Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregarii scolare a copiilor romi si aprobarea Metodologiei pentru prevenirea si eliminarea segregarii scolare a copiilor romi
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 11 octombrie 2007
ORDIN nr. 1.540 din 19 iulie 2007
privind interzicerea segregãrii şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregãrii şcolare a copiilor romi
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETÃRII ŞI TINERETULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 11 octombrie 2007
Având în vedere prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicatã, ale <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului,
ministrul educaţiei, cercetãrii şi tineretului emite prezentul ordin.
ART. 1
(1) Prezentul ordin are ca obiectiv prevenirea, interzicerea şi eliminarea segregãrii, vãzutã ca formã gravã de discriminare, cu consecinţe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaţie de calitate.
(2) Pentru atingerea acestui obiectiv se interzice, începând cu anul şcolar 2007-2008, formarea claselor I şi a V-a segregate, având preponderent sau numai elevi romi.
(3) Prevenirea şi eliminarea segregãrii şcolare se fac în conformitate cu Metodologia pentru prevenirea şi eliminarea segregãrii şcolare a copiilor romi, prevãzutã în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Demersurile Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului privind interzicerea, prevenirea şi eliminarea segregãrii se înscriu în procesul de implementare a Strategiei Guvernului de îmbunãtãţire a situaţiei romilor şi au în vedere principiile prevãzute în documentele menţionate în glosarul legislativ prevãzut în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
(1) Analiza fenomenului de segregare pentru fiecare unitate de învãţãmânt preuniversitar va avea în vedere indicatorii de incluziune, prevãzuţi în anexa nr. 3 care face parte integrantã din prezentul ordin.
(2) Analiza situaţiilor privind unitãţile de învãţãmânt preuniversitar segregate şi elaborarea planurilor de mãsuri pentru desegregare se vor realiza de cãtre inspectoratele şcolare judeţene şi unitãţile de învãţãmânt preuniversitar în cauzã, cu sprijinul autoritãţilor publice naţionale/judeţene/locale, al organizaţiilor neguvernamentale cu experienţã în domeniu, precum şi al reprezentanţilor comunitãţilor locale în care se aflã unitãţile şcolare.
ART. 4
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 5
Secretariatul de Stat pentru Învãţãmântul Preuniversitar, Secretariatul de Stat pentru Învãţãmânt în Limbile Minoritãţilor şi Relaţia cu Parlamentul, Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generalã managementul resurselor umane, Direcţia generalã buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unitãţilor de învãţãmânt duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul educaţiei, cercetãrii şi tineretului,
Dumitru Miron,
secretar de stat
Bucureşti, 19 iulie 2007.
Nr. 1.540.
ANEXA 1
METODOLOGIE
pentru prevenirea şi eliminarea segregãrii şcolare a copiilor romi
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului îşi propune ca politicã educaţionalã asigurarea echitãţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învãţãmânt, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fãrã discriminare generatã de originea etnicã sau de limba maternã.
(2) Îmbunãtãţirea calitãţii educaţiei copiilor romi reprezintã o prioritate prevãzutã în Strategia Guvernului de îmbunãtãţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învãţãmântului preuniversitar.
(3) Inspectoratele şcolare judeţene şi unitãţile de învãţãmânt preuniversitar din întreaga ţarã vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. _coala incluzivã este o şcoalã prietenoasã şi democraticã, ce valorificã diversitatea culturalã, o şcoalã în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fãrã discriminare şi fãrã excludere generate de originea etnicã, deficienţele fizice sau mentale, originea culturalã sau socioeconomicã, limba maternã.
(4) Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolarã constituie o condiţie imperativã pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.
CAP. II
Analiza segregãrii
ART. 2
(1) Segregarea este o formã gravã de discriminare şi are drept consecinţã accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încãlcarea exercitãrii în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnitãţii umane.
(2) Constituie segregare şcolarã a elevilor romi separarea fizicã a elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clãdiri/şcoli/alte facilitãţi, astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din şcoalã/clasã/grupã este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstã şcolarã îl reprezintã în totalul populaţiei de vârstã şcolarã în respectiva unitate administrativ-teritorialã.
(3) Nu constituie segregare situaţia în care se constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predãrii în limba romani sau în sistem bilingv (de exemplu: românã-romani/maghiarã-romani).
ART. 3
Segregarea are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:
a) dificultãţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;
b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie grad ridicat de abandon şcolar;
c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afecteazã calitatea educaţiei;
d) incapacitatea de a pregãti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;
e) menţinerea prejudecãţilor şi stereotipurilor, deopotrivã la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi;
f) contribuţia la formarea unor reprezentãri negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social.
ART. 4
Sunt considerate practici care conduc la segregare situaţii, precum:
a) şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate rezidenţial, adicã în şcoli din cadrul sau aflate lângã un cartier "compact" de romi şi fãrã o altã şcoalã în apropiere, în care toţi elevii sau un procent foarte mare sunt romi;
b) îndrumarea şi direcţionarea deliberatã a copiilor romi cãtre grãdiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângã cartierele locuite de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grãdiniţe/şcoli mixte;
c) plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grãdiniţa în aceeaşi clasã I;
d) plasarea deliberatã în cadrul unei şcoli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clãdiri/alte facilitãţi destinate doar lor;
e) separarea care rezultã din practici, precum: plasarea într-o singurã clasã a copiilor care s-au înscris târziu la şcoalã sau pãstrarea intactã de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o grãdiniţã sau şcoalã segregatã într-o şcoalã mixtã;
f) plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor romi diagnosticaţi ca având dificultãţi de învãţare/copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES).
CAP. III
Prevenirea şi eliminarea segregãrii
ART. 5
Prevenirea şi eliminarea segregãrii se realizeazã prin acţiuni, precum:
a) formarea grupelor/claselor mixte în învãţãmântul preşcolar, primar şi gimnazial. Organizarea claselor mixte se realizeazã în mod obligatoriu, începând din anul şcolar 2007-2008, la clasele I şi a V-a; pentru celelalte clase, organizarea mixtã se realizeazã progresiv;
b) interzicerea practicii de separare permanentã în grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba romani şi/sau istoria şi tradiţiile romilor;
c) colaborarea cu un mediator şcolar sau alt reprezentant al comunitãţii pentru realizarea recensãmântului şcolar; încurajarea pãrinţilor romi sã-şi înscrie copiii din timp la şcoalã;
d) rezervarea unui numãr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care urmeazã sã se înscrie la şcoalã);
e) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotãrilor existente de cãtre toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi;
f) asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altã majoritate etnicã, în special pentru copiii din comunitãţile segregate rezidenţial;
g) încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unitãţi de învãţãmânt special şi de învãţãmânt special integrat, prin diagnosticarea abuzivã şi neprofesionistã a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultãţi de învãţare/CES.
CAP. IV
Mãsuri/Planuri de desegregare
ART. 6
(1) Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din şcoalã este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstã şcolarã îl reprezintã în totalul populaţiei de vârstã şcolarã din respectiva unitate administrativ-teritorialã şi vor iniţia un plan de mãsuri în vederea desegregãrii.
(2) Pentru identificarea şi descrierea iniţialã a fenomenului de segregare prezent în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar se vor folosi indicatorii menţionaţi în cap. I din anexa nr. 3 la ordin.
(3) Planurile de mãsuri se vor aplica începând cu anul şcolar 2007-2008. Mãsurile propuse vor fi adaptate fiecãrei situaţii în parte.
(4) Acest plan va cuprinde demersuri privind:
a) realizarea unor planuri de dezvoltare instituţionalã care sã promoveze principiile şcolii incluzive;
b) formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar şi asigurarea transportului elevilor;
c) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotãrilor existente. Dacã într-o unitate administrativã din mediul rural existã mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnicã sau socioeconomicã omogenã a elevilor, ciclul primar se va desfãşura în una (sau mai multe) dintre unitãţile şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfãşura în cealaltã (celelalte) unitate (unitãţi) şcolarã(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângã desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în reţele mai largi se realizeazã şi egalizarea accesului la infrastructura, dotãrile şcolare şi resursele umane existente în plan local;
d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduitã şi aplicarea de mãsuri disciplinare care sã reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii în acest sens şi procedurile respective trebuie sã fie clare, coerente, consecvent aplicate şi sã presupunã atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivã;
e) formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte educaţia interculturalã şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiatã şi activ-participativã;
f) cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care sã asigure predarea curriculumului specific (limba romani şi istoria romilor);
g) formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari romi;
h) revizuirea periodicã a materialelor didactice ajutãtoare, acţiune derulatã împreunã cu cadrele didactice;
i) oferirea unui curriculum intercultural care sã încurajeze elevii sã reflecteze şi sã analizeze critic modul în care acţioneazã prejudecãţile şi discriminarea;
j) promovarea identitãţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum;
k) oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpinã dificultãţi în procesul de învãţare; unitãţile şcolare vor asigura programe şcolare de dupã-amiazã pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolarã ca urmare a faptului cã au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusã a educaţiei;
l) informarea comunitãţilor locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor pãrinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii;
m) sprijinirea financiarã/materialã a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici şi mici.
ART. 7
Având în vedere cã procesul de desegregare este unul complex, planurile de mãsuri trebuie elaborate şi implementate pe baza acordului şi prin colaborare cu pãrinţii şi autoritãţile locale.
ART. 8
În situaţiile de excepţie în care inspectoratele şcolare judeţene susţin cu argumente solide cã desegregarea şcolilor segregate pe criteriul rezidenţial nu este posibilã începând cu anul şcolar 2007-2008, acestea vor lua mãsuri pentru îmbunãtãţirea calitãţii educaţiei în şcolile respective. Aceste mãsuri cuprind, dar nu se limiteazã la acţiuni cum ar fi:
a) îmbunãtãţirea infrastructurii;
b) dotarea cu material didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet);
c) asigurarea de cadre didactice calificate;
d) organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice şi directori;
e) încadrarea mediatorului şcolar;
f) luarea unor mãsuri de suport pentru elevi: şcoala de dupãamiazã, program "A doua şansã", consiliere şcolarã, profesori de sprijin;
g) elaborarea de curriculum la decizia şcolii, adaptat specificului local şi cultural;
h) înfiinţarea unor structuri asociative consultative ale pãrinţilor şi elevilor etc.
CAP. V
Raportarea cazurilor de segregare şi a mãsurilor de desegregare
ART. 9
(1) În cadrul raportãrii anuale privind starea învãţãmântului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene vor raporta într-o secţiune separatã rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregãrii.
(2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune şcolarã prevãzuţi în cap. II din anexa nr. 3 la ordin.
(3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregãrii în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar se trimite la Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului - Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar şi Direcţia generalã pentru învãţãmântul în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul - pânã la data de 1 august a fiecãrui an.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 10
În termen de 5 zile de la data aprobãrii ordinului, Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar îl transmite inspectoratelor şcolare judeţene pentru informare şi punere în aplicare.
ART. 11
În termen de 5 zile de la primirea ordinului, inspectoratele şcolare judeţene îl distribuie tuturor unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar din subordine pentru informare şi punere în aplicare.
ART. 12
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar analizeazã fenomenul de segregare existent în şcoalã, pe baza indicatorilor de incluziune menţionaţi în anexa nr. 3 la ordin, şi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc şi înainteazã pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport scris în acest sens, însoţit de planul privind mãsurile de desegregare.
ART. 13
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, inspectoratele şcolare judeţene centralizeazã situaţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar segregate din judeţ şi planurile de desegregare şi înainteazã Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului - Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar un raport privind situaţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar segregate din judeţ, însoţit de planurile de mãsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi pentru fiecare şcoalã.
ART. 14
Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului înfiinţeazã un grup de lucru permanent, alcãtuit din specialişti din minister şi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite şi va elabora norme metodologice şi programe comprehensive pentru eradicarea segregãrii şcolare şi a efectelor acesteia pe termen lung.
ART. 15
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date naţionalã informaţii specifice privind situaţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar care se confruntã cu fenomenul de segregare şcolarã, precum şi planurile de mãsuri privind desegregarea.
(2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învãţãmântului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregãrii şi realizarea incluziunii şcolare.
(3) Raportul anual de progres privind mãsurile pentru combaterea segregãrii în învãţãmântul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, urmând ca la sfârşitul fiecãrui an calendaristic, dacã este necesar, sã fie readaptatã strategia de desegregare pentru anul care urmeazã.
ART. 16
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei metodologii atrage rãspunderea disciplinarã, în conformitate cu <>art. 115 şi 116 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau, dupã caz, rãspunderea contravenţionalã, civilã sau penalã, potrivit legislaţiei în vigoare.
ART. 17
Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului va elabora programe de finanţare naţionalã pentru punerea în aplicare a prezentului ordin şi va solicita sprijinul autoritãţilor locale pentru susţinerea financiarã a acestor demersuri.
ANEXA 2
GLOSAR LEGISLATIV
1. Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului - adoptatã şi proclamatã de Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 217(III) din 10 decembrie 1948.
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI), intrat în vigoare la 3 ianuarie 1976, conform dispoziţiilor <>art. 27. România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974 , publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale - adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200A(XXI). România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin <>Decretul nr. 212/1974 , publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
4. Convenţia internaţionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã - România a aderat la Convenţie la 14 iulie 1970 prin Decretul nr. 345/1970 , publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 28 iulie 1970. Iniţial România a aderat la Convenţie cu o rezervã formulatã faţã de <>art. 22. Prin Legea nr. 144/1998 România şi-a retras rezerva formulatã la <>art. 22. În contextul armonizãrii legislative este de menţionat Legea nr. 612/2002 pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de cãtre România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminãrii Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenţia internaţionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 26 noiembrie 2002.
5. Convenţia cu privire la drepturile copilului - adoptatã de Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989; România a ratificat Convenţia prin <>Legea nr. 18/1990 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 28 septembrie 1990.
6. Convenţia privind lupta împotriva discriminãrii în domeniul învãţãmântului - adoptatã de Conferinţa Generalã a UNESCO la Paris 14 decembrie 1960, intratã în vigoare la 22 mai 1962, conform dispoziţiilor art. 14; România a ratificat Convenţia la 20 aprilie 1964 prin <>Decretul nr. 149/1964 , publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 20 aprilie 1964.
7. Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale - România a ratificat Convenţia prin <>Legea nr. 30/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994.
8. Protocolul nr. 12 la Convenţia europeanã a drepturilor omului - România a semnat Protocolul nr. 12 la CEDO în data de 4 noiembrie 2000. De asemenea, a ratificat Protocolul nr. 12 prin <>Legea nr. 103/2006 pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, adoptat la Roma la 4 noiembrie 2000, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006.
9. Convenţia-cadru pentru protecţia minoritãţilor naţionale adoptatã de cãtre Comitetul Ad-Hoc pentru Protecţia Minoritãţilor Naţionale la 1 februarie 1995; semnatã de România la 1 februarie 1995. România a ratificat Convenţia-cadru prin <>Legea nr. 33/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 mai 1995.
10. Directiva 2000/43/CE a Consiliului Uniunii Europene privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasialã sau etnicã - adoptatã de cãtre Consiliul Uniunii Europene la data de 29 iunie 2000, publicatã în Jurnalul Oficial OC221JAI 67.
11. Recomandarea generalã XXVII privind discriminarea faţã de romi - adoptatã de Comitetul privind eliminarea discriminãrii rasiale la a 57-a sesiune în anul 2000.
12. Recomandarea nr. 4/2000 cu privire la educaţia copiilor romi din Europa - adoptatã de Comitetul de miniştri al Consiliului Europei la 3 februarie 2000, la cea de-a 696-a întâlnire a miniştrilor adjuncţi.
13. Recomandarea de politicã generalã nr. 3 privind combaterea rasismului şi a intoleranţei faţã de romi - adoptatã de Comisia Europeanã împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 6 martie 1998.
14. Planul de acţiune pentru îmbunãtãţirea situaţiei romilor şi sinti în spaţiul OSCE - adoptat de Consiliul Permanent al OSCE prin Decizia nr. 566 din 27 noiembrie 2003 şi de Consiliul Ministerial al OSCE întrunit la Mstricht, la al 11-lea Consiliu Ministerial, 1-2 decembrie 2003.
15. Recomandarea de politicã generalã nr. 10 privind combaterea rasismului şi a discriminãrii rasiale în şi prin educaţia şcolarã - adoptatã de Comisia Europeanã împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 15 decembrie 2006 şi publicatã la 21 martie 2007.
16. <>Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007.
ANEXA 3
LISTÃ DE VERIFICARE
Indicatori de incluziune şcolarã
CAP. I
Indicatori pentru identificarea şi analiza iniţialã a cazurilor de segregare şcolarã
1. Care este numãrul de elevi romi înscrişi în şcoalã? Ce procent reprezintã aceştia din totalul celor înscrişi?
2. Existã în comunitate copii de vârstã şcolarã care nu sunt înscrişi la şcoalã? Care este numãrul acestora?
3. Elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt repartizaţi în toate clasele şi anii de studiu în mod aleatoriu şi nu în funcţie de abilitãţile lor sau de rezultatele şcolare?
4. În cazul în care elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt separaţi fizic în grupe/clase/clãdiri/alte facilitãţi în cadrul unitãţii şcolare, care este distanţa dintre grupe/clase/ clãdiri/alte facilitãţi şi comunitatea de romi?
5. În cazul în care în scoalã sunt înscrişi doar elevi romi, la ce distanţã se aflã aceastã şcoalã faţã de cea mai apropiatã şcoalã mixtã? Existã un drum public de acces spre şcoala mixtã? Dar mijloc de transport şcolar sau public?
6. Care este procentul absolvenţilor clasei a VIII-a care au promovat examenul de capacitate în anul şcolar anterior? Dar în ultimii 3 ani?
7. Care este rata repetenţiei în ultimul an şcolar?
8. Care este rata participãrii la concursuri judeţene şi naţionale (inclusiv olimpiade)?
9. Toate cadrele didactice sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului necalificat în personalul şcolii?
10. De cât timp şcoala are cadre didactice necalificate?
11. Personalul calificat din şcoalã face naveta?
12. În şcoalã lucreazã un mediator şcolar? Dar un consilier şcolar?
13. Cum fluctueazã personalul didactic în şcoalã?
14. Toate sãlile de clasã sunt încãlzite atunci când este frig afarã? Toate sãlile de clasã sunt bine luminate? Existã sãli de clasã care nu dispun de sursã naturalã de luminã?
15. În toate sãlile de clasã se face curãţenie în mod regulat?
16. Existã clase suprglomerate? Care este suprafaţa în mp per elev?
17. Care este starea mobilierului? Bãncile şi scaunele elevilor pot fi astfel aranjate încât sã se lucreze în cerc, pe perechi sau în grupuri?
18. Toţi elevii au acces la WC-uri curate şi la apã de spãlat?
19. Şcoala dispune de o bibliotecã? De câte volume dispune aceasta?
20. Şcoala dispune de salã/teren de sport amenajatã/amenajat?
21. Şcoala dispune de laboratoare şi de echipamente specifice? Elevii au acces la aceste echipamente? Care este numãrul de copii per calculator?
CAP. II
Indicatori de incluziune şcolarã
1. Şcoala apreciazã diversitatea, prin politicile şi activitãţile sale, prin materialele expuse? Diversitatea se reflectã inclusiv în elaborarea Curriculumului la decizia şcolii (CDS) şi organizarea activitãţilor extracurriculare?
2. Este promovatã şi încurajatã activ reprezentarea copiilor şi pãrinţilor din grupurile dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi: consiliile pãrinţilor şi ale elevilor?
3. Şcoala oferã elevilor romi exemple de modele pozitive, prin numirea unor cadre didactice de etnie romã şi/sau prin invitarea regulatã a cetãţenilor romi sã participe la activitãţile şcolii?
4. În sãlile de clasã cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bãnci se schimbã în mod regulat astfel încât niciun grup de copii sã nu stea mereu în spatele clasei?
5. Activitãţile de predare-învãţare includ activitãţi de lucru în grupuri, în cadrul cãrora copiii din grupurile dezavantajate şi ceilalţi copii lucreazã împreunã?
6. Mediatorul şcolar şi personalul didactic lucreazã împreunã cu familiile, pentru a încuraja înscrierea la timp a copiilor la şcoalã?
7. Mediatorul şcolar informeazã şcoala în legãturã cu cazurile de întârziere a înscrierii la şcoalã?
8. Şcoala are în vedere eventualitatea unor înscrieri întârziate şi dispune de planuri pentru aceste situaţii, astfel încât sã evite segregarea?
9. Şcoala a stabilit proceduri disciplinare clare pentru a rãspunde la orice comportament discriminatoriu din partea angajaţilor sau a elevilor sãi?
10. Şoala are o politicã clarã împotriva intoleranţei şi discriminãrii îndreptate împotriva elevilor?
11. Elevii cunosc aceastã politicã şi sunt implicaţi în procesul anual de analizã şi revizuire a acesteia?
12. Informaţiile sunt colectate din numeroase surse (de exemplu, de la pãrinţi, mediatori, elevi), pentru a se asigura efectuarea unor evaluãri precise?
13. Se monitorizeazã frecvenţa elevilor, ţinându-se cont de etnie şi gen?
14. Se investigheazã şi se verificã întotdeauna motivele absenţelor?
15. Existã un sistem de avertizare şi un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a abandona şcoala?
16. Se investigheazã şi se verificã întotdeauna motivele pentru care elevii abandoneazã şcoala?
17. Existã o strategie clarã pentru sprijinirea elevilor nouînscrişi sau înscrişi temporar în clasã şi la şcoalã, strategie care include un sistem de îndrumare a elevului de cãtre un cadru didactic sau un coleg?
18. Cadrele didactice monitorizeazã şi verificã sistematic rezultatele elevilor?
19. Cadrele didactice urmãresc progresul individual al elevului şi comparã performanţa proiectatã cu cea realã?
20. Se elaboreazã planuri de acţiune care includ obiective stabilite cu referire la zonele de intervenţie identificate în urma analizãrii rezultatelor elevului?
21. Cadrele didactice, elevii şi pãrinţii sunt cu toţii implicaţi în stabilirea urmãtoarelor etape şi obiective ale planului de acţiune?
22. Rezultatele evaluãrii sunt analizate pentru a permite comparaţii între progresul individual al elevilor din grupurile dezavantajate şi rata medie a progresului?
23. Se analizeazã evoluţia şcolarã a elevilor din grupurile dezavantajate pentru a stabili progresul pe termen lung?
24. Programele de educaţie remedialã sunt la dispoziţia elevilor care au nevoie de ele?
25. Cadrele didactice au acces la echipamentele din dotarea şcolii, necesare activitãţii de predare?
26. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare pentru a lucra cu grupuri de elevi mixte din punct de vedere al abilitãţilor copiilor?
27. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare despre cum sã lucreze cu elevi care au limba maternã alta decât limba românã?
28. Toate cadrele didactice şi mediatorul şcolar au fost instruiţi cum sã abordeze situaţiile în care apare intoleranţa, dacã se confruntã cu astfel de situaţii?
29. Toate cadrele didactice au beneficiat de formare privind istoria şi cultura romilor?
30. Şcoala are cãrţi şi alte resurse educaţionale referitoare la istoria şi cultura diverselor etnii, inclusiv cea romã, care pot fi puse la dispoziţia cadrelor didactice?
31. Şcoala angajeazã un mediator şcolar, vorbitor al limbii/cunoscãtor al comunitãţii locale?
32. Şcoala angajeazã un consilier şcolar cunoscãtor al comunitãţii locale?
33. Sunt disponibile şi se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori şi ajuta pe elevi (cum ar fi, profesorii de sprijin sau asistenţii la clasã)?
34. Profesorii de limba romani sau asistenţii care vorbesc limba romani sunt disponibili când este necesar, pentru a-i asista pe profesori şi pe elevi?
35. Profesorii noi, fãrã experienţã, primesc sprijin sau mentorat din partea colegilor cu mai multã experienţã?
36. Materialele didactice oglindesc toate etniile reprezentate în şcoalã?
37. Materialele curriculare/resursele şcolii oferã imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romã, şi conţin informaţii corecte privind istoria şi cultura acestora?
38. Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele? Desenele sau imaginile din sala de clasã ilustreazã toate etniile reprezentate în şcoalã/comunitate?
39. Toţi elevii au acces egal la cãrţi, manuale şi la celelalte materiale didactice disponibile?
40. Şcoala poate oferi articole de bazã, precum hârtie, obiecte de scris, creioane etc. elevilor care nu au aceste materiale?
41. La intrarea în şcoalã existã expuse semne şi materiale vizibile, scrise în limbile corespunzãtoare, prin care se ureazã bun-venit tuturor vizitatorilor, indiferent de grupul etnic din care provin?
42. Pãrinţii elevilor din grupuri dezavantajate sunt implicaţi în anumite aspecte ale vieţii şcolare, inclusiv în comitetele de pãrinţi, în activitãţile extraşcolare şi în cele organizate în şcoalã?
43. Reprezentanţii comunitãţilor etnice sunt invitaţi în mod regulat la şcoalã şi sunt implicaţi în activitãţi prin care se oferã informaţii despre istoria, cultura şi tradiţiile lor?
44. Cadrele didactice şi elevii cunosc cultura şi stilul de viaţã al comunitãţilor etnice locale? Acestea sunt respectate şi sãrbãtorite în cadrul şcolii?
45. Anual se realizeazã sondaje de opinie pentru a afla dacã elevii şi pãrinţii elevilor din grupuri dezavantajate se simt respectaţi şi apreciaţi de cãtre personalul şcolii?
46. Personalul şi mediatorii relaţioneazã cu pãrinţii prin întâlniri faţã în faţã şi/sau prin scrisori redactate într-o manierã accesibilã? Progresele înregistrate de elevi pot fi, la nevoie, redate printr-un raport verbal sau scris?
47. Informaţiile despre şcoalã sunt uşor accesibile elevilor/pãrinţilor şi sunt prezentate într-o formã uşor de înţeles?
48. Atât pãrinţii, cât şi elevii dispun de posibilitãţi formale şi informale de a discuta cu directorul şcolii şi cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupã?
49. Existã întâlniri frecvente ale personalului didactic sau ale pãrinţilor cu mediatorul şcolar, în cadrul cãrora se discutã probleme sesizate de acesta?
50. Existã diverse canale prin care elevii şi pãrinţii îşi pot face cunoscute problemele, în mod confidenţial?
51. Toţi pãrinţii ştiu cã şcoala are obligaţia legalã de a furniza un mediu în care toţi copiii învaţã împreunã?
52. Existã un set de proceduri aprobate, de exemplu, trecerea în revistã a întâlnirilor cu pãrinţii şi elevii, pentru a verifica dacã problemele ridicate au fost abordate într-o manierã satisfãcãtoare?
53. Conducerea şcolii a stabilit legãturi şi se consultã în mod regulat cu autoritãţile locale, ONG-uri şi alte instituţii care pot sprijini eforturile şcolii de a rãspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romã?
54. Conducerea şcolii cautã în mod activ sã obţinã sprijin pentru activitatea şcolii şi pentru a rãspunde unor nevoi mai largi de consiliere a elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romã?
55. Conducerea şcolii promoveazã în mod activ succesele instituţiei şi face eforturi pentru a spori reputaţia acesteia?
56. Conducerea şcolii este pregãtitã sã îşi asume un rol de lider în ceea ce priveşte apãrarea drepturilor copiilor şi sã aibã o reacţie proactivã dacã au loc incidente discriminatorii în afara şcolii?
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
