizarea şi desfãşurarea probelor specifice se fac în conformitate cu prevederile bacalaureatului românesc.
ART. 13
Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele organizate în vederea obţinerii menţiunii bilingve francofone trebuie sã fie traşi la sorţi dintr-o listã de profesori care cunosc programul franco-român bilingv realizat în cadrul Acordului asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006.

ANEXA 2

PROGRAMELE DE BACALAUREAT
la disciplinele specifice pentru elevii care susţin probele
specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale
"secţie bilingvã francofonã" la bacalaureat

I. A. DESFĂŞURAREA PROBEI DE LIMBĂ FRANCEZĂ ORAL
ART. 1
Competenţe generale de evaluat:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare
1.2. Extragerea esenţialului/identificarea ideilor principale/de detalii specifice din texte autentice referitoare la probleme de actualitate, din viaţa cotidianã şi din domeniul de specializare
1.6. Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temã, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii)
2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare
2.6. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple
Descrierea de activitãţi/proiecte/procese etc., pe subiecte legate de domenii de interes/de specialitate
2.7. Elaborarea, prin sintetizarea de informaţii din diferite surse, a unui text (eseu/prezentare), argumentat logic şi susţinut de exemple pertinente din experienţa personalã sau din alte surse
2.8. Argumentarea, într-o manierã eficientã, convingãtoare (eseuri de opinie)
2.9. Argumentarea unei interpretãri personale a unui text literar
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea oralã
3.1. Solicitarea ideilor, opiniilor, pãrerilor interlocutorului şi rãspunsuri/comentarii la acestea; exprimarea poziţiei (acord/dezacord) faţã de opiniile exprimate; oferirea de clarificãri/explicaţii
3.3. Avansarea unor ipoteze şi formularea de rãspunsuri relevante la ipotezele emise de ceilalţi
3.4. Formularea de idei/pãreri/puncte de vedere pe teme de interes/pe teme culturale sau literare şi susţinerea acestora cu argumente relevante
3.5. Producerea de mesaje/texte orale/alte texte funcţionale pe diferite teme cãtre diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza, a mulţumi, a cere scuze etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la stilul formal/informal folosit de interlocutor
4. Transferul şi medierea mesajelor orale în situaţii variate de comunicare
4.1. Redarea cu cuvinte proprii a spuselor altor persoane
4.2. Rezumarea esenţialului dintr-un text din massmedia/ literar într-un numãr determinat de cuvinte; reducerea unui paragraf la o idee esenţialã
4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare
4.4. Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personalã
4.5. Raportarea mesajului literar la experienţe personale
ART. 2
Teme reţinute şi texte alese:
Texte şi teme pentru comunicarea oralã
Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:
a) sursa: pasaje din cãrţi, broşuri, pliante etc.; articole de presã (ziare, reviste, internet) în limba francezã;
b) tipul de text: text autentic literar/neliterar.
Texte
Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc).
Teme
Temele pentru expuneri/redactãri sunt alese din tematica prevãzutã de Programele şcolare de limba francezã pentru ciclul liceal şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintã realitatea înconjurãtoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personalã şi experienţa umanã în general.
Domeniul personal
* Universul adolescenţei (viaţa cotidianã, şcoala, familia, raportul dintre generaţii, locuinţa, cumpãrãturi, alimentaţie, sãnãtate; activitãţi în timpul liber: hobby, sport, cãlãtorii etc.; factori de risc /droguri/alcool/fumat/SIDA etc.)
* Relaţii interpersonale, comportamentul în familie şi în societate; munca în echipã, participarea la proiecte de cooperare educativã
* Universul afectiv al tinerilor
* Pregãtirea tinerilor pentru viaţa activã (civism, proiecte de dezvoltare personalã şi de inserţie socialã)
Domeniul public
* Aspecte semnificative din viaţa contemporanã (sociale, economice, tehnice, ecologice, culturale etc.)
* Serviciile în societatea contemporanã: servicii medicale/ hoteliere/transporturi moderne/instituţii de spectacole etc.; spaţii/locuri, instituţii şi servicii publice
* Mijloace moderne de comunicare în masã; generaţia tânãrã şi tehnologia informaţiei
* Mediu înconjurãtor (urban/rural)
Domeniul educaţional, culturã şi civilizaţie
* Date importante din viaţa contemporanã a Franţei; caracteristici generale (repere geografice, sociale, culturale)
* Stiluri de viaţã în lumea francofonã din perspectivã sincronicã şi/sau diacronicã
* Conservarea patrimoniului cultural
* Texte din literatura francezã şi francofonã; literaturã pentru tineret
* Personalitãţi din sfera literarã; mari scriitori francezi din literatura modernã şi contemporanã
* Repere de culturã şi civilizaţie ale culturii universale
* Aspecte ale vieţii sociale - dezbateri importante în Franţa contemporanã
* Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporanã
* Construcţia europeanã, aportul Franţei la acest proces
* Cooperare francofonã: programe/instituţii/actori
ART. 3
(1) Aceastã probã se desfãşoarã integral în limba francezã. Subiectul este tras la sorţi de cãtre candidat. Subiectul este compus dintr-un text însoţit de o întrebare de interes general care se sprijinã pe text şi care îl invitã pe candidat sã facã o expunere organizatã care sã îl conducã la dezvoltarea intervenţiei sale, fãcând apel la experienţa şi la cultura sa personalã. Subiectul comportã, de asemenea, menţiunea pasajului din text care trebuie citit cu voce tare.
(2) Proba se referã la texte necunoscute de cãtre candidaţi, texte dactilografiate având în jur de douãzeci de rânduri, cu caractere de tip 12. Este vorba despre texte din secolul XX : articole de presã sau texte literare care se referã la teme în acord cu programa de bacalaureat a profilului bilingv respectiv.
(3) Condiţiile de desfãşurare sunt urmãtoarele:
- 30 de minute de pregãtire;
- 20 de minute de examinare;
- 5 minute de consultare pentru juriu pentru determinarea notei.
(4) Proba se desfãşoarã în 4 etape :
1. Candidatul prezintã pe scurt textul, pentru a face sã aparã tema şi ideea principalã, în 2 pânã la 4 fraze.
2. Candidatul citeşte cu voce tare pasajul din text care îi va fi indicat de juriu (aproximativ 10 rânduri).
3. Candidatul prezintã expunerea pe care a pregãtit-o pentru a rãspunde la întrebarea pusã în subiect (în jur de 5 minute).
4. Discuţia: discuţia are ca obiectiv evaluarea capacitãţii candidatului de a comunica "cu un grad de spontaneitate şi de uşurinţã care sã facã posibilã o interacţiune normalã cu un interlocutor nativ" şi cea de "a prezenta şi de a apãra" opinia sa, dar şi verificarea sau reprecizarea înţelegerii anumitor puncte din text.
I.B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE LIMBĂ FRANCEZĂ
ART. 4
(1) Pentru aceastã probã se acordã maximum 100 de puncte, din care:
- 10 puncte din oficiu;
- 60 de puncte pentru cunoştinţele disciplinei -:
* etapa 1 pentru 10 puncte: concizia şi justeţea sintezei care aratã cã punctul de vedere al autorului este înţeles;
* etapa 2 pentru 10 puncte: pronunţarea, prozodia şi fluiditatea lecturii;
* etapa 3 pentru 20 de puncte: respectarea subiectului dat, structurarea expunerii, calitatea argumentãrii şi bogãţia aporturilor exterioare la text venind de la lecturã, de la curs;
* etapa 4 pentru 20 de puncte: viteza de reacţie la întrebãrile juriului, pertinenţa rãspunsurilor şi capacitatea de a susţine o opinie;
- 30 de puncte pentru calitatea limbii, conform nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţã al limbilor.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
I.C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 5
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei orale de limbã francezã este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãsurarea probei rãspunde disciplinar pentru încalcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 6
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 7
(1) Cadrele didactice care în perioada susţinerii probei manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
I.D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 8
Nu se admit contestaţii la proba oralã de limbã francezã.
Proba oralã de limba franceza - barem de evaluare
* 10 puncte din oficiu
* 60 de puncte pentru abilitãţi în sfera disciplinei:
Concizia şi justeţea sintezei care aratã cã punctul de vedere al autorului este înţeles


    ┌───┬────┐
    │ 0 │ 10 │
    └───┴────┘

    Pronunţarea, prozodia şi fluiditatea lecturii
    ┌───┬────┐
    │ 0 │ 10 │
    └───┴────┘

Respectarea subiectului dat, structurarea expunerii, calitatea argumentãrii şi bogãţia aporturilor exterioare la text venind de la lecturã, de la curs


    ┌───┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │
    └───┴────┴────┘

Viteza de reacţie la întrebãrile juriului, pertinenţa rãspunsurilor şi capacitatea de a apãra o opinie


    ┌───┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │
    └───┴────┴────┘

* 30 de puncte pentru calitatea limbii
Pronunţie, vocabular, morfosintaxã


    ┌───┬────┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │
    └───┴────┴────┴────┘

II.A. DESFĂŞURAREA PROBEI SCRISE DE LIMBĂ FRANCEZĂ
ART. 9
Competenţe generale de evaluat:
1. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare
1.2. Extragerea esenţialului/identificarea ideilor principale din texte referitoare la probleme de actualitate, din viaţa cotidianã şi din domeniul de specializare
1.6. Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temã, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii)
2. Producerea de mesaje scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
2.6. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple
2.7. Elaborarea, prin sintetizarea de informaţii din diferite surse, a unui text (eseu/prezentare), argumentat logic şi susţinut de exemple pertinente din experienţa personalã sau din alte surse
2.8. Argumentarea, oralã şi în scris (eseuri de opinie), într-o manierã eficientã, convingãtoare
2.9. Argumentarea unei interpretãri personale a unui text literar
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisã
3.1. Solicitarea ideilor, opiniilor, pãrerilor interlocutorului şi rãspunsuri/comentarii la acestea; exprimarea poziţiei (acord/dezacord) faţã de opiniile exprimate
3.3. Avansarea unor ipoteze şi formularea de rãspunsuri relevante la ipotezele emise de ceilalţi
3.4. Formularea de idei/pãreri/puncte de vedere pe teme de interes/pe teme culturale sau literare şi susţinerea acestora cu argumente relevante
3.5. Producerea de mesaje/ texte scrise şi orale/alte texte funcţionale pe diferite teme cãtre diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza, a multumi, a cere scuze etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la stilul formal/informal folosit de interlocutor
4. Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare
4.1. Redarea cu cuvinte proprii a spuselor altor persoane
4.2. Rezumarea esenţialului dintr-un text din mass-media/ literar într-un numãr determinat de cuvinte; reducerea unui paragraf la o idee esenţialã
4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare
4.4. Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personalã
4.5. Raportarea mesajului literar la experienţe personale
ART. 10
Teme reţinute şi texte alese:
Texte şi teme pentru comunicarea scrisã
Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
a) sursa: pasaje din cãrţi, broşuri, pliante etc.; articole de presã (ziare, reviste, internet) în limba francezã;
b) tipul de text : text autentic literar/neliterar.
Texte
Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc.)
Teme
Temele pentru expuneri/redactãri sunt alese din tematica prevãzutã de Programele şcolare de limba francezã pentru ciclul liceal şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintã realitatea înconjurãtoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personalã şi experienţa umanã în general.
Domeniul personal
* Universul adolescenţei (viaţa cotidianã, şcoala, familia, raportul dintre generaţii, locuinţa, cumpãrãturi, alimentaţie, sãnãtate; activitãţi în timpul liber: hobby, sport, cãlãtorii etc.; factori de risc/droguri/alcool/fumat/SIDA etc.)
* Relaţii interpersonale, comportamentul în familie şi în societate; munca în echipã, participarea la proiecte de cooperare educativã
* Universul afectiv al tinerilor
* Pregãtirea tinerilor pentru viaţa activã (civism, proiecte de dezvoltare personalã şi de inserţie socialã)
Domeniul public
* Aspecte semnificative din viaţa contemporanã (sociale, economice, tehnice, ecologice, culturale etc.)
* Serviciile în societatea contemporanã: servicii medicale, hoteliere, transporturi moderne, instituţii de spectacole etc.; spaţii, locuri, instituţii şi servicii publice
* Mijloace moderne de comunicare în masã; generaţia tânãrã şi tehnologia informaţiei
* Mediu înconjurãtor (urban/rural)
Domeniul educaţional, culturã şi civilizaţie
* Date importante din viaţa contemporanã a Franţei; caracteristici generale (repere geografice/sociale/culturale)
* Stiluri de viaţã în lumea francofonã din perspectivã sincronicã şi/sau diacronicã
* Conservarea patrimoniului cultural
* Texte din literatura francezã şi francofonã; literaturã pentru tineret
* Personalitãţi din sfera literarã; mari scriitori francezi din literatura modernã şi contemporanã
* Repere de culturã şi civilizaţie universale
* Aspecte ale vieţii sociale - dezbateri importante în Franţa contemporanã
* Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporanã
* Construcţia europeanã, aportul Franţei la acest proces
* Cooperare francofonã: programe/instituţii/actori
ART. 11
Aceastã probã este o probã suplimentarã de 3 ore, specificã menţiunii "secţie bilingvã francofonã"; ea vizeazã evaluarea competenţelor de înţelegere a unui text scris şi a celor de producere de texte scrise, a competenţei de exprimare în scris, conformã nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţã al limbilor.
Candidatul alege între douã subiecte; acestea se referã la tematici diferite. Cele douã subiecte vor fi furnizate candidatului la începutul probei.
Aceastã probã conţine douã pãrţi: o primã parte este compusã din întrebãri de înţelegere şi o a doua este consacratã elaborãrii unui eseu.
1.1. Textele de sprijin:
Lucrul candidatului se face pe texte contemporane (din 1850 pânã în zilele noastre). Aceste texte pot fi:
- texte narative sau texte de idei;
- articole de presã care se referã la probleme contemporane (şi nu articole care se referã la actualitatea imediatã, probabil puţin cunoscutã de candidaţi).
Este vorba despre texte de interes general care ridicã probleme în legãturã cu universul de referinţã al liceenilor şi cu cultura francezã/francofonã/românã/europeanã. Tematicile posibile figureazã în programa de bacalaureat.
Textul comportã maximum 30 de rânduri dactilografiate cu caractere de tip 12.
1.2. Întrebãri de înţelegere:
Aceastã parte comportã 4 pânã la 6 întrebãri, al cãror obiectiv este sã demonstreze cã fiecare candidat a înţeles textul şi sã testeze în ce mãsurã stãpâneşte tehnica exprimãrii în scris.
La toate întrebãrile trebuie sã se dea rãspunsuri redactate. Lângã fiecare întrebare figureazã numãrul de puncte care îi este atribuit.
Întrebãrile puse pot lua urmãtoarele forme:
- sã explice una sau mai multe expresii-cheie ale textului;
- sã reformuleze una sau mai multe idei ale textului;
- sã ilustreze una sau mai multe idei prin exemple;
- sã degajeze ideile principale dintr-un extras sau din ansamblul textului;
- rãspunsuri la întrebãri de înţelegere literalã pentru a degaja informaţii explicite din text;
- rãspunsuri la întrebãri de înţelegere care necesitã raţionamente logice (a cauta o cauzã, o consecinţã etc.);
- rãpunsuri la întrebãri de înţelegere care necesitã raţionamente culturale relative la civilizaţia francezã, francofonã, românã sau europeanã în relaţie cu programul menţiunii bilingve francofone a bacalaureatului;
- sã interpreteze una sau mai multe idei ale textului.
Nu se admit mai mult de douã întrebãri de acelaşi tip.
Cuvintele sau expresiile de explicat sunt urmate de menţiunea rândului unde figureazã.
Întrebãrile urmeazã ordinea textului şi ultimele sunt mai generale, mai sintetice.
1.3. Eseul
Aceastã lucrare trebuie sã se sprijine în acelaşi timp pe text, pe experienţa şi pe cultura candidatului, în special pe cea dobânditã la cursul de francezã în timpul studiului temelor din programã. Aceastã lucrare vizeazã exprimarea unei opinii personale bine argumentate şi ilustrate cu exemple.
Eseul presupune producerea unui text structurat având în jur de 300 de cuvinte.
Sunt evaluate:
- respectarea subiectului;
- structurarea cuvântului;
- bogãţia de idei;
- calitatea argumentãrii.
1.4. Calitatea limbii
Calitatea limbii ţine cont de calitatea sintaxei, de ortografie, de precizia şi de bogãţia vocabularului, conform nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţã al limbilor.
II.B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI SCRISE DE LIMBĂ FRANCEZĂ
ART. 12
(1) Pentru aceastã probã se acordã maximum 100 de puncte, din care:
- 10 puncte din oficiu;
- 60 de puncte pentru disciplinã (30 de puncte pentru întrebãrile de înţelegere, 30 de puncte pentru eseu);
- 30 de puncte pentru calitatea limbii.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
II. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 13
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei scrise de limba francezã este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspunde disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 14
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 15
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
II. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 16
Nu se admit contestaţii la proba scrisã de limbã francezã.
Proba scrisã de limba francezã - barem de evaluare
* 10 puncte din oficiu
* 60 de puncte pentru abilitãţi în sfera disciplinei:
Întrebãri de înţelegere


    ┌───┬────┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │
    └───┴────┴────┴────┘

Eseul
Respectarea subiectului
Structurarea cuvântului
Bogãţia de idei


    ┌───┬────┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │
    └───┴────┴────┴────┘

* 30 de puncte pentru calitatea limbii
Pronunţie, vocabular, morfosintaxã


    ┌───┬────┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │
    └───┴────┴────┴────┘

III. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ - GEOGRAFIE
ART. 17
(1) În cadrul examenului de bacalaureat 2008, menţiunea bilingv-francezã, geografia (România - Europa - Uniunea Europeanã. Probleme fundamentale) are un statut de disciplinã opţionalã.
(2) Examenul oral la geografie pentru examenul de bacalaureat 2008 se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din lista prevãzutã în Acordul asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006:
a) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist;
b) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real;
c) clasã bilingvã, filiera tehnologicã.
ART. 18
Competenţe de evaluat:
a) Competenţe disciplinare generale:
1. Utilizarea adecvatã a termenilor şi a limbajelor specifice, pentru explicarea elementelor şi faptelor din mediul geografic
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţã şi tehnologie la mediul înconjurãtor ca întreg şi explicarea relaţiilor specifice dintre acestea
3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentãri grafice, cartografice şi imagistice, elemente şi fenomene din naturã şi societate
4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condiţiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achiziţiilor dobândite
b) Competenţe lingvistice:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare:
1.1. desprinderea sensului global al unui mesaj/text
1.2. selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcinã de lucru
2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare:
2.1. oferirea şi solicitarea de informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
2.2. argumentarea într-o manierã eficientã, convingãtoare.
c) Competenţe şi conţinuturi:

1. Europa şi România - elemente geografice de bazã


───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────
              Competenţe specifice             │         Conţinuturi
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 1.1 Prezentarea oralã a aspectelor definitorii│a) Elemente de geografie umanã
 ale spaţiului european şi naţional, utilizând │ale Europei şi ale României:
 corect şi coerent termenii specifici          │- harta politicã a Europei;
 domeniului                                    │  România ca stat al Europei
 1.3 Realizarea unor corelaţii între elemente, │- populaţia şi caracteristicile
 date, fapte, procese, utilizând limbajul      │ei geodemografice
 specific domeniului                           │- sistemul de oraşe al Europei,
 1.4 Identificarea informaţiilor specifice     │analiza geograficã a unor oraşe
 problematicii geografice a Europei şi a       │(patru oraşe europene, oraşul
 României, valorificând adecvat semnificaţiile │Bucureşti şi douã oraşe din
 termenilor-cheie de specialitate              │România)
 2.1 Explicarea proceselor naturale din mediul │b) Mediul înconjurãtor şi
 înconjurãtor (geografic) la nivelul           │peisajele:
 continentului, prin conexiuni sugerate de     │- caracteristici ale unor medii
 analiza modelelor grafice, cartografice şi a  │şi peisaje geografice din Europa
 imaginilor                                    │şi din România
 2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre │- Carpaţii - studiu de caz al
 sistemele naturale şi umane ale mediului      │unei regiuni geografice
 geografic european, utilizând date            │- ţãrile vecine României
 statistice, modele grafice şi cartografice    │(studiu de caz)
 adecvate                                      │
 3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese,   │
 prin interpretarea reprezentãrilor grafice,   │
 cartografice şi imagistice.                   │
───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────

2. România şi Uniunea Europeanã


───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────
              Competenţe specifice             │         Conţinuturi
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 1.1 Prezentarea oralã a aspectelor definitorii│● Statele Uniunii Europene
 referitoare la elemente geografice ale        │c) Studiu de caz: Franţa
 Franţei, utilizând corect şi coerent termenii │d) Organizarea şi amenajarea
 specifici domeniului                          │spaţiului geografic în Uniunea
 1.4 Identificarea informaţiilor specifice     │Europeanã şi în România
 problematicii geografice a Franţei şi a       │(organizarea teritoriului,
 României, valorificând adecvat semnificaţiile │migraţia populaţiei şi a forţei
 termenilor-cheie de specialitate              │de muncã, dispariţiile regionale
 2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre  │evoluţia agriculturii)
 sistemele naturale şi umane ale mediului      │
 geografic al Franţei, utilizând date          │
 statistice, modele grafice şi reprezentãri    │
 cartografice adecvate                         │
 3.1 Transferul informaţiei statistice, grafice│
 sau cartografice în alte forme de prezentare: │
 texte, plan demonstrativ, probleme, situaţii  │
 problemã                                      │
───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────

3. Europa şi Uniunea Europeanã în lumea contemporanã


───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────
              Competenţe specifice             │         Conţinuturi
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 1.1 Prezentarea oralã a aspectelor definitorii│e) Rolul Europei în construirea
 referitoare la rolul Europei în sistemul      │  lumii contemporane.
 economic şi geopolitic mondial, utilizând     │
 corect şi coerent terminologia specificã      │
 domeniului                                    │
 2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre  │
 sistemele lumii contemporane şi Europa        │
 3.4 Interpretarea datelor statistice şi a     │
 modelelor grafice referitoare la Europa,      │
 Uniunea Europeanã, România şi lumea           │
 contemporanã                                  │
───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────

ART. 19
(1) Structura examenului:
a) Proba oralã va consta în rezolvarea unui subiect, formulat sub formã de întrebare, parţial problematizatã.
b) Subiectul va fi însoţit de documente geografice specifice, în numãr de maximum 3: hãrţi tematice, scurte texte geografice, imagini, date statistice, grafice etc., a cãror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea analizei documentare cu propriile cunoştiinţe dobândite etc.), cât şi a celor lingvistice.
c) Ansamblul documentar este urmat de:
- 3 întrebãri puse candidatului în scopul structurãrii planului sãu demonstrativ, expunerii;
- 2-3 alte întrebãri care pot fi puse de examinatori în timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog.
(2) Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorţi din întregul numãr de variante înscrise în programa disciplinei alese.
(3) Desfãşurarea probei: timpul de pregãtire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
III. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE GEOGRAFIE
ART. 20
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştintele în sfera disciplinei (30 de puncte pentru expunerea unui punct de vedere argumentat, 30 de puncte pentru chestionarea prin dialog, interacţiune cu juriul).
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
III. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 21
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspund disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 22
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 23
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
III. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 24
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã - geografie.
IV. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ - MATEMATICĂ
ART. 25
Examenul oral la matematicã pentru bacalaureatul 2008 se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv-pilot "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone":
a) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist;
b) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real;
c) clasã bilingvã filiera tehnologicã.
ART. 26
Competenţe de evaluat:
1. Utilizarea corectã a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
3. Utilizarea corectã a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme de diferite grade de dificultate
4. Exprimarea şi redactarea corectã şi într-o manierã coerentã, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvãrii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
5. Analiza de situaţii-problemã şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie
6. Generalizarea unor proprietãţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor
În plus, vor fi urmãrite competenţe specifice ale programei şcolare.
ART. 27
Teme reţinute:
Funcţii:
- generalitãţi (clasa a IX-a, a X-a);
- funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţialã, funcţia logaritm);
- aplicaţii ale derivatelor (secţia ştiinţificã);
- calcul integral (secţia ştiinţificã).
Combinatoricã:
- permutãri, aranjamente, combinãri;
- binomul lui Newton.
Geometrie analiticã în plan:
- reper cartezian, dreapta;
- distanţa de la un punct la o dreaptã (secţia ştiinţificã);
- cercul (secţia ştiinţificã).
Numere complexe:
- forma algebricã - interpretare geometricã;
- forma trigonometricã;
- operaţii - adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire, putere, rãdãcinã de ordinul n;
- ecuaţii binome.
Şiruri:
- definiţie, şir crescãtor/descrescãtor, şiruri limitate;
- şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice;
- limita unui şir, şiruri convergente (secţia ştiinţificã).

NOTĂ:
Nu va fi necesar ca totalitatea temelor sã fie predate în limba francezã, dar se va veghea ca elevii sã dispunã de un lexic suficient pentru rezolvarea exerciţiilor.
ART. 28
Structura examenului: pe fiecare bilet vor fi câte douã exerciţii, unul provenit din temele: combinatoricã, geometrie analiticã sau numere complexe, şi celãlalt din temele şiruri sau funcţii.
ART. 29
Metodologia de desfãşurare a probei: timpul de pregãtire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
IV. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE MATEMATICĂ
ART. 30
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
IV. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 31
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspund disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 32
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 33
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
IV. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 34
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã - matematicã.
V. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ ISTORIE
ART. 35
Examenul oral la istorie pentru bacalaureatul 2008 îi priveşte în special pe elevii din clasa a XII-a profil literar (douã ore/sãptãmânã); pentru elevii din secţia ştiinţificã care vor alege istoria ca probã de bacalaureat, structura subiectului va fi pãstratã şi competenţele evaluate adaptate la programa lor (o orã/sãptãmânã).
ART. 36
Competenţe de evaluat:


───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────
              Competenţe specifice             │Domenii de conţinut/Conţinuturi
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente │Oamenii, societatea şi lumea
 intra- şi multi- disciplinare cu privire la   │ideilor
 evenimente şi procese istorice                │Viziuni asupra modernizãrii în
 1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor        │Europa secolelor XIX şi XX;
 specifice istoriei în contexte care implicã   │curente şi politici culturale;
 interpretãri şi explicaţii interdisciplinare  │identitãţi naţionale şi
 2.3. Descoperirea constantelor în desfãşurarea│identitate europeanã
 fenomenelor istorice studiate                 │Secolul XX între democraţie şi
 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse  │totalitarism. Ideologii şi
 istorice variate prin compararea terminologiei│practici politice în România
 folosite                                      │şi în Europa
 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în     │Constituţiile din România
 medii nonformale de învãţare în analiza       │
 fenomenelor istorice studiate                 │
 4.3. Analiza punctelor de vedere similare,    │
 opuse şi complementare în legãturã cu         │
 fenomenele istorice                           │
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor        │Statul şi politica
 specifice istoriei în contexte care implicã   │România postbelicã. Stalinism,
 interpretãri şi explicaţii interdisciplinare  │naţional-comunism şi disidenţa
 2.1. Construirea unor demersuri de tip        │anticomunistã
 analitic cu privire la situaţii şi contexte   │
 economice, sociale, politice, culturale       │
 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare     │
 pentru identificarea şi realizarea de scopuri │
 comune                                        │
 2.4. Descoperirea constantelor în desfãşurarea│
 fenomenelor istorice studiate                 │
 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse  │
 istorice variate prin compararea terminologiei│
 folosite                                      │
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 2.1. Construirea unor demersuri de tip        │Relaţiile internaţionale
 analitic cu privire la situaţii şi contexte   │România şi concertul european:
 economice, sociale, politice, culturale       │de la criza orientalã la marile
 2.3. Descoperirea constantelor în desfãşurarea│alianţe ale secolului XX.
 fenomenelor istorice studiate                 │România în perioada Rãzboiului
                                               │Rece
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
 4.3. Analiza punctelor de vedere similare,    │
 opuse şi complementare în legãturã cu         │
 fenomenele istorice                           │
───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────

ART. 37
Teme reţinute:
Tema: B. Oamenii, societatea şi lumea ideilor
2. Viziuni asupra modernizãrii în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identitãţi naţionale şi identitate europeanã
3. Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa
4. Constituţiile din România
Tema: C. Statul şi politica
4. România postbelicã. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţa anticomunistã
Tema: D. Relaţiile internaţionale
2. România şi concertul european: de la criza orientalã la marile alianţe ale secolului XX
3. România în perioada Rãzboiului Rece
ART. 38
(1) Structura examenului: pe fiecare bilet va fi un singur subiect compus fie din douã texte, fie dintr-un text şi o hartã foarte clarã, sau un text şi o caricaturã (sau altã imagine în alb-negru uşor de fotocopiat şi lizibilã).
(2) Consemnele formulate în patru sau cinci itemi pun în valoare capacitatea candidatului de a degaja o problematicã, de a înţelege şi de a explica fenomenele şi procesele istorice, de a înfãţişa cunoştinţele şi de a le exprima în limba francezã.
(3) Subiectele precizeazã profilul clasei, tema, compeţentele înscrise în programa româneascã şi consemnele de lucru pentru candidat.
ART. 39
Metodologia de desfãşurare a probei: timpul de pregãtire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
V. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE ISTORIE
ART. 40
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele disciplinare.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
V. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 41
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspund disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 42
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 43
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
V. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 44
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã istorie.
VI. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ: CHIMIE
ART. 45
Examenul oral la chimie pentru bacalaureatul 2008 se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv pilot "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone":
- clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real;
- clasã bilingvã filiera tehnologicã;
- clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda pãrţile din programã care îi sunt destinate).
ART. 46
Competenţe de evaluat şi conţinuturi:


───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────
              Coţinuturi                       │     Competenţe de evaluat
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
A. Clasificarea reacţiilor chimice:            │- *Scrierea ecuaţiei reacţiei
● Transformãri lente şi rapide                 │ asociate unei transformãri de
                                               │ oxido-reducere şi identificarea
                                               │ în aceastã ecuaţie a celor
                                               │ douã cupluri oxidant/reductor
● *Cupluri oxidant/reductor şi scrierea        │● *Definirea şi identificarea
ecuaţiilor acestor reacţii                     │unui oxidant şi a unui reductor
● *Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple│
Introducerea noţiunii de pH şi a mãsurãrii     │● *Definirea şi identificarea
sale                                           │unui acid sau a unei baze dupã
                                               │Bronsted
                                               │● *Scrierea şi calcularea
                                               │ecuaţiei reacţiei asociate unei
                                               │transformãri acido-bazice;
                                               │identificarea în aceastã ecuaţie
                                               │a celor douã cupluri acid-bazã
                                               │conjugate
                                               │Cunoaşterea definiţiei pH-ului
                                               │pentru soluţiile apoase diluate
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
B. Starea de echilibru a unui sistem chimic    │● De ştiut cã atunci când starea
● Constanta de echilibru K asociatã ecuaţiei   │  de echilibru a sistemului este
 unei reacţii la o temperaturã datã            │ atinsã, cantitãţile de materie
● Autoprotoliza apei;                          │ nu mai evolueazã şi cã aceastã
Constanta de echilibru numitã produs ionic     │stare de echilibru este dinamicã
al apei şi notat K(e) şi pK(e)                 │● De ştiut cã Kw este constanta
Scala de pH: soluţie acidã, bazicã şi neutrã   │  de echilibru asociatã auto-
                                               │ protolizei apei
                                               │
                                               │● Cunoscând valoarea pH-ului
                                               │ unei soluţii apoase, de
                                               │precizat dacã este acidã, bazicã
                                               │ sau neutrã
                                               │● Plecând de la concentraţia
                                               │molarã a ionilor [H(3)O]^+ sau
                                               │(OH)^-, sã se deducã valoarea
                                               │pH-ului soluţiei
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
   - Baterii electrice:                        │
● Transferuri spontane de electroni între      │
specii chimice (amestecate sau separate) de    │
douã cupluri oxidant/reductor de tipul ion     │
metalic/metal, M^n+ / M(s)                     │
● Constituirea şi funcţionarea unei baterii:   │● Schematizarea unei baterii
observarea sensului de circulaţie a curentului │● Utilizarea criteriului de
electric, mişcarea purtãtorilor de sarcini,    │evoluţie spontanã pentru a
rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi   │determina sensul de deplasare a
● Exemple de baterii uzuale                    │ purtãtorilor de sarcinã într-o
                                               │ baterie
                                               │Interpretarea funcţionãrii unei
                                               │baterii dispunând de o
                                               │informaţie: sensul de circulaţie
                                               │al curentului electric
                                               │● Scrierea ecuaţiilor reacţiilor
                                               │ la electrozi; relaţiile dintre
                                               │ cantitãţile de materie ale
                                               │ categoriilor formate sau consu-
                                               │ mate de intensitatea curentului
                                               │ şi de durata transformãrii
                                               │ într-o baterie sau în timpul
                                               │ unei electrolize
───────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────
C. Clasificarea compuşilor organici:           │● *Clasificarea compuşilor
      ● *Alcooli                               │organici dupã diferite criterii
      ● Esteri:                                │● *Utilizarea corectã a nomen-
      ● Hidroliza unui ester cantitative       │claturii compuşilor organici
      ● Definiţia randamentului unei           │● *Aplicarea de algoritmi
        transformãri                           │specifici pentru a rezolva
      ● *Grãsimile lor fiziologic              │ probleme
      ● *Sãpunuri şi detergenţi: utilizãri     │● *Corelarea proprietãţilor
                                               │ compuşilor organici studiaţi
                                               │ cu rolul
───────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────

ART. 47
(1) Structura examenului: un bilet este tras la sorţi de cãtre candidat. Subiectul abordeazã o temã din viaţa cotidianã sau trateazã probleme actuale (aspecte transdisciplinare).
(2) Se pleacã de la un text de 10 rânduri la o paginã cu ilustraţii, extrase din reviste de popularizare ştiinţificã (Science et Vie, La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science etc.), de pe internet. Aceste texte sunt în acord cu temele alese şi cu noţiunile abordate în programa bacalaureatului român.
(3) Biletul are trei pãrţi:
Partea 1: I se cere candidatului sã stabileascã problematica abordatã în text şi sã o prezinte oral juriului.
Partea 2: Un ansamblu de întrebãri scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicitã descrierea unor aspecte calitative şi scrierea reacţiilor chimice, urmate de un calcul simplu; întrebãrile sunt legate de aspecte din viaţa cotidianã şi de evoluţia ideilor ştiinţifice. Scopul este de a-i face pe elevi sã vorbeascã despre problematica abordatã în text, prin rãspunsurile prezentate la diferite întrebãri.
Partea 3: O problemã clasicã de chimie, apropiatã de exerciţiile tratate în manuale, asemãnãtoare cu cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi dacã subiectul nu se preteazã la aşa ceva.
ART. 48
Metodologia de desfãşurare a probei: timpul de pregãtire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
VI. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE CHIMIE
ART. 49
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştintele în sfera disciplinei chimie.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
VI. C. - RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 50
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspund disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 51
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 52
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
VI. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 53
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã chimie.
VII. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ: ECONOMIE
ART. 54
Examenul oral la economie pentru bacalaureatul 2008 se adreseazã urmatoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv pilot "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone":
- clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real;
- clasã bilingvã filiera tehnologicã;
- clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist.
ART. 55
Competenţe de evaluat:
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa realã
1.1. Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplineşte orice persoanã
1.2. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemã, precum şi în analiza posibilitãţilor personale de dezvoltare
2.1. Analiza eficienţei utilizãrii factorilor de producţie
2.2. Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii economice
3. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
3.1. Identificarea tendinţelor de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale
4. Participarea la luarea deciziilor şi la rezovarea problemelor comunitãţii
4.1. Interpretarea rezultatelor evaluãrii unor fenomene economice din perspectivã micro- şi macroeconomicã sau individualã şi socialã
ART. 56
Teme reţinute (conform Programei analitice de economie în vigoare):
- Consumatorul
- Nevoi şi resurse
- Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economicã
- Producãtorul/întreprinzãtorul
- Factorii de producţie şi combinarea acestora
- Costurile
- Productivitatea
- Profitul
- Piaţa - întâlnire a agenţilor economici
- Relaţia cerere-ofertã-preţ în economia de piaţã
- Economia deschisã
- Uniunea Europeanã - mecanisme de integrare economicã.
ART. 57
Structura examenului
Proba oralã va consta în 2 itemi a cãror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate, cât şi a celor lingvistice.
Varianta 1
Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri pe baza a 3 întrebãri:
● Întrebarea 1: Identificarea în text a douã concepte economice
● Întrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice identificate la intrebarea 1
● Întrebarea 3: Corelarea celor douã concepte cu un al treilea concept şi justificarea alegerii fãcute, explicând relaţia dintre ele
Competenţe (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):
- Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor şi a proceselor economice.
- Analiza legãturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economice
Item 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3 întrebari:
- Întrebarea 1: Un calcul simplu
- Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bazã pentru o scurtã analizã
- Întrebarea 3: Compararea rezultatelor care sã permitã interpretarea unui comportament
Competenţe (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):
- Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producãtorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)
- Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
- Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic
- Evaluarea în termeni cantitativi şi calitativi a unei decizii economice
Varianta 2
Item 1. Realizarea unei analize simple:
● Întrebarea 1: Corelarea a douã concepte economice date
● Întrebarea 2: Explicarea modului în care ele se influenţeazã reciproc
● Întrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau nu, care sã ilustreze influenţa unui concept asupra celuilalt
Competenţe utilizate (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):
- Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
- Analizarea legãturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economice
Item 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerinţe:
● Întrebarea 1: Un calcul simplu
● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bazã pentru o analizã
● Întrebarea 3: O comparaţie a rezultatelor care sã permitã interpretarea unui comportament
Competenţe utilizate (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):
- Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producatorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)
- Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
- Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic
- Analiza legãturilor dintre comportamente, fenomene şi diferite procese economice
ART. 58
Metodologia de desfãşurare a probei: timpul de pregatire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
VII. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE ECONOMIE
ART. 59
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
VII. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 60
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãsurarea probei rãspunde disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 61
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 62
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
VII. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 63
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã - economie.
VIII. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ-BIOLOGIE
ART. 64
Examenul oral la biologie pentru bacalaureatul 2008 se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv pilot "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone":
- clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real (specialitate matematicã-informaticã, ştiinţele naturii).
ART. 65
Teme reţinute
Au fost reţinute 8 teme din programele de clasele a XI-a şi a XII-a.


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Teme reţinute pentru clasa a XI-a
───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
Partea din programa româneascã         │Tema de abordat în limba francezã
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Funcţiile fundamentale ale         │Sistemul nervos somatic: actul reflex;
organismului uman                      │reflexe somatice
1. Funcţiile de relaţie:               │
a) Sistemul nervos                     │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Funcţiile fundamentale ale         │Fiziologia vederii: vederea şi
organismului uman                      │defectele de vedere
1. Funcţiile de relaţie:               │
b) Analizatorii                        │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Funcţiile fundamentale ale         │Printre diferitele glande se vor reţine:
organismului uman                      │
1. Funcţiile de relaţie:               │- fiziologia glandei tiroide şi
c) Glandele endocrine                  │ disfuncţii ale acesteia
                                       │- fiziologia pancreasului şi disfuncţii
                                       │ ale acestuia
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Funcţiile fundamentale ale         │Transformãri fizico-chimice ale
 organismului uman                     │alimentelor
2. Funcţiile de nutriţie:              │Absorbţia intestinalã
a) Digestia şi absorbţia               │Noţiuni elementare de igienã, patologie
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Funcţiile fundamentale ale         │Sisteme reproducãtoare: componente,
 organismului uman                     │fiziologie
3. Funcţia de reproducere              │
───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Teme reţinute pentru clasa a XII-a
───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
Partea din programa româneascã         │Tema de abordat în limba francezã
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
I. Genetica                            │Structura şi funcţia acizilor nucleici
      ● Genetica molecularã            │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
I. Genetica                            │Determinismul genetic al principalelor
      ● Genetica umanã umane           │ caractere fenotipice
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Ecologie umanã                     │Impactul antropic asupra ecosistemelor
                                       │naturale
───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────

    Au fost reţinute 9 teme din programele de clasele a IX-a şi a X-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Teme reţinute pentru clasa a IX-a
───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
Partea din programa româneascã         │Tema de abordat în limba francezã
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Celula - unitatea structuralã      │Organite celulare
 şi funcţionalã a lumii vii            │
 ● Eucariot                            │
 b) Citoplasma                         │
 - Organite celulare                   │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Celula - unitatea structuralã şi   │Nucleul - structurã, ultrastructurã
  funcţionalã a lumii vii              │şi rol
 ● Eucariot                            │
 c) Nucleu                             │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Celula - unitatea structuralã şi   │Mitoza: faze şi importanţã
 funcţionalã a lumii vii               │
 ● Diviziunea celularã                 │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
III. Ereditatea şi variabilitatea      │Legea puritãţii gameţilor
  organismelor vii                     │
● Mecanismele de transmitere a         │Legea segregãrii independente a
  caracterelor ereditare               │perechilor de caractere
 - Legile mendeliene ale ereditãţii    │Abateri de la separarea mendelianã
───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────
Teme reţinute pentru clasa a X-a
───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
Partea din programa româneascã         │Tema de abordat în limba francezã
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Structura şi funcţiile fundamentale│Fotosinteza
  ale organismelor vii                 │
 ● Funcţiile de nutriţie               │
 - Nutriţia autotrofã                  │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Structura şi funcţiile fundamentale│Respiraţia la mamifere
   ale organismelor vii                │
 ● Funcţiile de nutriţie               │
 - Respiraţia                          │
 - Respiraţia la animale               │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Structura şi funcţiile fundamentale│Mediul intern la mamifere
   ale organismelor vii                │
 ● Funcţiile de nutriţie               │
 - Circulaţia                          │
 - Circulaţia la animale               │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Structura şi funcţiile fundamentale│Transpiraţia şi influenţa factorilor
   ale organismelor vii                │de mediu asupra transpiraţiei
 ● Funcţiile de nutriţie               │
 - Excreţia                            │
 - Excreţia la plante                  │
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
II. Structura şi funcţiile fundamentale│Tropisme, nastii, tactisme la plante
   ale organismelor vii                │
 ● Funcţiile de relaţie                │
 - Sensibilitatea la plante            │
───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────

ART. 66
Structura examenului: fiecare subiect va îndeplini urmãtoarele criterii:
● unul pânã la trei documente (fotografii, scheme, grafice simple, texte ştiinţifice simple);
● douã sau trei întrebãri:
- O întrebare va solicita competenţele de redare organizatã a cunoştinţelor. Aceastã întrebare va pune în valoare competenţele generale 1 şi 2 ale programelor, adicã "a se informa asupra lumii vii", "explorarea sistemelor biologice".
- Una sau douã întrebãri vor solicita competenţe legate de elemente ale unui demers ştiinţific (a adopta un demers explicativ prin referire la cunoştinţe, integrând date noi). Aceastã întrebare va permite punerea în valoare a competenţelor generale 3 şi 4 ale programelor, adicã "a utiliza şi a construi modele analogice pentru a demonstra principii", "a transfera şi a integra cunoştinţe şi metode în contexte noi".
ART. 67
Metodologia de desfãşurare a probei: timpul de pregãtire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
VIII. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE BIOLOGIE
ART. 68
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
VIII. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 69
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspunde disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 70
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 71
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
VIII. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 72
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã biologie.
IX. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ-DISCIPLINA FIZICĂ
ART. 73
Examenul oral la fizicã pentru bacalaureatul 2008 se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din lista prevãzutã în Acordul asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006:
a) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist;
b) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real;
c) clasã bilingvã filiera tehnologicã.
ART. 74
Competenţe de evaluat şi teme reţinute:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Teme propuse pentru clasa a IX-a
───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
         Conţinuturi                   │       Competenţe de evaluat
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
I. Energia mecanicã a unui sistem      │● Aplicarea legii conservãrii energiei
                                       │în cazul sistemelor mecanice studiate
                                       │● Aplicarea teoremei variaţiei energiei
                                       │cinetice a punctului material în cazul
                                       │sistemelor mecanice studiate
                                       │● Abordarea din perspectivã istoricã şi
                                       │interdisciplinarã a conceptului de
                                       │energie şi a legilor de conservare a
                                       │acesteia
───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────
Teme propuse pentru clasa a XII-a
───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────
         Conţinuturi                   │       Competenţe de evaluat
───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────
I. Efectul fotoelectric                │● Argumentarea calitativã, din
                                       │ perspectivã istoricã, a ipotezei
                                       │ naturii duale a luminii: ondulatorie
                                       │ şi corpuscularã
                                       │● Descrierea fotonului prin proprie-
                                       │tãţile specifice particulei (energie,
                                       │impuls etc.)
                                       │● Folosirea ipotezei corpusculare a
                                       │naturii luminii pentru explicarea
                                       │efectului fotoelectric extern
                                       │● Enunţarea şi scrierea legilor
                                       │efectului fotoelectric, folosind
                                       │ecuaţia lui Einstein pentru efectul
                                       │fotoelectric extern
                                       │● Utilizarea corectã şi adecvatã a
                                       │conceptelor, a termenilor ştiinţifici
                                       │şi a mãrimilor fizice cu unitãţile
                                       │lor de mãsurã
                                       │● Identificarea erorilor logice în
                                       │afirmaţii
                                       │● Identificarea valorii logice de
                                       │adevãrat/fals dintr-o suitã de
                                       │afirmaţii referitoare la o situaţie
                                       │datã
                                       │● Argumentarea fizicã/ştiinţificã a
                                       │formei matematice a unei legi fizice
                                       │● Descrierea etapelor unui calcul
───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────

Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordatã din mai multe perspective - experimental, istoric etc.
Cunoştinţele cerute pe planul disciplinar pentru lucrarea oralã nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisã.
ART. 75
Structura examenului: un bilet conţinând 3 întrebãri este tras la sorţi de cãtre candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte douã sunt de ordin practic.
ART. 76
Metodologia de desfãşurare a probei: timpul de pregãtire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.
IX. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE FIZICĂ
ART. 77
(1) Proba este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele disciplinare.
(2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.
(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.
(4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen.
IX. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
ART. 78
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
(2) Încãlcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învãţãmânt implicat în desfãşurarea probei rãspunde disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.
ART. 79
În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu este rudã sau afin pânã la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.
ART. 80
(1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.
(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
IX. D. DISPOZIŢII FINALE
ART. 81
Nu se admit contestaţii la proba oralã de disciplinã nonlingvisticã - fizicã.
Proba oralã de disciplinã nonlingvisticã - barem de evaluare
* 10 puncte din oficiu

* 60 de puncte pentru abilitãţi în sfera disciplinei:


    ┌───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │ 40 │ 50 │ 60 │
    └───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

* 30 de puncte pentru calitatea limbii

Pronunţie, vocabular, morfosintaxã


    ┌───┬────┬────┬────┐
    │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │
    └───┴────┴────┴────┘

---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, ORDIN nr. 1.871 din 31 august 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"