Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.732 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementarii tehnice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 1.732 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cladirilor", indicativ NP 121-06

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 8 noiembrie 2006

Comenteaza legea

În conformitate cu <>art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificãrile ulterioare,
în temeiul art. 2 pct. 45 şi al <>art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 23 din 13 decembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate CTS 12 şi nr. 2 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generalã,

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã reglementarea tehnicã "Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clãdirilor", indicativ NP 121-06, elaboratã de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii.
ART. 3
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi înceteazã aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Radu Mircea Berceanu

Bucureşti, 21 septembrie 2006.
Nr. 1.732.

ANEXĂ


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│      NORMATIV PRIVIND REABILITAREA HIDROIZOLAŢIILOR             │Indicativ:  │
│        BITUMINOASE ALE ACOPERIŞURILOR CLĂDIRILOR                │            │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

1. GENERALITĂŢI

1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul normativ se referã la proiectarea şi executarea lucrãrilor de reabilitare a hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clãdirilor.
1.1.2. Normativul cuprinde etapele de analizã a situaţiei existente pentru diagnosticarea cauzelor infiltraţiilor, stabileşte soluţiile pentru remedierea deficienţelor învelitorilor bituminoase şi modul de executare al lucrãrilor pentru asigurarea cerinţelor de calitate din legislaţia în vigoare şi în principal cerinţa privind izolarea hidrofugã.
1.1.3. Normativul indicã etapele de coordonare între realizarea hidroizolaţiei, a termoizolaţiei, a elementelor structurii de rezistenţã (suport) şi a elementelor de instalaţii.
1.2. DOMENIUL ŞI CONDIŢII DE APLICARE
1.1.1. Prevederile prezentului normativ se adreseazã proiectanţilor, executanţilor, beneficiarilor (administratorilor) precum şi organelor de avizare, control şi responsabililor tehnici cu execuţia din domeniul construcţiilor clãdirilor civile, industriale, agrozootehnice şi anexe ale acestora.
1.2.2. Normativul se utilizeazã la expertiza tehnicã, selectarea soluţiei şi executarea lucrãrilor de reabilitare a învelitorilor din produse bituminoase de pe acoperişurile cu sau fãrã termoizolaţie, cu suport din beton, tablã profilatã sau produse din lemn, începând cu etapa de identificare a cauzelor disfuncţionalitãţilor de etanşare semnalate şi pânã la aplicarea noii hidroizolaţii.
1.2.3. Normativul se va aplica împreunã cu:
- NP-040-02-Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clãdiri;
- C 107/0-2002-Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrãrilor de izolaţii termice la clãdiri.
1.3. LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE
1. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clãdiri NP-040-02
2. Normativ privind urmãrirea comportãrii în timp a construcţiilor (P 130-1999)
3. Normativ pentru verificarea calitãţii şi recepţia lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente C 56-1985
4. Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri-terase şi şarpante NE 005-1997
5. Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolaţiile acoperişurilor - C 246-93
6. Îndrumãtor cadru privind exploatarea şi întreţinerea clãdirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autoritãţilor publice - C 247-93
7. Normativ privind stabilirea performanţelor termo-hidro-energetice ale anvelopei clãdirilor de locuit existente în vederea reabilitãrii lor termice - NP-060-02
8. Ghid de evaluare a gradului de izolare termicã a elementelor de construcţie la clãdiri existente în vederea reabilitãrii termice GT-040-02
9. Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-hidro-energeticã a anvelopei clãdirilor de locuit existente SC 007-02
10. Metodologia privind reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a instalaţiilor de încãlzire şi apã caldã de consum la blocurile de locuinţe cu structura din panouri mari MP 019-02
11. Metodologia privind programul de urmãrire în timp a comportãrii construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale MP 031-03
12. "Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a elementelor componente ale construcţiilor" NE 005/1997
13. Grupul de normative C 107 / 0...6 referitoare la proiectarea, calculul şi executarea izolaţiei termice la acoperişuri
1.4. TERMINOLOGIE
Normativul de referinţã pentru termenii utilizaţi este NP 040-2002 "Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clãdiri". Lista se completeazã cu urmãtorii termeni la care s-au adus precizãri:
- degradare (deteriorare, depreciere, stricare) - efectul schimbãrilor petrecute, care se manifestã prin scãderea nivelului caracteristicilor fizico-chimice şi în principal a calitãţii de impermeabilitate a produselor ce alcãtuiesc o hidroizolaţie:
- distrus,-ã - ultimul stadiu al degradãrii:
- examinare - componentã a investigaţiei constând în analizarea amãnunţitã directã a unei entitãţi, pentru obţinerea unor date necesare aprecierii stãrii acesteia;
- investigaţie - ansamblul unor observaţii completate cu analize în laboratoare autorizate, efectuate în scopul stabilirii gradului de degradare al unei structuri termohidroizolante şi cauzelor producerii degradãrilor;
- refacere - a face din nou, a interveni cu metode adecvate pentru a reda hidroizolaţiei rãu executatã, degradatã sau distrusã, cel puţin performanţele iniţiale şi in principal caracteristica hidrofuga;
- remediere - alegerea şi aplicarea metodei optime pentru refacerea sau repararea unei hidroizolaţii;
- renovare - relacerea hidroizolaţiei utilizându-se tehnologii şi produse care conduc la realizarea unei hidroizolaţii cu niveluri de performanţã sporite faţã de situaţia iniţialã;
- reparare - refacere numai a pãrţilor degradate ale hidroizolaţiei cu pãstrarea zonelor neafectate;
- strat - component al unui acoperiş, cu rol determinat cu diferile alcãtuiri şi grosimi;
- strat suport - oricare strat pregãtit conform unor cerinţe impuse pentru aplicarea urmãtorului strat din alcãtuirea acoperişului.

2. TIPURI DE ALCĂTUIRI ALE ACOPERIŞURILOR EXISTENTE

2.1. Acoperişurile existente proiectate cu hidroizolaţie bituminoasã sunt alcãluite în general din:
a) structura de rezistenţã;
b) structura de protecţie (termo-hidroizolaţia).
2.1.1. Structura de rezistenţã, ca strat suport al termo-hidroizolaţiei, este realizatã în una din urmãtoarele variante:
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate din beton armat sau precomprimat (plane, curbe sau ondulate);
- foi metalice cutate (protejate anticoroziv);
- produse din lemn (cherestea sau panouri fibrolemnoase).
2.1.2. Structura de protecţie a acoperişului este alcãtuitã din:
1. termoizolaţie (izolaţia termicã)
2. hidroizolaţie (izolaţia hidrofugã)
3. componente auxiliare
4. racorduri la elemenle adiacente
2.1.2.1. Termoizolaţia este alcãtuitã din unul din urmãtoarele produse:
- plãci din beton celular autoclavizat aşezate pe un strat de nisip şi protejate la partea superioarã cu o şapã din mortar de ciment, ce constituie stratul suport pentru hidroizolaţie;
- plãci din vatã mineralã lipite cu mastic bituminos sau lipite şi ancorate mecanic, în funcţie de panta acoperişului, şi protejate cu un strat din produse (foi) bitumate caşerate pe plãcile cu p > 120 kg/mc sau cu o şapã armatã peste plãcile cu p < 120 kg/mc;
- plãci din polistiren expandat lipite cu mastic de bitum şi protejate pe faţa superioarã cu un produs bitumat caşerat sau o şapã de ciment cu aracet (2-3 mm);
- plãci din deşeuri celulozice (talaş, fibre sau aşchii de lemn, paie, stuf) sau textile sintetice în amestec cu ciment sau lianţi sintetici lipite pe suport cu mastic de bitum;
- spumã de poliuretan în alcãtuirea panourilor cu tablã cutatã;
- produse vrac (cenuşã de termocentralã, zgurã expandatã sau granulatã, granulit) acoperite cu o şapã din mortar de ciment.
2.1.2.2. Hidroizolaţia bituminoasã este realizatã în majoritatea cazurilor din straturi multipie alcãtuite cu unul sau douã din urmãtoarele produse (foi):
a) membrane pe bazã de bitum oxidat:
- carton bitumat;
- pânzã bitumatã;
- împâsliturã din fibre de sticlã bitumatã;
- ţesãturã din fire de sticlã bitumatã:
- idem, placatã pe o faţã cu folie de aluminiu.
b) membrane pe bazã de bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau combinaţii ale acestora din:
- împâsliturã din fibre de sticlã;
- ţesãturã din fire de sliclã;
- folie metalicã (aluminiu);
- voal şi ţesãturi poliesterice.
2.1.2.3. Componentele auxiliare care se întâlnesc la acoperişuri sunt:
a) strat pentru protecţia termoizolaţiei împotriva vaporilor de apã (bariera contra vaporilor)
Bariera este executatã din produse (foi) bitumate.
b) unul sau douã straturi de difuzie, decompresiune şi compensare realizate din produse (foi) bitumate perforate blindate;
Observaţie: În execuţia unor terase s-a realizat bariera şi difuzia dintr-un singur strat prin utilizarea foilor bitumate blindate aplicate cu protecţia de nisip grunjos spre suportul de beton şi lipite discontinuu (în puncte sau benzi)
c) protecţia hidroizolaţiei realizatã în urmãtoarele variante:
- produse bitumate cu autoprotecţie în masã sau pe faţa superioarã (granule, paiete, folii metalice);
- o peliculã de vopsea (bronz aluminiu, vinarom, etc);
- un strat de minim 5 cm grosime din pietriş;
- tencuieli armate din mortar de ciment (pentru protecţia hidroizolaţiei verticale);
- dale (din beton, piatrã sau ceramicã) pe pat din nisip, mortar de ciment şi strat de separare sau pe ploturi (suporturi);
- dale din beton cu îmbrãcãminte asfalticã.
d) betoane pentru pante (locale sau generale);
e) şape din mortar de ciment utilizate pentru egalizãri, protecţia termoizolaţiei, scafe şi tencuieli;
f) profile de tinichigerie (copertine, şorţuri, lãcrimare, compensatori la rosturi, etc.) executate de regulã din tablã de oţel cu grosimea de minim 0,4 mm protejatã prin zincare şi/sau vopsire;
2.1.2.4. Racordurile la elementele de construcţie sau instalaţii care intersecteazã acoperişul strãpungând izolaţia, impun lucrãri specifice pentru asigurarea continuitãţii hidro şi termoizolaţiei. Aceste elemente sunt:
a) elemente care strãpung local acoperişul:
- receptoare pluviale, alcãtuite din produse speciale pentru racordul hidroizolaţiei la instalaţia de calectare a apei pluviale şi protecţia acesteia împotriva colmatãrii;
- tubulaturã tehnologicã (coşuri, ventilaţii, etc);
- suporturi metalice pentru susţinerea cablurilor, reţelelor de instalaţii, platformelor, scãrilor, etc.;
- chepenguri.
b) elemente care întrerup parţial continuitatea hidroizolaţiei acoperişului:
- luminatoare şi deflectoare;
- jgheaburi de dolie;
- casã scarã, etaj tehnic sau alte construcţii care depãşesc planul hidroizolaţiei.
c) elemente perimetrale:
- jgheaburi cu burlane;
- rosturi de nivel sau la construcţii alãturate, cu înãlţimi diferite. (cu sau fãrã rosturi de separare).
2.2. Acoperişurile în funcţie de structura de rezistenţã, ca strat suport al termoizolaţiei, se clasificã astfel:
a) acoperişuri cu suport rigid realizat din beton sau elemente de beton;
b) acoperişuri cu suport semirigid realizate din tablã cutatã, lemn sau plãci fibrolemnoase.
2.3. Termoizolaţia, ca suport a hidroizolaţiei, în funcţie de masa produsului termoizolant ulilizat şi a protecţiei acestuia, poale fi:
a) componentã termoizolantã grea (>50 kg/mp) care constituie un suport rigid realizat dintr-o şapã simplã sau armatã din mortar de ciment aplicatã peste termoizolaţia din:
1. plãci de BCA (sau similare);
2. produse vrac (zgurã, cenuşã, etc.);
3. plãci de vatã mineralã cu densitate p < 120 kg/mc.
b) componentã termoizolantã uşoarã (<50 kg/mp) care constituie un suport semirigid realizat cu un strat din foi bitumate, caşerate sau simplu aşezate, pe plãci din:
- polistiren expandat;
- vatã mineralã cu densitate p > 120 kg/mc;
- spumã de poliuretan;
- granule de plutã;
- deşeuri lemnoase sau textile, liate şi presate;
- sticlã spongioasã.
2.4. Protecţia hidroizolaţiei, în funcţie de masa produsului utilizat, poate fi:
a) protecţie grea ( >20 kg/mp) realizatã din:
1. pietriş în strat de ≈'98 5 cm grosime;
2. dale pe pat de nisip, mortar sau ploturi:
3. şapã armatã (peniru hidroizolaţia verticalã).
b) protecţie uşoarã
- vopsea reflectantã (aplicatã pe faţa superioarã a hidroizolaţiei dupã executarea acesteia);
- produse rezistente la UV, granule, paiete sau folii metalice (uzual folie din aluminiu) aplicate în fabricã pe faţa superioarã a membranelor bitumate.

2.5. În funcţie de structurile şi clasificãrile prezentate se pot întâlni acoperişuri cu urmãtoarele alcãtuiri principale:

NOTĂ(CTCE)
Desenele A.1, A.2, A.3, A.4, A.5, A.6, A.7 şi A.8 se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 910 din 08.11.2006, la paginile 9 şi 10 (a se vedea imaginile asociate).

3. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE

3.1. Principii generale
3.1.1. Problematica reabilitãrii hidroizolaţiilor acoperişurilor se abordeazã prin analiza întregii alcãtuiri a acoperişului construcţiei
3.1.2. Documentaţia privind lucrãrile de reabilitare este alcãtuitã din "Raportul de expertizã al acoperişului" şi "Proiectul lucrãrilor de reabilitare a hidroizolaţiei acoperişului".
3.1.3. Expertiza şi proiectul de reabilitare se vor întocmi conform legislaţiei şi normelor în vigoare de cãtre firme şi specialişti atestaţi.
3.1.4. Înainte de efectuarea expertizei izolaţiei se fac observaţii cu privire la structura acoperişului, iar în cazul în care aceasta prezintã grave deficienţe care impun demolãri parţiale sau totale, întocmirea proiectului de expertizã a hidroizotaţiei şi proiectului de remediere se suspendã, urmãrind ca în funcţie de decizia cu privire la structura acoperişului sã se stabileascã ulterior forma documentaţie de execuţie.
3.1.5. Expertiza tehnicã identificã deficienţe ale hidroizolaţiei datorate:
- proiectãrii;
- execuţiei;
- întreţinerii (exploatãrii);
- calitãţii produselor hidroizolante utilizate
şi specificã repercusiunile degradãrii hidroizolaţiei asupra termoizolaţiei şi structurii acoperişului.
3.1.6. Proiectul de reabilitare se întocmeşte pe baza cunoaşterii fizice a obiectului supus remedierii, în baza concluziilor expertizei tehnice şi cu respectarea prevederilor prezentului normativ.
3.1.7. Expertiza şi proiectul de reabilitare trebuie sã indice soluţiile optime sub raport preţ/duratã de exploatare, iar numai la comanda expresã a beneficiarului se poate indica şi o soluţie provizorie pentru care se va specifica printre dezavantaje, în primul rând, durata redusã de exploatare.
3.1.8. Raportul de expertizã va cuprinde:
- memoriul tehnic;
- releveul acoperişului cu degradãrile constatate în urma observaţiilor directe;
- secţiuni şi detalii cu marcarea degradãrilor constatate;
- fotografii şi, opţional alte tipuri de înregistrãri video;
- date extrase din încercãrile de laborator (buletine de analizã, rapoarte de încercãri).
3.1.9. Proiectul pentru executarea lucrãrilor de reabilitare se va elabora în conformitate cu legislaţia în vigoare, în funcţie de tehnologia de execuţie, pe categorii de lucrãri (construcţii, instalaţii, izolaţii, organizare de şantier).
3.1.9.1. Documentaţia necesarã pentru lucrãrile de construcţii va include:
- spargerea, îndepãrtarea şi refacerea şapelor şi tencuielilor de protecţie;
- refacerea zidãriilor şi a tencuielilor degradate ce constituie suport pentru hidroizoiaţia verticalã;
- aplicarea şapelor pentru rectificarea pantelor şi suprafeţelor din beton ce constituie suportul hidroizolaţiei;
- lucrãri de fixare (sudurã, încastrare, etc.) a suporturilor metalice pentru pasarele, estacade, scãri etc., care strãpung hidroizolaţia;
- repararea rebordurilor, schelelului metalic şi vitrajului luminatoarelor şi deflectoarelor, utilizând produse şi detalii adecvate.
3.1.9.2. Documentaţia necesarã pentru lucrãrile de instalaţii se referã, în primul rând, la refacerea elementelor instalaţiilor care strãpung hidroizolaţia şi a cãror reparaţie trebuie efectuatã înainte de executarea hidroizolaţiei (receptoarele şi tubulatura instalaţiei de colectare a apei pluviale, instalaţiei de ventilaţii, instalaţiilor tehnologice şi aerisirilor instalaţiilor sanitare).
3.1.9.3. Documentaţia pentru executarea lucrãrilor de remediere a hidroizolaţiei bituminoase şi a termoizolaţiei acoperişurilor va cuprinde urmãtoarele operaţiuni:
- desfacerea (parţialã sau totalã) a straturilor de hidro şi termoizolaţie, a şapelor aferente şi a elementelor de tinichigerie:
- îndepãrtarea şi sortarea deşeurilor rezultate:
- pregãtirea suprafeţei suport;
- executarea noii structuri de termohidroizolaţie.
3.1.10. Caracteristicile produselor indicate în proiectul de reabilitare se stabilesc conform normativului N.P:040/2002 "Normativ privind proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materialele bituminoase la lucrãrile de construcţii", în vederea asigurãrii cerinţelor de calitate.
3.1.11. Conform legislaţiei în vigoare, proiectantul sau expertul (în funcţie de categoria de importanţã a construcţiei) stabilesc modalitãţile de efectuare a urmãririi curente sau speciale (perioade, metode, caracteristici şi parametri urmãriţi) care se vor introduce în cartea tehnicã a construcţiei.
3.2. EXPERTIZA TEHNICĂ
Identificarea deficienţelor de execuţie, concepţie, întreţinere sau ale materialelor, se efectueazã prin parcurgerea urmãtoarelor etape ale investigaţiei:
- studiul documentaţiei referitoare la lucrãrile existente;
- examinarea directã a stãrii actuale a acoperişului;
- culegerea de date din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului.
3.2.1. Studiul documentaţiei referitoare la lucrãrile existente
3.2.1.1. Studiul constã în culegerea de date referitoare la:
a) sistemul constructiv şi capacitatea portantã actualã a structurii de rezistenţã a acoperişului;
b) alcãtuirea iniţialã şi actualã a termohidroizolaţiei în cazul efectuãrii în timp a unor lucrãri de remediere;
c) existenţa planşelor cu planul structurii acoperişului, al izolaţiilor şi secţiunile caracteristice.
3.2.1.2. În cazul în care documentaţia privind izolaţia este incompletã (sau lipsã) se va întocmi un releveu pentru reconstituirea acesteia.
3.2.2. Examinarea directã a stãrii actuale a acoperişului
Aceastã etapã are loc cu permisiunea beneficiarului la data programatã (eventual în scris), în condiţiile asigurãrii de cãtre acesta a scãrilor de acces şi a mãsurilor de protecţia muncii;
Examinarea directã utilizeazã metode de investigare:
- nedistructive;
- distructive.
3.2.2.1. Investigarea nedistructivã se efectueazã prin parcurgerea clãdirii şi notarea degradãrilor şi deficienţelor (pe copiile planurilor cu acoperişul, învelitoarea şi secţiunile construcţiei sau pe planurile rezultate în urma releveului efectuat) şi constã în:
a) observaţii vizuale asupra plafonului spaţiilor interioare, înregistrându-se punctele sau zonele cu infiltraţii. În cazul în care la data când se fac observaţiile nu sunt precipitaţii, se cautã urmele lãsate de cãtre infiltraţiile anterioare pe plafon, pereţi, pardoseli sau pe instalaţii;
b) observaţii vizuale asupra suprafeţei acoperişului (în câmp) cãutându-se corespondenţa între punctele (zonele) cu infiltraţiile de la interior şi zonele de degradare de la exterior (se suprapune planul pe care s-au notat infiltraţiile de pe intradosul acoperişului peste planul învelitorii). Se noteazã urmãtoarele date referitoare la:
- starea stratului de protecţie a hidroizolaţiei (date despre material, modul de dispunere, grosimea stratului sau lipsa acestuia, etc.);
- starea hidroizolaţiei (se observã degradarea superficialã sau în profunzime prin existenţa fisurilor, exfolierilor, umflãturilor-perne de aer);
- existenţa zonelor de stagnare a apei;
- diametrul util al receptoarelor de apã pluvialã şi modul de racordare a hidroizolaţiei la ele;
- starea grilelor de protecţie a gurilor de scurgere;
- numãrul dimensiunile secţiunilor, temperatura elementelor de strãpungere a hidroizolaţiei şi starea racordului la acestea;
- deficienţele în realizarea legãturii învelitorii cu jgheaburile de pe contur sau din dolii;
- starea jgheaburilor (gradul de coroziune, forma geometricã, nivelul colmatãrii, etanşarea între tronsoane) şi racordul între acestea şi burlane sau conductele pluviale interioare;
- existenţa şi starea rosturilor de dilatare-tasare şi modul de executare a hidroizolaţiei în aceste zone;
- starea deflectoarelor de aerare a straturilor de difuzie a vaporilor.
c) observaţii vizuale asupra hidroizolaţiei verticale
Se urmãresc cauzele posibile ale infiltratţilor, notându-se:
- date referitoare la protecţia hidroizolaţiei verticale (starea tencuielilor de protecţie, a foliei reflectante sau a elementelor prefabricate);
- existenţa copertinelor din tablã, siguranţa modului de fixare a acestora pe atice, racordul între elemente şi gradul de coroziune a tablei;
- aspectul hidroizolaţiei verticale (straturi dezlipite, crãpate, încreţite şi alunecate, etc.);
- lipsa ancorãrii hidroizolaţiei verticale la partea superioarã şi a etanşãrii acesteia;
- zonele pe care nu se respectã o înãlţime minimã (30 cm) a hidroizolaţiei verticale;
- existenţa unor racorduri ale hidroizolaţiei pe suprafeţe neadecvate ca suport (geamul luminatoarelor, reborduri din tablã subţire sau conducte calde, etc.);
- starea suportului hidroizolaţiei verticale (tencuialã exfoliatã, pereţi umezi, pereţi din B.C.A. fãrã tencuialã, reborduri din plãci PAL, PFL, PAF, etc., deteriorate, reborduri metalice corodate, etc.).
d) observaţii tactile şi auditive
Acestea se efectueazã prin parcurgerea acoperişului şi prin lovirea (cîocãnirea) zonelor susceptibile din câmp şi de racord între hidroizolaţia orizontalã şi cea verticalã. Datele culese în acest mod cuprind indicaţii cu privire la:
- reducerea rigiditãţii termoizolaţiei prin tasarea diferitã sub încãrcare;
- existenţa pernelor de apã sau aer între straturile hidroizolante sau între termo şi hidroizolaţie;
- dezlipirea de pe suport a hidroizolaţiei verticale şi crearea golurilor între suport şi hidroizolaţie având ca efect alunecarea şi crãparea hidroizolaţiei.
3.2.2.2. Investigarea distructivã se efectueazã prin executarea de sondaje în structura termo-hidroizolaţiei existente. Sondajele constau în prelevarea de probe (aproximativ 25x25 cm), din zonele caracteristice ale acoperişului (câmp, dolii, etc.) prin secţionarea straturilor de hidro şi termoizolaţie. Secţionarea se executã pânã la nivelul suportului de rezistenţã pentru a se stabili:
- numãrul total de straturi hidroizolante (iniţiale şi suprapuse ulterior cu ocazia reparaţiilor), structura acestora şi starea de degradare;
- tipul termoizolaţiei şi caracteristicile care se vor determina conform reglementãrilor tehnice în vigoare;
- existenţa barierei contra vaporilor şi a stratului de difuzie, starea de degradare şi modul de funcţionare al acestora.
3.2.3. Culegerea de date din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului
Se vor nota urmãtoarele aspecte şi se va încheia un proces-verbal anexat la comanda de proiectare:
- cerinţele beneficiarului în special cele referitoare la durabilitate;
- date despre posibile modificãri aduse la structura de rezistentã sau termohidroizolantã şi date privind specializarea ultimului executant;
- lista lucrãrilor efectuate pe parcursul exploatãrii, intervalului de timp trecut de la ultimele intervenţii şi zonele pe care s-au executat;
- destinaţia spaţiilor interioare (iniţialã, actualã şi de viitor) şi particularitãţi ale procesului tehnologic (dacã este cazul: emanaţii, umiditate, trepidaţii, etc.);
- eventuala necesitate a întocmirii unei expertize tehnice a structurii de rezistenţã.
3.2.4. Expertiza tehnicã a unui acoperiş existent, la care s-au constatat disfunctionalitãţi, va propune soluţii de principiu pentru remedierea deficienţelor de execuţie, concepţie, întreţinere sau ale materialelor.
3.3. ELEMENTE DE PROIECTARE COMUNE SOLUŢIILOR DE REABILITARE A HIDROIZOLAŢIILOR
3.3.1. Proiectarea lucrãrilor de reabilitare a hidroizolaţiei unui acoperiş se va face numai dupã:
a) analiza structurii acoperişului;
b) determinarea caracteristicilor termoizolaţiei existente în funcţie de:
- umiditate;
- grosime:
- stare de agregare.
3.3.2. În baza determinãrilor efectuate pe termoizolaţia existentã şi a calculelor întocmite conform reglementãrilor în vigoare, se va stabili una din urmãtoarele soluţii:
a) desfacerea şi înlocuirea termoizolaţiei;
b) pãstrarea termoizolaţiei;
c) pãstrarea şi suplimentarea termoizolaţiei.
3.3.3. Noua structurã a hidroizolaţiei va fi proiectatã în funcţie de modul de rezolvare a termoizolaţiei (pct. 3.3.2.) şi se va realiza cu tehnologii şi produse actuale aplicate prin pensulare, roluire, stropire, etc. sau membrane lipite:
- cu adezivi, la rece;
- prin încãlzire cu arzãtoare cu flacãra reglabilã;
- cu bitum aditivat topit numai la temperaturi controlate în cazane cu termostat.
3.3.4. Atunci când noua hidroizolaţie se va aplica peste cea existentã, reparatã, în proiect se vor indica materiale hidroizolante compatibile cu vechiul suport.
3.3.5. Prin concepţie, noua hidroizolaţie se va aplica peste straturile existente remediate, prin intermediul unui strat pentru difuzia vaporilor.
3.3.6. Stratul pentru difuzia vaporilor va fi proiectat în una din urmãtoarele variante:
a) produse bitumate sau polimerice, care prin conformare pot realiza un strat pentru circulaţia aerului între suport şi hidroizolaţie (produse amprentate, cu ploturi, aplicate prin lipire în puncte sau benzi);
b) idem, simplu aşezate, flotante;
c) materiale bistrat, alcãtuite dintr-o foaie bitumatã şi un strat de pâslã poliestericã (împâsliturã) cu rol drenant, lipite de suport în puncte sau benzi;
d) foi bitumate perforate blindate lipite în puncte.
3.3.7. Proiectarea componenţei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02 referitoare la alcãtuirea, fixarea şi protecţia hidroizolaţiilor în funcţie de panta acoperişurilor;
NOTĂ:
Pentru pante de max. 20% sau cu pante locale >20%, suprafaţa de lipire în totalã aderenţã poate sã fie min. 75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentarã.
3.3.8. Proiectarea componentei termoizolante şi a gurilor de intrare şi ieşire a aerului pentru ventilare şi decomprimare se va face conform normativelor C 107/0...6. Totodatã se vor avea în vedere şi prevederile reglementãrilor tehnice referitoare la certificarea energeticã a clãdirilor.
3.3.9. La remedierea receptoareler de apã pluvialã se va prevedea desfacerea şi refacerea în totalitate a lor, a hidro şi termoizolaţiei (pe o zonã de minim 1 mp) din jurul acestora şi a elementelor de protecţie împotriva colmatãrii.
3.3.10. În proiecte se vor prevedea soluţii de remediere ce includ produse care necesitã în primul rând operaţiuni de aplicare, întreţinere şi remediere uşor de executat, iar în al doilea rând, la demolarea construcţiei, permit recuperarea, recondiţionarea sau reintegrarea în naturã (reducerea utilizãrii şapelor de ciment simple sau armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenţã scãzutã în timp la acţiunea apei, etc.).
3.3.11. Proiectarea va promova în cadrul lucrãrilor de refacere, structuri termohidroizolante care în exploatare vor asigura:
- accesul uşor pentru verificarea stãrii hidroizolaţiei şi a etanşeitãţii acesteia (ex. terase protejate cu dale pe ploturi);
- posibilitatea remedierii hidroizolaţiei fãrã distrugerea termoizolaţiei (ex. hidroizolaţii flotante);
- protecţia la foc din exterior;
- aspectul decorativ al suprafeţei teraselor vizibile din clãdirile adiacente mai înalte;
- protecţia mediului prin organizarea teraselor grãdinã, mai ales în zona locuinţelor.
3.4. SOLUŢII DE REABILITARE A IZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR
3.4.1. Refacerea întregii alcãtuiri a termohidroizolaţiei acoperişului
3.4.1.1. Aceastã soluţie constã în desfacerea structurii de hidro şi termoizolaţie inclusiv e barierei contra vaporilor, pânã la structura de rezistenţã a acoperişului din beton armat şi refacerea întregului ansamblu hidro şi termoizolant.
3.4.1.2. Soluţia se aplicã acoperişurilor existente având alcãtuirile prezentate A1-A5, A7 (pct. 2.5.): La acoperişurile având alcãtuirile A6 şi A8, înlocuirea termoizolaţiei implicã verificarea, refacerea protecţiei anticorozive sau desfacerea şi înlocuirea elementelor suport (tablã cutatã, sau plãci fibrolemnoase).
3.4.1.3. Refacerea se prevede în urmãtoarele situaţii:
a) dacã sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţã a acoperişului;
b) urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit desfacerea şi înlocuirea acesteia (pct. 3.3.2.a.);
c) dacã prin lucrãrile de refacere a hidroizolaţiei este afectatã termoizolaţia (cazul în care hidroizolaţia a fost lipitã direct pe plãci slab coezive - polistiren expandat, vatã mineralã, etc. - iar dezlipirea hidroizolaţiei nu se poate efectua fãrã distrugerea termoizolaţiei).
3.4.1.4. Documentaţia de execuţie pentru desfacerea termohidroizolaţiei va cuprinde mãsurile de asigurare a protecţiei lucrului pe şi sub acoperiş, în funcţie de starea de degradare a structurii acoperişului, precum şi urmãtoarele operaţiuni aferente fiecãrei alcãtuiri:
a) îndepãrtarea, curãţarea şi sortarea pietrişului sau dalelor de protecţie a hidroizolaţiei în vederea refolosirii sau reciclãrii;
b) decaparea şi îndepãrtarea hidroizolaţiei;
c) spargerea şapei de protecţie a termoizolaţiei şi îndepãrtarea molozului şi a termoizolaţiei;
d) îndepãrtarea termoizolaţiei inclusiv a stratului barierei şi a difuziei vaporilor;
e) pregãtirea stratului suport prin rectificãri locale pentru egalizare şi eventual pentru corectarea pantelor, curãţare şi desprãfuire;
f) aplicarea soluţiei de amorsaj;
g) aplicarea noii soluţii de termo şi hidroizolaţie în conformitate cu prevederile de calcul termotehnic şi cu respectarea cerinţelor impuse hidroizolaţiei de normativul NP-040-02.
3.4.2. Refacerea hidroizolaţiei şi pãstrarea termoizolaţiei existente
3.4.2.1. Aceastã soluţie constã în realizarea unei hidroizolaţii prin refacerea celei vechi sau aplicarca unor straturi noi peste hidroizolaţia existentã decapatã parţial sau în totalitate. În funcţie de starea de degradare a hidroizolaţiei existente, soluţiile pentru refacerea protecţiei hidrofuge sunt urmãtoarele:
a) regenerarea suprafeţei hidroizolaţiei existente;
b) aplicarea unei hidroizolaţii suplimentare, peste hidroizolaţia existentã;
c) îndepãrtarea hidroizolaţiei vechi şi aplicarea unei hidroizolaţii noi.
3.4.2.2. Refacerea hidroizolaţiei se prevede în urmãtoarele situaţii:
a) nu sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţã a acoperişului;
b) urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit pãstrarea acesteia;
c) straturile de compensare-decompresiune şi barierã contra vaporilor asigurã protecţia termoizolaţiei şi eliminarea vaporilor de apã.
3.4.2.3. Regenerarea hidroizolaţiei (3.4.2.1.a) constã în aplicarea unei mase bituminoase compatibilã cu suportul existent şi a unei protecţii a acesteia, pe întreaga suprafaţã a acoperişului, dupã efectuarea reparaţiilor şi operaţiunilor de pregãtire necesare.
3.4.2.3.1. Regenerarea reprezintã o mãsurã provizorie asigurând protecţia hidrofugã pe o duratã scurtã de timp (aproximativ 2 ani sau conform precizãrilor producãtorului materialului utilizat).
3.4.2.3.2. Metoda se aplicã pe acoperişurile existente având alcãtuirile prezentate A1 - A8 (pct. 2.5.)
3.4.2.3.3. Regenerarea se prevede atunci când nu sunt infiltraţii la interior şi existã posibilitatea difuzãrii în atmosferã a umiditãţii conţinute în termoizolaţie, dar se constatã una din urmãtoarele situaţii:
a) protecţia stratului superior al hidroizolaţiei lipseşte sau este deterioratã;
b) hidroizolaţia prezintã degradãri superficiale care nu afecteazã etanşeitatea în prezent, dar care impun intervenţii imediate pentru stoparea amplificãrii acestora în profunzime;
c) degradãrile superficiale (mãtuirea culorii bitumului, crãparea) au afectat numai produsele hidroizolante utilizate la reparaţiile anterioare, fãrã a influenţa impermeabilitatea straturilor hidroizolante propriu-zise.
3.4.2.3.4. Documentaţia elaboratã va cuprinde:
a) îndepãrtarea tuturor materialelor neaderente;
b) curãţarea şi desprãfuirea suprafeţei;
c) aplicarea amorsajului;
d) regenerarea în totalitate a feţei superioare a hidroizolaţiei cu mase bituminoase omogene, cu aplicare pelicularã la rece sau la cald, în numãrul de straturi recomandat de producãtor;
e) prevederea unei protecţii a stratului de regenerare în scopul mãririi duratei de exploatare.
Protecţia se va executa din:
- vopsea reflectantã (1-2 straturi conform recomandãrilor producãtorului);
- pietriş sau dale numai în cazul în care aceste tipuri de protecţie au fost în alcãtuirea iniţialã şi se impune pãstrarea lor.
3.4.2.4. Proiectarea unei hidroizolaţii suplimentare (3.4.2.1.b) constã în prevederea unuia sau mai multor straturi hidroizolante pe suprafaţa reparatã şi pregãtitã a hidroizolaţiei existente, utilizând produse compatibile cu aceasta.
3.4.2.4.1. Hidroizolaţia suplimentarã se aplicã pe acoperişurile existente având alcãtuirile prezentate A1 - A8 (pct. 2.5.) în cazul în care nu s-a executat anterior o altã operaţiune de suplimentare asemãnãtoare.
3.4.2.4.2. Hidroizolaţia suplimentarã poate fi alcãtuitã (conform NP-040-02) din urmãtoarele tipuri de produse:
A - produse bituminoase (mono sau bistrat) lipite pe hidroizolaţia existentã reparatã
B - produse lichide bituminoase sau polimerice aplicate prin pensulare, roluire sau pulverizare pe un strat de armare din ţesãturã tip componentã a procedeului;
C - idem A, prin intermediul unui strat de difuzie a vaporilor.
3.4.2.4.3. Hidroizolaţia suplimentarã de tip A. sau tip B. se prevede în situaţiile cuprinse în pct. 3.4.2.3.3. având în vedere condiţia de la pct. 3.4.2.4.1.
3.4.2.4.4. Documentaţia elaboratã pentru hidroizolaţia suplimentarã tip A sau tip B va cuprinde:
a) îndepãrtarea tuturor materialelor neaderente;
b) curãţarea şi desprãfuirea suprafeţei;
c) aplicarea amorsajului;
d) aplicarea straturilor componente ale hidroizolaţiei şi ale protecţiei acesteia utilizând tehnologia de aplicare proprie fiecãruia din urmãtoarele produse:
- membrane (foi) bitumate cu autoprotecţie din granule minerale, paiete sau folii metalice;
- membrane bitumate cu autoprotecţie în componenţa produsului (în masã);
- membrane bitumate cu protecţie pelicularã din vopsea reflectantã, aplicatã ulterior pe şantier, având şi rolul decorativ sau antifoc;
- membrane bitumate protejate cu dale, pietriş sau alt sistem de protecţie grea.
3.4.2.4.5. Hidroizolaţia suplimentarã tip C se aplicã în special pe acoperişurile cu alcãtuirile A3-A7, având în vedere condiţiile de la pct. 3.4.2.4.6.
3.4.2.4.6. Hidroizolaţia suplimentarã C. se prevede în una din urmãtoarele situaţii, numai la acoperişurile cu termoizolaţie uşoarã, fãrã şapã de protecţie, la care decopertarea hidroizolaţiei ar afecta termoizolaţia:
a) hidroizolaţia existentã prezintã degradãri superficiale şi în profunzime (crãpãturi) care nu au afectat aderenţa între straturi;
b) hidroizolaţia existentã prezintã degradãri superficiale şi în profunzime (umflãturi pe max. 10% din suprafaţa acoperişului) care afecteazã local aderenţa între straturi sau între suport şi hidroizolaţie;
c) stratul de barierã contra vaporilor nu prezintã degradãri, asigurând protecţia termoizolaţiei (umiditatea din termoizolaţie se datoreazã infiltraţiei apei prin hidroizolaţie);
d) umiditatea nu a afectat coeziunea termoizolaţiei, iar dupã dispersarea acesteia în atmosferã, termoizolaţia va asigura protecţia termicã necesarã.
3.4.2.4.7. Documentaţia mlocoiiiã va specifica urmãtoarele:
a) îndepãrtarea straturilor neaderente;
b) eliminarea prin tãiere şi lipire a tuturor umflãlurilor (perne de apã sau vapori) pentru obţinerea unei suprafeţe plane;
c) tãierea hidroizolaţiei pânã la stratul suport al acesteia, pentru realizarea unui caroiaj (max.3 X 3 m) de şanţuri cu max. 0,5 cm lãţime, în scopul asigurãrii migraţiei vaporilor din termoizolaţie în atmosferã;
d) calculul numãrului de deflectoare şi indicarea poziţiei în plan a acestora;
e) aplicarea stratului de amorsã şi a unui strat pentru difuzia vaporilor;
f) lipirea în aderenţã totalã a unei hidroizolaţii (determinatã conf. NP-040-02) acoperitã cu o protecţie uşoarã (granule, pelicule) şi fixatã mecanic, chiar dacã degradãrile hidroizolaţiei existente nu au afectat aderenţa între straturi (3.4.2.4.6.) sau;
g) executarea unei hidroizolaţii (determinatã conf. NP-040-02) testatã cu o protecţie din pietriş sau dale, condiţionatã de capacitatea portantã a structurii şi panta acoperişului.
3.4.2.5. Proiectarea unei hidroizolaţii noi (3.4.2.1.c) constã în aplicarea unuia sau mai multor straturi hidroizolante (determinate conf. NP-040-02) peste suportul existent reparat şi pregãtit dupã îndepãrtarea hidroizolaţiei vechi, degradate.
3.4.2.5.1. Soluţia se aplicã în special pe acoperişurile cu alcãtuirile A1, A2, A8 şi la alcãtuirile cu termoizolaţii uşoare la care desfacerca hidroizolaţiei nu distruge termoizolaţia.
3.4.2.5.2. Desfacerea hidroizolaţiei existente se adoptã dacã sunt întrunite urmãtoarele situaţii:
a) hidroizolaţia existentã prezintã degradãri ale suprafeţei şi în profunzime (crãpãturi pe ambele direcţii, încreţituri, dezagregãri, etc.) care au condus la distrugerea aderenţei atât între hidroizolaţie şi suport, cât şi între straturile hidroizolaţiei;
b) hidroizolaţia existentã este aplicatã pe o termoizolaţie protejatã de o şapã fãrã degradãri;
c) suportul de rezistenţã nu necesitã intervenţii de consolidare;
d) termoizolaţia corespunde caracteristicilor impuse de normele în vigoare.
3.4.2.5.3. Documentaţia elaboratã pentru desfacerea şi refacerea hidroizolaţiei va cuprinde:
a) desfacerea şi îndepãrtarea straturilor hidroizolante;
b) pregãtirea stratului suport (rectificãri locale pentru egalizarea şapei, curãţarea şi desprãfuirea);
e) aplicarea soluţiei de amorsare;
d) executarea deflectoarelor, indicându-se numãrul şi poziţia în plan a acestora;
e) aplicarea unui strat pentru difuzia vaporilor alcãtuit conform 3.3.6.;
f) lipirea în aderenţã totalã a unei structuri hidroizolante cu alcãtuirea determinatã conform NP-040-02.
3.4.3. Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei (reabilitarea termicã)
3.4.3.1. Aceastã soluţie constã în executarea unei hidroizolaţii noi şi suplimentarea termoizolaţiei existente cu un strat termoizolant nou.
3.4.3.2. Soluţia se aplicã pe acoperişurile existente având alcãtuirile prezentate A1 - A8 (pct. 2.5.) în concordanţã cu soluţia de reabilitare a hidroizolaţiei (3.4.2.1).
3.4.3.3. Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei se prevede în urmãtoarele situaţii:
a) nu sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţã a acoperişului şi
b) dacã se urmãreşte creşterea gradului de izolare termicã pentru reducerea consumului de energie în exploatarea clãdiri, iar urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit posibilã pãstrarea termoizolaţiei existente şi suplimentarea acesteia.
3.4.3.4. În funcţie de soluţia adoptatã pentru repararea hidroizolaţiei, noul strat termoizolant se va prevedea:
a) peste hidroizolaţia existentã reparatã, realizând o terasã "ranversatã";
b) peste termoizolaţia existentã şi sub noua hidroizolaţie.
3.4.3.5. Alcãtuirea terasei "ranversatã"
3.4.3.5.1. Acoperişul terasã "ranversatã" constã în aplicarea unei termoizolaţii, peste hidroizolaţia existentã, refãcutã în una din variantele prezentate (conf. 3.4.2)
3.4.3.5.2. Acest tip de alcãtuire se va aplica la acoperişurile cu pantele cuprinse între 2% şi 5% inclusiv.
3.4.3.5.3. Termoizolaţia, realizatã dintr-un produs care sã prezinte lipsa capilaritãţii şi absorbţiei de apã, rezistenţã la umiditate, la ciclurile de îngheţ-dezgheţ şi la încãrcãri mecanice cauzate de circulaţia ocazionalã de întreţinere, se va aplica prin simplã aşezare pe hidroizolaţie prin intermediul unui strat drenant (geotextil) sau se va lipi cu mastic de bitum topit (numai în cazul utilizãrii plãcilor de sticlã celularã). Termoizolaţia va fi protejatã cu un strat de separare puţin permeabil la apã în stare lichidã dar permeabil la vaporii de apã peste care se executã un strat de lestare şi protecţie din pietriş sau dale pe ploturi.
3.4.3.5.4. Documentaţia de execuţie va cuprinde:
a) operaţiunile de refacere a hidroizolaliei adaptate situaţiei existente, conform punctelor: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.
b) aplicarea unui strat geotextil
c) pozarea stratului termoizolant
d) pozarea foliei de separare şi protecţie a termoizolaţiei
e) realizarea stratului de lestare
3.4.3.6. Suplimentarea termoizolaţiei şi aplicarea unei hidroizolaţii noi
3.4.3.6.1. Soluţia (3.4.3.4.b.) constã în refacerea hidroizolaţiei existente (3.4.2.), aplicarea unui strat termoizolant şi executarea unei hidroizolaţii noi respectându-se urmãtoarele:
a) hidroizolaţia existentã refãcutã va constitui o bariera contra vaporilor şi va fi suport pentru termoizolaţie;
b) termoizolaţia suplimentarã va avea caracteristicile determinate conf. prevederilor reglementãrilor C 107/0...6 şi NP 060-02;
c) structura noii hidroizolaţii (nr. de straturi, caracteristici, tipul protecţiei) se va determina conform normativului NP-040-02.
3.4.3.6.2. Documentaţia de execuţie va cuprinde:
a) operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei (orizontale şi verticale) adaptate situaţiei existente, conform: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.;
b) operaţiunile de refacere a receptoarelor de apã pluvialã;
c) aplicarea noului strat termoizolant, inclusiv a protecţiei acestuia;
d) executarea hidroizolaţiei cu sau fãrã autoprotecţie;
e) executarea stratului de protecţie (pentru hidroizolaţia fãrã autoprotecţie) şi pentru circulaţie (dacã este cazul).

4. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE

4.1. PRINCIPII GENERALE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR
4.1.1. Executarea lucrãrilor de reabilitare a hidroizolaţiei sau termohidroizolaţiei se va efectua de cãtre firme cu echipe specializate, cu muncitori calificaţi şi atestaţi în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase.
4.1.2. Executantul lucrãrilor va respecta soluţiile din proiect şi în special caracteristicile materialelor referitoare la:
- stabilitatea la temperaturi pozitive;
- rezistenţa la tracţiune pe ambele direcţii;
- flexibilitatea la rece;
- stabilitatea dimensionalã şi la UV;
- impermeabilitatea la apã;
- grosimea membranelor bitumate utilizate şi grosimea stratului de acoperire cu bitum a armãturii acestora.
4.1.3. Executantul în baza experienţei acumulate, poate face propuneri tehnice (cu privire la utilizarea de noi produse şi tehnologii pentru optimizarea soluţiilor din proiect), pe care le va prezenta proiectantului şi beneficiarului, înainte de începerea lucrãrilor şi nu va efectua modificãri ulterioare în structura detaliilor sau tipul produselor utilizate fãrã acceptul acestora.
4.1.4. Începerea executãrii lucrãrilor se va face numai cu respectarea urmãtoarelor obligaţii:
a) însuşirea de cãtre executant a documentaţiei tehnico-economice;
b) însuşirea sau întocmirea de cãtre executant a proiectului tehnologic de execuţie pe faze de lucrãri cu indicaţii privind coordonarea între specialitãţi (constructori, instalatori, hidroizolatori);
c) aprobarea de cãtre beneficiar a proiectului de organizare de şantier care necesitã coordonarea privind:
- stabilirea acceselor şi delimitarea zonelor de circulaţie şi de restricţionare a utilizãrii spaţiilor interioare de sub porţiunile de învelitoare în lucru;
- 1uarea mãsurilor de protecţie a mediului;
- realizarea sau utilizarea de spaţii existente pentru depozitarea materialelor, a birourilor, a grupurilor sanitare, a vestiarelor şi a sãlii de mese (în funcţie de mãrimea şantierului şi durata solicitatã pentru efectuarea lucrãrilor);
- modul de utilizare a instalaţiilor necesare la lucrãrile efective, pentru asigurarea mãsurilor de protecţie a muncitorilor, prevenirea şi stingerea incendiilor (instalaţii de forţã şi luminã, apã şi hidranţi).
d) asigurarea forţei de muncã, a utilajelor, sculelor specifice fiecãrei operaţiuni şi a produselor necesare, pe faze de execuţie.
4.1.5. Lucrãrile de reabilitare a hidroizolaţiilor se vor începe dupã terminarea completã a lucrãrilor de reparare a elementelor de construcţie şi instalaţii ale unui acoperiş, pe întreaga suprafaţã ce urmeazã a fi izolatã sau pe o porţiune aferentã aceluiaşi sistem de evacuare a apei pluviale (zonã cuprinsã între douã coame succesive ale acoperişului) şi dupã protejarea receptoarelor de apã pluvialã pentru evitarea înfundãrii conductelor cu materiale rezultate din curãţarea suprafeţelor acoperişului.
4.1.6. În zonele unde se executã şi lucrãri de termoizolaţii, lucrãrile de hidroizolaţii se vor coordona cu acestea astfel ca porţiunea de termoizoiaţie executatã sã fie protejatã în aceeaşi zi cu cel puţin un strat al hidroizolaţiei; se va avea în vedere ca aplicarea termoizolaţiei sã se execute începând de la coamã spre streaşinã sau dolie.
4.1.7. În cazul în care acoperişul are cote diferite, lucrãrile se încep de la cota cea mai înaltã.
4.1.8. Hidroizolaţia se va aplica prin lipire la cald (cu flacãra sau cu bitum topit) peste stratul termoizolant, din plãci poroase (tip vatã mineralã) sau sensibile la cãldurã (tip polistiren), numai prin intermediul unui strat caşerat din fabricaţie, având rol de protecţie; în cazul plãcilor de polistiren stratul de protecţie va fi executat dintr-o membranã autoadezivã sau dintr-o membranã bituminoasã, simplu aşezatã, care însã impune o hidroizolaţie lestatã.
4.1.9. Pe parcursul executãrii lucrãrilor se vor respecta cerinţele specifice ale modelului de asigurare a calitãţii corespunzãtor categoriei de importanţã a construcţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare.
4.2. ETAPE ALE EXECUTĂRII LUCRĂRILOR PENTRU REABILITAREA HIDROIZOLAŢIEI ACOPERIŞULUI
4.2.1. Curãţarea suprafeţei hidroizolaţiei
a) se vor înlãtura de pe acoperiş, diversele depuneri de praf şi pãmânt, vegetaţia şi resturile materiale;
b) protecţia din pietriş se va strânge în grãmezi dispersate în dreptul punctele de reazem ale structurii, de unde se transportã (cu roaba pe pneuri sau gãleţi) la punctul de coborâre de pe acoperiş; în cazul în care proiectul prevede pãstrarea protecţiei, atunci pietrişul coborât se separã de praf, nisip sau alte impuritãţi prin ciuruire şi spãlare cu jeturi de apã;
c) dalele de protecţic aşezate pe un pat de nisip se ridicã bucatã cu bucatã şi se stivuiesc în lungul elementelor de rezistenţã ale acoperişului de unde se transportã prin portare directã sau cu roaba pe pneuri (în funcţie de distanţã şi rigiditatea termoizolaţiei) la punctele de coborâre în cazul în care se renunţã la acest tip de protecţie sau starea de degradare a acestora nu permite reutilizarea; dacã structura de rezistenţã suportã încãrcãri suplimentare iar dalele se pot reutiliza, atunci acestea se vor depozita dispersat pe acoperiş lãsând liberã zona de începere a lucrãrilor indicatã în etapizarea stabilitã de proiectul tehnologic;
d) dalele de protecţie montate în mortar de ciment datoritã faptului cã se desfec prin lovire cu ciocanul şi şpiţul (sau ciocan pneumatic) şi prezintã urme de mortar aderent pe faţa inferioarã se considerã cã nu mai pot fi utilizate cu excepţia dalelor mari de piatrã sau plãcilor care se desprind uşor de pe suport şi au un procent mic de spargeri;
e) suprafaţa hidroizolaţiei se va mãtura şi peria pentru îndepãrtarea nisipului şi prafului în scopul de a uşura depistarea degradãrilor (fisuri, crãpãturi, etc.) şi pentru a se asigura aderenţa necesarã materialelor aplicate ulterior;
f) materialele rezultate care se vor reutiliza, se vor depozita în locurile stabilite în proiectul de organizare;
g) molozul rezultat din desfaceri, se va transporta în zonele indicate în avizul de salubrizare.
4.2.2. Reparaţiile locale ale hidroizolaţiei
a) eliminarea bãşicilor sau pernelor de apã:
- crestarea lor în formã de "V", "+" sau "H";
- rãsfrângerea marginilor şi îndepãrtarea apei;
- aplicarea unui strat de mastic de bitum sau adeziv, dupã uscarea cavitãţii, în vederea aducerii şi lipirii straturilor izolante în poziţia iniţialã;
- lipirea unui petec din membranã bitumatã peste zona remediatã
b) închiderea fisurilor din straturile superioare ale hidroizolaţiei:
- crestarea stratului fisurat cu tãieturi perpendiculare pe fisurã;
- rãsfrângerea marginilor, ştergerea cavitãţii de eventuale urme de apã şi uscarea;
- pregãtirea suportului şi refacerea aderenţei între straturi cu mastic de bitum sau adeziv;
- desprãfuirea şi amorsarea zonei pe toatã lungimea fisurii remediate;
- aplicarea unei benzi din material bituminos lipitã peste fisurã cu lãţimea de minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii.
c) remedierea crãpãturilor în hidroizolaţia aplicatã pe un suport rigid:
- crestarea hidroizolaţiei crãpate cu tãieturi perpendiculare pe crãpãturã şi rãsfrângerea straturilor neaderente la şapã (lungimea tãieturilor este cu aprox. 15 cm mai mare decât lãţimea zonei de distrugere a aderenţei la şapã);
- curãţarea şi uscarea suportului pe zona decopertatã;
- amorsarea suprafeţei;
- lipirea în puncte a primului strat al hidroizolaţiei (stratul nu se lipeşte pe toatã suprafaţa pentru a se asigura ventilarea ulterioarã a straturilor din zona remediatã).
d) rectificarea pantelor prin aplicarea pe hidroizolaţie a mortarelor bituminoase:
- trasarea cu cretã a perimetrului distanţat cu aproximativ 15 cm faţã de conturul zonei de stagnare a apei;
- curãţarea cu lopata şi mãturarea depunerilor de praf, mâl sau pãmânt şi muşchi;
- perierea suprafeţei dupã uscarea acesteia;
- amorsarea suprafeţei;
- aplicarea mortarului bituminos în interiorul perimetrului trasat.
4.2.3. Reparaţiile locale ale hidro şi termizolaţiei
a) eliminarea crãpãturilor formate în straturile hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei fãrã şapã de protecţie (plãci de vatã mineralã, STABILIT, etc.):
- crestarea straturilor de hidroizolaţie cu tãieturi perpendiculare pe crãpãturã:
- rãsfrângerea straturilor neaderente în vederea înlocuirii termoizolaţiei degradate:
- decuparea, înlãturarea şi înlocuirea termoizolaţiei care prezintã segregãri, tasãri sau umiditate ridicatã; utilizându-se scule specifice pentru executarea de tãieturi dupã un contur cu forme geometrice rectangulare;
- curãţarea şi pregãtirea suprafeţei suport în vederea aplicãrii noilor straturi pentru refacerea continuitãţii difuziei, barierei, termoizolaţiei şi hidroizolaţiei.
b) remedierea crãpãturilor formale în straturile hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei din plãci de polistiren expandat:
- tãierea rectilinie şi realizarea paralelismului între marginile crãpãturilor pe toatã grosimea straturilor pânã la bariera contra vaporilor;
- curãţarea crãpãturii pe toatã adâncimea şi înlãturarea materialelor neaderente;
- uscarea, desprãfuirea şi amorsarea suprafeţelor;
- lipirea cu adezivi (la rece) a prismelor din polistiren expandat, confecţionate pe lãţimea crãpãturilor, pentru completarea termoizolaţiei;
- lipirea la rece în aderenţã totalã sau în puncte a unei benzi din membranã bitumatã cu lãţimea de minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii (lipirea se face în puncte, dacã peste straturile existente se aplicã un strat de difuzie).
4.2.4. Desfacerea hidroizolaţiei orizontale
a) îndepãrtarea straturilor neaderente de pe suprafaţa hidroizolaţiei prin smulgere manualã şi mãturare;
b) tãierea în carouri a hidroizolaţiei pânã la şapa suport sau tãierea acesteia inclusiv a termoizolaţiei din materiale slab coezive (polistiren, vatã mineralã) care se îndepãrteazã împreunã cu straturile hidroizolante; mãrimea carourilor se calculeazã în funcţie de numãrul şi masa straturilor ce determinã greutatea totalã, care trebuie sã fie sub greutãţile maxime prevãzute în N.S.S.M.- pentru materialele deplasate prin purtare directã;
c) desprinderea hidroizolaţiei de pe şapa suport se executã manual, utilizându-se lame metalice cu coadã (razuri).
4.2.5. Desfacerea termoizolaţiei
a) termoizolaţia din plãci slab coezive (polistiren, vatã, etc.), fãrã şapã de protecţie, se decapeazã odatã cu hidroizolaţia (conform 4.2.4.b);
b) termoizolaţia din plãci de vatã mineralã protejate cu şapã de mortar armat se îndepãrteazã odatã cu molozul rezultat dupã spargerea şapei efectuatã cu mijloace manuale sau mecanice portabile (electrice sau pneumatice);
c) în cazul desfacerii termoizolaţiei din plãci rigide (exemplu: B.C.A.) dupã spargerea şapei de protecţie plãcile întregi se depoziteazã în vederea refolosirii, resturile şapei se vor concasa în vederea utilizãrii ca agregate iar nisipul ce alcãtuia stratul suport pentru plãci se va strânge, se va sorta şi se va depozita în vederea reutilizãrii;
d) odatã cu desfacerea termoizolaţiei se decapeazã şi straturile barierei contra vaporilor şi a difuziei prin tãierea, rãzuirea şi smulgerea acestora; materialele rezultate nu vor fi reutilizate.
4.2.6. Desfacerea hidroizolaţiei verticale
a) demontarea copertinelor din tablã fixate cu agrafe implicã:
- desfacerea îmbinãrii în falţ sau a lipiturii cu cositor a tronsoanelor din tablã şi scoaterea din agrafe; aşezarea în cutie de lemn pentru evitarea deteriorãrii la manipulare şi transport în vederea refolosirii;
- tãierea tablei cu foarfecã în tronsoane de 2-3 m lungime, în cazul în care tabla nu se poate refolosi datoritã gradului avansat de corodare; stivuirea şi legarea tronsoanelor cu sârmã moale de 1-1,2 mm grosime în baloţi cu greutate de 20-30 kg şi coborârea de pe acoperiş;
- desfacerea agrafelor din platbandã prin deşurubarea piuliţelor de strângere, iar în cazul blocãrii piuliţelor, prin tãierea sau smulgerea acestora din elementul de fixare utilizat;
- desfacerea elementelor de fixare ale agrafelor sau ale copertinelor (bolţuri împuşcate, şuruburi autofiletante, cuie, sârme) prin tãiere sau smulgere.
b) desfacerea copertinelor din elemente prefabricate se va executa în funcţie de starea lor de degradare ce permite sau nu reutilizarea lor şi modul de fixare la poziţie:
- elementele ce se reutilizeazã se desfac şi se depoziteazã pe acoperiş conform 4.2.1.c;
- prefabricatele degradate se transportã bucatã cu bucatã la punctul de coborâre.
c) desfacerea stratului de protecţie al hidroizolaţiei executat din tencuialã slab armatã din mortar de ciment, din elemente prefabricate sau din materiale bituminoase protejate cu folii reflectante:
- tencuiala armatã se taie în şanţuri distanţate la aproximativ un metru pe toatã lungimea aticului: tãierea se executã cu maşina electricã cu disc sau prin spargere cu ciocanul şi spitzul şi tãierea armãturilor cu foarfeca; bucãţile de şapã şi molozul rezultat se evacueazã prin coborâre cu troliu electric sau prin aruncare pe jgheaburi de evacuare;
- elementele prefabricate din beton se sorteazã în cazul refolosirii, iar cele degradate se îndepãrteazã de pe acoperiş în vederea reciclãrii;
- foile bitumate cu protecţie din folie reflectantã (cel mai frecvent utilizatã fiind TBAL1-ţesãtura din fire de sticlã bitumatã placatã pe o faţã cu folie de aluminiu) se îndepãrteazã prin tãiere şi smulgere odatã cu toate straturile de hidroizolaţie verticalã şi inclusiv cu termoizolaţia neprotejatã cu tencuialã (exemplu: polistiren expandat).
d) îndepãrtarea straturilor neaderente ale hidroizolaţiei ce prezintã încreţituri, deplasãri de pe suport, bitum scurs, crãpãturi, dezagregãri;
e) decaparea şi desprinderea hidroizolaţiei de pe stratul suport rigid cu ajutorul rãzuitorului sau tãierea şi smulgerea împreunã cu termoizolaţia, când nu se poate separa de aceasta, ca în cazul plãcilor de polistiren expandat sau alte plãci slab coezive;
f) desfacerea scafelor cu diferite raze de curburã (care realizeazã racordul între suprafaţa orizontalã şi cea verticalã) în cazul în care acestea împiedicã aplicarea plãcilor termoizolante pânã pe muchia de intersecţie a celor douã suprafeţe:
- desfacerea prin smulgere a scafelor prefabricate din polistiren (sau alte produse);
- spargerea cu ciocanul şi dalta sau cu ciocanul pneumatic a scafelor din mortar şi realizarea unghiului drept între suport şi rebord;
- îndepãrtarea molozului rezultat prin mãturare, încãrcare şi transport cu roaba pe pneuri la punctele de coborâre (macara cu container sau jgheab).
4.2.7. Curãţarea şi repararea şapei suport
a) rãzuirea resturilor aderente din hidroizolaţia decopertatã şi îndepãrtarea acestora;
b) verificarea şi rectificarea suprafeţei suportului pentru a se obţine:
- suprafaţã netedã cu asperitãţi cu H < 1,5 mm:
- pante continue (fãrã contrapantã), cu înclinaţie minimã admisã = O %;
- pante sub 1/5 pentru şapa de racord între elementele prefabricate ale acoperişului (panta perpendicularã pe direcţia pantei generale a acoperişului);
- denivelãri (între douã suprafeţe) mai mici de 0,5 din grosimea primului strat izolant aplicat.
c) rectificarea şapei se va executa numai cu mortar de ciment (cu dozajul corespunzãtor mãrcii prescrise în proiect);
d) întocmirea proceselor-verbale de lucrãri ascunse la predarea-preluarea suportului din beton.
4.2.8. Verificarea aderenţei hidroizolaţiei la stratul suport:
- când stratul suport este alcãtuit din produse bituminoase, desprãfuirea şi topirea superficialã a acestora asigurã lipirea fãrã a mai fi necesarã verificarea aderenţei;
- când stratul suport este realizat din şape de ciment, susceptibile la variaţii ale umiditãţii, aderenţa hidroizolaţiei se va verifica prin încercãri directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate, cu dimensiunile ≈'98 25x25 cm. Dupã o perioadã de 1-2 ore necesarã uscãrii, desprinderea trebuie sã se producã în masa stratului de lipire. (Dacã foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este umed şi impropriu pentru începerea lucrãrilor).
4.2.9. Executarea amorsajului:
- amorsa (primer) se aplicã pe suportul remediat, curãţat, periat, uscat şi verificat (conf. pct. 4.2.7.);
- aplicarea soluţiei de impregnare (amorsare) se executã manual sau mecanizat, în numãrul de straturi indicat de producãtor, cu respectarea timpului de uscare între straturi şi a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza soluţii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe şantier (în cazul pregãtirii de cãtre executant a soluţiei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzinã, se vor respecta toate mãsurile pentru protecţia muncitorilor, prevenirea incendiilor şi tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la distanţa de minim 50 m faţã de surse de foc, ventilate natural şi cu acces interzis).
NOTĂ:
Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.
4.2.10. Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor
a) elementele de aerisire (deflectoarele) se amplaseazã în punctele indicate în proiect odatã cu executarea stratului de termoizolaţie sau hidroizolaţie aferent;
b) pentru evitarea migrãrii vaporilor în termoizolaţie, stratul de barierã contra vaporilor se lipeşte pe toatã suprafaţa superioarã a gulerului deflectorului şi suplimentar se aplicã un strat de întãrire de 0,25 mp împrejurul tubului de aerare lipit pe toatã suprafaţa stratului de difuzie;
c) se verificã tuburile de ventilare de pe conturul acoperişului şi se desfundã iar în cazul în care acest sistem nu era prevãzut, se vor executa gãurile de strãpungere a aticului utilizându-se o maşinã rotopercutantã şi se vor introduce tuburi de P.V.C. etanşate şi fixate conform detaliilor;
d) fixarea deflectoarelor de plintã pe rebordurile de beton se va face peste un strat de separare din foi bitumate iar elementele de ancorare vor fi amplasate astfel încât sã nu strãpungã hidroizolaţia sau sã împiedice aplicarea acesteia.
4.2.11. Remedierea gurilor de scurgere
a) curãţarea coloanelor de scurgere înfundate şi verificarea funcţionãrii la debitul necesar corespunzãtor diametrului;
b) etanşarea provizorie a coloanelor pentru evitarea înfundãrii conductelor cu materiale rezultate din desfacere;
c) desfacerea tuturor straturilor pe 1,00 mp în jurul gurii de scurgere inclusiv a receptorului propriu-zis, a manşoanelor şi gulerelor din materiale bituminoase sau tablã de plumb;
d) pregãtirea suprafeţei suport (curãţare, periere, amorsare);
e) aplicarea prin lipire în aderenţã totalã a unui strat din membranã bitumatã cu dimensiunile 1x1 m, şi decuparea în dreptul coloanei de apã pluvialã, la diametrul interior al acesteia;
f) executarea straturilor termoizolaţiei şi hidroizolaţiei în alcãtuirea şi ordinea indicatã în proiect şi montarea noilor receptoare de apã pluvialã, avându-se în vedere:
- utilizarea receptoarelor de apã pluvialã confecţionate uzinat din materiale polimerice sau din metal emailat prevãzute cu guler pentru racordarea hidroizolaţiei şi grãtar de protecţie (parafrunzar) împotriva colmatãrii şi pentru evitarea improvizaţiilor din tablã neagrã sau de plumb;
- realizarea etanşãrii între receptor şi coloanã de scurgere;
- lipirea în aderenţã totalã a stratului pentru difuzia vaporilor pe o razã de 0,5 m în jurul gurii de scurgere;
- asigurarea continuitãţii barierei contra vaporilor pentru protecţia termoizolaţiei, atât la partea orizontalã cât şi la cea verticalã pe zona de contact cu receptorul pluvial;
- executarea filtrului şi stratului drenant împrejurul ramei de protecţie a receptorului de apã pentru împiedicarea spãlãrii nisipului de sub dalele de beton şi colmatarea coloanelor pluviale.
g) montarea receptoarelor de apã pluvialã confecţionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flacãrã), metal emailat sau tablã de plumb prevãzute cu ştut şi guler de racord (pentru lipirea pe suport şi racordarea hidroizolaţiei), avându-se în vedere realizarea etanşãrii între receptor şi coloana de scurgere.
h) montarea parafrunzarelor
4.2.12. Refacerea termoizolaţiei
Pe suprafeţele suport remediate şi pregãtite conf. pct. 4.2.1. - 4.2.10. se executã termoizolaţia conform C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrãrilor de izolaţii termice la clãdiri.
4.2.13. Refacerea hidroizolaţiei
Pe suprafaţa remediatã, pregãtitã şi termoizolatã conform pct. 4.2.1. - 4.2.12. se executã hidroizolaţia proiectatã conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clãdiri), respectându-se tehnologiile de aplicare proprii fiecãrui produs hidroizolant utilizat la lucrãrile de hidroizolaţii.

5. ASIGURAREA CALITĂŢII

5.1. GENERALITĂŢI
În conformitate cu legislaţia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiei sunt obligate sã asigure:
a) obţinerea şi menţinerea pe întreaga duratã de existenţã a construcţiilor, cel puţin a unui nivel minim de calitate aferent cerinţelor stabilite de legea privind calitatea în construcţii;
b) elaborarea şi aplicarea diferenţialã a conducerii şi asigurãrii calitãţii potrivit specificului activitãţilor desfãşurate prin:
- sistemul calitãţii adaptat categoriei de importanţã a construcţiei şi modului de finanţare (buget de stat, alte surse);
- planul calitãţii care precizeazã condiţiile referitoare la sistemul calitãţii şi asigurã interfeţele dintre persoanele implicate în concepere, realizare şi exploatare;
- îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu execuţia;
- pregãtirea şi instruirea personalului.
c) întocmirea documentelor şi înregistrãrilor privind calitatea:
- certificate de calitate şi de conformitate a calitãţii produselor, procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrãri ascunse şi pentru fazele determinante; procese-verbale de recepţie parţiale pentru lucrãri executate şi raportate de control şi verificare privind calitatea;
- rapoarte privind neconformitãţile şi rapoarte de acţiuni corective şi preventive.
5.2. REGULI PRIVIND CONDIŢIILE DE MEDIU
5.2.1. Lucrãrile de hidroizolaţii se executã numai la temperaturi cuprinse între +5°C şi +30°C. În perioada cu temperaturi sub +5°C şi peste +30°C lucrãrile de hidroizolaţie se vor executa luându-se mãsuri de organizare pentru protecţia acestora şi a muncitorilor (conform NGPM şi Codul Muncii).
5.2.2. Se interzice efectuarea lucrãrilor de hidroizolaţii pe timp de ploaie, burniţã, ceaţã sau alte fenomene meteorologice care conduc la umezirea suportului şi afectarea aderenţei.
5.2.3. În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrãri ce conţin în structura lor apã (şapa, mortare pentru tencuieli, betoane de pantã, etc.), decât cu luarea mãsurilor de protecţie constând în închiderea şi încãlzirea zonei de lucru.
5.2.4. Se interzice accesul transportul şi derularea materialelor pe acoperişuri în zilele cu vânturi puternice.
5.2.5. Depozitele vor asigura condiţiile specifice fiecãrui produs în parte şi cerinţele impuse de normele de protecţia muncii privind ventilarea şi menţinerea unor temperaturi pozitive de maxim 35°C.
5.3. CERINŢELE PRIVIND CALITATEA SUPORTULUI
5.3.1. Suportul constituit din straturile hidroizolaţiei existente, reparate trebuie sã prezinte o suprafaţã:
- planã, cu asperitãţi de maxim 1,5 mm;
- curatã, fãrã straturi sau resturi neaderente din materialele bituminoase ale hidroizolaţiei vechi sau depuneri de pãmânt;
- desprãfuitã;
- continuã, fãrã crãpãturi cu deschidere mai mare de 0,5 cm. fãrã umflãturi, bãşici sau încreţituri;
- fãrã contrapante;
- uscatã.
5.3.2. Suportul constituit din şape de ciment la care s-au încheiat lucrãrile de rectificare trebuie sã constituie o suprafaţã:
- rigidã fãrã segregãri sau straturi neaderente;
- planã, continuã, fãrã contrapante sau bavuri (conf. 4.2.7.b.);
- curatã, fãrã pete de substanţe grase sau alte materiale (capete de armãturã metalicã, bolţuri, pietriş, mortar, etc.);
- desprãfuitã;
- uscatã.
5.3.3. Termo şi hidroizolaţia verticalã se vor aplica:
a) la aticele din elemente de beton sau zidãrie tencuitã, pe un suport conform punctului 5.3.2.;
b) la oticele sau rebordurile executate din tablã profilatã sau lisã, pe un suport, montat definitiv la poziţie şi cu protecţia anticorozivã executatã, preluat cu procese-verbale de recepţie;
c) pe tubulatura instalaţiilor, dupã fixarea definitivã a acestora şi matarea strãpungerilor din elementul de beton.
5.4. CERINŢELE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
5.4.1. În conformitate cu legislaţia în vigoare, toate produsele prevãzute în proiecte şi utilizate la lucrãrile de reabilitare, pentru care nu existã standarde naţionale sau alte reglementãri vor fi utilizate numai dacã au agremente tehnice valabile şi se prezintã conform prevederilor acestora; sau se vor utiliza numai produse pentru care existã certificare de conformitate, prevãzutã în contractele încheiate cu producãtorii sau furnizorii acestora.
5.4.2. Pentru realizarea lucrãrilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezistenţã şi geometrice egale sau superioare celor prevãzute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai cu acordul proiectantului şi proprietarului.
5.5. CERINŢE PRIVIND CALITATEA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR
5.5.1. Lucrãrile se vor executa numai de firme şi echipe specializate în domeniul hidroizolaţiilor şi termoizolaţiilor.
5.5.2. Lucrãrile de hidroizolaţii se vor coordona şi se vor executa împreunã cu lucrãrile de termoizolare a acoperişurilor.
5.5.3. Pe durata realizãrii hidroizolaţiilor se vor respecta prevederile specifice fiecãrui material sau tehnologii şi, în principal, urmãtoarele:
- temperaturile de topire ale proiluselor bituminoase şi temperaturile de aplicare ale acestora, ale şapelor şi ale tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul utilizãrii arzãtoarelor cu flacãra;
- timpul de uscare între douã aplicãri succesive de materiale lichide;
- numãrul de straturi prevãzut în documentaţie, ordinea de aşezare şi modul de aplicare al acestora (în aderentã totalã, în semiaderenţã sau flotant);
- operaţiunile de pregãtire a stratului suport reluate dupã fiecare întrerupere a lucrului mai mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi industriale);
- operaţiunile de pregãtire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea benzilor tãierea la dimensiuni înainte de lipire);
- ancorarea hidroizolaţiilor cu prinderi mecanice, în numãrul stabilit în proiect în vederea prevenirii alunecãrii sau smulgerii acestora;
- lãţimea minimã a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversalã (≈'9810 cm) şi în lungime (la capeie-minim 12 cm);
- decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceeaşi verticalã a patru foi din acelaşi strat al hidroizolaţiei.
5.5.4. Pe parcursul manipulãrii, transportului şi depozitãrii se vor respecta indicaţiile producãtorului cu privire la modul de ridicare, stivuire, temperaturã şi umiditate de pãstrare, etc. în vederea conservãrii calitãţii materialelor.
5.5.5. Se vor respecta prevederile conţinute în "Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansambluri lor şi a elementelor componente ale construcţiilor". NE 005/1997

6. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind protecţia şi igiena muncii pentru realizarea izolaţiilor bituminoase şi a lucrãrilor conexe.
Mãsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi explicitate în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie şi vor fi respectate pe toatã durata lucrãrilor de reabilitare.

7. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executãrii lucrãrilor în construcţii şi izolaţii aferente acestora. Normele vor fi indicate în documentaţia de execuţie şi vor fi respectate pe durata lucrãrilor de reabilitare.

8. EXPLOATAREA (UTILIZAREA) HIPROIZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR

8.1. Recepţia lucrãrilor constituie o componentã a sistemului calitãţii şi se efectueazã atât la lucrãrile noi cât şi la intervenţiile în timp asupra acestora; recepţia se realizeazã conform legislaţiei în vigoare, în douã etape:
- recepţia la terminarea lucrãrilor;
- recepţia finalã la expirarea perioadei de garanţie.
8.2. Urmãrirea comportãrii în timp a hidroizolaţiei se face în conformitate cu P 130-1999- "Normativ privind urmãrirea comportãrii în timp a construcţiilor", care prevede:
a) stabilirea, de cãtre proiectant sau expert, a categoriei de urmãrire, perioadele la care se realizeazã, precum şi metodologia de efectuare a acestora, în funcţie de categoria de importanţã a construcţiilor şi se consemneazã în Jurnalul Evenimentelor care va fi pãstrat în Cartea Tehnicã a construcţiei;
b) obligaţiile şi rãspunderile privind urmãrirea comportãrii construcţiilor revin investitorilor, proprietarilor, proiectanţilor, executanţilor, utilizatorilor, administratorilor, responsabililor cu urmãrirea şi inspectorilor;
c) urmãrirea curentã a comportãrii se efectueazã în conformitate eu instrucţiunile de urmãrire curentã prevãzute în proiectele de execuţie;
d) urmãrirea specialã se efectueazã la construcţii de importanţã deosebitã sau excepţionalã, cu evoluţie periculoasã sau la cererea ISC, a proprietarului sau organelor de specialitate; urmãrirea se efectueazã pe baza unui proiect de urmãrire specialã (având conţinutul conform P 130-1999).
8.3. Întreţinerea hidroizolaţiilor este în sarcina executantului pânã la recepţia acestora, dupã care obligaţia revine proprietarului sau administratorului şi utilizatorului (conform obligaţiilor contractuale stabilite între aceştia şi proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum şi urmãtoarele:
a) respectarea interdicţiei de circulaţie pe terasele necirculabile şi utilizarea cãilor de acces pentru punctele de vizitare;
b) curãţarea periodicã a suprafeţelor, de vegetaţie şi depuneri de praf se vor efectua conform planului de întreţinere şi cel puţin de douã ori pe an (primãvara şi la sfârşitul toamnei);
c) îndepãrtarea excesului de zãpadã pânã la stratul de uzurã în cazul teraselor circulabile şi pânã la o cotã de 3-5 cm deasupra stratului de protecţie al hidroizolaţiei la terasele necirculabile, fiind interzisã spargerea gheţii de pe acoperiş prin lovire cu târnãcoape, cazmale, etc.;
d) executarea ulterioarã a unor noi strãpungeri ale hidroizolaţiei se va efectua numai cu acceptul proiectantului şi proprietarului şi în baza unei documentaţii tehnice de specialitate;
e) menţinerea în condiţii funcţionale a elementelor de protecţie a hidroizolaţiei (tencuieli, dalaje, copertine, etc.):
- tencuielile crãpate şi cu bucãţi lipsa se refac utilizând aceleaşi materiale;
- dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acelaşi tip;
- copertinele din tablã smulse sau distruse se înlocuiesc şi se refac revizuindu-se modul de fixare;
- stratul de vopsea reflectantã se va completa pe zonele lipsã;
- grosimea stratului de protecţie din pietriş se va uniformiza pe întreaga suprafaţã a acoperişului în fiecare an (primãvara), iar în funcţie de cantitatea de depuneri de praf din mediul ambiant se va cerne şi se va spãla (ori de câte ori este cazul) pentru eliminarea încãrcãrii acoperişului şi evitarea colmatãrii sistemului de colectare al apelor pluviale.

------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, ORDIN nr. 1.732 din 21 septembrie 2006

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"