Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.725 din 30 mai 2008 pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar in domeniul securitatii nucleare pentru Romania Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.725 din 30 mai 2008 pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar in domeniul securitatii nucleare pentru Romania

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 2 iulie 2008
Comenteaza legea
ORDIN nr. 1.725 din 30 mai 2008
pentru publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar în domeniul securitãţii nucleare pentru România
EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 2 iulie 2008

În temeiul prevederilor <>art. 11 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
având în vedere dispoziţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei şi finanţelor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul 2006 de sprijin comunitar în domeniul securitãţii nucleare pentru România.
ART. 2
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Eugen Teodorovici,
secretar de stat

Bucureşti, 30 mai 2008.
Nr. 1.725.


ACORD DE FINANŢARE

între Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la
Programul 2006 de sprijin comunitar în domeniul securitãţii
nucleare pentru România*)

------------
*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumitã în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunitãţii Europene (CE), denumitã în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi
Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de altã parte,
au convenit urmãtoarele:
Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale comunitãţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul acord. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completat cu prevederile prezentului acord şi cu prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componentã a programului sãu de asistenţã Comunitatea va contribui sub forma finanţãrii nerambursabile la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul programului:
2006/018-411.03

Titlul:
Programul de sprijin comunitar în domeniul securitãţii nucleare pentru România

Durata:
pânã la 30 noiembrie 2008

ART. 2
Angajamentul comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 7.680.000 euro, denumitã în continuare finanţare gratuitã a CE.

ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsurã, finanţarea gratuitã a CE este disponibilã pentru contractare pânã la data de 30 noiembrie 2008, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Fondurile rãmase din finanţarea gratuitã a CE, care nu au fost contractate pânã la aceastã datã, vor fi anulate.
Termenul-limitã pentru executarea contractelor din cadrul finanţãrii gratuite a CE este de 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi, în împrejurãri excepţionale, sã fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plãţii, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã adecvat de cãtre Beneficiar. Perioada de efectuare a plãţilor poate continua cu pânã la 12 luni dupã expirarea termenului-limitã de executare a contractelor, în scopul îndeplinirii obligaţiilor intervenite în mod justificat în timpul executãrii contractelor din cadrul programului. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea la data la care toate plãţile au fost efectuate. Toate fondurile care nu au fost plãtite vor fi returnate Comisiei.

ART. 4
Adrese
Corespondenţa referitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi adresatã:
Pentru Comunitate:
Domnului Donato Chiarini
Reprezentanţa Comisiei Europene
Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1 1000 Bucureşti
România
Telefon: (40-21) 203 54 00
Fax: (40-21) 212 88 08
Fax: (40-21) 212 88 08
Pentru Beneficiar:
Domnului Sebastian Vlãdescu
Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5
Bucureşti
România
Telefon: (40-21) 319 97 39
Fax: (40-21) 312 20 11

ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul acord este redactat în douã exemplare, în limba englezã.

ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul acord va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuialã care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţarea gratuitã a CE.
Anexele A-D fac parte integrantã din prezentul acord.
Întocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,
Varujan Vosganian,
ministrul economiei
şi finanţelor

Pentru Comunitate,
Donato Chiarini,
şeful Reprezentanţei Comisiei
Europene în România

Anexe:
1. Acordul-cadru (anexele A şi B)
2. Prevederi speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA A
la acordul de finanţare


CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În prezentele condiţii generale, termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia comunitãţii

Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuitã a CEE, a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfãşura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuitã a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuitã a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.

ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plãţi în baza acordului de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data încetãrii valabilitãţii a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionalã a acestei perioade trebuie sã fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuitã a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia solicitã aceasta.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementatã de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sã cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementãrii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuitã a CEE sã fi fost angajatã anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primã tranşã de platã, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii cu cele menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitãţi
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, de livrãri şi de cooperare tehnicã va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sã fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sã fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţionalã, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.

ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscutã urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importanţei reduse ori a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în douã etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sã autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sã fie menţionatã în memorandumul de finanţare.

ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi de livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura cã pentru fiecare operaţie oferta selectatã este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificãrilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cât de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnicã
1. Contractele de cooperare tehnicã, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenţã tehnicã, vor fi încheiate dupã negocierea directã cu consultantul sau, dacã se justificã din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.
2. Contractele de cooperare tehnicã vor trebui sã fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sã fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listã scurtã cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificãrilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sã aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sã încheie contractul.
5. Când existã recurs la o procedurã de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participã la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror altor acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţã economicã şi de cooperare tehnicã.

ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanţa contractului justificã aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lunã dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, de livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia sã intre în statul Beneficiarului, sã se stabileascã în acesta, sã lucreze acolo şi sã pãrãseascã statul respectiv, aşa cum o justificã natura contractului.

ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obligã sã acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sã aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ART. 13
Impozitare şi vamã
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuitã a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sã fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediatã, conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe existã sau urmeazã sã fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii, care executã contracte de cooperare tehnicã finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnicã, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sã fie reexportate sau sã se dispunã de ele în ţarã, conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importã echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacã solicitã astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, aşa cum este definit prin legislaţia naţionalã a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declarã de acord cã, atunci când Comisia nu autorizeazã altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sã fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.

ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuitã a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauzã vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedentã efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sã îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnicã sau financiarã ori de audit pe care o considerã necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sã ducã la îndeplinire evaluãrile sau inspecţiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei sã aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sã execute o evaluare ulterioarã şi o evaluare contabilã finalã a programului. Evaluarea ulterioarã va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabilã finalã va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independentã asupra corectitudinii şi compatibilitãţii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitãţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilã va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sã fie consideratã ca fiind mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiarã despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problemã legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare ori a prezentelor condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constatã neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în prezentele condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.

ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute în prezentele condiţii generale, trebuie sã aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicitã la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã pãrţii autorizate sã primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectivã. În caz de urgenţã sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.


ANEXA B
la acordul de finanţare

ARBITRAJ

Orice disputã între pãrţile contractante, rezultând din acordulcadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrãrii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altã parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al ONU.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sã numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneazã, decedeazã sau devine incapabil sã îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA C
la acordul de finanţare

1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este de a contribui la îmbunãtãţirea securitãţii nucleare în ţãrile candidate beneficiare.
Obiectivele specifice ale acestui program sunt:
- îmbunãtãţirea nivelului de expertizã al autoritãţilor naţionale de reglementare în domeniul nuclear;
- îmbunãtãţirea activitãţilor de management al deşeurilor radioactive şi de dezafectare în conformitate cu cele mai bune practici din Uniunea Europeanã;
- sprijinirea activitãţilor care vor contribui la transpunerea acquis-ului în domeniul radioprotecţiei;
- prevenirea şi combaterea traficului ilicit de materiale nucleare şi surse de radiaţii.
Detaliile obiectivelor specifice şi descrierea proiectelor se gãsesc în fişele de proiect pregãtite pentru fiecare proiect.
Indicatori de realizare
În trecut nu au fost stabiliţi indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securitãţii nucleare.
Nu existã standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcţionãrii în condiţii de securitate a instalaţiilor nucleare, practicilor de reglementare sau managementului deşeurilor radioactive. În consecinţã, în absenţa lor, pasul secundar de a folosi ca reper aceste standarde nu este posibil. În ceea ce priveşte practicile de reglementare, deşi existã un grad înalt de convergenţã asupra esenţei cerinţelor, existã un numãr de abordãri de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradiţiile lor legislative şi tehnice specifice. Autoritãţile din domeniul securitãţii nucleare din ţãrile candidate adapteazã cerinţelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene.
1.2. Descrierea proiectelor
Ghidul PHARE revizuit confirmã cã asistenţa financiarã de preaderare în domeniul securitãţii nucleare necesitã un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature şi în mãsurã sã contribuie la o îmbunãtãţire durabilã a nivelului de securitate nuclearã în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor sunt legate de domeniul întãririi capacitãţii instituţionale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securitãţii nucleare, cât şi instituţiile publice însãrcinate cu responsabilitãţi specifice privind managementul deşeurilor radioactive sau cu atribuţii similare.
COMPONENTA DESCENTRALIZATÃ (PROIECTE SPECIFICE PE ŢARÃ) Acest program acordã asistenţã financiarã urmãtoarelor proiecte:
Proiecte specifice pe ţarã
Bulgaria 2006/018-411.01
2006/018-411.01.01 Asistenţã acordatã BNRA pentru stabilirea cerinţelor de reglementare pe baza evaluãrii documentelor privind evaluarea periodicã de securitate nuclearã ale Centralei Nuclearoelectrice de la Kozlodui, unitãţile 5 şi 6
Scopul acestei propuneri este sã ajute Agenţia de Reglementare Nuclearã din Bulgaria (NRA) în procesul de revizuire periodicã a rapoartelor de securitate nuclearã pentru unitãţile 5 şi 6 de la Centrala Nuclearoelectricã de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiza tehnicã şi de reglementare din cadrul Uniunii Europene pentru îmbunãtãţirea capabilitãţilor NRA în domeniul evaluãrii periodice a securitãţii nucleare (PSR) prin instruire practicã şi alte activitãţi, inclusiv prin pregãtirea de ghiduri pentru revizuirea şi evaluarea PSR.
Principalul scop al proiectului constã în sprijinirea BNRA în revizuirea urmãtoarelor componente ale rapoartelor PSR:
- starea existentã a sistemelor, structurilor şi componentelor (SSC), calificarea echipamentelor şi factorii de îmbãtrânire în conformitate cu cerinţele internaţionale;
- analiza de hazard şi performanţele de securitate nuclearã ale centralei;
- organizare şi administrare, proceduri, factor uman, planificarea în caz de urgenţã şi impactul radiologic asupra mediului.
Suplimentar, un efort limitat va fi dedicat pregãtirii unui ghid pentru revizia rapoartelor PSR.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este BNRA.
2006/018-411.01.02 Îmbunãtãţirea reglementãrilor din Bulgaria în domeniul transportului materialelor radioactive, inclusiv prevenirea traficului ilicit de materiale nucleare
În vederea alinierii reglementãrilor existente în Bulgaria referitoare la transportul materialelor radioactive cu cerinţele curente ale acquis-ului Uniunii Europene care este în curs de actualizare/îmbunãtãţire şi în vederea îmbunãtãţirii controlului transportului de materiale radioactive, proiectul este focalizat în principal pe urmãtoarele aspecte:
- revizuirea legislaţiei existente în Bulgaria în domeniul transportului materialelor radioactive în conformitate cu cerinţele acquis-ului Uniunii Europene curent;
- transferul celor mai bune practici ale Uniunii Europene privind inspecţia vehiculelor care au fost declarate sau sunt dedicate transportului de materiale radioactive. Acest aspect include livrarea portalelor staţionare de mãsurare a radiaţiilor;
- sprijin acordat BNRA pentru îmbunãtãţirea procedurii de aprobare pentru transportul materialelor radioactive.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este BNRA.
2006/018-411.01.03 Modernizarea infrastructurii de reglementare în domeniul radioprotecţiei şi transpunerea legislaţiei Uniunii Europene privind managementul în siguranţã al surselor de radiaţii ionizante
Obiectivul general al proiectului este transpunerea totalã a Directivei Consiliului 122/2003/EURATOM privind controlul surselor radioactive închise de mare activitate în legislaţia bulgarã. Activitãţile prevãzute sunt:
- revizuirea strategiei naţionale pentru managementul în condiţii de securitate al surselor radioactive expirate, stocate, uzate, nefolosite, orfane, furate, gãsite şi pierdute;
- revizuirea şi actualizarea standardelor de reglementare în domeniul radioprotecţiei în legãturã cu sursele radioactive închise, utilizate în medicinã, industrie şi stiinţã;
- revizuirea cerinţelor existente de reglementare din Bulgaria cu privire la controlul surselor radioactive închise, de mare activitate, în conformitate cu Directiva Consiliului 122/2003/EURATOM;
- îmbunãtãţirea practicilor de inspecţie a surselor radioactive închise şi creşterea încrederii utilizatorilor şi a publicului, în particular prin diseminarea informaţiilor cãtre toate pãrţile implicate.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este BNRA.
2006/018-411.01.04 Dezvoltarea reglementãrilor bulgare în domeniul NORM şi TENORM
Obiectivul proiectului îl constituie îmbunãtãţirea şi actualizarea capabilitãţilor de reglementare ale BNRA în domeniul materialelor cu radioactivitate naturalã (NORM) şi al materialelor cu radioactivitate naturalã crescutã prin procese tehnologice (TENORM), în scopul de a asigura o protecţie adecvatã a lucrãtorilor, a publicului larg şi a mediului împotriva riscului radiaţiilor ionizante. Proiectul prevede urmãtoarele activitãţi principale:
- evaluarea situaţiei existente la instalaţiile ce utilizeazã şi/sau produc NORM şi TENORM;
- elaborarea ghidului specific de reglementare;
- îmbunãtãţirea practicilor de inspecţie.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este BNRA.
2006/018-411.01.05 Dezvoltarea criteriilor de acceptare a deşeurilor radioactive pentru depozitarea deşeurilor radioactive de activitate foarte joasã în Bulgaria
Pe amplasamentul Centralei Nuclearoelectrice de la Kozlodui, o mulţime de deşeuri radioactive de activitate foarte joasã este stocatã în diferite locaţii. În viitorul apropiat, cantitãţi suplimentare de deşeuri radioactive de activitate foarte joasã vor fi generate ca rezultat al dezafectãrii unitãţilor 1-4 de la Centrala Nuclearoelectricã de la Kozlodui. Agenţia Naţionalã pentru Managementul Deşeurilor Radioactive (SERAW) este oricum interesatã sã cunoascã dacã este posibilã crearea pe amplasament a unei instalaţii speciale de depozitare pentru aceastã categorie de deşeuri. În acest context, va fi investigatã posibilitatea transformãrii unei zone existente de stocare în una pentru depozitarea deşeurilor. Proiectul va consta, în principal, în realizarea evaluãrii preliminare de securitate şi a evaluãrii impactului de mediu pentru aceastã facilitate şi, pe aceastã bazã, în stabilirea criteriilor de acceptare pentru deşeuri, criterii care vor fi transmise autoritãţii de reglementare.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este SERAW.
Croaţia 2006/018-411.02
2006/018-411.02.01 Sprijin pentru SONS în actualizarea şi modernizarea Sistemului de avertizare rapidã în Croaţia
Scopul proiectului este întãrirea capabilitãţilor Oficiului de Stat pentru Securitate Nuclearã (SONS) în cazul unui accident nuclear prin implementarea şi dezvoltarea reţelei Sistemului de avertizare rapidã în Croaţia (CEWS) pentru detectarea imediatã a contaminãrii potenţiale a mediului. Proiectul va include urmãtoarele activitãţi:
- evaluarea situaţiei curente a reţelei CEWS şi verificarea noii infrastructuri propuse;
- achiziţionarea echipamentelor relevante pentru mãsurare;
- instalarea şi testarea echipamentelor de mãsurare;
- achiziţionarea si instalarea echipamentelor pentru CEWS;
- dezvoltarea, instalarea şi testarea software-ului pentru CEWS;
- pregãtirea profesionalã a angajaţilor SONS pentru operarea şi întreţinerea echipamentelor.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este SONS.
2006/018-411.02.02 Controlul la frontierã al materialelor nucleare şi al altor materiale radioactive utilizând portalele staţionare de mãsurare a radiaţiilor în Croaţia
Obiectivul proiectului îl constituie mãrirea capacitãţii unitãţii gãrzii de frontierã croatã în vederea detectãrii materialelor radioactive traficate ilicit la frontierã. În acest context, sunt planificate echiparea a 14 puncte de frontierã (rutiere, feroviare şi navale) cu portaluri staţionare de mãsurare a radiaţiilor pentru detectarea materialelor nucleare şi a altor materiale radioactive şi pregãtirea profesionalã a echipelor care utilizeazã aceste portaluri, pentru detectarea materialelor nucleare şi radioactive. În plus, ofiţerii vamali vor fi dotaţi cu instrumente portabile.
Livrarea de echipamente va fi precedatã de analizarea situaţiei existente în domeniu în scopul alegerii prioritãţilor, acolo unde trebuie instalate portalurile de monitorizare. Cadrul legislativ curent de reglementare, care guverneazã acţiunile destinate prevenirii şi combaterii importului ilicit de materiale radioactive, va fi analizat şi pe cât posibil îmbunãtãţit. Coordonarea cu toţi actorii implicaţi la nivel guvernamental (SORP, SONS, poliţie, vamã etc.) va fi stabilitã.
Organizaţia beneficiarã a proiectului este Oficiul de Stat pentru Radioprotecţie (SORP).
România 2006/018-411.03
2006/018-411.03.01 Îmbunãtãţirea capabilitãţii personalului Autoritãţii de Reglementare în Domeniul Nuclear din România în vederea evaluãrii şi revizuirii periodice a securitãţii nucleare a Unitãţii 1 de la Centrala Nuclearelectricã de la Cernavodã
Obiectivul proiectului constã în îmbunãtãţirea procesului de reglementare a evaluãrii şi reviziei pentru Centrala Nuclearelectricã (CNE) de la Cernavodã, Unitatea 1, în faza de operare şi în îmbunãtãţirea capabilitãţilor autoritãţii de reglementare din România (CNCAN) în acest domeniu particular. Proiectul va contribui, de asemenea, la completarea cadrului de reglementare în vigoare în ceea ce priveşte revizuirea periodicã a securitãţii nucleare (PSR) pentru CNE Cernavodã. Programul de lucru al proiectului cuprinde 7 capitole principale:
- analiza în detaliu a abordãrii curente în România în ceea ce priveşte evaluarea PSR;
- pregãtirea unui set de proceduri în vederea sprijinirii evaluãrii de cãtre organismul de reglementare a PSR;
- evaluarea în detaliu de cãtre organismul de reglementare cu privire la managementul îmbãtrânirii;
- pregãtirea unei proceduri pentru evaluarea interacţiunilor dintre unitãţile aflate pe acelaşi amplasament;
- evaluarea de cãtre organismul de reglementare a documentaţiei privind PSR prin transferul cãtre CNCAN al cunoştintelor dobândite de autoritãţile de reglementare din Uniunea Europeanã;
- finalizarea versiunii revizuite a normelor privind PSR;
- instruirea personalului CNCAN şi organizarea unui seminar.
Beneficiarul acestui proiect este CNCAN.
2006/018-411.03.02 Întãrirea capabilitãţii tehnice a Autoritãţii de Reglementare în Domeniul Nuclear din România (CNCAN) în dezvoltarea practicilor de radioprotecţie
Proiectul va consta în dezvoltarea procedurilor pentru îmbunãtãţirea capabilitãţilor CNCAN în domeniul radioprotecţiei, ca rezultat al utilizãrii echipamentelor medicale care genereazã radiaţii ionizante. Proiectul este dispus în 3 mari componente:
- pregãtirea procedurilor interne specifice pentru evaluarea din punctul de vedere al organismului de reglementare a documentelor solicitanţilor de autorizaţii;
- organizarea a douã sesiuni de instruire pentru personalul CNCAN pe domenii, precum: dozimetrie individualã pentru neutroni, fizicã medicalã şi controlul calitãţii echipamentelor medicale radiologice;
- organizarea a douã sesiuni de pregãtire practicã a personalului CNCAN, la sediul unei autoritãţi de reglementare din Uniunea Europeanã, în domeniul practicilor de inspecţie şi autorizare pentru instalaţiile de radiografie industrialã şi carotaj radioactiv, acceleratori liniari, echipamente "gamma knife" şi medicinã nuclearã şi instalaţii tomograf de emisie positron. Beneficiarul acestui proiect este CNCAN.
2006/018-411.03.03 Proiectarea şi evaluarea securitãţii nucleare în vederea autorizãrii construcţiei depozitului naţional pentru deşeuri radioactive de activitate medie şi joasã de la Saligny
În România este aşteptatã sã fie luatã în anul 2007 decizia privind sustenabilitatea/posibilitatea ca amplasamentul de la Saligny sã "gãzduiascã" depozitul de suprafaţã pentru deşeurile radioactive de activitate intermediarã şi joasã. Ca pas urmãtor, acest proiect are ca scop întocmirea detaliatã a proiectului tehnologic al instalaţiei necesar a fi gata pentru lansarea ulterioarã a procedurii de licitaţie a construcţiei. O parte importantã a proiectului va consta, de asemenea, în pregãtirea tuturor documentelor necesare pentru a fi transmise autoritãţii de reglementare din România, de exemplu Raportul preliminar de analizã a securitãţii nucleare - în scopul obţinerii autorizaţiei de construcţie.
Beneficiarul proiectului este ANDRAD.
2006/018-411.03.04 Dezafectarea în condiţii de securitate a reactorului de cercetare de tip VVR-S din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizicã şi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" (IFIN-HH)
Reactorul de cercetare de tip VVR-S, amplasat în incinta Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizicã şi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" (IFIN-HH), a fost oprit în 1997. În anul 2002 Guvernul României a decis dezafectarea reactorului şi, în consecinţã, a fost elaborat planul de dezafectare. Dupã un proces de "peer review" care va fi efectuat de cãtre Agenţia Internaţionalã pentru Energie Atomicã (AIEA) în toamna anului 2006, planul de dezafectare va fi transmis la CNCAN cel târziu în anul 2006, aprobarea acestuia fiind aşteptatã în primul semestru al anului 2007. În acest context, proiectul îşi propune sã ofere institutului suport tehnic atât în ceea ce priveşte îmbunãtãţirea cunoştinţelor în domeniu, cât şi în ceea ce priveşte livrarea de echipamente pentru fazele I şi II ale procesului de dezafectare. De fapt, proiectul cuprinde mai multe obiective distincte:
- elaborarea unui plan de evaluare a securitãţii pentru decontaminarea, demontarea şi demolarea circuitului primar, a camerelor fierbinţi şi a blocului reactor;
- stabilirea unor reţele de monitorizare a mediului pe amplasament;
- stabilirea şi evaluarea caracteristicilor şi a cantitãţilor de deşeuri radioactive rezultate din activitãţile de demontare;
- elaborarea planurilor de intervenţii în situaţii de urgenţã;
- implementarea unui program de pregãtire profesionalã pentru personalul reactorului VVR-S;
- elaborarea unei strategii pe baza cãreia sã se desfãşoare dezafectarea;
- determinarea specificaţiilor tehnice pentru echipamentele care urmeazã sã fie achiziţionate şi pentru lucrãrile ce vor fi efectuate;
- managementul deşeurilor radioactive rezultate din dezafectare;
- achiziţionarea de echipamente.
Beneficiarul proiectului este CNCAN
2006/018-411.03.05 - Modernizarea Staţiei de tratare a deşeurilor radioactive (STDR) din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizicã şi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" (IFIN-HH)
Instalaţiile de tratare şi condiţionare a deşeurilor radioactive aparţin Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizicã şi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" (IFIN-HH) şi sunt în mare parte învechite. Retehnologizarea şi modernizarea lor constituie o condiţie esenţialã pentru demararea decomisionãrii şi dezafectãrii reactorului de cercetare VVR-S. Din acest motiv, proiectul este împãrţit în mai multe componente:
- identificarea acelor echipamente imperios necesar a fi înlocuite sau actualizate;
- implementarea studiilor de fezabilitate în vederea optimizãrii investiţiei;
- pregãtirea documentelor de licitaţie pentru achiziţionarea noilor echipamente;
- achiziţia unui nou echipament pentru tratarea deşeurilor radioactive lichide (de exemplu, un evaporator pentru deşeuri lichide);
- dotarea şi modernizarea laboratoarelor de analize.
Beneficiarul acestui proiect este Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizicã şi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" (IFIN-HH).
2006/018 - 411.03.06 - Modernizarea Depozitului Bãiţa Bihor pentru deşeuri radioactive instituţionale din România
Operarea depozitului pentru deşeuri radioactive instituţionale Bãiţa - Bihor a început în anul 1985, în ciuda faptului cã nu era complet echipat şi investiţia iniţialã nefinalizatã. De atunci, echipamentele iniţiale limitate s-au degradat, fiind necesare, în regim de urgenţã, retehnologizarea şi/sau modernizarea instalaţiilor. Aceastã activitate de modernizare a devenit stringentã în urma deciziei de începere a activitãţii de dezafectare/demontare a reactorului de cercetare VVR-S, care va genera cantitãţi importante de deşeuri radioactive ce urmeazã a fi depozitate la Bãiţa - Bihor. În acest context, proiectul trebuie sã se axeze, în principal, pe urmãtoarele direcţii:
- evaluarea situaţiei actuale şi identificarea mãsurilor urgente ce trebuie luate privind echipamentele şi lucrãrile necesare;
- dezvoltarea unor proceduri îmbunãtãţite pentru funcţionarea depozitului în urma lucrãrilor de modernizare şi retehnologizare;
- completarea raportului privind analiza preliminarã de securitate (PSAR), care a fost elaborat în cadrul unui proiect PHARE anterior;
- elaborarea documentaţiilor de licitaţie necesare pentru activitãţile de achiziţii şi lucrãri;
- achiziţia echipamentelor şi instrumentaţiei;
- construcţia, testarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor noi şi/sau modernizate şi retehnologizate (de exemplu, drenajele, înlocuirea sistemelor electrice şi de ventilaţie etc.)
Beneficiarii proiectului sunt ANDRAD şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizicã şi Inginerie Nuclearã "Horia Hulubei" (IFIN-HH).
Element-suport 2006/018-412.04

COMPONENTA CENTRALIZATÃ

2006/018-412.04.01 Întoarcerea tehnicã la PHARE/IPA activitãţi nucleare
Scopul proiectului este ca DG ELARG sã ofere sprijin tehnic pentru implementarea programelor de securitate nuclearã şi, de asemenea, proiectelor din domeniu, care trebuie programate şi implementate sub noul instrument financiar de preaderare (IPA), care înlocuieşte PHARE din 2007.
Acest sprijin întenţioneazã sã fie acordat de Centrul Comun de Cercetare (JRC-Petten). În principiu, sprijinul trebuie sã acopere 3 mari domenii:
- pregãtirea şi revizuirea termenilor de referinţã pentru proiectele care acoperã toate sectoarele din domeniul nuclear (securitatea reactoarelor, managementul deşeurilor radioactive, dezafectarea instalaţiilor nucleare, radioprotecţia, pregãtirea în caz de urgenţã, traficul ilicit de materiale nucleare şi al surselor de radiaţii, monitorizarea mediului);
- participarea în comitetele de evaluare pentru licitaţie, întâlniri privind progresul pe parcursul implementãrii proiectului şi evaluarea şi a rezultatelor obţinute în grupuri relevante de experţi ai Uniunii Europene care sã asiste serviciile Comisiei în programarea şi realizarea activitãţilor în cadrul PHARE/IPA;
- actualizarea bazei de date PHARE în domeniul securitãţii nucleare, care este disponibilã pe web-site (toate proiectele adiţionale programate pânã la finalul anului 2006).
1.3. Presupuneri şi riscuri
Programul pleacã de la premisa cã ţãrile beneficiare îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel ridicat al securitãţii nucleare şi de a implementa recomandãrile raportului Consiliului Uniunii Europene pentru securitate nuclearã în contextul extinderii din luna iunie 2001. Raportul privind situaţia evaluãrii, elaborat de Atomic Questions Group şi de Grupul de lucru adhoc în domeniul securitãţii nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit cã ţãrile candidate sunt în mod clar hotãrâte sã îndeplineascã recomandãrile prevãzute în raportul Consiliului Uniunii Europene atât în ceea ce priveşte centralele nuclearoelectrice, cât şi alte tipuri de instalaţii. Raportul a subliniat, de asemenea, cã toate ţãrile candidate au acceptat recomandãrile. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securitãţii nucleare, de cãtre Consiliul Uniunii Europene, în luna martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului Uniunii Europene de evaluare din luna noiembrie 2003. Acest program presupune cã ţãrile beneficiare vor continua sã acorde suficientã atenţie şi sã depunã eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanţate.
Deşi nu existã riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este cã asistenţa permanentã în domeniul securitãţii nucleare implicã riscul de a crea o dependenţã din partea beneficiarului. Trebuie acordatã o atenţie deosebitã modului în care organizaţiile beneficiare vor susţine rezultatele proiectelor. În cazul asistenţei în domeniul de reglementare, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie cãtre beneficiar şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor din domeniul de responsabilitate al organizaţiei beneficiare prin activitãţile contractorului.
1.4. Condiţionalitãţi
Lansarea efectivã a unora dintre proiectele menţionate mai sus se va face în condiţii speciale, care sunt descrise mai detaliat în fişele de proiect respective. În particular, buna implementare a proiectului ...... 03.03 (România) cere implementarea la timp a proiectului PHARE 2004/016815.02.04. În plus, implementarea proiectului ....... 03.04 (România) este subordonatã obţinerii licenţei pentru planul de decontaminare pentru reactorul nuclear de cercetare VVR-S. În final, toate activitãţile de actualizare a facilitãţilor existente (proiectele ...... 03.05 şi 03.06 în România) trebuie sã solicite aprobarea în prealabil a autoritãţii de reglementare pe baza documentaţiei specifice furnizate de organizaţiile beneficiare.

2. BUGET (EURO)
2.1. Tabel*)privind bugetul
------------
*) Tabelul este reprodus in facsimil.



 

 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                Phare/ Instrument de finanţare de pre-aderare
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Ţara           Agentia de      Cod        Întãrirea      Investiţie  Cofinanţare  Buget total     Buget
                implementare               capacitãţii                                              total
                                          instituţionale                                            Phare
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Bulgaria          OPCP      2006/018 -3.404.500           187.500      62.500     3.654.500    3.592.000
                               411.01
  Proiect 1                      018-     950.000              -           -          950.000      950.000
                               411.01.01
  Proiect 2                      018-     624.500           187.500      62.500       874.500      812.000
                               411.01.02
  Proiect 3                      018-     910.000              -           -          910.000      910.000
                               411.01.03
  Proiect 4                      018-     420.000              -           -          420.000      420.000
                               411.01.04
  Proiect 5                      018-     500.000              -           -          500.000      500.000
                               411.01.05
  Croaţia           OPCP       2006/018-  270.000         1.379.000     460.000     2.109.000    1.649.000
                               411.02
  Proiect 1                               110.000           330.000     110.000       550.000      440.000
                                 018-
  Proiect 2                    411.02.01  160.000         1.049.000     350.000     1.559.000    1.209.000
 
                                 018-
                               411.02.02
 
  Romania             OPCP     2006/018-4.780.000         2.900.000   1.300.000     8.980,000    7.680.000
                               411.03
  Proiect 1                      018-   1.000.000              -           -        1.000.000    1.000.000
                               411.03.01
  Proiect 2                      018-     500.000              -           -          500.000      500.000
                               411.03.02
  Proiect 3                      018-   1.980.000              -        220.000     2.200.000    1.980.000
                               411.03.03
  Proiect 4                      018-     200.000         1.000.000     440.000     1.640.000    1.200.000
                               411.03.04
  Proiect 5                      018-     500.000         1.000.000     340.000     1.840.000    1.500.000
                               411.03.05
  Proiect 6                      018-     600.000           900.000     300.000     1.800.000    1.500.000
                               411.03.06
  Element Comisia              2006/018-  279.000                                     279.000      279.000
  Suport                       412.04
  Proiect 1                      018-                                                              279.000
                               412.04.01  279.000                                     279.000
 
  TOTAL                                 8.733.500         4.466.500   1.822.500    15.022.500   13.200.000
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



2.2. Principiul cofinanţãrii
În conformitate cu ghidurile PHARE din 1999 şi cu ghidurile PHARE revizuite din anul 2002, toate proiectele de investiţii cu sprijin PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare din fondurile publice naţionale.
Contribuţia comunitarã poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Taxele nu reprezintã un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de întãrire a capacitãţii instituţionale este furnizatã de beneficiar, care suportã unele costuri privind infrastructura şi implementarea operaţionalã, finanţând resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbţia efectivã şi eficientã a asistenţei PHARE.
Prevederile privind finanţarea comunã sau în paralel sunt conţinute în alineatele referitoare la buget din fişele de proiect individuale. Nivelul de finanţare pe proiect este indicat la pct. 5 "Buget" din propunerea de proiect.
3. AGENŢIILE DE IMPLEMENTARE
Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va fi instituţia responsabilã pentru licitaţie, contractare şi raportare financiarã.
Pentru componentele centralizate din programe [suportul tehnic al centrelor comune de cercetare (JRC)], Comisia Europeanã va fi responsabilã pentru implementare.
4. ARANJAMENTELE DE IMPLEMENTARE
4.1. Metoda de implementare
Prezenta propunere de finanţare este destinatã unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului PHARE naţional. Prezenta propunere de finanţare va fi împãrţitã între ţãri, obţinându-se douã acorduri de finanţare, conform tabelului anterior. Numai pentru elementele multiţãri ale acestui program, Direcţia Comisiei va implementa, manageria şi coordona centralizat prin unitatea D.3 "Programe şi contracte orizontale" din cadrul DG Extindere, în calitate de ţarã beneficiarã.
Proiectele specifice ţãrilor vor fi implementate descentralizat în conformitate cu art. 53 (1) b (a doua alternativã) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002 referitor la regulamentele financiare aplicate bugetului general al Comisiei Europene (regulamentele financiare), detaliate în Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 2.342/2002 , luând în considerare regulile de implementare ale regulamentelor financiare (reguli de implementare). Ţara beneficiarã va asigura sã fie respectate în permanenţã condiţiile stabilite la art. 164 (1) (a) - (e) din Regulamentul financiar. Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã la art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999 *1), selectarea proiectului, procesul de licitaţie şi contractarea sunt supuse aprobãrii ex-ante a Comisiei.
-------------
*1) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266 din 21 iunie 1999 , JO nr. L161 din 26 iunie 1999; p. 68.

Pentru sprijinul tehnic furnizat de JRC, programul va fi implementat sub un management centralizat al Comisiei Europene, potrivit art. 53.1 (a) din Regulamentul financiar prezentat în detaliu în regulile de implementare.
4.2. Reguli generale de achiziţii
Achiziţia va fi în conformitate cu prevederile pãrţii a 2-a, titlul IV din Regulamentul financiar şi cap. I 3 al pãrţii a doua, titlul III din regulile de implementare a acestuia, precum şi în conformitate cu Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2006 privind regulile şi procedurile pentru contracte de servicii, echipamente şi lucrãri finanţate de la bugetul general al Comunitãţilor Europene în scopul cooperãrii cu terţe state C (2006) 117.
Autoritãţile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedurã, formatele şi modelele standard care faciliteazã aplicarea regulilor prevãzute în "Ghidul practic al procedurilor de contractare finanţate din bugetul general al CE în contextul acţiunilor externe" (Ghid practic), publicat pe site-ul CE*3) la data iniţierii procedurii de achiziţie sau de acordare a grantului.
-----------
*3) Directiva nr. 85/337/CEE , JO L nr. 175/40; 5.7.1985, amendatã.

Pentru componenta naţionalã specificã, în conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante sã aibã responsabilitãţi de gestionare descentralizatã în achiziţie în conformitate cu legislaţia naţionalã şi ghidurile care transpun Directivele Uniunii Europene de achiziţie publicã.
5. MANAGEMENTUL ASISTENŢEI
5.1. Gestionarea proiectului
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) şi NAC vor fi împreunã responsabile pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
NAO şi responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele sã fie implementate în conformitate cu procedurile prevãzute în instrucţiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea Acordului de finanţare sã fie încheiate în conformitate cu procedurile şi documentele standard pentru acţiunile externe în vigoare la momentul implementãrii şi cã sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE).
Cum s-a menţionat anterior, serviciile Comisiei (unitatea D.3 "Programe şi contracte orizontale") din DG Extindere vor fi responsabile cu programarea şi implementarea elementelor multiţãri ale programelor.
5.1.2. Valoarea proiectului
Deşi în general valoarea proiectelor finanţate din fonduri PHARE este de peste 2 milioane euro, datoritã caracterului specific al sprijinului necesar şi al modalitãţii de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusã.
5.1.3. Termenul-limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul-limitã al programãrii
(1) Toate contractele trebuie sã fie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008 (componentele descentralizate) şi nu mai târziu de 31 decembrie 2007 (componentele centralizate).
(2) Derularea tuturor contractelor trebuie finalizatã pânã la 30 noiembrie 2009.
(3) Conform procedurilor sistemului de implementare descentralizatã PHARE (DIS), un dosar de licitaţie complet trebuie transmis delegaţiei spre aprobare, cu mult înainte de termenul-limitã pentru contractare şi preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea Acordului de finanţare (AF). În cazul nerespectãrii celor de mai sus, ţara beneficiarã va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC) care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere (MoU) privind fondul naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului de mediu şi conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, aşa cum au fost stabilite de directiva privind evaluarea impactului asupra mediului EIA*3)sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub egida PHARE. Dacã directiva EIA nu a fost încã în întregime transpusã, procedurile vor trebui sã fie similare celor stabilite în directiva mai sus menţionatã. Dacã un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau 2 la directiva EIA, trebuie sã fie demonstratã*4)îndeplinirea procedurii EIA.
-----------
*2) Adresa actualã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm
*3) Directiva nr. 85/337/CEE , JO L nr. 175/40; 5.7.1985, amendatã.
*4) În anexa EIA la fişa de proiect corespunzãtoare pentru proiectul de investiţii.

Dacã un proiect poate afecta amplasamente importante din punctul de vedere al conservãrii naturii, trebuie sã fie efectuatã o evaluare adecvatã în conformitate cu art. 6 din Directiva pentru habitaturi*5).
-----------
*5) În anexa "Conservarea naturii" la fişa de proiect corespunzãtoare proiectelor de investiţii.

Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în conformitate cu legislaţia comunitarã relevantã din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE relevantã din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Gestionarea financiarã
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul naţional (FN) din ministerul de finanţe al ţãrilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea în faţa Comisiei Europene. NAO va deţine în întregime responsabilitatea în ceea ce priveşte gestionarea financiarã a fondurilor PHARE şi va deţine întreaga responsabilitate contabilã în ceea ce priveşte fondurile PHARE ale programului pânã la închiderea acestuia.
NAO va asigura cã sunt respectate regulile, reglementãrile şi procedurile PHARE care au legãturã cu raportarea şi gestionarea financiarã şi cã funcţioneazã un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor.
Comisia va transfera fondurile cãtre FN în conformitate cu MoU, semnat între Comisie şi fiecare dintre ţãrile implicate, respectiv Bulgaria, Croaţia şi România.
Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitãrii NAO într-un cont bancar special, în euro, care va fi deschis şi gestionat de FN la Banca centralã sau la o bancã agreatã anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producãtoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program.
În conformitate cu art. 3 şi 4 din regulile de implementare a Regulamentului financiar, se acordã ţãrilor beneficiare propria perioadã de intrare în vigoare. NAO trebuie oricum sã asigure cã data de intrare în vigoare este înregistratã pe toatã perioada proprie de venit din bugetul naţional. Mai mult, NAO va asigura rapoartele de interes periodice prin Perseus.
5.2.2. Transferul fondurilor cãtre FN
Un prim transfer*6) de pânã la 20% din fondurile gestionate local*7) va fi trimis cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (FA) dintre FN şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE (OPCP). În plus, NAO trebuie sã supunã spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informaţii dintre FN şi AI/OPCP şi modul de realizare a plãţilor.
-----------
*6) Reprezentând prefinanţarea, aşa cum este definitã în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*7) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

Se vor realiza douã transferuri ulterioare*8), de pânã la 30% fiecare, din fondurile aferente gestionãrii locale*9). Al doilea transfer va fi pus în mişcare atunci când 5% din bugetul în vigoare*10) au fost plãtite de cãtre AI şi OPCP. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare*11) au fost plãtite.
-----------
*8) Reprezentând plaţile intermediare sau prefinanţarea, aşa cum este definitã în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*9) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.
*10)Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.
*11) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare*12) au fost plãtite şi când toate contractele au fost semnate.
-----------
*12) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

În mod excepţional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat anterior, dacã se poate demonstra, prin prognoze financiare, cã cerinţele financiare din perioada ulterioarã vor depãşi acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile FN, OPCP şi AI depãşeşte 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepţional, sã autorizeze o platã, dacã NAO oferã dovezi substanţiale corespunzãtoare cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Transferul fondurilor de la FN cãtre AI
FN va transfera fonduri cãtre AI, inclusiv OPCP, în conformitate cu AF încheiate între FN şi AI/OPCPs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele AI/OPCP în cauzã responsabile cu administrarea financiarã a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind FN.
Atât timp cât implementarea se face sub DIS, fiecare AF individual trebuie sã fie aprobat în avans de cãtre Comisia Europeanã. În cazurile în care FN este el însuşi un agent plãtitor pentru OPCP/IA, nu se va face niciun transfer de fonduri de la FN la OPCP. OPCP şi AI trebuie conduse fiecare de cãtre un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO dupã consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitãţile realizate de OPCP/AI în cauzã.
5.2.4. Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reţinere
Pentru acele contracte cu clauze contractuale de reţinere (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), valoarea totalã a fondurilor aferente acestor contracte (aşa cum sunt calculate de PAO şi stabilite de Comisie) va fi plãtitã cãtre AI înainte de închiderea oficialã a programului. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pânã când plata finalã va fi efectuatã, precum şi pentru garantarea cã aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plãţi asociate clauzelor de reţinere.
AI îşi asumã în plus întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere. Fondurile neplãtite contractorilor dupã ce plãţile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei.
5.2.5. Încheierea cheltuielilor şi lichidarea conturilor
Nu mai târziu de 16 luni de la încheierea activitãţilor din cadrul contractelor, FN va transmite o declaraţie finalã asupra cheltuielilor şi o atestare privind regularitatea, acurateţea şi veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, sã fie egale cu valoarea iniţialã a contractului minus orice reducere sau economie agreatã cu contractorul în cursul implementãrii. Acestea vor trebui, de asemenea, sã fie egale cu plãţile efectuate plus orice sumã importantã în contul reţinerilor contractuale.
Dacã finanţarea primitã de la Comisie depãşeşte cheltuielile finale aprobate, FN va rambursa surplusul cãtre Comisie în momentul transmiterii declaraţiei finale. Dacã existã plãţi urgente (cu excepţia fondurilor de reţinere contractuale), FN va furniza o explicaţie şi o eşalonare a plãţilor la momentul finalizãrii acestora. FN va raporta trimestrial situaţia evoluţiei fondurilor de reţinere contractuale şi a plãţilor urgente. Dacã ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va declara poziţia asupra oricãrei cheltuieli care va fi exclusã de la finanţarea comunitarã, în cazul în care constatã cã aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentele comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei şi concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris cãtre FN, cãruia i se va acorda o lunã sã îşi transmitã comentariile în scris. Dacã nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lunã de la primirea comentariilor scrise ale FN, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, ţinând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura şi gravitatea abaterii, precum şi de pierderea financiarã suferitã de comunitate.
Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã sã se aducã vreun prejudiciu tratamentului cu privire la neregularitãţile şi compensãrile financiare ulterioare, în conformitate cu regulamentul comunitar.
Fondurile vor fi acoperite prin finanţare directã sau prin compensare de la FN în conformitate cu regulile comunitare.
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
COMPONENTA DESCENTRALIZATÃ
Implementarea proiectului va fi monitorizatã prin intermediul JMC. Acesta include NAO, NAC şi serviciile Comisiei. JMC se va întâlni cel puţin o datã pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE în scopul evaluãrii progresului lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurior PHARE. În plus, JMC va analiza o datã pe an progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA, SAPARD).
În ceea ce priveşte programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC), care va include NAC, PAO din fiecare AI (şi OPCP, dacã este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele şi contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de AI şi pe baza evaluãrilor intermediare efectuate de evaluatorii independenţi. SMSC va înainta recomandãri privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se cã acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta cãtre JMC, cãruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE din sectorul sãu.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã o evaluare ulterioarã (ex post) va fi efectuatã dupã încheierea programului.
COMPONENTA CENTRALIZATÃ
Comisia va monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor de la contractori şi de la evaluatori independenţi. Cum este stipulat în regulile de implementare a regulamentelor financiare serviciile Comisiei trebuie sã asigure ca acest program sã fie subiectul unei evaluãri interim sau ex-post.
7. AUDIT, CONTROL FINANCIAR, MÃSURI ANTIFRAUDÃ, ACŢIUNI PREVENTIVE ŞI CORECTIVE
7.1. Supravegherea şi controlul financiar efectuate de Comisie şi de Curtea Europeanã de Auditori
Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele corespunzãtoare acestora sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudã) şi auditului Curţii Europene de Conturi. În perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizatã (EDIS) nu este încã aplicabil AI din ţara beneficiarã, delegaţia va pune în practicã mãsuri de verificare ex-ante a documentelor de licitaţie şi contractare.
Pentru a se asigura protecţia eficientã a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate recurge la verificãri şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/1996 *13).
----------
*13) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2.185 din 11 noiembrie 1996 , JO L nr. 292 din 15 noiembrie 1996, pag. 2.

Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adreseazã tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã prejudicierea responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene de Auditori*14), conturile şi operaţiunile efectuate de FN şi, dacã este cazul, de OPCP şi toate AI respective pot fi subiectul verificãrii, la cererea Comisiei, de cãtre Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.
------------
*14) Reprezentând prefinanţarea aşa cum este definitã în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

7.2. Obligaţiile ţãrii beneficiare implicate
7.2.1. Auditul şi controlul financiar
Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi cu standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevãzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi în special va asigura în mod corespunzãtor corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitãrilor de asistenţã comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare vor asigura o pistã suficientã de audit, aşa cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001 *15).
-----------
*15) Reprezentând prefinanţarea aşa cum este definitã în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

Autoritatea competentã naţionalã de control financiar va efectua controale financiare corespunzãtoare tuturor pãrţilor implicate în implementarea programului.
În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sintezã a principalelor concluzii şi a recomandãrilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.
7.2.2. Mãsuri preventive
Ţara candidatã va lua toate mãsurile adecvate pentru prevenirea şi combaterea practicilor de corupţie*16) activã şi pasivã în oricare dintre stadiile procedurii de achiziţionare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
-----------
*16) Corupţia activã este definitã ca o acţiune deliberatã a oricãrei persoane care promite sau acordã, direct ori printr-un intermediar, un avantaj de orice fel unui oficial, pentru el personal sau pentru o terţã parte, în scopul realizãrii sau nerealizãrii unei acţiuni în concordanţã cu îndatoririle sale ori în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciazã sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunitãţii Europene. Corupţia pasivã este definitã ca o acţiune deliberatã a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicitã ori primeşte avantaje de orice fel pentru el sau o terţã parte ori acceptã o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizãrii sau nerealizãrii unei acţiuni în concordanţã cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciazã sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunitãţii Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv persoanele responsabile cu implementarea programului, trebuie sã ia în considerare toate mãsurile necesare pentru evitarea oricãrui risc sau conflict de interese şi trebuie sã informeze imediat Comisia pentru orice conflict de interese sau orice altã situaţie care sã ducã la un motiv pentru un asemenea conflict.
7.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudã şi neregularitãţi identificate în urma controalelor naţionale ori comunitare. Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare similar cu cel prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*17).
----------
*17) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681 din 11 iulie 1994 ; pag. 43.
Îndeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudã*18) şi abatere*19), precum şi toate mãsurile luate de cãtre autoritãţile naţionale trebuie raportate fãrã întârziere serviciilor Comisiei. Dacã nu existã niciun caz suspect sau real de fraudã şi abatere de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia în termen de douã luni de la sfârşitul fiecãrui trimestru.
----------
*18) Fraudã înseamnã orice act sau omisiune intenţionatã referitoare la utilizarea sau prezentarea unei declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorectã de fonduri din bugetul general al Comunitãţii Europene sau din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeanã; nedivulgarea informaţiilor în scopul încãlcãrii obligaţiilor specifice cu acelaşi efect, deturnarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.
*19) Abatere înseamnã orice încãlcare a prevederilor legislaţiei naţionale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanţare sau ale viitoarelor contracte, rezultatã dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al comunitãţii sau a bugetului gestionat de comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitarã va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între pãrţile semnatare ale Memorandului de finanţare (de exemplu, acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional etc.)

În cazul în care se înregistreazã o abatere sau o fraudã, ţara beneficiarã are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare, solicitate în legãturã cu abaterea respectivã. Corecţiile efectuate de ţara beneficiarã vor consta în anularea întregii sau a unei pãrţi din contribuţia comunitarã. Fondurile comunitare rezultate din aceastã acţiune pot fi reutilizate de cãtre FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la fondul naţional.
7.3. Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudã
Orice abatere*20) sau fraudã*21) demonstratã şi descoperitã în orice moment pe durata implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
----------
*20) Vezi definiţia de mai sus.
*21) Vezi definiţia de mai sus.


Dacã, dupã efectuarea verificãrilor necesare, Comisia constatã cã:
a) ţara beneficiarã nu şi-a îndeplinit obligaţiile de prevenire, detectare şi corectare a abaterilor; sau
b) implementarea proiectului pare sã nu justifice o parte sau toatã asistenţa alocatã; sau
c) existã serioase eşecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri.
Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a acestui program şi, declarâd motivele sale, poate sã solicite statului beneficiar sã transmitã comentarii şi, dacã este cazul, sã ia orice mãsuri de corecţie într-o anumitã perioadã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã mãsurile de corecţie solicitate nu au fost luate, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale ţãrii beneficiare, sã decidã în decursul a 3 luni:
a) reducerea sau anularea plãţilor pentru programul respectiv; sau
b) efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţialã a asistenţei oferite pentru programul respectiv.
În momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul iregularitãţii, amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în cadrul sistemului de management şi control al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanţarea viitoare a programului va reîncepe imediat. NAO va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei alte sume plãtite greşit, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu restituie suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va rambursa aceastã sumã Comisiei.
Dobânda la suma plãţii cu întârziere va fi aplicatã la valoarea nerestituitã, prin aplicarea regulilor prevãzute în Regulamentul financiar.
8. TRANSPARENŢÃ ŞI PUBLICITATE
PENTRU COMPONENTA DESCENTRALIZATÃ
PAO în funcţiune va fi responsabil pentru a asigura cã sunt luate mãsurile necesare în scopul asigurãrii publicitãţii corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsã legãturã cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevãzute în anexa privind transparenţa şi publicitatea.
PENTRU COMPONENTA CENTRALIZATÃ
Pentru componenta centralizatã de implementare a programului, Comisia trebuie sã asigure o maximã transparenţã pentru acţiunile UE în ţara beneficiarã. În conformitate cu acestea, Comisia trebuie sã aplice consistent nota "Informarea şi publicitatea pentru programele PHARE ale Comunitãţii Europene".
9. CONDIŢII SPECIALE PENTRU COMPONENTA DESCENTRALIZATÃ
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intrã în competenţa Guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulãrii, conform hotãrârii sale, a întregului program sau a unei pãrţi din acesta ori în vederea realocãrii fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele programului PHARE/ instrumente de preaderare.

ANEXA D
la acordul de finanţare


INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi sferã de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunitãţii Europene prin programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistentã privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenţã, va rãspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceastã acţiune se va desfãşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfãşura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplicã fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Reglementarea (CE) 1.159/2000 , Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L nr. 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L nr. 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L nr. 182/58.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sã fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţã.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sã publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţã în forma cea mai potrivitã. Ele trebuie sã asigure faptul cã asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sã le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sã asigure prezentarea consecventã pe tot teritoriul ţãrii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie sã cuprindã urmãtoarele:
(i) În cazul investiţiilor de infrastructurã cu un cost ce depãşeşte un milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sã fie instalate în concordanţã cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate la pct. 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sã fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene în ţara respectivã;
- plãcuţe permanente pentru lucrãrile de infrastructurã accesibile publicului larg, care sã fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate la pct. 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care sã fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã.
(ii) În cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sã conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţã cu reglementãrile citate la pct. 3(b)(i) de mai sus;
- mãsuri referitoare la solicitanţii de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei precizãri în formularele care trebuie sã fie completate de aceşti solicitanţi, referitor la faptul cã o parte a ajutorului provine de la UE şi, în mod special, de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţã cu reglementãrile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potenţialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sã cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncã sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de muncã, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţã destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenţã vor trebui sã indice faptul cã UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenţã transmisã beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţã finanţat de programul în cauzã. Dacã asemenea documente poartã stema naţionalã sau regionalã, ele vor purta, de asemenea, şi însemnul UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivitã, despre acţiunile cofinanţate de UE şi, în special, de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceastã informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementãrii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionalã (presã, radio şi televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiarã.
Principiile menţionate în cele douã paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presã sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legãturã cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD va urmãri sã facã explicitã participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi a se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiarã va ajuta, dupã necesitãţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sã conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clarã a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţionalã sau regionalã este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţã, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiarã, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura cã participarea UE este clarã.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, plãcuţe permanente şi postere
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul cã urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun cerinţelor de mai jos:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie plasate în acelaşi loc cu cel al proiectelor în care participarea UE ajunge pânã la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridicã un panou care sã anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa UE trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sã fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mãrimea cofinanţãrii din partea UE) şi trebuie sã fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o plãcuţã permanentã, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Plãcuţe permanente
Plãcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţã de însemnul UE, asemenea plãcuţe trebuie sã specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauzã (PHARE, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate naţionalã, regionalã sau localã ori un alt beneficiar decide sã ridice un panou, sã plaseze o plãcuţã permanentã, sã afişeze un poster sau sã ia orice altã mãsurã pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, sã fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã le considerã necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia sã poatã participa în mod corespunzãtor în realizarea lor.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţã tehnicã sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţãrii respective, care va conţine indicaţii detaliate în formã electronicã şi care va fi disponibil la cerere.


-------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Economiei si Finantelor, ORDIN nr. 1.725 din 30 mai 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016