Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, ministrul economiei şi finanţelor emite următorul ordin: ART. 1 Anexa C la Acordul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România, publicat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 839/2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian Bucureşti, 9 octombrie 2007. Nr. 1.539. ANEXA 1 (Anexa C la Acordul de finanţare) 1. Obiective şi descriere 1.1. Obiective Obiectivul general al acestui program este de a contribui la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare. Obiectivele specifice ale acestui program sunt: ● întărirea factorilor care afectează eficacitatea de reglementare, aşa cum se menţionează, de exemplu, în concluziile Grupului CONCERT*1); *1) Concluziile celei de-a 17-a întâlniri CONCERT, 29-30 iunie 2000. Aceşti factori sunt: ●"Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare şi de lucru bine definite, să fie independent faţă de producătorii de energie, faţă se puterea politică şi grupurile de presiune, să fie transparent şi deschis şi să aibă mijloace adecvate din punctul de vedere al bugetului şi un personal bine motivat şi competent pentru a-şi realiza obiectivul. ● Un organism de reglementare eficace este acela care asigură un nivel acceptabil de securitate nucleară, acţionează pentru a preveni degradarea securităţii nucleare, promovează îmbunătăţirile în domeniul securităţii nucleare, este eficace din punctul de vedere al activităţii şi al costurilor, asigură încrederea operatorilor, a publicului larg şi a Guvernului şi depune eforturi continue pentru îmbunătăţirea performanţei. ● Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menţine sau îmbunătăţi securitatea nucleară. Cu toate acestea, performanţa operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alţi factori şi este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficienţei unui organism de reglementare. ● Cooperarea internaţională şi evaluările internaţionale joacă un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui organism de reglementare eficace." ● îmbunătăţirea gestionării deşeurilor radioactive; ● intensificarea pregătirii în caz de urgenţă în afara amplasamentului. Detaliile obiectivelor specifice şi descrierea proiectelor se găsesc în fişele de proiect pregătite pentru fiecare proiect. Indicatori de realizare În trecut nu au fost stabiliţi indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securităţii nucleare. Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcţionării în condiţii de securitate a instalaţiilor nucleare, al practicilor de reglementare sau gestionării deşeurilor radioactive. În consecinţă, utilizarea ca reper a acestor standarde nu este posibilă. În ceea ce priveşte practicile de reglementare, deşi există un grad înalt de convergenţă asupra esenţei cerinţelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradiţiile lor legislative şi tehnice specifice. Autorităţile din domeniul securităţii nucleare din ţara candidată adaptează cerinţelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene. 1.2. Descrierea proiectelor Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistenţa financiară de preaderare în domeniul securităţii nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature şi în măsură să contribuie la o îmbunătăţire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor se referă la domeniul întăririi capacităţii instituţionale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securităţii nucleare, cât şi instituţiile publice însărcinate cu responsabilităţi specifice privind gestionarea deşeurilor radioactive sau cu atribuţii similare. Acest program acordă asistenţă financiară pentru următoarele proiecte: Componenta specifică naţională (01, 02, 03) Bulgaria 017-519.01 017-519.01.01 Asistenţă pentru BNRA în stabilirea cerinţelor de reglementare în baza evaluării rapoartelor de evaluare probabilistică de securitate pentru unităţile 5 şi 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear din Bulgaria (NRA) în procesul de analiză a rapoartelor de evaluare probabilistică de securitate nucleară de nivel 1 (PSA) pentru unităţile 5 şi 6 ale centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui (NPP). Proiectul va furniza expertiza comunitară în domeniul reglementării şi expertiză tehnică pentru întărirea capacităţii NRA în domeniul PSA prin instruire practică şi alte activităţi, inclusiv pregătirea unei proceduri pentru analiza şi evaluarea PSA. Principalele activităţi ale proiectului sunt: ● asistenţă pentru analiza şi evaluarea principalelor capitole din cadrul rapoartelor PSA pentru unităţile 5 şi 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui (NPP): (1) conducere şi organizare; (2) identificarea surselor de emisii radioactive şi a iniţiatorilor de accidente; (3) modelarea secvenţelor de accident; (4) analiza informaţiilor şi estimarea parametrilor; (5) cuantificarea secvenţelor de accident; şi (6) documentele analizei: prezentarea şi interpretarea rezultatelor; ● asistenţă pentru elaborarea unui ghid complet pentru analiză şi evaluare în scopul de a: (1) estima eficacitatea analizei şi evaluării obiectivului 1; (2) conduce analiza sistematică a metodologiei de analiză şi evaluare; (3) selecta cerinţele internaţionale cele mai avansate şi de a propune structura şi formatul ghidului elaborat; şi (4) transmite rezultatele spre aprobare către NRA. Organizaţia beneficiară a proiectului este NRA. 017-519.01.02 Asistenţă tehnică pentru SERAW pentru stabilirea unui sistem de pregătire şi răspuns la urgenţă în cazul accidentelor radiologice Agenţia naţională din Bulgaria pentru gestionarea deşeurilor radioactive (SERAW) a fost înfiinţată în 2004. Această agenţie este responsabilă nu doar pentru depozitarea deşeurilor radioactive, ci şi pentru toate etapele de gestionare precedente incluzând tratarea, prelucrarea şi depozitarea. În aceste împrejurări SERAW trebuie să respecte noile reglementări bulgare, mai ales cele referitoare la gestionarea cazurilor de urgenţă. În scopul desfăşurării activităţilor sale, SERAW solicită asistenţă pentru: ● evaluarea situaţiei actuale cu privire la planificarea cazurilor de urgenţă şi împărţirea responsabilităţilor între toate organizaţiile bulgare implicate în domeniul nuclear; ● analiza noilor cerinţe de reglementare şi evaluarea planurilor de urgenţă; ● evaluarea sistemului actual de comunicare existent între diferite amplasamente (Kozlodui şi Novi Han) şi SERAW HQ; ● elaborarea specificaţiilor tehnice pentru echipamente speciale, precum şi proceduri şi un sistem de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Cele 4 obiective de mai sus constituie esenţa proiectului finanţat în cadrul Programului PHARE. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este SERAW. 017-519.01.03 Încheierea programului de îmbunătăţire pentru depozitul Novi Han Depozitul Novi Han este principala instalaţie pentru gestionarea deşeurilor radioactive instituţionale din Bulgaria. De când această instalaţie nu corespunde actualelor cerinţe bulgare de securitate pentru stocare şi depozitare, prin intermediul Programului PHARE de securitate nucleară din perioada 2001-2004 a fost implementat un program de îmbunătăţire. În prezent se desfăşoară proiectarea clădirilor care vor fi construite pentru operaţiuni de caracterizare, tratare, prelucrare, ambalare şi depozitare pentru deşeurile radioactive instituţionale. Definirea specificaţiilor tehnice pentru echipamentele care vor fi instalate se va finaliza în curând. Construcţia clădirilor va avea loc în perioada 2006-2007. Proiectul actual se referă în principal la furnizarea echipamentelor şi la elaborarea documentaţiei tehnice adecvate, în scopul completării îmbunătăţirii instalaţiei Novi Han. În acest sens instalaţia poate fi autorizată până la sfârşitul anului 2008. Lista echipamentelor care vor fi furnizate prin intermediul acestui proiect trebuie să includă echipamente pentru tratarea deşeurilor, prelucrarea şi ambalarea, precum şi pentru dezasamblarea iradiatoarelor gama. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este SERAW. Croaţia 017-519.02 017-519.02.01 Controlul materialelor nucleare şi al altor materiale radioactive la graniţă, cu monitoare portabile Scopul acestui proiect este de a creşte capacitatea unităţilor de pază croate la frontieră în scopul detectării materialelor radioactive ilicite de contrabandă. Croaţia este pe punctul de a instala un număr restrâns de portaluri fixe în scopul desfiinţării reţelelor de contrabandă care folosesc teritoriul croat drept o rută extinsă. Monitoarele portabile sporesc considerabil capabilitatea naţională, pentru că nu este practic să instalezi monitoare fixe la toate punctele importante de trecere în vederea extinderii graniţei Croaţiei. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este Oficiul de Stat pentru Radioprotecţie a cărui atribuţie juridică este de instruire şi supraveghere a unităţilor specializate care se ocupă cu identificarea traficului ilicit. 017-519.02.02 Instalarea Sistemului RODOS în Republica Croaţia Centrala nuclearoelectrică Krsko (KNPP) este situată la aproximativ 12 km de graniţa croată. Aproximativ 100.000 de persoane locuiesc în interiorul unei raze de 25 km; Zagreb este situat în interiorul unei raze de 50 km; în total, mai mult de un milion de persoane locuiesc într-o zonă care poate fi subiectul unor măsuri de urgenţă în cazul unui accident nuclear important la KNPP. Instalarea sistemului RODOS în Croaţia va permite o îmbunătăţire majoră a instrumentelor de sprijin disponibile pentru autorităţile competente croate implicate în pregătirea pentru situaţii de urgenţă nucleară. În plus, în vederea adoptării sistemului RODOS de către mai multe ţări din regiune, utilizarea de către Croaţia a acestui sistem va permite un schimb de informaţii mai rapid în cazul situaţiilor de urgenţă şi o creştere a participării la exerciţii nucleare regionale. Deoarece Croaţia deţine 50% din KNPP, accesul la informaţii de la supravegherea centralei nucleare este complet şi incontestabil. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este Departamentul de Securitate Nucleară (Ministerul Economiei, Muncii şi Antreprenoriatului). România 017-519.03 017-519.03.01 Sprijin pentru personalul autorităţii de reglementare pentru îmbunătăţirea capacităţilor sale aferente evaluării securităţii probabilistice Scopul acestei propuneri este de a sprijini autoritatea română pentru securitate nucleară (CNCAN) în procesul de revizuire a evaluării probabilistice de securitate la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă nivel l (NPP). Proiectul va furniza reglementări şi expertize tehnice ale Uniunii Europene pentru a îmbunătăţi capacităţile CNCAN în domeniul PSA prin instruire practică şi alte activităţi incluzând elaborarea unei proceduri pentru evaluarea organismului de reglementare. Principalele activităţi ale proiectului sunt: ● asistenţă pentru evaluarea PSA la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin transferul practicilor de reglementare ale Uniunii Europene către CNCAN; ● asistenţă pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare prin sprijinul personalului CNCAN în: (1) elaborarea unei proceduri de reglementare pentru revizia PSA; şi (2) finalizarea unei norme privind "Cerinţele de reglementare pentru evaluarea probabilistică de securitate". Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN. 017-519.03.02 Îmbunătăţirea capacităţilor CNCAN în domeniul evaluării de securitate la instalaţia de depozitare finală de la Băiţa Bihor Depozitul pentru deşeuri radioactive instituţionale de la Băiţa Bihor, din România, face obiectul evaluării de securitate în cadrul Proiectului PHARE intitulat "Raportul preliminar al analizei de securitate (PSAR) pentru depozitul de deşeuri slab radioactive de la Băiţa Bihor". Acest proiect ar trebui să ducă la transmiterea PSAR-ului la CNCAN până la jumătatea anului 2006. Pe baza PSAR-ului, CNCAN va decide dacă depozitul poate fi autorizat în vederea funcţionării şi condiţiile în care va funcţiona. Până în prezent capacităţile CNCAN în acest domeniu sunt destul de slabe, acest proiect urmărind în primul rând sprijinirea CNCAN în revizuirea PSAR. În plus, pentru că depozitul Băiţa Bihor are câteva caracteristici comune cu depozitul Richard din Republica Cehă, care exploatează aceeaşi categorie de deşeuri radioactive, se consideră oportună compararea metodologiilor pentru stabilirea evaluării de securitate pentru cele două depozite. În acest context, este programat un seminar tehnic care să reunească experţi de la cele două instalaţii. Această activitate va contribui la îmbunătăţirea nivelului de experienţă al CNCAN în domeniul evaluării de securitate la depozitele care se bazează pe cazuri concrete şi similare. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN. 017-519.03.03 Dezvoltarea capacităţilor CNCAN cu privire la aspectele de reglementare privind activităţile referitoare la materialele cu radioactivitate naturală (NORM) şi materialele cu radioactivitate naturală crescută prin procedee tehnologice (TENORM) În România, NORM şi TENORM sunt utilizate şi/sau fabricate în diferite instalaţii, cum ar fi fabrici de fertilizare chimică, fabrici de fier şi oţel, fabrici de porţelan, instalaţii industriale de ulei şi alte mine neuraniere şi instalaţii miniere. Acest proiect constă, în principal, în asigurarea sprijinului pentru CNCAN în vederea realizării: ● unui studiu cuprinzător evaluând proporţiile consecinţelor radiologice privind existenţa unei cantităţi mari de NORM şi TENORM pe teritoriul României; ● unei revizii a documentelor de reglementare existente şi elaborării unor proiecte noi de documente de reglementare care au la bază reglementările în vigoare din ţările UE, care se confruntă cu aceleaşi probleme. Acest proiect conţine, de asemenea, activităţi de instruire pentru experţii CNCAN implicaţi în activităţile de autorizare care generează NORM şi TENORM. Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN. 017-519.03.04 Îmbunătăţirea bazei de date a CNCAN privind operarea registrului naţional de doze şi surse radioactive În prezent CNCAN utilizează o bază de date Microsoft Access, denumită EVNUC, pentru înregistrarea dozelor profesionale şi gestionarea surselor radioactive închise -incluzând surse radioactive închise uzate - care sunt folosite pe teritoriul României. Această bază de date se dovedeşte a fi nepotrivită din mai multe motive şi, prin urmare, obiectivul principal al acestui proiect este sprijinul CNCAN în proiectarea şi instalarea unei noi baze de date care să îndeplinească cerinţele româneşti. Această bază de date va acoperi infrastructura informaţiei, instalaţiile de interes, gestionarea surselor radioactive închise şi echipamentelor asociate, autorizările, procedurile, inspecţiile, incidentele şi expunerile profesionale; trebuie, de asemenea, proiectată astfel încât să poată integra uşor toate informaţiile conţinute în EVNUC şi să asigure 5 niveluri de acces securizat (responsabilii CNCAN cu emiterea reglementărilor, inclusiv responsabilii cu gestionarea deşeurilor, administratorii, utilizatorii, serviciile tehnice şi publicul larg). Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN. Componenta multinaţională (04) 017-532 Managementul deşeurilor medicale radioactive în Bulgaria, Croaţia şi România Obiectivul general al acestui proiect este revizia practicilor şi reglementărilor existente privind gestionarea deşeurilor radioactive medicale în Bulgaria, Croaţia şi România în vederea identificării domeniilor posibile pentru care îmbunătăţirea şi/sau optimizarea vor fi oportune, având-se în vedere experienţa câştigată de cele 10 noi state membre ale UE. Proiectul va consta în 3 activităţi distincte: ● studiu de cercetare privind gestionarea deşeurilor radioactive medicale în ţările implicate; ● prezentarea rezultatelor investigaţiilor în faţa autorităţilor de reglementare din statele membre şi ţările candidate cu ocazia unui seminar tehnic; ● stabilirea unei liste de tematici pentru care îmbunătăţirea şi armonizarea cu alte state membre UE vor fi oportune. Acest proiect va sprijini activitatea diferitelor ministere din ţările candidate responsabile pentru dezvoltarea reglementărilor şi politicilor cu privire la gestionarea deşeurilor radioactive în instituţiile medicale. 1.3 Presupuneri şi riscuri Programul pleacă de la premisa că ţările beneficiare îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel ridicat al securităţii nucleare şi în cazul Bulgariei şi României, de a implementa recomandările Raportului Consiliului Uniunii Europene pentru Securitate Nucleară în contextul extinderii din iunie 2001. Raportul privind situaţia evaluării, elaborat de Consiliul Atomic Questions Group şi de grupul de lucru ad-hoc în domeniul securităţii nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că ţările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului, atât în ceea ce priveşte centralele nuclearoelectrice, cât şi alte tipuri de instalaţii. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate ţările candidate au acceptat recomandările. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securităţii nucleare, de către Consiliu, în martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului de evaluare, din noiembrie 2003. Acest program presupune că ţările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenţie şi să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanţate. Deşi nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistenţa permanentă în domeniul securităţii nucleare implică riscul de a crea o dependenţă din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenţie deosebită modului în care organizaţiile beneficiare vor susţine rezultatele proiectelor. În cazul asistenţei în domeniul reglementării, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor din domeniul de responsabilitate al organizaţiei beneficiare prin activităţile contractorului. 1.4. Condiţionalităţi Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menţionate mai sus se va face în condiţii speciale care sunt descrise mai detaliat în fişele de proiect respective. În special, implementarea corectă a Proiectului 017-519.01.03 (Bulgaria) cere implementarea la timp a Proiectului PHARE 2002/632.01.01 şi emiterea permiselor de reglementare. Proiectul 017-519.02.02 (Croaţia) solicită un acord între autorităţile naţionale competente din Croaţia care să permită accesul echipei RODOS atât la datele meteorologice, cât şi la modelele de tipuri de soluri şi modelele lanţurilor alimentare. În cazul României, implementarea Proiectului 017-519.03.02 este subordonată transmiterii raportului preliminar al analizei de securitate nucleară corespunzător în timp util. În general construcţia de noi instalaţii necesită pregătirea prealabilă a rapoartelor preliminare corespunzătoare de analize de securitate nucleară şi evaluarea impactului asupra mediului. 2. Buget (euro) 2.1. Tabel privind bugetul PHARE/Instrument financiar de preaderare
┌─────────────┬────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │Întărirea │ │ │ │Buget │
│Ţara │Agenţia de │Cod │capacităţii │Investiţie│Cofinanţare│Buget │total │
│ │implementare│ │instituţionale│ │ │total │PHARE │
│ │ │ │PHARE │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Bulgaria │CFCU │017-519.01 │1.600.000 │2.325.000 │775.000 │4.700.000│3.925.000│
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 1 │ │017-519.01.01│1.100.000 │ │ │1.100.000│1.100.000│
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 2 │ │017-519.01.02│500.000 │ │ │500.000 │500.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 3 │ │017-519.01.03│ │2.325.000 │775.000 │3.100.000│2.325.000│
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Croaţia │CFCU │017-519.02 │ │641.000 │214.000 │855.000 │641.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 1 │ │017-519.02.01│ │191.000 │64.000 │255.000 │191.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 2 │ │017-519.02.02│ │450.000 │150.000 │600.000 │450.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│România │CFCU │017-519.03 │1.287.500 │103.000 │34.500 │1.425.000│1.390.500│
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 1 │ │017-519.03.01│700.000 │ │ │700.000 │700.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 2 │ │017-519.03.02│180.000 │ │ │180.000 │180.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 3 │ │017-519.03.03│320.000 │ │ │320.000 │320.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 4 │ │017-519.03.04│87.500 │103.000 │34.500 │225.000 │190.500 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Multinaţional│Comisie │017-532 │350.000 │ │ │350.000 │350.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│Proiectul 1 │ │017-532 │350.000 │ │ │350.000 │350.000 │
├─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │ │ │3.237.500 │3.069.000 │1.023.500 │7.330.000│6.306.500│
└─────────────┴────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────┘
2.2. Principiul cofinanţării În conformitate cu ghidurile PHARE, toate proiectele de investiţii cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinanţare din fondurile publice naţionale. Contribuţia comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare. Cofinanţarea pentru proiectele de întărire a capacităţii instituţionale este asigurată de ţara beneficiară care suportă unele costuri privind infrastructura şi implementarea operaţională, finanţând resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbţia efectivă şi eficientă a asistenţei PHARE. 3. Agenţiile de implementare Pentru componenta naţională specifică, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (CFCU) împreună cu Ministerul de Finanţe vor fi agenţiile de implementare responsabile pentru licitaţie, contractare şi raportare financiară. Pentru componenta multinaţională, Comisia va fi responsabilă pentru implementarea componentei centralizate a programului. 4. Aranjamente de implementare 4.1. Metoda de implementare Valoarea prezentei propuneri de finanţare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor Programului PHARE naţional. Propunerea de finanţare va fi împărţită între ţări, obţinându-se 3 memorandumuri de finanţare, conform tabelului anterior. Exclusiv pentru componenta multinaţională a acestui program unitatea D.3 "Programe şi contracte orizontale" din cadrul Direcţiei generale pentru extindere din sediul central al Comisiei va implementa, conduce şi coordona acest program pentru ţările beneficiare. Pentru componenta specifică naţională, implementarea programului se va face în conformitate cu art. 53 (1) b (a doua variantă) din Regulamentul financiar*2). Ţara beneficiară va asigura respectarea în permanenţă a condiţiilor prevăzute în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar. Înaintea acreditării agenţiilor de implementare, prevăzută în art. 12 (2) din Reglementarea 1.266/1999*3), selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţara beneficiară vor face subiectul unei aprobări ex-ante a Comisiei. *2) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248 din 16 septembrie 2002; pag. 1. *3) Regulamentul Consiliului (CE) 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161 din 26 iunie 1999; pag. 68. Pentru componenta multinaţională, programul va fi implementat de Comisia Europeană în conformitate cu art. 53.1(a) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002 privind aplicabilitatea Regulamentului financiar la bugetul general al Comisiei Europene (Regulamentul financiar: RF) detaliat în Regulile de implementare a Regulamentului Consiliului referitor la Regulamentul financiar aplicat bugetului general al CE (Reguli de implementare: RI). 4.2. Reguli generale de achiziţie Achiziţia va fi în conformitate cu prevederile părţii 2 cap. IV din Regulamentul financiar şi cap.3, partea a doua, cap. III din Regulile de implementare*4) a acestuia, precum şi în conformitate cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2*5). *4) Regulamentul Comisiei (CE, Euratom), 2.342/2002 din 23 decembrie 2002, JO L 357 din 31 decembrie 2002; pag. 1. *5) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, achiziţii şi lucrări publice finanţate din bugetul general al Comunităţii Europene în curs de cooperare cu ţările terţe, adoptată la 25 martie 2003. Autorităţile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele şi modelele standard care facilitează aplicarea regulilor prevăzute în Ghidul practic al procedurilor de contractare finanţate din bugetul general al CE în contextul acţiunilor externe (Ghid practic), publicat pe site-ul CE*6) la data iniţierii procedurii de achiziţie sau de acordare a grantului. *6) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm. Pentru componenta naţională specifică, în conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante să aibă responsabilităţi de gestionare descentralizată în achiziţie, în conformitate cu legislaţia naţională şi ghidurile care transpun directivele Uniunii Europene de achiziţie publică. 5. Gestionarea asistenţei 5.1. Gestionarea proiectului 5.1.1. Responsabilităţi Coordonatorul naţional al asistenţei de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea şi monitorizarea programelor PHARE. Responsabilul naţional autorizat (NAO) şi NAC vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune. NAO şi responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucţiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea acordului de finanţare să fie acordate în conformitate cu procedurile şi documentele standard pentru acţiunile externe în vigoare la momentul implementării şi că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE). Aşa cum se arată mai sus, serviciile Comisiei (unitatea D.3 "Programe orizontale şi contracte" din cadrul Direcţiei generale pentru extindere) vor fi responsabile cu programarea şi implementarea componentei multinaţionale a programului. 5.1.2. Valoarea proiectului Deşi în general valoarea proiectelor finanţate din fonduri PHARE este de peste două milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar şi al modalităţii de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă. 5.1.3. Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită al programării (1) Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2007. (2) Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2008. (3) Pentru componenta naţională specifică, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitaţie complet trebuie transmis delegaţiei spre aprobare, cu mult înainte de termenul limită pentru contractare şi preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare (AC). În cazul nerespectării celor de mai sus, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC), care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Acordul de înţelegere (MoU) privind Fondul naţional. 5.1.4. Evaluarea impactului de mediu şi conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, aşa cum au fost stabilite de directiva EIA*7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menţionată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, trebuie să fie demonstrată*8) îndeplinirea procedurii EIA. *7) Directiva 85/337/CEE , JO L 175/40 din 5 iulie 1985, amendată. *8) În anexa EIA la fişa de proiect corespunzătoare pentru proiectele de investiţii. Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punctul de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din Directiva pentru habitaturi*9). *9) În anexa "Conservarea naturii", corespunzătoare fişei de proiect pentru proiectele de investiţii. Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în conformitate cu legislaţia comunitară relevantă din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiţii. 5.2. Gestionarea financiară pentru componenta specifică naţională 5.2.1. Principii şi responsabilităţi Fondul Naţional (NF) din ministerul de finanţe, condus de NAO, va supraveghea gestionarea financiară a programului şi va fi responsabil pentru raportarea către Comisia Europeană. NAO va deţine în întregime responsabilitatea privind gestionarea financiară a fondurilor PHARE şi întreaga responsabilitate contabilă privind fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia. NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările şi procedurile PHARE care au legătură cu raportarea şi gestionarea financiară şi că funcţionează un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor. Comisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu memorandul de înţelegere semnat între Comisie şi fiecare dintre ţările implicate, respectiv Bulgaria, Croaţia şi România. Fondurile vor fi transferate, ca urmare a solicitării NAO, într-un cont bancar special în euro, care va fi deschis şi gestionat de NF la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program. În conformitate cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a reglementărilor financiare, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. NAO trebuie să asigure că dobânda acumulată este într-adevăr înregistrată în întregime ca venit la bugetul naţional. În plus, NAO va asigura cu regularitate raportarea dobânzii prin intermediul Perseus. 5.2.2. Transferul fondurilor către NF Un prim transfer*10) de până la 20% din fondurile gestionate local*11) va fi trimis către NF după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare dintre NF şi agenţiile de implementare (IAs)/Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (CFCU). În plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informaţii dintre NF şi IA/CFCU şi modul de realizare a plăţilor. *10) Reprezentând avansul, aşa cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. *11) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. Se vor realiza două transferuri ulterioare*12), de până la 30%, din fondurile aferente gestionării locale*13). Al doilea transfer va fi efectuat când 5% din bugetul total*14) în vigoare au fost plătite de către IAs şi CFCU. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total*15) în vigoare au fost plătite. Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total*16) în vigoare au fost plătite şi când toate contractele au fost semnate. *12) Reprezentând avansul, aşa cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. *13) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. *14) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. *15) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. *16) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare. În mod excepţional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerinţele financiare din perioada ulterioară vor depăşi acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile NF, CFCU şi IAs depăşeşte 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepţional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substanţiale corespunzătoare că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile. 5.2.3. Transferul fondurilor de la Fondul Naţional către agenţia de implementare Fondul Naţional va transfera fonduri către agenţia de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de implementare semnate între NF şi IAs/CFCUs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele agenţiei de implementare/CFCU în cauză responsabilă cu gestionarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind Fondul Naţional. Atât timp cât implementarea se face urmând procedurile DIS, fiecare acord de implementare individual trebuie să fie avizat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care NF este el însuşi un agent plătitor pentru CFCU/IA, nu se vor face transferuri de fonduri de la NF la CFCU. CFCU şi IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activităţile realizate de CFCU/IA în cauză. 5.2.4. Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reţinere Pentru acele contracte cu clauze contractuale de reţinere (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), agenţia de implementare îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală este efectuată, precum şi pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăţi asociate clauzelor de reţinere. IA îşi asumă în plus întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei. 5.2.5. Încheierea cheltuielilor şi lichidarea conturilor Nu mai târziu de 17 luni de la încheierea activităţilor din cadrul contractelor, NF va transmite o declaraţie finală asupra cheltuielilor care acoperă atât sprijinul PHARE, cât şi cofinanţarea şi o atestare privind regularitatea, acurateţea şi veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să egaleze valoarea iniţială a contractului minus orice reduceri şi economii agreate cu contractorul în timpul implementării. Acesta va trebui, de asemenea, să egaleze plăţile efectuate plus orice sumă importantă în contul reţinerilor contractuale. Dacă finanţarea primită de la Comisie depăşeşte cheltuielile finale aprobate, NF va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declaraţiei finale. Dacă există plăţi urgente (cu excepţia fondurilor de reţinere contractuale), NF va furniza o explicaţie şi o eşalonare a plăţilor la momentul finalizării acestora. NF va raporta trimestrial situaţia evoluţiei fondurilor de reţinere contractuale şi a plăţilor urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate către Comisie. După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va declara poziţia asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanţarea comunitară, în cazul în care se constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentul comunitar. Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către NF, căruia i se va acorda o lună să transmită răspunsul în scris. Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea răspunsului scris al NF, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, ţinând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura şi gravitatea abaterii, precum şi de pierderea financiară suferită de Comunitate. Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă un prejudiciu tratării neregularităţilor şi corecţiilor financiare prevăzute mai jos. Fondurile vor fi recuperate prin rambursare directă de la NF sau prin compensare în conformitate cu regulile Comunităţii. 6. Monitorizarea şi evaluarea Componenta naţională specifică Implementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC). Acesta include NAO, NAC şi serviciile Comisiei. JMC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE în scopul de a evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în acordurile de finanţare şi în parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza o dată pe an progresul tuturor programelor de asistenţă de preaderare cu fonduri UE (PHARE/instrumentul de preaderare, ISPA, SAPARD). În ceea ce priveşte Programul PHARE/instrumentul de preaderare, JMC va fi asistat de subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO din fiecare agenţie de implementare (şi CFCU, dacă este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de agenţia de implementare şi pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenţi. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE din sectorul său. Serviciile Comisiei se vor asigura că acest program va face obiectul unei evaluări intermediare (centralizat sau descentralizat) şi/sau al unei evaluări ex-post. Componenta multinaţională Comisia va monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor de la contractorii selectaţi şi pe baza evaluărilor independente. Aşa cum sunt prevăzute în regulile de implementare a reglementărilor financiare mai sus menţionate, serviciile Comisiei vor asigura că acest program va face obiectul evaluărilor interimare şi/sau evaluărilor ex-post. 7. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective 7.1. Supravegherea şi controlul financiar efectuate de către Comisie şi de Curtea Europeană de Auditori Toate acordurile de finanţare, precum şi toate contractele rezultate sunt subiectul supravegherii şi controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi ale auditurilor organizate de Curtea Europeană de Auditori. Atât timp cât Sistemul de implementare descentralizată extins (EDIS) nu este încă aplicabil agenţiilor de implementare din ţara beneficiară, aceasta presupune măsuri precum verificarea ex-ante a ofertei şi contractării realizate de către delegaţia Comisiei Europene în ţara beneficiară. Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii Europene, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2.185/96*17). *17) Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292 din 15 noiembrie 1996, p. 2. Misiunile de control şi auditurile descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare. Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Auditori*18), conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, după caz, ale CFCU şi toate agenţiile de implementare implicate pot fi verificate, la solicitarea Comisiei, de către Comisie sau de către un auditor extern angajat de Comisie. *18) Aşa cum se face referire în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare anexat la acordul-cadru. 7.2. Obligaţiile ţării beneficiare implicate pentru componenta naţională specifică 7.2.1. Auditul şi controlul financiar Pentru a asigura o gestionare financiară eficientă a fondurilor PHARE/instrumentului de preaderare, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem de gestionare şi control al asistenţei, în conformitate cu principiile generale acceptate şi cu standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în special, să garanteze corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea cererilor de asistenţă comunitară. Sistemele de gestionare şi control ale ţării beneficiare vor furniza suficiente date auditului, în conformitate cu art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei 438/2001*19). *19) Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63 din 3 martie 2001, p. 21. Autoritatea competentă naţională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părţilor implicate în implementarea programului. În fiecare an, un plan de audit, un rezumat al consultărilor şi principalelor recomandări ale auditurilor efectuate şi o evidenţiere a rezolvării recomandărilor auditurilor anterioare vor fi transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor sta la dispoziţia Comisiei. 7.2.2. Măsuri preventive Ţara beneficiară va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea şi combaterea practicilor de corupţie*20) activă şi pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziţionare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare. *20) Corupţia activă este definită ca o acţiune deliberată a oricui promite sau acordă, direct ori printr-un intermediar, un avantaj de orice fel, unui oficial, pentru el personal sau pentru o terţă parte, în scopul realizării ori nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene. Corupţia pasivă este definită ca o acţiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită ori primeşte avantaje de orice fel pentru el sau o terţă parte ori acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale ori în exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene. Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil pentru implementarea programului, vor iniţia luarea oricăror precauţii necesare pentru a evita orice risc de conflict de interes şi vor informa imediat Comisia despre orice asemenea conflict de interes sau orice situaţie asemănătoare care conduce la un asemenea conflict. 7.2.3. Măsuri antifraudă şi acţiuni corective Ţările beneficiare vor avea, în primul rând, responsabilitatea asigurării investigaţiilor şi tratării în mod satisfăcător a cazurilor suspecte sau reale de fraudă şi a abaterilor constatate în urma controalelor naţionale sau comunitare. Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1.681/94*21). *21) Regulamentul Comisiei (CE) 1.681/94 din 11 iulie 1994; 12 iulie 1994, p. 43. În special, toate cazurile suspecte sau reale de fraudă*22) şi abatere*23), precum şi toate măsurile luate de către autorităţile naţionale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă şi abatere de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârşitul fiecărui trimestru. *22) Fraudă va însemna orice act sau omisiune intenţionată referitoare la: utilizarea ori prezentarea unei declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care are ca efect delapidarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene ori din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informaţiilor în scopul încălcării obligaţiilor specifice cu acelaşi efect; delapidarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate. *23) Abatere va însemna orice încălcare a prevederilor legislaţiei naţionale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanţare ori ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are ori ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii sau a bugetului gestionat de Comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părţile semnatare ale memorandumului de finanţare (de exemplu: acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional etc.). În caz de abatere sau fraudă, ţara beneficiară are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare privind abaterea în cauză. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea totală sau parţială a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare obţinute în acest fel pot fi refolosite de către Fondul Naţional în cadrul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional. 7.3. Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă pentru componenta naţională specifică Orice abatere*24) sau fraudă*25) demonstrată şi descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie. *24) Vezi definiţia de mai sus. *25) Vezi definiţia de mai sus. Dacă după efectuarea verificărilor necesare Comisia constată că: a) ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de prevenire, detectare şi corectare a abaterilor; sau b) implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistenţa alocată; sau c) există serioase eşecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri. Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a acestui program şi, declarând motivele sale, poate să solicite statului beneficiar să transmită comentarii şi, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corecţie într-o anumită perioadă de timp. Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de către Comisie şi dacă măsurile de corecţie solicitate nu au fost luate, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale ţării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni să: a) reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în cauză; sau b) efectueze corecţiile financiare impuse prin anularea parţială sau totală a asistenţei furnizate în cadrul programului în cauză. Atunci când decide valoarea corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul de abateri, extinderea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în sistemul de gestionare şi control al ţării beneficiare. În absenţa unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanţarea viitoare a programului va reîncepe imediat. NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite greşit în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă către Comisie. Dobânda la suma plăţii întârziate va fi aplicată la valoarea nerestituită prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar. 8. Transparenţă şi publicitate Pentru componenta naţională specifică, PAO în funcţiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicităţii corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparenţa şi publicitatea. Pentru componenta multinaţională, în implementarea programului, Comisia va asigura transparenţă maximă pentru acţiunile UE în ţările beneficiare. În acest sens, Comisia va aplica consecvent nota "Informare şi publicitate pentru programele PHARE ale Comunităţilor Europene". 9. Condiţii speciale pentru componenta naţională specifică În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competenţa Guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părţi din acesta ori în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele Programului PHARE/instrumentului de preaderare.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
