Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 1.580 din 1 septembrie 2023 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.132/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi ordine internă al Ministerului Afacerilor Externe
EMITENT: Ministerul Afacerilor Externe PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 927 din 13 octombrie 2023
În temeiul art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (7) şi al art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere modificările aduse structurii organizatorice a Ministerului Afacerilor Externe,
ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.
ART. I
Anexa la Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.132/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi ordine internă al Ministerului Afacerilor Externe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 12 august 2016, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezentul ordin.
ART. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul afacerilor externe,
Luminiţa-Teodora Odobescu
Bucureşti, 1 septembrie 2023.
Nr. 1.580.
ANEXA 1
(Anexa la Ordinul nr. 1.132/2016)
CARTEA I
REGULAMENT
de organizare şi funcţionare al Ministerului Afacerilor Externe
PARTEA I
Dispoziţii generale cu privire la organizarea şi funcţionarea MAE
ART. 1
(1) Ministerul Afacerilor Externe (MAE) este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale care realizează politica externă a statului român.
(2) Rolul, competenţa, funcţiile, atribuţiile principale, organizarea şi funcţionarea MAE sunt prevăzute de legislaţia care reglementează organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, de hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea MAE, precum şi de alte acte normative cu incidenţă în materie, în conformitate cu prevederile Constituţiei României.
(3) În vederea realizării politicii externe, MAE colaborează cu toate autorităţile publice cu atribuţii în domeniul politicii externe.
PARTEA II
Alte atribuţii ale MAE
ART. 2
În afara atribuţiilor principale menţionate la art. 1 alin. (2), MAE mai are următoarele atribuţii:
1. coordonează ansamblul activităţilor politico-diplomatice desfăşurate de România pe problematica NATO; asigură cooperarea şi coordonarea interinstituţională pentru promovarea intereselor României şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin ca membru al Alianţei Nord-Atlantice;
2. iniţiază şi fundamentează propuneri menite a consolida şi operaţionaliza rolul politic şi militar al României în cadrul Alianţei; formulează, în colaborare cu alte direcţii din MAE şi instituţii implicate, propuneri privind demersuri diplomatice, acţiuni, poziţii de utilizare a calităţii de membru NATO în susţinerea unor obiective de politică externă ale României;
3. asigură pregătirea şi participarea României la reuniunile comitetelor politice ale NATO;
4. coordonează, conform strategiei naţionale privind capacităţile civile, activităţile de planificare, pregătire de personal şi participare la misiuni internaţionale civile;
5. promovează priorităţile şi elementele de interes pentru România pe tematica abordată în cadrul formatelor de discuţie la nivelul OSCE, inclusiv prin coordonarea cu statele membre UE şi în formatul NATO Caucus;
6. participă în cadrul structurilor interministeriale cu caracter permanent sau ad-hoc, care au în competenţă teme relevante pentru participarea României la OSCE;
7. coordonează activităţile diplomatice privind problematica dezarmării şi neproliferării la nivel multilateral (foruri, conferinţe şi convenţii din cadrul ONU UE, alte formate multilaterale);
8. urmăreşte îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate prin deciziile relevante pe domeniile dezarmării şi neproliferării;
9. asigură reprezentarea la reuniunile de lucru UE pentru neproliferare (CONOP), dezarmare (CODUN) şi problematica spaţială (CODUN SPACE), terorism (COTER), relaţia transatlantică (COTRA), grupul politico-militar (PMG), CIVCOM;
10. urmăreşte şi analizează evoluţiile şi poziţiile adoptate de alte state privind regimul de control al armamentelor convenţionale şi măsurile de creştere a încrederii şi securităţii;
11. participă, în colaborare cu instituţiile naţionale cu atribuţii specifice în domeniu, la formularea, articularea şi promovarea intereselor României legate de aspectele de securitate energetică, în special securitatea aprovizionării cu energie în contextul proiectelor majore de infrastructură energetică;
12. participă la organizarea de evenimente cu caracter economic (conferinţe, seminare, reuniuni, forumuri) având ca scop promovarea intereselor economice româneşti;
13. urmăreşte promovarea în străinătate a intereselor economice ale României şi ale mediului de afaceri din România, prin instrumente specifice activităţii de diplomaţie economică şi în limitele competenţelor sale;
14. contribuie, împreună cu alte instituţii abilitate, la promovarea intereselor României în/pe lângă organizaţii economice internaţionale (FMI, Grupul Băncii Mondiale, BERD, OMC, OMV) şi organizaţii economice regionale;
15. asigură coordonarea tuturor activităţilor pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi propune liniile strategice de colaborare România-OCDE în contextul statutului României de candidat la această organizaţie; prezidează reuniunile Task Force interinstituţional pentru aderarea la OCDE;
16. pregăteşte rapoarte şi declaraţii în domeniul politicii externe pentru a fi prezentate în Parlament de prim-ministru, de ministrul afacerilor externe în numele Guvernului; prezintă periodic în Parlament principalele acţiuni şi poziţii în probleme de actualitate ale politicii internaţionale şi pe cele solicitate de către comisiile parlamentare de politică externă;
17. elaborează proiecte de iniţiative legislative în domeniul său de activitate şi le susţine în Parlament;
18. organizează pe plan intern şi internaţional şi finanţează acţiuni de comunicare publică, de diplomaţie publică şi de diplomaţie culturală, activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul relaţiilor internaţionale, activităţi arhivistice specifice, precum şi de protecţie a informaţiilor clasificate, în conformitate cu priorităţile MAE şi cu obiectivele de politică externă ale României;
19. organizează curierul diplomatic.
ART. 3
(1) Până la data de 1 februarie a fiecărui an se elaborează obiectivele şi priorităţile MAE pentru anul în curs, care derivă din atribuţiile sale, din Programul de guvernare, precum şi din alte angajamente internaţionale.
(2) Până la data de 1 martie a fiecărui an se stabilesc, la nivel central şi al fiecărui compartiment din MAE, activităţi necesare pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor şi priorităţilor prevăzute la alin. (1).
PARTEA III
Structura organizatorică
ART. 4
Structura organizatorică a MAE este alcătuită din Administraţia centrală a MAE, denumită în continuare Centrala, şi Serviciul exterior al MAE.
ART. 5
Centrala şi Serviciul exterior al MAE îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, conducerea şi controlul ministrului afacerilor externe, în forma stabilită de acesta.
ART. 6
Instituţiile/Organizaţiile din subordinea sau coordonarea MAE sunt prevăzute în hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea MAE.
PARTEA IV
Conducerea MAE
TITLUL I
Ministrul afacerilor externe
ART. 7
(1) Conducerea MAE se exercită de către ministrul afacerilor externe.
(2) Ministrul afacerilor externe îndeplineşte, în domeniul de activitate al MAE, atribuţiile generale prevăzute de lege. Alte atribuţii ale ministrului, precum şi modul de delegare a acestora sunt prevăzute de hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea MAE.
TITLUL II
Secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct
ART. 8
(1) Ministrul afacerilor externe este sprijinit în activitatea sa de secretarii de stat, subsecretarul de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct.
(2) Secretarilor de stat, subsecretarului de stat, secretarului general sau secretarului general adjunct li se pot delega atribuţii în condiţiile prevăzute de hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea MAE.
(3) Subsecretarului de stat i se aplică prevederile referitoare la secretarii de stat.
ART. 9
(1) Secretarii de stat sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului şi dobândesc calitatea de membri de drept ai Corpului diplomatic şi consular al României pe durata exercitării funcţiei, dacă nu au această calitate la momentul numirii în funcţie.
(2) Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt, pe durata exercitării funcţiei, înalţi funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii, şi dobândesc calitatea de membri de drept ai Corpului diplomatic şi consular al României pe durata exercitării funcţiei, dacă nu au această calitate la momentul numirii în funcţie.
ART. 10
Secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct coordonează compartimentele stabilite prin hotărârea de organizare şi funcţionare a MAE şi prin ordin al ministrului afacerilor externe, precum şi activităţile stabilite prin acte normative sau, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor externe.
ART. 11
(1) În baza şi în executarea ordinelor şi instrucţiunilor emise de ministrul afacerilor externe, secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct emit dispoziţii în domeniul de competenţă, obligatorii pentru toate compartimentele ministerului şi instituţiile subordonate acestuia, cu respectarea prevederilor legale şi cu avizul celorlalţi secretari de stat, al secretarului general sau al secretarului general adjunct care coordonează structurile vizate, după caz.
(2) În cazurile în care un secretar de stat se află în concediu sau în delegaţie, în ţară sau străinătate, atribuţiile acestuia vor fi preluate de către un alt secretar de stat, conform ordinii de precădere stabilite de ministrul afacerilor externe prin ordin.
ART. 12
(1) Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (AGCJUE) asigură reprezentarea juridică a statului român în procedurile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, aprobată cu modificări prin Legea nr. 248/2017, cu modificările ulterioare.
(2) Procedura de numire, structurile subordonate, competenţa generală a AGCJUE sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr. 248/2017, cu modificările ulterioare.
(3) În afara atribuţiilor delegate potrivit art. 2 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr. 248/2017, cu modificările ulterioare, celelalte atribuţii ale AGCJUE pot fi preluate de un secretar de stat în condiţiile şi cu respectarea art. 11 alin. (2) din prezentul regulament.
ART. 13
(1) Secretarul general exercită atribuţiile principale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru secretarii generali ai ministerelor. În afara acestora, secretarul general exercită şi următoarele atribuţii:
1. colaborează cu secretarii generali din celelalte ministere în probleme de interes comun;
2. transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte normative iniţiate de minister, pentru a fi discutate/aprobate în cadrul şedinţelor Guvernului;
3. coordonează compartimentul de resurse umane al ministerului;
4. monitorizează activitatea consulară, precum şi pe cea de vize prin coordonarea compartimentelor de specialitate ale ministerului.
(2) Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative, prin prezentul regulament sau, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(3) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general este sprijinit de către secretarul general adjunct.
(4) În cazurile în care secretarul general se află în concediu sau în imposibilitatea exercitării funcţiilor sale, este înlocuit de secretarul general adjunct sau de către o altă persoană cu funcţie de conducere desemnată prin ordin de ministrul afacerilor externe.
TITLUL III
Alte organe: Colegiul MAE, Biroul executiv
ART. 14
Pe lângă ministrul afacerilor externe funcţionează Colegiul MAE şi Biroul executiv (BEx) al MAE.
ART. 15
(1) Colegiul MAE este constituit din experţi recunoscuţi în domeniul politicii externe şi cu o amplă activitate practică.
(2) Membrii Colegiului MAE sunt nominalizaţi de către ministrul afacerilor externe pe baza criteriilor de la alin. (1). Aceştia îşi desfăşoară activitatea voluntar şi neremunerat.
(3) Colegiul MAE se întruneşte, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea şi sub coordonarea ministrului afacerilor externe, pentru dezbaterea unor probleme importante privind activitatea MAE.
ART. 16
(1) Biroul executiv al MAE are în componenţa sa secretarii de stat, secretarul general, secretarul general adjunct, directorii generali şi directorul cabinetului ministrului.
(2) La lucrările BEx pot participa şi alte persoane, conform deciziei ministrului afacerilor externe.
ART. 17
(1) BEx se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este necesar pentru a dezbate activitatea ministerului şi politicile acestuia.
(2) Data convocării şi agenda BEx sunt stabilite de ministrul afacerilor externe. Lucrările BEx sunt conduse de ministrul afacerilor externe sau de către un secretar de stat desemnat în acest scop.
(3) În cadrul întâlnirilor BEx se dezbat problemele referitoare la activităţile ministerului, se realizează o informare asupra activităţilor desfăşurate şi asupra proiectelor viitoare ale ministerului şi se identifică soluţii sau se fac recomandări care vor fi supuse deciziei ministrului afacerilor externe.
(4) Concluziile rezultate în urma BEx se consemnează în scris, iar consemnările se transmit ministrului afacerilor externe, precum şi compartimentelor interesate.
(5) Conducerile compartimentelor vor lua măsurile corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire în bune condiţii şi la termen a activităţilor date în sarcina acestora.
TITLUL IV
Personalul cu funcţii de conducere din Centrala MAE
CAP. I
Conducerea şi mecanismul decizional
ART. 18
Compartimentele ierarhic superioare organizează, coordonează, controlează şi monitorizează, potrivit sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor din domeniul de activitate, întreaga activitate a compartimentelor aflate în subordine, inclusiv modul de aplicare a prevederilor legale de către acestea.
ART. 19
(1) În sensul prezentului regulament, conducerea reprezintă ansamblul activităţilor prin care persoanele cu funcţii de conducere stabilesc obiectivele compartimentului şi personalului din subordine, în sensul şi cu scopul realizării obiectivelor stabilite la nivelul MAE.
(2) Cerinţele conducerii constau în: cunoaşterea situaţiei existente în domeniul de competenţă; identificarea formelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor, procedurilor şi mijloacelor optime de acţiune; identificarea modalităţilor optime de gestionare şi de motivare a personalului în sensul contribuţiei efective la realizarea obiectivelor MAE.
ART. 20
(1) Decizia şefului ierarhic, ca esenţă a atributului de conducere, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie legală;
b) să fie emisă în baza unei autorităţi instituţionale;
c) să se încadreze în perioada adecvată de elaborare şi aplicare;
d) să aibă în vedere necesitatea realizării de o manieră eficientă a obiectivelor MAE;
e) să fie formulată corespunzător, cu indicarea modalităţii de acţiune preconizate şi, după caz, a resurselor alocate, a decidentului şi a responsabilului, şi să precizeze unde se aplică şi care este perioada sau termenul de aplicare;
f) să aibă în vedere necesitatea realizării de o manieră eficientă a obiectivelor MAE.
(2) Şeful ierarhic are obligaţia de a asigura condiţiile care fac posibilă executarea deciziei.
CAP. II
Funcţiile de conducere stabilite la nivelul Centralei MAE
SECŢIUNEA 1
Directorii generali şi directorii
ART. 21
Directorii generali şi directorii organizează, îndrumă şi răspund de activitatea compartimentelor pe care le conduc şi asigură buna colaborare şi coordonare cu alte compartimente.
ART. 22
Directorii generali şi directorii îndeplinesc următoarele atribuţii:
1. stabilesc măsurile necesare şi urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor compartimentului pe care îl conduc;
2. organizează activitatea compartimentului pe care îl conduc prin repartizarea echilibrată a sarcinilor;
3. întocmesc şi aprobă fişele posturilor din cadrul compartimentului;
4. repartizează lucrările personalului din subordine, direct sau, după caz, prin intermediul personalului de conducere din subordine, emit dispoziţii şi/sau rezoluţii scrise, precum şi termenele în care trebuie rezolvate;
5. urmăresc elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;
6. verifică şi avizează sau, după caz, aprobă lucrările întocmite în cadrul compartimentului pe care îl coordonează;
7. iniţiază, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul de activitate al compartimentului pe care îl conduc şi răspund de soluţionarea acestora;
8. duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului şi răspund pentru îndeplinirea acestora;
9. directorii pot întocmi sau colabora la întocmirea lucrărilor de o complexitate şi importanţă deosebite;
10. coordonează şi gestionează resursele umane existente la nivelul compartimentului, în sensul motivării acestora şi al identificării nevoii de perfecţionare individuală;
11. evaluează, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, activitatea profesională a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;
12. urmăresc respectarea obligaţiilor profesionale şi a disciplinei muncii de către persoanele din subordine şi iniţiază, dacă este cazul, demersuri vizând sancţionarea disciplinară;
13. formulează propuneri referitoare la asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării compartimentului;
14. răspund de procesul de inventariere şi arhivare a lucrărilor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic al MAE şi de predarea acestora la arhiva ministerului;
15. duc la îndeplinire activităţile de implementare a studiilor şi proiectelor iniţiate de minister, în scopul eficientizării activităţii ministerului, potrivit domeniului de activitate al fiecărui compartiment;
16. iniţiază sau participă împreună cu alte compartimente din MAE la iniţierea unor proiecte de acte normative; avizează proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din minister sau trimise la aviz de alte instituţii, conform atribuţiilor compartimentului pe care îl conduc;
17. informează şi se asigură că persoanele din subordine au luat act de strategia şi obiectivele ministerului în ansamblu, precum şi de cele specifice compartimentului din care acestea fac parte, potrivit priorităţilor stabilite de conducerea ministerului;
18. asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează;
19. asigură reprezentarea instituţiei în relaţia cu mass-media, numai sub coordonarea compartimentului de comunicare şi conform atribuţiilor stabilite de conducerea ministerului;
20. asigură o bună colaborare cu compartimentul de comunicare şi informează acest compartiment, în timp util, în legătură cu activităţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice;
21. coordonează cooperarea cu celelalte ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii din administraţia centrală şi locală a României în relaţia cu statele şi organizaţiile din domeniul de referinţă;
22. asigură o bună colaborare şi coordonare pe orizontală cu celelalte compartimente din cadrul MAE pe teme transversale, care intră în competenţele mai multor direcţii;
23. informează şi se asigură că persoanele din subordine au luat act de strategia şi obiectivele ministerului în ansamblu, precum şi de cele specifice compartimentului din care acestea fac parte, potrivit priorităţilor stabilite de conducerea ministerului;--
24. îndeplinesc orice alte atribuţii legate de specificul lor de activitate, stabilite de conducerea ministerului.
ART. 23
(1) În cazul concediilor şi al deplasărilor în interes de serviciu, directorii generali şi directorii îşi deleagă atribuţiile unei persoane din subordine, cu aprobarea secretarului de stat coordonator, secretarului general sau secretarului general adjunct, după caz.
(2) În caz de imposibilitate obiectivă şi justificată a preluării atribuţiilor respective de către o persoană din subordine, conform alin. (1), directorii generali şi directorii deleagă atribuţiile care le revin, cu aprobarea secretarului de stat coordonator, secretarului general sau secretarului general adjunct, după caz, unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul altui compartiment decât cel coordonat, cu acordul acesteia din urmă.
(3) În cazul directorilor generali şi directorilor subordonaţi direct ministrului afacerilor externe, delegarea se face cu informarea prealabilă a directorului cabinetului ministrului afacerilor externe şi cu aprobarea şefului ierarhic superior.
(4) Directorul general poate prelua coordonarea unui compartiment din subordine pe perioada concediilor şi a deplasărilor în interes de serviciu a conducătorului acestuia.
(5) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) şi (2) se comunică întregului personal al compartimentului.
(6) Directorilor generali adjuncţi şi directorilor adjuncţi li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei secţiuni stipulate pentru directorii generali şi directori.
SECŢIUNEA a 2-a
Şefii de serviciu şi birou
ART. 24
(1) Şefii de serviciu şi birou din cadrul unor direcţii din MAE, precum şi din subordinea unui secretar de stat, a secretarului general, a secretarului general adjunct îndeplinesc următoarele atribuţii:
1. repartizează lucrările şi îndrumă personalul din subordine în soluţionarea acestora;
2. avizează toate documentele elaborate în cadrul compartimentului;
3. participă, verifică şi răspund de realizarea în cele mai bune condiţii şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate compartimentului;
4. realizează efectiv o parte din lucrările repartizate compartimentului, precum şi pe cele de o complexitate şi importanţă ridicate;
5. prezintă şi susţin, după caz, directorilor lucrările elaborate la nivelul compartimentului;
6. evaluează, în condiţiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesională a personalului din cadrul compartimentului, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează, după caz;
7. iniţiază, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul de activitate al compartimentului pe care îl conduc şi răspund de soluţionarea acestora;
8. duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului sau a direcţiei şi răspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competenţă.
(2) Şefilor de serviciu şi birouri independente li se aplică prevederile de la secţiunea 1 stipulate pentru directorii generali şi directori.
ART. 25
(1) În cazul concediilor şi al deplasărilor în interes de serviciu, şefii de serviciu şi birouri îşi deleagă atribuţiile unei persoane din subordine, cu aprobarea secretarului de stat coordonator, secretarului general sau secretarului general adjunct, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) În caz de imposibilitate obiectivă şi justificată a preluării atribuţiilor respective de către o persoană din subordine, conform alin. (1), şefii de serviciu şi birouri deleagă atribuţiile
care le revin, cu aprobarea secretarului de stat coordonator, secretarului general sau secretarului general adjunct, unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul altui compartiment decât cel coordonat, cu acordul acesteia din urmă.
(3) Şeful ierarhic superior poate prelua coordonarea unui serviciu sau birou din subordine pe perioada concediilor şi a deplasărilor în interes de serviciu ale conducătorului acestuia.
(4) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) şi (2) se comunică întregului personal al compartimentului.
PARTEA V
Structura organizatorică a Centralei
TITLUL I
Organizare şi structură
ART. 26
(1) Structura organizatorică a Centralei este prevăzută în anexa la hotărârea Guvernului de organizare şi funcţionare a MAE.
(2) Înfiinţarea şi desfiinţarea direcţiilor, serviciilor, birourilor, ale altor structuri specifice şi grupuri de lucru, precum şi numirea şi eliberarea reprezentanţilor cu însărcinări speciale şi a reprezentanţilor speciali se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(3) Atribuţiile structurilor specifice şi ale grupurilor de lucru sunt prevăzute prin ordin al ministrului afacerilor externe.
TITLUL II
Cooperarea între compartimente
ART. 27
(1) Secretarul de stat organizează cooperarea între compartimentele pe care le coordonează, pe teme care necesită o abordare complexă, interdisciplinară.
(2) Secretarul general coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigură legătura operativă dintre ministru şi conducătorii tuturor compartimentelor din minister.
ART. 28
(1) Pentru coerenţa activităţii, în consonanţă cu caracterul unitar al politicii externe a României, toate compartimentele funcţionale se vor informa reciproc şi vor colabora în realizarea acţiunilor lor.
(2) Circuitele fluxurilor de informaţii în MAE sunt proiectate astfel:
a) la nivelul organizării structurale (indicată de organigramă):
(i) circuite descendente - de la conducerea MAE către unităţile organizatorice;
(ii) circuite ascendente - de la baza organigramei către conducerea MAE, trecând prin toate nivelurile ierarhice necesare;
b) la nivelul organizării procesuale (cooperarea între direcţii):
(i) circuite orizontale - urmăresc, în funcţie de problematică, informarea şi cooperarea între direcţii.
(3) Informarea reciprocă şi colaborarea dintre compartimente se realizează, în principal, prin:
a) discuţii/convorbiri/consultări;
b) stabilirea procedurilor operaţionale de sistem;
c) schimb de materiale/documente/informaţii şi date;
d) clarificarea/eliminarea punctelor de vedere divergente;
e) analiza rezultatelor parţiale şi finale.
ART. 29
(1) Dacă un compartiment apreciază că o informaţie primită de la misiunile diplomatice/oficiile consulare (MD/OC) române, de la alte ministere sau din alte surse, inclusiv audienţe, prezintă interes pentru un alt compartiment din minister, compartimentul care a luat cunoştinţă de o asemenea informaţie se asigură că ea a fost difuzată sau o aduce la cunoştinţa direcţiei în cauză în timp util.
(2) În cazul în care o problemă trece de la un compartiment la altul, spre competentă soluţionare, compartimentul trimiţător se asigură că toate documentele pe care le deţine şi care sunt utile continuării rezolvării problemei sunt transmise împreună cu orice alte informaţii necesare.
ART. 30
(1) Lucrările prezentate conducerii MAE vor avea în mod obligatoriu avizul tuturor compartimentelor implicate, ale căror puncte de vedere au relevanţă pentru acţiunile respective.
(2) Avizele se obţin de către compartimentele emitente ale lucrărilor.
(3) Lucrările care nu vor dispune de avizele necesare vor fi considerate incomplete şi vor fi returnate emitentului.
ART. 31
Fiecare compartiment va lua măsuri pentru consultarea din timp şi obţinerea avizelor altor compartimente din minister, în cazul în care problemele de rezolvat prezintă aspecte care intră în competenţa acestora din urmă.
ART. 32
(1) Dacă un compartiment are observaţii, propuneri sau neclarităţi cu privire la o lucrare primită pentru aviz, intră în legătură cu conducerea compartimentului care a întocmit lucrarea şi urmăreşte să clarifice situaţia prin discuţii purtate, după caz, în cadrul unor întâlniri, telefonic sau prin corespondenţă electronică.
(2) În cazul în care, în urma acestor discuţii, rămân observaţii/neclarităţi sau propuneri nepreluate de compartimentul iniţiator, compartimentul avizator formulează o notă de observaţii pe care o ataşează la lucrarea care este trimisă în continuare pe circuitul de avizare. Compartimentul iniţiator are obligaţia de a întocmi o notă justificativă privind nepreluarea acestor observaţii.
(3) Decizia cu privire la includerea aspectelor prevăzute în nota de observaţii aparţine persoanei din conducerea MAE care aprobă lucrarea.
ART. 33
(1) Pentru problemele a căror soluţionare necesită colaborarea între mai multe compartimente pot fi constituite temporar grupuri de lucru pe domenii de activitate, programe sau proiecte.
(2) Constituirea grupului de lucru nu afectează responsabilitatea compartimentelor în ceea ce priveşte atribuţiile ce le revin.
(3) În compunerea grupurilor de lucru trebuie să se regăsească personal care să aibă competenţa şi experienţa necesare pentru rezolvarea problemei stabilite şi să poată gestiona date şi informaţii specifice, desemnat de către şefii compartimentelor cu atribuţii în materie.
ART. 34
(1) Pentru rezolvarea problemelor complexe, care excedează competenţelor/atribuţiilor unui compartiment, pot fi constituite comisii. Acestea se constituie prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(2) La constituirea unei comisii se stabilesc: denumirea, compunerea, mandatul, autoritatea şi competenţele, persoana desemnată coordonator, tipul relaţiilor de lucru, modul de lucru, durata de funcţionare şi, după caz, locul de desfăşurare a activităţii.
(3) Constituirea comisiilor se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) problematica să fie limitată temporar şi corespunzător din punctul de vedere al complexităţii, astfel încât să se evite depăşirea competenţelor membrilor comisiei;
b) selecţia specialiştilor să vizeze, după caz, şi cuprinderea domeniilor conexe celui în a cărui sferă se află problema de rezolvat;
c) eliberarea, totală sau parţială, a membrilor comisiei de obligaţiile de serviciu curente sau cel puţin acordarea de prioritate colaborării în cadrul comisiei faţă de celelalte activităţi;
d) participarea fiecărui membru la rezolvarea problemelor în ansamblu;
e) obligaţia tuturor compartimentelor de a sprijini activitatea comisiei, prin punerea la dispoziţie a documentelor şi datelor solicitate;
f) obligaţia preşedintelui comisiei de a prezenta rezultatele, nemijlocit, conducerii MAE;
g) asigurarea spaţiilor de lucru şi a sprijinului logistic necesar.
TITLUL III
Atribuţiile la nivelul Centralei MAE
CAP. I
Atribuţiile departamentelor
SECŢIUNEA 1
Directorul politic
ART. 35
Directorul politic îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. coordonează contribuţia MAE la elaborarea documentelor programatice de politică externă şi asigură coerenţa acestora cu Programul de guvernare şi cu alte documente internaţionale cu caracter strategic, relevante pentru România;
2. coordonează integrarea, proiectarea şi monitorizarea realizării obiectivelor de politică externă;
3. coordonează procesul de elaborare, adoptare şi promovare a poziţiilor naţionale în domeniul politicii externe care sunt promovate în cadrul instituţiilor UE şi structurilor de lucru specializate;
4. reprezintă interfaţa cu alte ministere de externe, în special din statele membre UE şi NATO, prin directorii politici ai acestora.
SECŢIUNEA a 2-a
Departamentul Uniunea Europeană
ART. 36
Departamentul Uniunea Europeană îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. realizează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, coordonarea interinstituţională a procesului de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene;
2. coordonează procesul de elaborare, adoptare şi promovare a poziţiilor naţionale care vor fi promovate în cadrul instituţiilor UE şi structurilor de lucru ale acestora;
3. asigură, prin structurile din componenţa sa, rolul de coordonator naţional al Semestrului European şi de punct tehnic de contact în problematica Strategiei Europa 2020, precum şi rolul de punct de contact şi coordonator al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;
4. gestionează şi coordonează dialogul cu instituţiile naţionale cu privire la ansamblul problematicii privind implementarea Acordului de retragere a Regatului Unit din UE şi a noului Acord UE - Regatul Unit.
SECŢIUNEA a 3-a
Departamentul relaţii bilaterale europene şi cooperare regională
ART. 37
Departamentul relaţii bilaterale europene şi cooperare regională îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. asigură coordonarea de ansamblu a relaţiilor cu statele membre UE, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, statele SEE, AELS, Turcia, statele din Balcanii de Vest, precum şi participarea României la formatele de cooperare regională (SEECP, OCEMN, ICE);
2. urmăreşte realizarea obiectivelor de politică externă pe spaţiile de referinţă;
3. asigură funcţionarea eficientă a direcţiilor şi urmăreşte îndeplinirea sarcinilor;
4. coordonează, îndrumă şi evaluează activitatea ambasadelor şi a şefilor de misiune de pe spaţiile de referinţă;
5. menţine legătura cu ambasadele acreditate în România cu obiectivul dezvoltării relaţiilor bilaterale şi soluţionării unor aspecte de interes;
6. asigură reprezentarea externă pe spaţiile de referinţă, conform mandatului încredinţat de conducerea MAE.
SECŢIUNEA a 4-a
Departamentul afaceri strategice
ART. 38
Departamentul afaceri strategice îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. gestionează dimensiunea de securitate a politicii externe a României, în special pe dimensiunea NATO şi cea a PSAC. Astfel, monitorizează constant evoluţiile pe linia NATO şi PSAC, informează la nivel orizontal şi superior ierarhic în privinţa evoluţiilor relevante, evaluează şi identifică interesele şi opţiunile României în domeniu, pe care le promovează atât prin MD/OC, cât şi în cadrul interinstituţional de cooperare aprofundată cu celelalte instituţii cu atribuţii pe această linie de la nivelul administraţiei centrale;
2. defineşte obiectivele specifice ale României în raport cu SUA şi Canada, gestionează ansamblul relaţiilor bilaterale ale României cu aceste două state, atribuind în acest sens un rol deosebit dezvoltării continue a Parteneriatului strategic româno-american, pe toate dimensiunile sale, şi intensificării relaţiilor cu Canada;
3. urmăreşte evoluţiile şi promovează interesul naţional şi interesele de securitate pe dimensiunile de neproliferare şi a vectorilor purtători, controlul armamentelor convenţionale şi dezarmării, în cadrul organizaţiilor internaţionale, agenţiilor şi grupurilor de specialitate (AIEA, OIAC, CTBTO, structurilor/ agenţiilor ONU/de la nivelul UE şi altor structuri de la nivelul organizaţiilor internaţionale cu responsabilităţi/competenţe/ atribuţii în domeniile dezarmării, controlului armamentelor convenţionale), coordonează activitatea României la OSCE şi gestionează direct dimensiunea politico-militară şi de securitate la nivelul OSCE, gestionează, din perspectiva MAE, aspectele privind combaterea terorismului internaţional şi a ameninţărilor hibride.
SECŢIUNEA a 5-a
Departamentul pentru relaţii cu vecinătatea estică
ART. 39
Departamentul pentru relaţii cu vecinătatea estică îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. coordonează gestionarea ansamblului relaţiilor bilaterale ale României cu Republica Moldova, Ucraina, Republica Belarus, Federaţia Rusă, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Georgia, Republica Kazahstan, Republica Kârgâză, Republica Tadjikistan, Turkmenistan şi Republica Uzbekistan;
2. coordonează participarea României în gestionarea relaţiilor externe UE cu statele din vecinătatea estică (Republica Moldova, Ucraina, Republica Belarus, Federaţia Rusă, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Georgia, Republica Kazahstan, Republica Kârgâză, Republica Tadjikistan, Turkmenistan şi Republica Uzbekistan), precum şi poziţiile României în cadrul Grupului de lucru UE pentru Europa de Est şi Asia Centrală (COEST), din cadrul Consiliului UE;
3. coordonează participarea României la activităţile Parteneriatului estic al UE şi îndeplineşte funcţiile de reprezentant special pentru Parteneriatul estic;
4. urmăreşte problematica Mării Negre pe agenda UE.
SECŢIUNEA a 6-a
Departamentul organizaţii internaţionale şi afaceri multilaterale
ART. 40
Departamentul organizaţii internaţionale şi afaceri multilaterale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. iniţiază, potrivit priorităţilor stabilite de conducerea ministerului, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul său de activitate;
2. cooperează cu celelalte departamente ale ministerului pentru stabilirea poziţiilor naţionale pe tematicile din domeniul de competenţă şi le supune avizului/aprobării secretarului de stat coordonator;
3. coordonează dialogul direcţiilor din subordine cu celelalte ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii din administraţia centrală şi locală a României în relaţia cu statele şi organizaţiile din domeniul de referinţă;
4. iniţiază sau participă împreună cu alte compartimente din MAE la iniţierea unor proiecte de acte normative; avizează proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din minister sau trimise la aviz de alte instituţii, conform atribuţiilor sale;
5. asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate specific. La nivel european, asigură reprezentarea la reuniunile informale ale directorilor generali pe probleme globale din statele membre UE.
SECŢIUNEA a 7-a
Departamentul afaceri globale
ART. 41
Departamentul afaceri globale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. asigură urmărirea şi coordonarea de ansamblu a relaţiilor României cu statele din Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa, America Latină şi Caraibe;
2. coordonează participarea României în gestionarea relaţiilor externe UE cu statele din spaţiile de referinţă, în baza acordurilor semnate de UE cu aceste ţări, precum şi poziţiile României în grupurile de lucru aferente din cadrul Consiliului UE;
3. coordonează participarea României la aranjamentele de cooperare regională din spaţiile pe care le gestionează (ASEM, UE-ASEAN, Organizaţia Cooperării Islamice, Liga Statelor Arabe, Alianţa Pacificului, MERCOSUR etc.);
4. asigură o bună colaborare interdepartamentală pentru realizarea obiectivelor compartimentului;
5. organizează activitatea direcţiilor şi a misiunilor diplomatice din subordine, prin repartizarea sarcinilor;
6. coordonează cooperarea cu departamentele de relaţii internaţionale din celelalte ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii din administraţia centrală şi locală a României în relaţia cu statele şi organizaţiile din domeniul de referinţă;
7. coordonează activitatea reprezentanţilor MAE în grupurile de lucru ale Consiliului UE din zona de responsabilitate.
SECŢIUNEA a 8-a
Structura de coordonare a procesului de aderare la OCDE
ART. 42
În cooperare cu celelalte instituţii abilitate (Cancelaria Prim-Ministrului şi Secretariatul General al Guvernului) Structura de coordonare a procesului de aderare la OCDE îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. asigură implementarea activităţilor de coordonare naţională pentru procesul de aderare a României la OCDE;
2. asigură coordonarea instituţiilor naţionale implicate în procesul de aderare, pentru realizarea etapelor prevăzute în Foaia de parcurs a procesului de aderare la OCDE, în special prin intermediul reuniunilor Task Force interinstituţional;
3. coordonează implementarea strategiilor de etapă şi a liniilor de acţiune în vederea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE;
4. coordonează stabilirea poziţiei naţionale în procesul de dialog cu structurile OCDE pe tema aderării României la OCDE;
5. îndrumă şi verifică activitatea punctelor naţionale focale pentru fiecare Comitet OCDE;
6. asigură dialogul constant cu structurile OCDE (Secretariat, comitetele de specialitate) şi statele membre OCDE;
7. coordonează participarea corespunzătoare a delegaţiilor României la reuniunile comitetelor de specialitate ale OCDE;
8. avizează mandatele de participare ale reprezentanţilor instituţiilor de linie la reuniunile OCDE;
9. urmăreşte implementarea deciziilor pentru alinierea legislaţiei, politicilor şi practicilor României la cele ale OCDE;
10. sprijină derularea demersurilor pe lângă autorităţile statelor membre OCDE în vederea finalizării procesului de aderare;
11. urmăreşte politica de extindere a OCDE;
12. informează periodic prim-ministrul, Comitetul naţional pentru aderarea României la OCDE, Administraţia Prezidenţială şi Parlamentul cu privire la evoluţiile procesului de aderare.
SECŢIUNEA a 9-a
Departamentul relaţii interinstituţionale şi proiecte
ART. 43
Departamentul relaţii interinstituţionale şi proiecte îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. gestionează politica de cooperare în materie de asistenţă pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară; cooperarea în domeniul culturii, ştiinţei şi educaţiei; participarea României în cadrul expoziţiilor internaţionale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii; diplomaţia parlamentară şi relaţia cu Parlamentul României;
2. elaborează şi transmite proiecte de strategii şi politici sectoriale ale compartimentelor din subordine;
3. iniţiază, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul de activitate al departamentului şi răspunde de soluţionarea acestora;
4. duce la îndeplinire activităţile de implementare a studiilor şi proiectelor iniţiate de MAE în scopul eficientizării activităţii ministerului, potrivit domeniului de activitate al departamentului;
5. iniţiază sau participă împreună cu alte compartimente din MAE la elaborarea unor proiecte de acte normative; avizează proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din minister sau trimise la aviz de alte instituţii, conform atribuţiilor departamentului;
6. coordonează cooperarea cu celelalte ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii din administraţia centrală şi locală a României în domeniul de referinţă al departamentului;
7. asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate al departamentului.
SECŢIUNEA a 10-a
Departamentul afaceri juridice
ART. 44
Departamentul afaceri juridice îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. formulează opinii juridice cu privire la orice chestiune de drept internaţional public, precum şi cu privire la elemente de drept al UE din perspectiva relaţiilor externe ale Uniunii;
2. îndeplineşte competenţele ce revin MAE în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi Legea nr. 276/2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între UE şi statele membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte;
3. asigură coordonarea implementării de către autorităţile române a sancţiunilor internaţionale obligatorii pentru România, adoptate prin rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU şi prin decizii şi regulamente sau alte instrumente juridice ale UE, a sancţiunilor adoptate prin decizii unilaterale ale României şi a sancţiunilor internaţionale care nu au caracter obligatoriu pentru România, adoptate în cadrul unor organizaţii internaţionale sau prin decizii unilaterale ale altor state, în măsura în care acestea devin obligatorii pentru România;
4. asigură participarea la reuniunile grupurilor de lucru ale Consiliului UE relevante din perspectiva competenţelor departamentului;
5. asigură participarea la reuniunile internaţionale de profil organizate la nivelul diverselor organizaţii internaţionale la care România participă, indiferent de statut (membru, observator, invitat etc.).
SECŢIUNEA a 11-a
Departamentul pentru controlul exporturilor
ART. 45
Departamentul pentru controlul exporturilor (ANCEX) îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. răspunde de aplicarea politicii guvernului în domeniu, coordonând sistemul naţional de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare şi cu dublă utilizare;
2. examinează şi aprobă prin licenţă, cu avizul consiliilor interministeriale, operaţiunile de export, import, tranzit internaţional, transbordare şi asistenţă tehnică pentru produse militare şi produse cu dublă utilizare, precum şi operaţiunile care se efectuează fără atingerea teritoriului fizic al României;
3. acordă consultanţă de specialitate operatorilor economici şi altor persoane interesate în efectuarea de operaţiuni de comerţ cu produse militare sau cu dublă utilizare, supuse regimului de control;
4. controlează modul de îndeplinire a obligaţiilor ce revin agenţilor economici în baza cadrului legal de control al exporturilor şi a angajamentelor asumate de România prin tratatele, acordurile şi aranjamentele internaţionale în domeniu;
5. reprezintă România în cadrul tratatelor, organizaţiilor, organismelor, comitetelor, grupurilor de lucru din domeniul multilateral, pe aspectele tehnice ce vizează controlul exporturilor/importurilor produselor militare şi al produselor cu dublă utilizare (ONU, UE - Comisie şi Consiliu, de exemplu, COARM, WPDU, DUCG -, ATT, Aranjamentul „Wassenaar“, OIAC, NSG, Grupul „Australia“, Comitetul „Zangger“);
6. elaborează şi promovează proiecte de acte normative în domeniul controlului operaţiunilor cu produse militare şi cu dublă utilizare; elaborează norme metodologice, mecanisme, proceduri şi instrucţiuni necesare aplicării regimului de control al operaţiunilor cu produse militare şi cu dublă utilizare;
7. supraveghează şi coordonează activităţile privind aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, semnată la Paris la 13 ianuarie 1993, ratificată prin Legea nr. 125/1994, precum şi a oricăror instrumente juridice internaţionale relevante în domeniu.
SECŢIUNEA a 12-a
Departamentul comunicare şi diplomaţie publică
ART. 46
Departamentul comunicare şi diplomaţie publică îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. elaborează şi aplică strategia de comunicare şi diplomaţie publică a MAE în linie cu sarcinile, obiectivele, valorile ce guvernează mandatul MAE; asigură coerenţa şi adecvarea la obiectivele MAE a comunicării publice instituţionale; strategia de comunicare priveşte atât activitatea de comunicare a Centralei MAE, cât şi activităţile de comunicare ale MD/OC;
2. asigură transparenţa activităţii diplomatice ca serviciu public specializat, promovând interesele statului român şi ale cetăţenilor; în acest sens, gestionează ansamblul elementelor de comunicare către cetăţeni, inclusiv prin diplomaţie digitală, necesare realizării obiectivelor MAE şi respectării obligaţiilor de transparenţă decizională şi administrativă;
3. facilitează dialogul între societate şi decidenţi în materie de politică externă la nivelul MAE prin intermediul unor instrumente specializate (sondaje, dialoguri civice, întâlniri, gestionarea Biroului de informare publică al MAE etc.); asigură componenţa de guvernare participativă prin feedback direct de la cetăţeni în activitatea MAE;
4. coordonează activitatea de comunicare publică (pe termen scurt, mediu şi lung) în ceea ce priveşte atât activitatea de comunicare a Centralei MAE, cât şi activităţile de comunicare ale MD/OC;
5. asigură dimensiunea de comunicare publică şi strategică în ţară şi străinătate a ansamblului acţiunilor diplomatice MAE; în acest sens stabileşte, în baza instrucţiunilor conducerii MAE şi aliniat strategiei de comunicare, seturi de obiective şi standarde pentru comunicarea publică a MAE şi a MD/OC;
6. menţine relaţia MAE cu partenerii de comunicare publică: presa, formatori de opinie, organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale, mediul academic, asociativ etc.; contribuie la proiectele de inovare în activitatea şi acţiunea diplomatică;
7. generează setul de produse şi instrumente de comunicare (comunicate de presă, precizări şi răspunsuri la solicitări media, conţinut online şi social media, informaţii via pagina web a MAE şi MD/OC, dosare de informare, evenimente de tip conferinţe, mese rotunde, briefinguri etc.) care decurg din strategia de comunicare şi diplomaţie publică necesare pe baza informaţiilor şi solicitărilor utilizatorilor intra MAE sau publicului extern;
8. menţine şi dezvoltă relaţii cu alte ministere de externe partenere, cu organizaţii internaţionale (UE, NATO, OSCE, ONU, CoE, OECD etc.) în domeniul de referinţă;
9. asistă activităţile de comunicare strategică şi diplomaţie publică ale altor instituţii guvernamentale şi ale administraţiei publice centrale şi locale;
10. transpune în mesaje publice şi acţiuni de comunicare adaptate temele prioritare de comunicare, conform obiectivelor de politică externă, şi urmăreşte şi contrabalansează subiectele sensibile, lansate în sfera publică a politicii externe şi care afectează imaginea României;
11. asigură planificarea şi gestiunea comunicării de criză la nivelul MAE şi reţelei exterioare.
SECŢIUNEA a 13-a
Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului
ART. 47
Departamentul Agentului guvernamental/Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. asigură reprezentarea intereselor statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, denumită în continuare CEDO, şi la Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, denumit în continuare CM;
2. coordonează întocmirea actelor şi apărărilor necesare, respectiv înfăptuirea oricăror alte acte procesuale, luarea măsurilor necesare pe plan intern şi realizarea oricăror alte acte sau activităţi legate de reprezentarea intereselor statului la CEDO şi la CM;
3. reprezintă MAE în domeniul de competenţă, atât în relaţiile cu structuri din interiorul, cât şi din exteriorul ministerului, cum ar fi instituţii publice, reprezentanţe diplomatice, reclamanţii şi publicul interesat, organisme internaţionale;
4. iniţiază, coordonează şi aprobă acţiuni, respectiv lucrări în domeniul de activitate al compartimentelor din subordine;
5. avizează şi semnează, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, proiectele de observaţii privind admisibilitatea şi temeinicia fondului cererilor introduse împotriva României sau în care România are calitate de parte, în cauzele comunicate de CEDO;
6. semnează şi transmite către CEDO observaţii cu privire la satisfacţia echitabilă şi observaţii suplimentare prin care nu se invocă linii noi de apărare;
7. avizează şi semnează, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, observaţiile referitoare la desesizarea în favoarea Marii Camere;
8. avizează şi semnează, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, cererile de retrimitere în faţa Marii Camere a CEDO;
9. avizează şi supune spre aprobarea ministrului afacerilor externe soluţionarea pe cale amiabilă sau prin declaraţie unilaterală a cererilor introduse împotriva României şi comunicate de către CEDO, în care este oportun un asemenea demers, conform prevederilor legale în vigoare;
10. propune ministrului afacerilor externe transmiterea către instituţiile competente a solicitării de avizare a soluţionării pe cale amiabilă sau prin declaraţie unilaterală a cererilor introduse împotriva României;
11. semnează şi transmite declaraţia de înţelegere amiabilă ori, după caz, declaraţia unilaterală, în baza avizelor transmise de instituţiile competente;
12. formulează şi transmite, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, cererile de recuzare a judecătorilor CEDO şi alte cereri întemeiate pe considerente de natură procedurală, care exprimă poziţia Guvernului în cauzele în care România are calitate de parte;
13. formulează propuneri, supuse aprobării ministrului afacerilor externe, privind intervenţia sau, după caz, abţinerea de la intervenţie în cauzele aflate pe rolul CEDO, îndreptate împotriva altor state;
14. semnează şi transmite CEDO, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, corespondenţă prin care se exprimă o poziţie a Guvernului;
15. semnează şi transmite CEDO corespondenţă uzuală referitoare la aspecte de natură administrativă şi la alte aspecte referitoare la cooperarea cu aceasta, care nu exprimă o poziţie a Guvernului;
16. formulează propuneri, supuse aprobării şi semnării ministrului afacerilor externe, privind transmiterea către CEDO a solicitărilor de retragere a unor observaţii anterioare transmise în cauzele aflate pe rolul Curţii sau de retragere a unor corespondenţe anterioare transmise Curţii;
17. transmite către CM planuri/bilanţuri/note de informare, în baza informaţiilor primite de la autorităţile competente;
18. transmite către CM, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, planuri/bilanţuri/note de informare, care includ luări de poziţie ale Guvernului sau, după caz, alegerea unei căi de acţiune din mai multe posibile;
19. semnează şi transmite CM corespondenţă uzuală referitoare la aspecte de natură administrativă/tehnică şi la alte aspecte referitoare la cooperarea cu aceasta, care nu exprimă o poziţie a Guvernului;
20. întocmeşte, cu sprijinul compartimentelor MAE care gestionează spaţiul sau, după caz, problematica de referinţă, documentele necesare solicitării aprobării Guvernului pentru formularea unei cereri interstatale, conform art. 33 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
21. coordonează cooperarea cu celelalte ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii din administraţia centrală şi locală a României, în relaţia cu statele şi organizaţiile din domeniul de competenţă;
22. informează ministrul afacerilor externe cu privire la modificările legislative care se impun în urma evoluţiei jurisprudenţei CEDO, în vederea promovării, împreună cu instituţiile competente, a actelor normative corespunzătoare;
23. propune ministrului afacerilor externe demersuri interne (în Centrala MAE şi la misiunile diplomatice) şi externe pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor MAE în activitatea de reprezentare a intereselor statului român în faţa CEDO şi a CM;
24. iniţiază sau participă împreună cu alte compartimente din MAE la iniţierea unor proiecte de acte normative;
25. avizează proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din MAE sau trimise la aviz de alte instituţii, conform atribuţiilor proprii;
26. iniţiază sau, după caz, participă la procesele consultative desfăşurate la nivelul MAE, iniţiate de unul sau mai multe compartimente, în limitele atribuţiilor proprii;
27. transmite şi primeşte de la celelalte entităţi organizatorice ale MAE elemente de analiză şi poziţie necesare pentru îndeplinirea de către MAE a activităţii de reprezentare a intereselor statului român în cadrul procedurilor jurisdicţionale în faţa CEDO şi execuţionale în faţa CM;
28. participă la elaborarea, fundamentarea şi avizarea, după caz, a proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de reprezentare a intereselor statului român în cadrul procedurilor jurisdicţionale în faţa CEDO şi execuţionale în faţa CM, respectiv a proiectelor de acte normative care prin conţinutul de reglementare au în vedere standardele convenţionale europene de protecţie a drepturilor omului;
29. în calitate de punct de contact şi reprezentare a Guvernului în faţa CM, coordonează şi urmăreşte diseminarea hotărârilor CEDO către autorităţile naţionale, în vederea identificării măsurilor de punere în executare a acestora, şi coordonează şi supervizează elaborarea poziţiei statului în faţa acestui organism, prin care prezintă măsurile individuale şi generale deja adoptate sau preconizate;
30. primeşte în audienţă pe şefii misiunilor diplomatice din România în probleme de competenţa Agentului guvernamental şi aprobă primirea în audienţă de către personalul din subordine a diplomaţilor acreditaţi în România;
31. coordonează activitatea Direcţiei Agent guvernamental şi a Biroului pentru executarea hotărârilor CEDO;
32. semnează corespondenţa cu autorităţile naţionale, cu excepţia celei care este în competenţa directorului Direcţiei Agent guvernamental şi a şefului Biroului pentru executarea hotărârilor CEDO;
33. avizează propunerile privind punerea în executare a hotărârilor CEDO prin plata satisfacţiei echitabile.
SECŢIUNEA a 14-a
Departamentul consular
ART. 48
Departamentul consular îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. organizează, îndrumă şi monitorizează activitatea MD/OC în domeniul consular;
2. coordonează procesul de prestare a serviciilor consulare şi intermediază legătura între MD/OC şi instituţiile partenere în materie;
3. gestionează corespondenţa cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate şi cu autorităţile statelor de reşedinţă, precum şi corespondenţa cu instituţiile publice din România, pe problematica consulară;
4. asigură managementul reţelei consulare a României, formulează propuneri privind înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră şi onorifice ale României;
5. avizează propunerile privind înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră şi onorifice acreditate sau care urmează a fi acreditate în România;
6. apără în străinătate drepturile şi interesele cetăţenilor români şi persoanelor juridice române, în conformitate cu legea română, dreptul internaţional aplicabil, precum şi cu practica internaţională;
7. acordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români şi membrilor de familie ai acestora, respectiv protecţie consulară cetăţenilor statelor membre UE nereprezentaţi într-un stat terţ şi membrilor lor de familie, în condiţiile legii;
8. asigură gestionarea crizelor consulare, situaţiilor deosebite, alertelor consulare şi întreprinde acţiuni de reacţie rapidă, în condiţiile legii;
9. asigură legătura cu misiunile diplomatice şi cu oficiile consulare din România în domeniul consular;
10. urmăreşte, analizează şi semnalează aspecte privind evoluţia relaţiilor consulare;
11. formulează propuneri privind iniţierea, semnarea, ratificarea, aprobarea, acceptarea, aderarea, denunţarea, retragerea ori renunţarea la tratate şi alte documente de cooperare internaţională cu incidenţă în domeniul consular şi/sau participă la negocierea acestora;
12. urmăreşte aplicarea prevederilor tratatelor şi a celorlalte documente similare din domeniul consular, la care România este parte, şi prezintă propuneri pentru îndeplinirea întocmai şi cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate prin acestea;
13. asigură reprezentarea României la grupurile de lucru ale Consiliului UE pe domeniul cooperării consulare, vizelor şi al altor problematici din aria de competenţă;
14. elaborează şi formulează puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative cu incidenţă în domeniul consular;
15. coordonează asigurarea serviciului de supralegalizare a documentelor oficiale întocmite de autorităţile române care urmează să producă efecte în străinătate şi a documentelor emise de autorităţile străine care urmează să producă efecte pe teritoriul României;
16. coordonează eliberarea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu, în condiţiile legii;
17. coordonează activitatea de eliberare a documentelor de călătorie de către MD/OC;
18. coordonează procesul de acordare a vizei române, în colaborare cu celelalte instituţii publice din România cu competenţe în domeniu;
19. coordonează gestionarea sistemului informatic integrat consular E-Cons, cu toate componentele sale;
20. colaborează, potrivit prevederilor legale în vigoare, cu instituţii, organizaţii şi organisme interne şi internaţionale, pe domeniul de competenţă.
SECŢIUNEA a 15-a
Centrul Naţional de Vize
ART. 49
Centrul National de Vize (punctul central de acces la Sistemul central de informaţii privind vizele) îndeplineşte următoarele atribuţii:
1. contribuie la stabilirea şi realizarea politicii naţionale de vize a României, împreună cu celelalte instituţii din administraţia publică centrală, conform competenţelor stabilite prin lege;
2. coordonează procesul de acordare, la nivel naţional, a vizei române, în colaborare cu celelalte instituţii publice din România cu competenţe în domeniu;
3. coordonează şi gestionează activitatea privind acordarea, refuzul, anularea şi revocarea vizelor potrivit competenţelor legale în materie;
4. conform atribuţiilor, încheie protocoale de cooperare cu instituţii centrale de specialitate, cu instituţii naţionale în domeniul migraţiei, securităţii naţionale şi, după caz, cu alte instituţii prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare;
5. participă la grupurile de lucru si comitetele în domeniu, organizate la nivelul Comisiei UE şi al Consiliului, în scopul operaţionalizării sistemelor informatice instituite la nivel UE, precum şi pentru monitorizarea modificărilor legislative privind politica uniformă de vize şi punerea în practică a acesteia;
6. participă, la nivel de experţi, la misiunile de evaluare Schengen ale statelor membre;
7. gestionează şi coordonează la nivel metodologic activitatea în materie de vize desfăşurată de către oficiile consulare de carieră, de secţiile consulare şi de diplomaţii cu atribuţii consulare de la MD/OC;
8. notifică instituţiilor europene, spre informarea statelor membre, orice elemente şi detalii legate de activitatea în domeniul vizelor, desfăşurată de România, oricând este necesar;
9. gestionează, începând cu data unei decizii a Consiliului privind punerea integrală în aplicare a acquis-ului Schengen de către România, consultarea prealabilă în vederea emiterii de vize uniforme şi cooperarea în acest sens cu autorităţile române competente, pentru aspecte legate de activitatea în materie de vize şi admisia străinilor în România, de prevenirea migraţiei ilegale şi asigurarea securităţii naţionale;
10. urmăreşte evoluţiile cadrului normativ european în vigoare, în vederea armonizării legislaţiei naţionale specifice şi a procedurilor de lucru, la dispoziţiile legislaţiei europene în materie de vize şi admisie a cetăţenilor terţi pe teritoriul statelor membre UE şi Schengen;
11. gestionează, începând cu data deciziei Consiliului privind punerea integrală în aplicare a acquis-ului Schengen de către România, accesul la datele din VIS, în scopul prevenirii, depistării şi cercetării infracţiunilor de terorism şi a altor infracţiuni grave;
12. iniţiază şi participă, alături de celelalte instituţii naţionale competente, la modificarea şi completarea politicii de vize a României şi, în funcţie de evoluţiile coordonatelor acesteia, face propuneri de modificare a cadrului normativ şi instituţional pentru realizarea acestei politici;
13. elaborează, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul admisiei cetăţenilor străini, strategia de punere în aplicare a politicii de vize a României;
14. elaborează şi avizează proiecte de acte normative cu incidenţă în activitatea în materie de vize;
15. primeşte şi gestionează documentaţia specifică ce sprijină acordarea vizei române, în conformitate cu legea specială;
16. menţine şi intermediază comunicarea permanentă cu instituţiile naţionale competente, în sensul gestionării de informaţii cu privire la resortisanţii terţi care călătoresc în România în baza vizelor de intrare;
17. verifică şi coordonează activităţile desfăşurate la nivelul MD/OC, în procesul de acordare a vizei române;
18. formulează răspunsuri oficiale la solicitarea persoanelor fizice, instituţiilor naţionale şi europene, în domeniul său de activitate;
19. asigură integritatea şi securitatea datelor înregistrate în componenta MAE a bazei de date SNIV, în conformitate cu legislaţia naţională privind protecţia datelor cu caracter personal şi informaţiile clasificate;
20. implementează şi urmăreşte punerea în aplicare a principiilor stabilite prin GDPR, în domeniul său de activitate;
21. consultă şi introduce semnalări în Sistemul informatic naţional de semnalări (SINS), în conformitate cu dispoziţiile legale din domeniul său de activitate;
22. cooperează cu Biroul naţional SIRENE, în legătură cu semnalările SINS;
23. asigură funcţionalitatea portalului electronic eViza, la nivel business, şi gestionează actualizarea acestuia cu toate informaţiile şi mecanismele necesare funcţionării în scopul în care a fost instituit;
24. întocmeşte şi gestionează statistici, analize şi prognoze cu privire la vizele de intrare în România;
25. gestionează şi coordonează activităţile legate de etapele evaluărilor Schengen ale României în domeniul vizelor şi al protecţiei datelor cu caracter personal pe această linie - responsabilităţile MAE;
26. coordonează şi gestionează activitatea privind eliberarea permiselor de mic trafic de frontieră biometrice (PMT);
27. încheie protocoale de cooperare cu alte autorităţi naţionale care deţin atribuţii legate de eliberarea de PMT;
28. începând cu data unei decizii a Consiliului, cu privire la aplicarea de către România a acquis-ului Schengen în integralitatea sa, atribuţiile CNV vor răspunde necesităţilor inerente îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia naţională şi europeană în domeniul vizelor; în prezent, asigură alinierea politicii naţionale de vize la politica uniformă;
29. asigură şi menţine comunicarea cu autorităţile naţionale şi europene competente şi cu MD/OC ale României, pe orice alte aspecte legate de activitatea în materie de vize şi în materia micului trafic de frontieră.
SECŢIUNEA a 16-a
Departamentul resurse umane
ART. 50
Departamentul resurse umane îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. coordonează realizarea şi aplicarea procedurilor specifice gestionării activităţii privind resursele umane ale MAE;
2. coordonează definirea şi implementarea politicii MAE de resurse umane şi activitatea compartimentelor din subordine, în special prin coordonarea următoarelor: organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru angajare în MAE, integrarea noilor angajaţi în MAE, elaborarea strategiei aferente dezvoltării carierei în MAE, formarea şi perfecţionarea profesională, evaluarea performanţelor profesionale, promovarea în grade şi trepte a personalului, trimiterea sa în misiune permanentă în străinătate şi reintegrarea în Centrala MAE, precum şi gestionarea schemelor de personal din Centrala MAE şi din Serviciul exterior;
3. stabileşte obiective specifice, deleagă sarcini şi atribuie lucrări compartimentelor din subordine pentru realizarea politicii MAE de resurse umane;
4. stabileşte şi evaluează stadiul de îndeplinire a obiectivelor specifice în domeniul politicii de resurse umane din cadrul MAE;
5. stabileşte indicatori de rezultat/performanţă a activităţii compartimentelor din subordine în vederea monitorizării performanţelor pentru obiectivele specifice;
6. sprijină, în cooperare cu compartimentele de specialitate, procesul de corelare a rotaţiei personalului MAE dintre Centrală şi Serviciul exterior cu planul de carieră al acestora, în funcţie de necesităţile de personal şi de competenţe ale instituţiei, adaptate la obiectivele de politică externă ale României;
7. coordonează procesul de îmbunătăţire şi modernizare a activităţii de gestionare a resurselor umane;
8. coordonează activitatea de întocmire, actualizare, gestionare şi arhivare a dosarelor profesionale ale personalului instituţiei;
9. coordonează aplicarea procedurilor privind recrutarea şi selecţia personalului MAE pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul instituţiilor europene şi internaţionale;
10. participă la elaborarea cadrului normativ (legislativ şi la nivel intern) relevant pentru implementarea politicii de resurse umane a MAE;
11. contribuie la demararea şi urmărirea procedurii de acreditare şi rechemare a şefilor de misiune;
12. contribuie la menţinerea dialogului cu şefii de misiune pe aspecte privind politica de resurse umane a MAE în Serviciul exterior;
13. gestionează, cu sprijinul compartimentelor din subordine, aspectele ce ţin de semnarea şi derularea contractelor individuale de muncă, a raporturilor de serviciu, a detaşărilor şi a stagiilor în MAE;
14. în limita competenţelor legale, sprijină desfăşurarea raporturilor cu instituţiile din subordinea MAE pe aspecte ce ţin de problematica resurselor umane;
15. asigură relaţionarea cu reprezentanţii omologi din alte instituţii naţionale şi europene pe segmentul specific domeniului resurselor umane, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi cu mandatul acordat de conducerea MAE;
16. la solicitarea conducerii MAE şi din oficiu, coordonează elaborarea de studii, analize şi sinteze privind politica de resurse umane.
SECŢIUNEA a 17-a
Departamentul financiar şi administrativ
ART. 51
Departamentul financiar şi administrativ îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. coordonează activitatea de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli al MAE;
2. coordonează activitatea financiar-contabilă a MAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, instrucţiunilor Ministerului Finanţelor, ordinelor şi procedurilor interne MAE;
3. coordonează activitatea de elaborare, modificare şi executare a programului anual de investiţii publice;
4. coordonează activitatea de administrare a patrimoniului MAE;
5. coordonează activitatea de elaborare, modificare şi executare a Programului anual al achiziţiilor publice şi Strategiei anuale de achiziţii;
6. coordonează procesul de elaborare de ordine, proceduri operaţionale, metodologii de lucru şi instrucţiuni pe domeniile de activitate specifice structurilor din subordine;
7. avizează proiectele de acte normative, acorduri, memorandumuri, protocoale cu implicaţii financiare şi logistic-administrative asupra activităţii MAE;
8. furnizează informaţii, sprijin şi consiliere ordonatorului principal de credite în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin acestuia.
SECŢIUNEA a 18-a
Departamentul fonduri externe nerambursabile
ART. 52
Departamentul fonduri externe nerambursabile îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
1. identifică şi centralizează liniile de finanţare externă nerambursabilă existente şi analizează posibilitatea folosirii acestora pentru necesităţile structurilor din cadrul MAE;
2. centralizează propunerile de proiecte ale structurilor din cadrul MAE care ar fi eligibile pentru finanţare din fonduri externe nerambursabile şi indică liniile de finanţare aferente;
3. elaborează documentele specifice în vederea obţinerii finanţării (cereri de finanţare, studii de fezabilitate etc.) şi întreprinde demersurile necesare pentru obţinerea avizelor necesare în vederea aprobării proiectelor;
4. ulterior aprobării cererii de finanţare de către Autoritatea de management, propune semnarea contractului de finanţare de către reprezentantul legal al MAE sau de către persoana căreia i-a fost delegată această atribuţie;
5. coordonează demersurile structurilor din cadrul MAE implicate în implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile;
6. colaborează cu instituţiile publice din România şi din străinătate cu atribuţii în gestionarea fondurilor externe nerambursabile;
7. urmăreşte stadiul de implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile;
8. asigură coordonarea activităţilor de implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de către echipele de proiect;
9. elaborează propunerile bugetare anuale şi multianuale necesare pentru derularea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi colaborează cu Departamentul financiar administrativ pentru introducerea acestora în cadrul bugetului consolidat al MAE;
10. coordonează activitatea structurilor din subordine, respectiv Unitatea monitorizare, Unitatea proiecte IT&C şi Unitatea proiecte politici publice.
PARTEA VI
Serviciul diplomatic exterior
TITLUL I
Organizare şi structură
ART. 53
Serviciul exterior al MAE cuprinde MD/OC şi institutele culturale.
ART. 54
(1) MD/OC sunt reprezentanţele României care funcţionează pe teritoriul altor state în scopul reprezentării, apărării şi promovării intereselor statului român şi ale cetăţenilor români în străinătate.
(2) Misiunile diplomatice sunt reprezentate de ambasade, reprezentanţe, delegaţii şi misiuni permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, inclusiv Reprezentanţa permanentă a României pe lângă UE.
(3) Oficiile consulare de carieră sunt reprezentate de consulate generale, consulate, viceconsulate şi agenţii consulare.
ART. 55
(1) Înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului MD/OC de carieră se aprobă, în condiţiile legii, de Preşedintele României, prin decret, la propunerea Guvernului, în baza documentaţiei iniţiate de MAE.
(2) În cadrul unei/unui MD/OC, în afara sediilor acestora, pot fi înfiinţate birouri, prin ordin al ministrului afacerilor externe, în conformitate cu normele de drept internaţional şi practica locală din statul acreditar.
(3) Misiunea diplomatică acreditată într-un stat poate asigura şi reprezentarea României pe lângă o organizaţie internaţională interguvernamentală, în conformitate cu statutul organizaţiei respective, al acordului de sediu, cu practica locală din statul acreditar şi practica organizaţiei internaţionale respective.
ART. 56
Înfiinţarea şi desfiinţarea institutelor culturale româneşti din străinătate se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MAE, a Ministerului Culturii şi a Institutului Cultural Român.
ART. 57
(1) Misiunile diplomatice sunt conduse de un şef de misiune titular - ambasador, însărcinat cu afaceri permanent (en pied) sau de un însărcinat cu afaceri ad-interim.
(2) Ambasadorul se numeşte, în condiţiile legii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Guvernului, iar în procedura de numire sunt consultate comisiile de politică externă ale Parlamentului.
(3) Consulul general, şef al oficiului consular de carieră cu rang de consulat general, este numit, în condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor externe.
(4) Însărcinatul cu afaceri permanent se numeşte prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(5) Pe perioada absenţei din ţara de reşedinţă a şefului MD/OC se numeşte un însărcinat cu afaceri ad-interim, respectiv gerant interimar. Numirea va fi făcută din Centrala MAE, în urma propunerii făcute de şeful MD/OC, în cazul unei absenţe pe o perioadă mai mare de 30 de zile, respectiv de către şeful MD/OC, cu informarea Centralei MAE, în cazul unei absenţe pe o perioadă mai mică de 30 de zile.
ART. 58
MD/OC şi institutele culturale româneşti din străinătate sunt încadrate, după caz, cu personal diplomatic, consular şi cu personal contractual încadrat pe funcţii specifice.
ART. 59
(1) Ordinea de precădere a personalului diplomatic, în funcţie de gradul diplomatic deţinut, este următoarea:
a) ambasador;
b) ministru plenipotenţiar;
c) ministru consilier;
d) consilier diplomatic;
e) secretar I;
f) secretar II;
g) secretar III;
h) ataşat diplomatic.
(2) În cazul ambasadelor, ambasadorul poate numi din cadrul diplomaţilor un prim-colaborator, care are un rol de consiliere în actul conducerii misiunii şi asigură, în cazul absenţei sau imposibilităţii exercitării funcţiilor de către ambasador, conducerea misiunii.
(3) Numirea prim-colaboratorului se face cu acordul Centralei, la propunerea ambasadorului.
(4) Ca ordine de precădere, prim-colaboratorul este imediat după ambasador.
(5) Personalul diplomatic cu atribuţii de promovare economică, ataşaţii apărării, ataşaţii de afaceri interne, ataşaţii pe probleme de muncă şi sociale, ataşaţii agricoli, ataşaţii de turism, precum şi reprezentanţii altor instituţii vin, ca ordine de precădere, după prim-colaborator, în funcţie de gradul diplomatic deţinut, ţinând seama de observaţia de la alin. (7).
(6) Personalul oficiului consular are următoarea ordine de precădere:
a) consul general;
b) consul;
c) viceconsul;
d) agent consular.
(7) La grade egale, ordinea de precădere este în funcţie de data trimiterii în misiune, respectiv vechime mai mare reprezintă nivel de precădere superior.
ART. 60
(1) Şeful misiunii diplomatice este reprezentantul oficial unic al României în statul în care este acreditat sau la organizaţia internaţională şi îl reprezintă pe Preşedintele României pe lângă şeful statului acreditar sau şeful organizaţiei.
(2) În această calitate el are competenţa generală de reprezentare a statului şi de apărare a intereselor statului român, ale persoanelor fizice şi juridice de cetăţenie română.
(3) Oficiile consulare de carieră şi institutele culturale româneşti din străinătate îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şefului misiunii diplomatice acreditat în ţara de reşedinţă.
(4) Şeful MD/OC sau institutului cultural român din străinătate primeşte instrucţiuni din Centrală în legătură cu îndeplinirea misiunii sale, cu caracter obligatoriu. El poate primi instrucţiuni şi din partea altor membri ai Guvernului, dar acestea trebuie aprobate de către ministrul afacerilor externe.
ART. 61
Şeful de misiune şi, după caz, şeful oficiului consular au următoarele atribuţii:
1. organizează activitatea MD/OC pe care o/îl conduc şi propun obiectivele acesteia/acestuia;
2. stabilesc măsurile necesare şi urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor MD/OC pe care o/îl conduc;
3. întocmesc fişele posturilor din cadrul MD/OC, cu avizul Departamentului de resurse umane;
4. întreţin relaţii de lucru în cercurile politice, diplomatice, culturale, economice, investiţionale, de presă din ţara de reşedinţă sau cu instituţiile pe lângă care sunt acreditaţi, precum şi cu comunităţile de români;
5. coordonează şi sprijină activitatea altor instituţii române care funcţionează în statul de reşedinţă;
6. întreprind demersuri politico-diplomatice în vederea acceptării sau sprijinirii de către statul acreditar a iniţiativelor româneşti;
7. negociază cu statul acreditar, conform împuternicirilor primite din ţară;
8. iniţiază, propun şi efectuează demersuri pe lângă factorii competenţi din statul de reşedinţă pentru înlăturarea dificultăţilor apărute în desfăşurarea relaţiilor bilaterale, obţinerea de facilităţi în cadrul reglementărilor din statul de reşedinţă sau în baza acordurilor bilaterale; stabilesc condiţiile în care ceilalţi membri ai MD/OC vor efectua demersuri pe lângă autorităţile statului acreditar;
9. coordonează acordarea sprijinului cetăţenilor români aflaţi în statul acreditar, în conformitate cu legile României şi ale statului acreditar;
10. contribuie la iniţierea, pregătirea şi organizarea de vizite reciproce la nivelul şefilor de stat, de guvern, al miniştrilor de externe, al altor membri ai Guvernului României, pe linie parlamentară; acţionează pentru realizarea înţelegerilor stabilite în urma acestor vizite;
11. îndrumă şi sprijină delegaţiile române pentru îndeplinirea mandatului primit din ţară;
12. repartizează lucrările personalului din subordine, stabilesc modul de soluţionare a acestora, prioritatea lor şi termenele în care trebuie rezolvate;
13. coordonează activitatea de promovare economică şi investiţională;
14. coordonează şi gestionează resursele umane existente la nivelul MD/OC, în sensul motivării acestora şi al identificării nevoii de perfecţionare individuală;
15. participă la selecţia personalului diplomatic şi consular şi a celui tehnico-administrativ prin emiterea unui aviz consultativ cu privire la compatibilitatea candidaţilor pe posturile scoase la concurs pentru trimiterea în Serviciul exterior;
16. evaluează personalul din subordine;
17. iniţiază şi contribuie la demersurile de cercetare disciplinară a personalului din subordine;
18. urmăresc elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;
19. pot întocmi sau colabora la întocmirea lucrărilor de o complexitate şi importanţă deosebite;
20. duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului şi răspund pentru îndeplinirea acestora;
21. îndeplinesc orice alte atribuţii care decurg din instrucţiunile Centralei MAE.
ART. 62
Şeful reprezentanţei sau misiunii permanente, acreditat pe lângă o organizaţie internaţională sau pe lângă UE, este însărcinat cu aplicarea unitară, coerentă a politicii externe a României în cadrul organizaţiei respective sau în cadrul instituţiilor UE. În raport cu personalul misiunii, şeful acesteia exercită aceleaşi competenţe conferite unui ambasador, în calitate de şef al misiunii diplomatice acreditat într-o ţară.
TITLUL II
Cooperarea cu Centrala şi între MD/OC
ART. 63
(1) În îndeplinirea atribuţiilor lor, MD/OC menţin legătura, informează şi se coordonează permanent cu Centrala.
(2) Comunicările oficiilor consulare către Centrală trebuie transmise, informativ, şi misiunii diplomatice din statul acreditar.
(3) MD/OC pot să transmită, în mod direct, documente şi comunicări altor MD/OC, cu informarea concomitentă a Centralei.
(4) Corespondenţa pe problematici sectoriale cu misiunile diplomatice se poate realiza şi direct de către autorităţile naţionale competente din administraţia publică, cu informarea concomitentă a MAE.
TITLUL III
Atribuţiile structurilor Serviciului exterior
CAP. I
Atribuţiile MD/OC
ART. 64
(1) MD/OC îndeplinesc sarcinile de politică externă a României şi contribuie efectiv la realizarea acestora, sub îndrumarea şi controlul MAE.
(2) MD/OC îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu legile României, cu prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice (1961), ale Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare (1963), cu tratatele internaţionale la care România este parte, cu principiile dreptului internaţional şi în conformitate cu legislaţia şi uzanţele din statul de reşedinţă.
ART. 65
Prevederile de mai jos referitoare la atribuţiile misiunilor diplomatice se aplică în mod corespunzător şi oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, după caz, cu luarea în considerare a diferenţelor care există între aceste categorii de reprezentanţe şi între formele lor de reprezentare, precum şi în raport cu legislaţia şi cutuma locală.
ART. 66
(1) Misiunile diplomatice au următoarele atribuţii de ordin general:
1. exercită funcţia de reprezentare a statului român;
2. acţionează pentru realizarea obiectivelor stabilite de autorităţile centrale ale puterii şi administraţiei publice în domeniul politicii externe;
3. acţionează pentru promovarea intereselor României în relaţiile cu statul acreditar;
4. apără interesele statului român, ale cetăţenilor români - persoane fizice şi juridice;
5. menţin legătura, după caz, cu lectorii universitari de limba română, cu reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române, ai altor culte recunoscute în România şi le sprijină activitatea;
6. contribuie la dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului juridic al relaţiilor dintre România şi statul acreditar, participă la elaborarea şi încheierea unor noi instrumente politico-juridice de colaborare şi acţionează pentru aplicarea acestora;
7. urmăresc evoluţia situaţiei politice, economice, sociale, culturale din statul acreditar şi pe această bază prezintă propuneri pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale;
8. acţionează pentru promovarea imaginii României în statul acreditar ca partener economic şi comercial, facilitează crearea de contacte între comunităţile de afaceri din România şi cele din statul acreditar în vederea încurajării oportunităţilor investiţionale;
9. acţionează pentru cunoaşterea, apropierea, coagularea, asociativitatea şi atragerea cetăţenilor români aflaţi în ţările de reşedinţă la sprijinirea şi promovarea intereselor României;
10. urmăresc şi informează Centrala MAE cu privire la evoluţiile situaţiei regionale politice, economice şi de securitate, precum şi ale mecanismelor de integrare regională;
11. urmăresc şi informează Centrala MAE cu privire la politicile şi poziţiile statelor membre UE şi ale UE, precum şi ale actorilor semnificativi la nivel mondial faţă de statele acreditare;
12. contribuie la elaborarea de propuneri privind aderarea şi participarea la activitatea unor organizaţii internaţionale la care România nu este parte, punând în evidenţă posibilităţile pe care aceste organizaţii le oferă pentru promovarea intereselor statului român, a politicii sale externe;
13. elaborează şi transmit Centralei MAE rapoarte în urma acţiunilor desfăşurate în contextul dezvoltării relaţiei bilaterale (vizite ale unor delegaţii române, consultări pe linia MAE etc.);
14. elaborează şi transmit Centralei MAE rapoarte de activitate trimestriale succinte, în primele trei trimestre ale fiecărui an, precum şi rapoarte anuale.
(2) În cadrul activităţii consulare, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră exercită următoarele funcţii:
a) apără şi promovează drepturile şi interesele statului român, ale persoanelor fizice şi juridice române în statele acreditare;
b) promovează relaţiile de prietenie între România şi statele acreditare şi favorizează dezvoltarea relaţiilor bilaterale în domeniile juridic, economic, comercial, social, cultural, ştiinţific şi turistic;
c) se documentează, prin orice mijloace licite, despre mediul economic, comercial, social, cultural, ştiinţific şi turistic din statele acreditare şi furnizează, în condiţiile legii, informaţii în acest sens Centralei Ministerului Afacerilor Externe, altor autorităţi publice române, precum şi persoanelor interesate;
d) stabilesc legături şi colaborează cu mediul asociativ, cu presa de expresie românească şi cu ceilalţi membri ai comunităţilor româneşti din statele acreditare, acordându-le sprijin pentru păstrarea şi promovarea identităţii, limbii, culturii şi spiritualităţii româneşti;
e) prestează servicii consulare;
f) acordă protecţie consulară;
g) acordă asistenţă consulară;
h) ţin evidenţa cetăţenilor români care şi-au înregistrat prezenţa pe teritoriul statelor acreditare la misiunile diplomatice şi la oficiile consulare de carieră;
i) exercită orice altă funcţie prevăzută de legea română, de legislaţia Uniunii Europene şi de celelalte norme de drept internaţional, cu respectarea reglementărilor interne ale statelor acreditare.
j) cu consimţământul statului acreditar, un oficiu consular de carieră poate îndeplini şi acte diplomatice, dacă în ţara respectivă nu este acreditată o misiune diplomatică română şi dacă interesele statului român nu sunt reprezentate în acea ţară de misiunea diplomatică a altui stat.
CAP. II
Atribuţiile reprezentanţelor şi misiunilor permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, inclusiv ale Reprezentanţei permanente a României pe lângă UE
ART. 67
Reprezentanţele şi misiunile permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, inclusiv pe lângă UE, promovează interesele României, poziţiile şi principiile politicii sale externe, relaţiile cu aceste organizaţii şi în cadrul lor, în conformitate cu instrucţiunile specifice transmise de Centrala MAE fiecărei reprezentanţe şi misiuni permanente.
ART. 68
Misiunile permanente îndeplinesc următoarele atribuţii:
1. reprezintă România în organizaţiile internaţionale, în conformitate cu mandatul încredinţat;
2. acordă asistenţă necesară delegaţilor români trimişi în misiuni temporare la reuniunile organizaţiilor internaţionale;
3. urmăresc, studiază şi fac propuneri concrete pentru participarea României la activităţile ONU, NATO, CoE, ale instituţiilor specializate din sistemul ONU şi ale altor organizaţii internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu vocaţie universală sau regională;
4. urmăresc, studiază şi elaborează propuneri privind promovarea intereselor României în cadrul organizaţiilor internaţionale acreditare;
5. urmăresc activitatea organizaţiilor internaţionale, participarea la acestea a statelor membre şi elaborează informări, studii, analize şi sinteze asupra principalelor documente adoptate, a tendinţelor deosebite şi a evoluţiilor politicii mondiale;
6. acţionează pentru reflectarea corespunzătoare a poziţiei României în dezbaterile şi negocierile vizând soluţionarea problemelor majore aflate în preocuparea organizaţiilor internaţionale;
7. fac demersuri pentru prezentarea poziţiei corecte a României în documente şi publicaţii ale organizaţiilor internaţionale;
8. asigură difuzarea în cadrul organizaţiilor internaţionale a unor documente oficiale ale României;
9. întreprind demersuri pentru obţinerea sprijinului în promovarea candidaturilor României în organismele ONU şi în alte organizaţii internaţionale, în conformitate cu instrucţiunile MAE;
10. prezintă Centralei MAE propuneri privind poziţia României faţă de problematica organizaţiilor internaţionale;
11. studiază şi fac propuneri privind desfăşurarea în ţară a reuniunilor unor organizaţii şi organisme internaţionale, seminare, colocvii sau alte reuniuni internaţionale, precum şi atragerea în România a unor activităţi permanente ale acestor organizaţii;
12. organizează şi transmit curierul diplomatic, în conformitate cu reglementările stabilite de MAE.
ART. 69
Reprezentanţa permanentă a României pe lângă UE are următoarele atribuţii:
1. reprezintă, după caz, România în negocierile la nivelul Consiliului UE, în conformitate cu mandatul încredinţat;
2. asigură interfaţa între autorităţile române şi instituţiile europene;
3. contribuie la pregătirea poziţiilor naţionale şi la susţinerea acestora la diverse niveluri de lucru ale Consiliului: comitete şi grupuri de lucru, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) şi Comitetul de Politică şi Securitate (COPS);
4. contribuie la pregătirea şi asistă reprezentanţii României la reuniunile Consiliului UE şi ale Consiliului European;
5. urmăreşte, studiază şi elaborează propuneri privind evoluţiile la nivel UE în scopul promovării intereselor României în cadrul UE şi în relaţia dintre UE şi ţările terţe sau organizaţiile internaţionale;
6. cooperează cu serviciile Comisiei Europene în vederea perfecţionării şi aplicării corecte a legislaţiei UE;
7. urmăreşte activitatea Parlamentului European şi cooperează cu comisiile de specialitate ale acestuia în cadrul procesului colegislativ;
8. urmăreşte şi acţionează pentru asigurarea unei reprezentări proporţionale a personalului românesc în cadrul instituţiilor şi structurilor UE;
9. asigură un flux de informaţii constant cu toate instituţiile şi structurile UE şi autorităţile guvernamentale din România;
10. cooperează cu organizaţiile neguvernamentale, think-tankuri, organizaţii profesionale din domeniul afacerilor europene;
11. întreprinde demersuri pentru obţinerea sprijinului în promovarea candidaturilor României pentru instituţiile şi structurile UE, în conformitate cu mandatul încredinţat;
12. face demersuri pentru promovarea imaginii României la nivelul instituţiilor UE; organizează seminare, colocvii sau alte reuniuni în acest scop;
CAP. III
Institutele culturale româneşti din străinătate
ART. 70
Institutele culturale româneşti din străinătate, înfiinţate conform art. 55, funcţionează în străinătate fie în baza Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice (1961) sau, după caz, a Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare (1963), în măsura în care sunt organizate ca secţii culturale ale misiunii diplomatice sau ale oficiilor consulare, fie în baza unor acorduri bilaterale specifice.
ART. 71
Institutele culturale româneşti din străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice şi cu oficiile consulare din ţările respective.
ART. 72
Institutele culturale româneşti din străinătate au drept scop reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti în ţările în care funcţionează.
ART. 73
Din punct de vedere administrativ, institutele culturale româneşti din străinătate se află în subordinea MAE, care asigură bugetul necesar derulării activităţii. Susţinerea logistică a proiectelor se face în baza unor programe trimestriale şi anuale aprobate de MAE.
ART. 74
(1) Programele culturale ale institutelor culturale româneşti din străinătate sunt coordonate şi finanţate de către ICR.
(2) Pentru realizarea proiectelor şi programelor culturale, institutele culturale româneşti din străinătate menţin legătura cu departamentul de profil din ICR şi cu departamentele de profil din MAE.
(3) Institutele culturale româneşti din străinătate elaborează rapoarte trimestriale şi anuale care sunt trimise ICR şi MAE, la departamentele de profil.
ART. 75
(1) Programele şi proiectele institutelor culturale româneşti din străinătate se realizează în condiţiile respectării legilor statului de reşedinţă şi a cadrului juridic bilateral şi multilateral relevant.
(2) Măsurile pentru realizarea programelor se convin, de regulă, cu şeful misiunii diplomatice, care va acorda sprijinul său direct în realizarea lor, inclusiv prin demersuri oficiale pe lângă autorităţile statului de reşedinţă.
PARTEA VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 76
(1) Prin sintagma „prezentul regulament“ se înţelege Regulamentul de organizare şi funcţionare al MAE.
(2) În cuprinsul prezentului regulament sunt utilizate următoarele acronime:
a) MAE - Ministerul Afacerilor Externe;
b) ICR - Institutul Cultural Român;
c) MD/OC - misiune/misiuni diplomatică(e) şi oficiu/oficii consular(e) de carieră;
d) BEx - Biroul executiv al MAE;
e) UE - Uniunea Europeană;
f) NATO - Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic;
g) OSCE - Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa;
h) ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite;
i) CoE - Consiliul Europei;
j) SEE - Spaţiul Economic European;
k) AELS - Asociaţia Europeană a Liberului Schimb;
l) SEECP - Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est;
m) OCEMN - Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre;
n) ICE - Iniţiativa Central Europeană;
o) PSAC - Politica de Securitate şi Apărare Comună;
p) AIEA - Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică;
q) OIAC - Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice;
r) CTBTO - Organizaţia Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare;
s) OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
ART. 77
(1) Modificarea şi/sau completarea prezentului regulament se realizează ca urmare a schimbărilor cadrului normativ care reglementează activitatea MAE sau la recomandarea autorităţilor/entităţilor cu atribuţii de control.
(2) Compartimentul de resurse umane, sub coordonarea secretarului general, are ca atribuţie iniţierea modificării şi/sau completării prezentului regulament, în conformitate cu prevederile alin. (1).
ART. 78
Regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor subordonate MAE vor fi elaborate de către acestea şi aprobate prin ordin al conducătorilor acestora.
ART. 79
Structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale institutelor culturale româneşti din străinătate se stabilesc, la propunerea ICR, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii şi al preşedintelui ICR, care completează în mod corespunzător Regulamentul de organizare, funcţionare şi ordine internă al MAE.
ART. 80
Atribuţiile extinse ale tuturor compartimentelor din MAE, precum şi ale MD/OC se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
