Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.483 din 24 octombrie 2011 privind aprobarea Planului de actiune pentru asigurarea securitatii transfuzionale fata de riscul de transmitere posttransfuzionala a infectiei cu virusul West Nile la om

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 1.483 din 24 octombrie 2011 privind aprobarea Planului de actiune pentru asigurarea securitatii transfuzionale fata de riscul de transmitere posttransfuzionala a infectiei cu virusul West Nile la om

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 7 noiembrie 2011

Comenteaza legea

    Vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei sãnãtate publicã şi control în sãnãtate publicã nr. R.L. 2.114/2011,
    având în vedere prevederile art. 6 lit. f) pct. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale anexei nr. 4 lit. d) la Legea nr. 282/2005 privind organizarea activitãţii de transfuzie sanguinã, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umanã, precum şi asigurarea calitãţii şi securitãţii sanitare, în vederea utilizãrii lor terapeutice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobã Planul de acţiune pentru asigurarea securitãţii transfuzionale faţã de riscul de transmitere posttransfuzionalã a infecţiei cu virusul West Nile la om, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 2
    Ministerul Sãnãtãţii, prin Direcţia sãnãtate publicã şi control în sãnãtate publicã, direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti, centrele de transfuzie sanguinã judeţene şi al municipiului Bucureşti, unitãţile de transfuzie sanguinã din cadrul unitãţilor sanitare publice şi private vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
    ART. 3
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                         Ministrul sãnãtãţii,
                            Ritli Ladislau

    Bucureşti, 24 octombrie 2011.
    Nr. 1.483.

    ANEXÃ

                          PLAN DE ACŢIUNE
           pentru asigurarea securitãţii transfuzionale
         faţã de riscul de transmitere posttransfuzionalã
              a infecţiei cu virusul West Nile la om

    I. Introducere
    Informaţii generale despre infecţia cu virusul West Nile
    Virusul West Nile este un virus anvelopat, ARN, cu dimensiuni de 50 nm, care aparţine familiei Flaviviridae. În ciclul natural de transmitere a bolii sunt implicate pãsãrile (rezervorul natural al virusului) şi ţânţarii (vectorii) care transmit infecţia prin înţepãturã la om şi la animale (considerate gazde accidentale).
    Deşi în majoritatea cazurilor transmiterea se realizeazã prin înţepãtura de ţânţar, într-un numãr foarte mic de cazuri virusul West Nile (VWN) se poate transmite de la om la om prin sângele transfuzat, transplant de organe, alãptare şi chiar în timpul sarcinii de la mamã la fãt.
    La om, în majoritatea cazurilor, infecţia este asimptomaticã. În 15-20% din cazuri apar manifestãri clinice cum ar fi: febrã, mialgii, dureri de cap, anorexie, greaţã, vãrsãturi, rash cutanat maculopapular.
    Mai puţin de 1% din pacienţi prezintã manifestãri neurologice de meningoencefalitã, prin afectarea sistemului nervos central. Boala neuroinvazivã este caracterizatã prin febrã ridicatã, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comã, tremor, convulsii, slãbiciune muscularã, pierderea vederii, pierderea sensibilitãţii şi paralizie, are o evoluţie severã, iar sechelele neurologice se pot manifesta pe termen lung. Mortalitatea la aceastã categorie de pacienţi este de 10%. Factorii de risc pentru dezvoltarea manifestãrilor neurologice sunt: vârsta peste 50 de ani şi pacienţii imunodeprimaţi.
    Simptomele clinice apar dupã un interval de 2-14 zile din momentul infecţiei. Viremia apare la 1-3 zile dupã infecţie şi se menţine 1-11 zile. Astfel majoritatea indivizilor prezintã viremie înainte de apariţia simptomelor clinice. Seroconversia (IgM anti-WNV) apare dupã 7-8 zile de la infecţie.
    Controlul bolii poate fi realizat prin urmãtoarele mãsuri:
    a) mãsuri de control al vectorilor;
    b) educaţia populaţiei în ceea ce priveşte autoprotecţia şi cooperarea la programele prevenţionale.
    Pe lângã aceste mãsuri cu caracter general, este necesarã stabilirea unor mãsuri specifice în domeniul transfuziei sanguine cu scopul de a menţine calitatea şi securitatea transfuzionalã, în cazul apariţiei de cazuri de boalã neuroinvazivã la om pe teritoriul ţãrii, în populaţia de potenţiali donatori de sânge, precum şi de a asigura necesarul de componente sanguine.
    II. Obiectiv
    Prezentul plan de acţiune are drept obiectiv prezentarea mãsurilor care trebuie luate de cãtre Ministerul Sãnãtãţii (MS), Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti (INHT), centrele de transfuzie sanguinã (CTS), unitãţile de transfuzie sanguinã din unitãţile sanitare (UTS), în vederea prevenirii transmiterii VWN prin transfuzie.
    III. Context
    III.1. Situaţia în Uniunea Europeanã
    Situaţia epidemiologicã creatã de creşterea numãrului de cazuri de infecţie cu VWN în Uniunea Europeanã în perioada 2008-2010 a condus la necesitatea elaborãrii unui ghid cu recomandãri privind mãsurile aplicabile pentru asigurarea securitãţii transfuzionale în zonele afectate, în funcţie de riscul estimat. Acest ghid este în curs de dezbatere la nivelul statelor membre. România este membru al grupului de lucru care a elaborat versiunea în dezbatere.
    Statele membre cu zone afectate în anul 2010 au fost: România, Franţa, Italia, Ungaria, Grecia.
    III.2. Situaţia în România
    Dupã epidemia cu VWN din anul 1996, MS a implementat în teritoriul considerat la risc (judeţele riverane Dunãrii), în perioada de activitate a vectorului (mai-octombrie), sistemul de supraveghere şi control al infecţiei cu VWN. Au fost confirmate anual cazuri de infecţie la om.
    Mãsuri specifice sistemului de transfuzie au fost luate începând cu anul 2008. Aplicarea mãsurilor din planurile de acţiune anuale au permis asigurarea securitãţii transfuzionale, fãrã afectarea capacitãţii de administrare a tratamentului transfuzional în judeţele cu zone afectate.
    Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) elaboreazã anual metodologia de supraveghere şi control al infecţiei cu virusul VWN. Perioada de supraveghere este cuprinsã între începutul lunii mai - sfârşitul lunii octombrie.
    Mãsuri specifice domeniului transfuziei sanguine au fost stabilite de Ministerul Sãnãtãţii - Direcţia sãnãtate publicã şi control în sãnãtate publicã (MS-DSPCSP), în colaborare cu INHT, pe baza riscului estimat de transmitere a infecţiei cu VWN prin transfuzie, calculat de CNSCBT pentru anul 2010, conform anexei nr. 2, care face parte integrantã din prezentul plan de acţiune.
    A fost stabilit grupul de acţiune pentru elaborarea şi implementarea planului de mãsuri:
    - dr. Amalia Canton, director adjunct MS-DSPCSP;
    - dr. Andrei Rosin, director INHT, Comisia MS de hematologie şi transfuzie;
    - dr. Florin Popovici, INSP - Centrul Regional de Sãnãtate Publicã Bucureşti;
    - dr. Anca Sîrbu, INSP - CNSCBT;
    - dr. Alina Dobrota, CTS Constanţa, Comisia MS de hematologie şi transfuzie;
    - dr. Corina Posea, Spitalul Clinic de Urgenţã Universitar Bucureşti, UTS;
    - dr. Simona Pârvu, inspector MS-DSPCSP.

    Circuitul de transmitere rapidã a informaţiei:


       ┌─────────────────────────────────────────────────────┐
       │                      MS - DSPCSP                    │
       └┬──────────────────────────────┬─────────────────────┘
        │  ↑           ↑               │   ↑           ↑
        │  │           │               │   │           ↓
        │  │           │               │   │      ┌────────────┐
        │  │           │               │   │      │ Experţi MS │
        │  │           │               ↓   │      └────────────┘
        │  │   ┌───────┴───────┐     ┌─────┴──┐         ↑
        │  │   │ INSP - CNSCBT │     │  INHT  │←────────┘
        │  │   └───┬───────────┘     └───┬────┘
        │  │     ↑ │                     │ ↑
        ↓  │     │ ↓                     ↓ │
     ┌─────┴─────┴──────┐            ┌─────┴────────────────┐
     │                  │            │ Centre de Transfuzie │
     │  DSP teritoriale │←─────────→ │       Sanguinã       │
     │                  │            │  Teritoriale (CTS)   │
     └────────────────┬─┘            └─┬────────────────────┘
                    ↑ │                │ ↑
                    │ ↓                ↓ │
                  ┌─┴────────────────────┴─┐
                  │    Unitate Sanitarã    │
                  │          UTS           │
                  └────────────────────────┘

    Directorul CTS teritorial este persoana de contact pentru transmiterea informaţiilor de la nivelul ierarhic superior la unitãţile de transfuzie sanguinã, este responsabil cu aplicarea planului de acţiune, corespunzãtor nivelului de risc al zonei teritoriale, în instituţia pe care o reprezintã şi cu informarea direcţiei de sãnãtate publicã judeţene (DSPJ), dupã caz.
    Coordonatorul unitãţii de transfuzie din unitatea sanitarã este responsabil cu recepţia/transmiterea informaţiilor relevante despre infecţia cu VWN şi pentru luarea mãsurilor necesare asigurãrii utilizãrii raţionale şi optime a disponibilului de componente sanguine, acolo unde situaţia epidemiologicã impune aplicarea mãsurilor specifice.
    Conform definiţiilor prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul plan de acţiune, în România se identificã în prezent douã tipuri de zone:
    1. zone de risc, la nivelul localitãţilor în care au fost diagnosticate cazuri de infecţie neuroinvazivã în ultimii 5 ani şi unde studiile de seroprevalenţã la om, cai sau pãsãri aratã circulaţia virusului;
    2. zone libere/neafectate, în restul ţãrii.
    Apariţia primului caz de infecţie umanã neuroinvazivã într-o zonã neafectatã sau de risc o va transforma în zonã afectatã. În zona afectatã se vor implementa mãsuri speciale pentru donatori.
    III.3. Context legislativ
    Pentru a preveni transmiterea unor boli prin intermediul sângelui şi al componentelor sanguine şi pentru a asigura un nivel echivalent de calitate şi siguranţã, Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea şi distribuirea sângelui uman şi a componentelor sanguine şi de modificare a Directivei 2001/83/CE impune adoptarea unor cerinţe tehnice specifice. Acestea sunt enunţate în anexa III la Directiva 2004/33/CE a Comisiei din 22 martie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte anumite cerinţe tehnice pentru sânge şi componente sanguine, la pct. 2.2.1 "Infecţii" fiind prevãzutã o perioadã de excludere de la donare de "28 de zile de la pãrãsirea zonei care prezintã cazuri de transmitere a VWN la oameni" de cãtre potenţialii donatori. În anexa III, la pct. 2.3 "Excludere în situaţii epidemiologice deosebite" se precizeazã cã "în situaţii epidemiologice deosebite (de exemplu, focare de boli)", autoritatea competentã naţionalã în domeniul sângelui şi componentelor sanguine are obligaţia de a stabili criterii de excludere în funcţie de situaţia epidemiologicã. Astfel de excluderi ar trebui notificate de cãtre autoritatea competentã Comisiei Europene în vederea desfãşurãrii unor acţiuni comunitare.
    Aceste prevederi au fost transpuse în legislaţia naţionalã prin Ordinul ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.193/2007 pentru aprobarea normelor privind informaţiile care trebuie oferite donatorilor de sânge şi de componente sanguine de origine umanã, precum şi informaţiile care trebuie comunicate de cãtre donatori la fiecare donare şi admisibilitatea donatorilor de sânge şi de componente sanguine umane, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    IV. Plan de mãsuri
    a. Mãsurile generale pentru populaţie
    Mãsurile generale sunt aduse la cunoştinţa populaţiei de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã (DSP) teritoriale prin mijloacele mass-media avute la dispoziţie, fiind comunicate şi CTS teritoriale.
    Mãsurile generale pentru populaţie se referã la:
    a) evitarea expunerii la ţânţari prin purtarea de îmbrãcãminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
    b) utilizarea substanţelor chimice repelente de ţânţari;
    c) asigurarea condiţiilor care sã împiedice pãtrunderea ţânţarilor în casã;
    d) desecarea bãltirilor de apã din jurul gospodãriilor, îndepãrtarea recipientelor cu apã stãtutã.
    DSP teritoriale vor pune la dispoziţia CTS teritoriale materialele informativ-educative pregãtite pentru informarea populaţiei generale, în vederea asigurãrii diseminãrii unei informãri corecte.
    CTS teritoriale au obligaţia de a afişa la loc vizibil, accesibil populaţiei de potenţiali donatori şi personalului, informaţiile educative furnizate de cãtre DSP teritoriale.
    b. Mãsuri specifice pentru prevenirea transmiterii VWN care se aplicã în sistemul de transfuzie
    Mãsurile specifice pentru prevenirea transmiterii VWN care se aplicã în sistemul de transfuzie sunt stabilite de cãtre MS-DSPCSP şi INHT dupã cum urmeazã:
    b1. Zone libere/neafectate:
    b1.1. informarea centrelor de transfuzie sanguinã asupra metodologiei de supraveghere a infecţiei cu VWN pentru sezonul mai-octombrie, elaboratã de CNSCBT, şi asupra prezentului plan de acţiune;
    b1.2. întãrirea rigurozitãţii selecţiei potenţialilor donatori prin introducerea în chestionar şi în interviu a urmãtoarei întrebãri suplimentare: "În ultimele 28 de zile aţi cãlãtorit în urmãtoarele localitãţi ..../ţãri ....?", cu scopul de a identifica persoanele care au tranzitat zone afectate din ţarã sau din strãinãtate.
    Aceste zone sunt comunicate INHT de cãtre MS-DSPCSP, pe baza informãrilor primite prin reţeaua de alertã rapidã europeanã şi de la INSP-CNSCBT. INHT va informa mai departe CTS teritoriale;
    b1.3. excluderea temporarã de la donare, pentru o perioadã de 28 de zile, a potenţialilor donatori care au cãlãtorit în zonele afectate din ţarã şi din afara ţãrii;
    b1.4. întãrirea mãsurilor de promovare a donãrii, creşterea colectei şi monitorizãrii stocurilor de sânge şi componente sanguine, pentru evitarea apariţiei de deficit de componente sanguine, în perioada de aplicare a planului de acţiune.
    b2. Zone de risc:
    b2.1. informarea CTS teritoriale asupra metodologiei de supraveghere a infecţiei cu VWN pentru sezonul mai-octombrie, elaboratã de CNSCBT, şi asupra prezentului plan de acţiune;
    b2.2. întãrirea rigurozitãţii selecţiei potenţialilor donatori prin introducerea în chestionar şi în interviu a urmãtoarei întrebãri suplimentare: "În ultimele 28 de zile aţi cãlãtorit în urmãtoarele localitãţi ..../ţãri ....?", cu scopul de a identifica persoanele care au tranzitat zone afectate din ţarã sau din strãinãtate.
    Aceste zone sunt comunicate INHT de cãtre INSP-CNSCBT, prin intermediul MS-DSPCSP, pe baza informãrilor primite prin reţeaua de alertã rapidã (EWRS). INHT va informa mai departe CTS teritoriale;
    b2.3. excluderea temporarã de la donare, pentru o perioadã de 28 de zile, a potenţialilor donatori care au cãlãtorit în zone afectate din ţarã şi din afara ţãrii;
    b2.4. întãrirea mãsurilor de promovare a donãrii, creşterea colectei şi monitorizãrii stocurilor de sânge şi componente sanguine, pentru evitarea apariţiei de deficit de componente sanguine, în perioada de aplicare a planului de acţiune.
    b3. Zone afectate:
    b3.1. informarea CTS teritoriale asupra metodologiei de supraveghere a infecţiei cu VWN pentru sezonul mai-octombrie, elaboratã de CNSCBT, şi asupra prezentului plan de acţiune;
    Factorul care conduce la adoptarea urmãtoarelor mãsuri specifice este reprezentat de apariţia primului caz de boalã neuroinvazivã într-o anumitã regiune administrativ-teritorialã, arondatã unui centru de transfuzie;
    b3.2. listele actualizate cu zonele afectate din ţarã şi strãinãtate sunt puse la dispoziţia INHT de cãtre INSP-CNSCBT prin intermediul MS- DSPCSP;
    b3.3. întãrirea rigurozitãţii selecţiei potenţialilor donatori prin introducerea în chestionar şi în interviu a urmãtoarei întrebãri suplimentare: "În ultimele 28 de zile aţi cãlãtorit în urmãtoarele localitãţi ..../ţãri ....?", cu scopul de a identifica persoanele care au tranzitat zone afectate din ţarã sau din strãinãtate.
    INHT va transmite CTS teritoriale situaţia cazurilor umane confirmate de infecţie cu VWN şi localitãţile în care acestea au fost identificate.
    CTS teritoriale vor ţine permanent legãtura cu DSP în vederea cunoaşterii localizãrii cazurilor. CTS va informa DSP asupra mãsurilor luate;
    b3.4. medicul responsabil cu activitatea de selecţie a donatorilor va efectua un examen clinic minuţios şi va exclude temporar de la donare potenţialii donatori care prezintã semne clinice de infecţie viralã, semne ale muşcãturilor de ţânţari sau alte simptome de boalã;
    b3.5. excluderea temporarã de la donare, pe toatã durata sezonului de transmitere a VWN, a tuturor potenţialilor donatori de sânge rezidenţi în localitãţile afectate din teritoriul arondat centrului de transfuzie sanguinã, în cazul în care pentru aceste zone nu s-a luat decizia introducerii testãrii genomului viral în testarea obligatorie a donatorilor;
    b3.6. suspendarea acţiunilor de colectã mobilã şi în locaţii fixe din localitãţile afectate, în teritoriul arondat centrului de transfuzie sanguinã, pe toatã durata sezonului de transmitere a VWN, în cazul în care pentru aceste zone nu s-a luat decizia introducerii testãrii genomului viral în testarea obligatorie a donatorilor;
    b3.7. întãrirea mãsurilor de transmitere a informaţiilor postdonare: donatorii eligibili vor fi solicitaţi sã informeze de urgenţã centrul de transfuzie sanguinã dacã, într-un interval de 15 zile de la donare, au constatat apariţia unui episod febril cu sau fãrã rash cutanat.
    Aceste informaţii vor fi înregistrate în fişa donatorului şi în registrul centralizator, iar componentele sanguine rezultate din donarea respectivã vor fi retrase şi incinerate, dacã nu au fost încã distribuite spitalelor.
    Donatorul va fi orientat cãtre spitalul de boli infecţioase în vederea recoltãrii de sânge pentru testarea anticorpilor IgM antivirus WN.CTS va informa DSPJ despre aceasta.
    Dacã se confirmã infecţia cu VWN, CTS împreunã cu DSPJ efectueazã ancheta în vederea aplicãrii mãsurilor necesare în cadrul sistemului de hemovigilenţã, pentru investigarea pacienţilor transfuzaţi cu componentele sanguine obţinute din donarea provenitã de la donatorul cu infecţie confirmatã;
    b3.8. întãrirea mãsurilor de utilizare raţionalã a disponibilului de componente sanguine, în condiţiile reducerii numãrului de potenţiali donatori eligibili la nivelul judeţului.
    CTS din judeţe cu zone afectate vor trimite adrese oficiale spitalelor cãtre care distribuie componente sanguine pentru a le comunica faptul cã:
    a) se recomandã limitarea consumului de sânge şi componente sanguine şi amânarea intervenţiilor care nu reprezintã o urgenţã, pe toatã perioada sezonului de transmitere a infecţiei cu VWN;
    b) trebuie sã notifice CTS, prin reţeaua de hemovigilenţã, orice caz care ulterior transfuziei dezvoltã simptome clinice compatibile infecţiei cu VWN.
    În cazul în care zona afectatã este o aglomerare urbanã, care asigurã o pondere considerabilã a numãrului de potenţiali donatori pentru teritoriul respectiv, astfel încât suspendarea colectei ar afecta grav capacitatea de asigurare a tratamentului transfuzional pentru spitalele din judeţ, MS împreunã cu INHT decid, în urma analizei de risc fãcute de INSP-CNSCBT, mãsurile specifice de aplicat. Mãsurile stabilite se comunicã în scris directorului CTS implicat de cãtre INHT, în maximum 24 de ore de la apariţia primului caz confirmat de infecţie neuroinvazivã cu VWN. Mãsurile potenţiale sunt:
    1. suspendarea colectei în întreaga aglomerare urbanã şi asigurarea suportului transfuzional prin distribuirea de componente sanguine de cãtre CTS din judeţe fãrã zone afectate cãtre CTS din zona afectatã;
    În acest caz, INHT va stabili, în colaborare cu directorul CTS din zona afectatã, instituţiile furnizoare, ritmul de aprovizionare, modalitatea de transport, asigurând şi fondurile necesare;
    2. introducerea testãrii NAT pentru VWN şi continuarea colectei fãrã restricţii;
    3. introducerea tehnicilor de inactivare viralã pentru concentratele trombocitare, în cazul în care acestea sunt disponibile la nivel naţional;
    b3.9. redistribuirea unitãţilor de sânge şi componente sanguine de la CTS judeţene cu o rezervã adecvatã cãtre CTS din judeţele cu zone afectate.
    La solicitarea acestor CTS, INHT va dispune asigurarea de componente sanguine pentru zonele afectate de cãtre CTS nominalizate şi va stabili modalitatea de aprovizionare, alocând fondurile necesare.
    CTS din judeţele în care nu au fost identificate zone afectate vor lua toate mãsurile necesare pentru creşterea colectei, în vederea compensãrii parţiale a deficitului de componente sanguine din judeţele cu zone afectate.
    MS-DSPCSP şi INHT vor analiza permanent impactul mãsurilor luate asupra stocurilor de componente sanguine şi vor lua mãsurile care se impun în cazul în care acestea vor fi afectate.

    ANEXA 1
    la planul de acţiune

                              DEFINIŢII

    Zona liberã/neafectatã este zona/aria geograficã în care nu au fost niciodatã confirmate cazuri umane de infecţie cu virusul West Nile (VWN) şi în care nu existã dovezi ale circulaţiei virusului. Este aria în care s-au fãcut cercetãri la oameni (serologie sau testãri la donatori), la ţânţari (prezenţa sau lipsa speciilor cunoscute pentru transmiterea VWN, iar în cazul prezenţei speciilor vectoare, cercetãri privind prezenţa VWN la ţânţari), la pãsãri şi cai pentru a demonstra absenţa circulaţiei virusului în zonã.
    Zona de risc este zona/aria geograficã în care s-a demonstrat prezenţa infecţiei la ţânţari, pãsãri, cai sau oameni.
    Zona afectatã este aria în care în sezonul actual de supraveghere a neuroinfecţiei cu VWN la om a/au fost confirmat/confirmate unul sau mai multe cazuri.

    ANEXA 2
    la planul de acţiune

                           ESTIMAREA CANTITATIVÃ
         a riscului mediu de contaminare a unei unitãţi de sânge
        cu virusul West Nile, la sfârşitul epidemiei din România,
                             în anul 2010

    În contextul epidemiei cu virusul West Nile (VWN), existã riscul transmiterii acestuia prin transfuzie dacã sângele este recoltat de la un donator aflat în faza de viremie asimptomaticã.
    Scopul calculãrii riscului mediu de contaminare (RMC) a unei unitãţi de sânge recoltate de la un donator viremic, dar asimptomatic, este acela de a orienta autoritatea competentã şi centrele de transfuzie sanguinã în adoptarea celor mai adecvate mãsuri de prevenire a transmiterii VWN prin transfuzie, bazate pe criteriul cost-eficienţã. Prin aceastã metodã nu poate fi calculat riscul transmiterii VWN la primitorul de sânge, deoarece formula nu ţine cont de viabilitatea virusului în unitatea de sânge/component sanguin în timpul stocãrii sau preparãrii acestora şi nici de imunitatea primitorului.
    În tabelul de mai jos sunt prezentate orientativ valorile RMC în judeţele afectate, calculat la sfârşitul epidemiei din anul 2010. Calculul a fost fãcut de cãtre Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile Bucureşti prin aplicarea modelului matematic propus de Biggerstaff şi Peterson. Exprimarea rezultatului s-a fãcut la un numãr de 100.000 de unitãţi de sânge recoltate.


┌──────────┬────────────────────────┬───────────┬─────────────────────┐
│ Judeţul  │Nr. total de cazuri dupã│ Populaţia │   RMC exprimat la   │
│          │   judeţul de expunere  │           │100.000 de unitãţi de│
│          │                        │           │   sânge recoltate   │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Constanţa │          12            │  723.796  │        13.0         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Ialomiţa  │           4            │  286.980  │        10.9         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Alba      │           5            │  372.265  │        10.5         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Cãlãraşi  │           4            │  311.898  │        10.1         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Sibiu     │           3            │  425.322  │         5.5         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Mureş     │           3            │  580.222  │         4.1         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Bucureşti │           9            │ 1942.254  │         3.6         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Cluj      │           3            │  691.048  │         3.4         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Dolj      │           3            │  702.124  │         3.3         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Mehedinţi │           1            │  291.051  │         2.7         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Bistriţa  │           1            │  317.247  │         2.5         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Harghita  │           1            │  324.890  │         2.4         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vrancea   │           1            │  389.769  │         2.0         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Teleorman │           1            │  397.990  │         2.0         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Iaşi      │           2            │  825.773  │         1.9         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Vaslui    │           1            │  449.524  │         1.7         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Dâmboviţa │           1            │  529.781  │         1.5         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Braşov    │           1            │  598.313  │         1.3         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Galaţi    │           1            │  608.904  │         1.3         │
├──────────┼────────────────────────┼───────────┼─────────────────────┤
│Buzãu     │           0            │  480.222  │         0.0         │
└──────────┴────────────────────────┴───────────┴─────────────────────┘

---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Sanatatii, ORDIN nr. 1.483 din 24 octombrie 2011

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"