Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.426 din 6 august 2014 pentru aprobarea reglementării tehnice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 1.426 din 6 august 2014 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie", indicativ NE 036-2014

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 26 august 2014

Comenteaza legea

    În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
    având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 20/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 "Structuri pentru construcţii" şi Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
    în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

    viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobă reglementarea tehnică "Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie", indicativ NE 036-2014, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
---------
    *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

    ART. 2
    Prezentul ordin*1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
-----------
    *1) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă "URBAN-INCERC".

    ART. 3
    La data intrării în vigoare a prezentului ordin, art. 3 lit. a) din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.464/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare pentru structuri din zidărie", indicativ CR 6 - 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 13 septembrie 2013, se abrogă.

                    p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
                        regionale şi administraţiei publice,
                                Shhaideh Sevil,
                                secretar de stat

    Bucureşti, 6 august 2014.
    Nr. 1.426.

    ANEXĂ

                      Cod de practică privind executarea
                 şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie,
                            indicativ NE 036-2014

CUPRINS

CAPITOLUL 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE

CAPITOLUL 2. DEFINIŢII, NOTAŢII, SIMBOLURI, PRESCURTĂRI, DOCUMENTE DE
REFERINŢĂ
2.1. Definiţii
2.1.1. Tipuri de zidării
2.1.2. Tipuri de pereţi de zidărie
2.1.3. Tipuri de mortare
2.1.4. Tipuri de elemente de zidărie
2.1.5. Tipuri de elemente auxiliare
2.1.6. Tipuri de aditivi
2.2. Documente de referinţă
2.2.1. Standarde
2.2.2. Reglementări tehnice

CAPITOLUL 3. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE
3.1. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect
3.1.1. Tipuri de zidărie
3.1.2. Pereţi exteriori
3.1.3. Pereţi interiori
3.1.4. Materiale pentru zidărie
3.1.4.1. Elemente pentru zidărie
3.1.4.2. Mortar
3.1.4.3. Materiale auxiliare
3.2. Prevederi de verificare şi control

CAPITOLUL 4. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALE ŞI PRODUSE
PENTRU ZIDăRIE
4.1. Condiţii tehnice pentru elemente de zidărie
4.2. Condiţii tehnice pentru mortare de zidărie
4.2.1. Condiţii tehnice pentru mortar de uz general (G)
4.2.1.1. Prevederi pentru materiale preparate industrial şi
semifabricate industrial
4.2.1.2. Prevederi pentru mortare preparate la şantier
4.3. Condiţii tehnice pentru materiale auxiliare pentru zidărie
4.3.1. Condiţii tehnice pentru bride, console, ancore
4.3.1.1. Materiale
4.3.1.2. Protecţia anticorozivă
4.3.2. Condiţii tehnice pentru buiandrugi prefabricaţi
4.3.2.1. Materiale
4.3.2.2. Dimensiuni şi toleranţe
4.3.2.3. Protecţia anticorozivă
4.4. Condiţii tehnice pentru betoane
4.4.1. Specificaţii tehnice pentru betoanele elementelor de
confinare
4.4.2. Condiţii tehnice pentru grout (mortar -beton)
4.5. Condiţii tehnice pentru armăturile din rosturile zidăriei
şi din elementele de confinare

CAPITOLUL 5 CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE
ÎN ŞANTIER
5.1. Transportul, depozitarea şi manipularea materialelor pentru
zidărie
5.1.1. Elemente pentru zidărie
5.1.2. Lianţi
5.1.3. Elemente auxiliare
5.1.4. Buiandrugi prefabricaţi
5.1.5. Materiale de izolare/ruperea capilarităţii
5.1.6. Agregate
5.1.7. Armături
5.2. Execuţia lucrărilor de zidărie
5.2.1. Operaţiuni pregătitoare
5.2.1.1. Instrumente pentru asigurarea şi controlul preciziei
execuţiei
5.2.2. Execuţia lucrărilor de zidărie
5.2.2.1. Execuţia pereţilor din zidărie nearmată
5.2.2.2. Execuţia pereţilor din zidărie confinată
5.2.2.3. Execuţia pereţilor din zidărie cu inimă armată
5.2.2.4. Execuţia pereţilor din zidărie înrămată în cadre din beton
armat sau de oţel
5.2.2.5. Execuţia zidăriei cu rosturi subţiri
5.2.3. Rostuirea zidăriei
5.2.3.1. Rostuirea în timpul execuţiei
5.2.3.2. Rostuirea la zidăria existentă
5.2.4. Montarea buiandrugilor prefabricaţi
5.2.5. Prevederi speciale pentru execuţia în condiţii climatice
dificile
5.2.5.1. Execuţia pe timp friguros
5.2.5.2. Protecţia zidăriei pe timp friguros
5.3. Execuţia zidăriei în condiţii de expunere speciale
5.4. Protecţia zidăriei după execuţie
5.5. Precizia geometrică a lucrărilor de zidărie

CAPITOLUL 6 VERIFICAREA, URMĂRIREA ŞI CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR DE
ZIDĂRIE
6.1. Categorii de control şi frecvenţa controlului
6.2. Verificarea documentelor
6.3. Verificarea materialelor înainte de punerea în operă
6.4.1. Elemente pentru zidărie
6.4.2. Mortare
6.4.3. Elemente auxiliare
6.4.4. Verificarea materialelor pentru izolarea/ruperea
capilarităţii
6.4.5. Armături pentru zidărie şi elementele pentru confinare
6.5. Verificarea execuţiei
6.5.1. Verificarea în timpul executării lucrărilor
6.5.1.1. Verificarea operaţiilor de zidărie
6.5.1.2. Verificarea mortarelor
6.5.1.3. Verificarea poziţionării, dimensiunilor şi armăturii
elementelor de confinare
6.5.1.4. Verificarea montajului elementelor auxiliare
6.5.1.5. Verificarea montajului materialelor pentru ruperea
capilarităţii
6.5.1.6. Verificarea preciziei geometrice
6.5.2. Verificări la încheierea unei faze de lucru
6.5.3. Verificări la recepţia lucrărilor de zidărie

    CAP. 1
    OBIECT, DOMENIU DE APLICARE

    (1) Prezentul Cod de practică are ca obiect stabilirea unor cerinţe obligatorii pentru materialele şi procedurile de execuţie pentru lucrările de zidărie, inclusiv pentru procedurile de asigurare a urmăririi şi controlului execuţiei acestora.
    Codul de practică completează Codul de proiectare pentru structuri din zidărie - CR 6 cu cerinţe specifice în vederea realizării nivelurilor de performanţă proiectate.
    (2) În detaliu, obiectul prezentului Cod îl constituie:
    ● stabilirea condiţiilor tehnice pentru alegerea materialelor pentru zidărie;
    ● definirea şi cuantificarea condiţiilor de calitate ale materialelor pentru zidărie;
    ● prezentarea şi exemplificarea procedeelor de verificare a calităţii materialelor şi a zidăriei finite;
    ● formularea regulilor de execuţie a zidăriei şi a procedeelor de urmărire a lucrărilor executate, în vederea realizării acestora în condiţiile de calitate prevăzute în proiect.
    (3) Prevederile codului se aplică în corelare cu prevederile din Codul CR 6 şi cu prevederile specifice privind proiectarea la acţiunea seismică din Codul P 100-1. Pentru lucrările de intervenţie (reparaţii/consolidări) asupra clădirilor existente, prevederile au caracter informativ şi se aplică în corelare cu cele ale reglementărilor tehnice specifice (Codul P 100-3, de exemplu).
    (4) Codul se adresează tuturor factorilor implicaţi în executarea lucrărilor de zidărie din clădirile civile (construcţii de locuinţe şi social-culturale) şi din clădirile industriale şi agrozootehnice cu alcătuire asemănătoare, precum:
    ● producătorii tuturor materialelor care intră în alcătuirea zidăriilor de toate tipurile;
    ● laboratoarele cu activităţi de verificare/control pentru produsele de construcţii;
    ● proiectanţii şi verificatorii proiectelor clădirilor şi elementelor de construcţie din zidărie;
    ● executanţii clădirilor şi elementelor de construcţie din zidărie;
    ● responsabilii tehnici cu execuţia;
    ● reprezentanţii tehnici ai investitorului (diriginţi de şantier);
    ● organismele de control în construcţii.
    (5) Prevederile Codului se adresează şi investitorilor, specialiştilor cu activitate în domeniul construcţiilor atestaţi/autorizaţi în condiţiile legii, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor).
    (6) Prevederile Codului se aplică pentru:
    ● toate tipurile de elemente de construcţie din zidărie:
    - pereţi structurali;
    - pereţi nestructurali;
    - panouri de zidărie înrămate în cadre de beton armat sau de oţel.
    ● toate sistemele de alcătuire a zidăriei:
    - zidărie simplă/nearmată (ZNA);
    - zidărie confinată (ZC);
    - zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR);
    - zidărie cu inimă armată (ZIA);
    - zidărie înrămată în cadre de beton armat sau de oţel (ZIC).
    ● zidăriile executate cu următoarele tipuri de elemente:
    - elemente ceramice pline şi elementele ceramice cu goluri verticale fabricate în conformitate cu standardul SR EN 771-1;
    - elemente din BCA fabricate în conformitate cu standardul SR EN 771-4.
    Prevederile Codului au numai caracter informativ pentru zidăriile executate cu:
    ● alte alcătuiri (zidărie armată interior, zidărie cu rosturi întrerupte);
    ● alte tipuri de elemente pentru zidărie (silico-călcare, beton de agregate, piatră);
    ● alte tipuri de mortare (mortare uşoare).
    (7) Codul nu se aplică la construcţiile tehnologice de zidărie cum sunt: coşurile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele de fum, etc. precum şi la zidăriile consolidate cu cămăşuieli armate a căror alcătuire se reglementează prin prescripţii speciale.
    (8) Detalierea procedeelor de execuţie şi de control al calităţii se va face de către executant, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calităţii.
    (9) Înaintea începerii lucrărilor de zidărie executantul lucrării va transmite reprezentantului tehnic legal al investitorului, pentru aprobare, documentele de conformitate pentru principalele materiale utilizate la realizarea zidăriei (acest lucru se va face pentru fiecare lot de fabricaţie corespunzător materialelor, ce urmează a fi utilizate).
    ● Declaraţiile de conformitate pentru principalele materiale:
    - Elemente pentru zidărie;
    - Armături;
    - Elemente metalice de legătură între straturi, ancore, eclise şi similare;
    - Mortare preparate industrial /semi-industrial.
    ● Metoda de definire a compoziţiei mortarului de uz general:
    - mortar performant, inclusiv rezultatele testelor de performanţă;
    - mortar de reţetă conform CR 6, tabel 3.1.
    ● Procedurile de execuţie în condiţii de timp friguros/călduros
    ● Procedurile de control pe şantier
    ● Planul de control al calităţii, verificări şi încercări în concordanţă cu cerinţele formulate în specificaţiile proiectului.
    (10) Pe întreaga perioadă de executare a lucrărilor se va respecta legislaţia specifică privind securitatea şi sănătatea în muncă aplicabilă, în vigoare, precum şi cea privind apărarea împotriva incendiilor.
    (11) Prezentul Cod prezintă şi condiţiile speciale pentru execuţia lucrărilor în situaţii particulare (condiţii de temperaturi extreme, zidării care se încarcă prematur, etc.)
    (12) Prezentul Cod nu conţine prevederi referitoare la:
    ● realizarea zidăriei cu proprietăţi de rezistenţă la foc; pentru această situaţie de proiectare se aplică prevederile cuprinse în standardul SR EN 1996-1-2.
    ● execuţia zidăriei cu elemente pentru zidărie recuperate din demolări.

    CAP. 2
    DEFINIŢII, NOTAŢII, SIMBOLURI, PRESCURTĂRI, DOCUMENTE DE REFERINŢĂ.

    2.1. Definiţii
    În acest paragraf sunt date principalele definiţii legate de obiectul acestui Cod.
    2.1.1. Tipuri de zidării
    ● Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată.
    ● Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton armat pe verticală (stâlpişori) şi pe orizontală (centuri), turnate după executarea zidăriei.
    ● Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC) la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi suficiente, din oţel sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui.
    ● Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele având spaţiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări.
    ● Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de zidărie, cu legături mecanice între straturi, înrămată într-un cadru de beton armat/oţel, executată după turnarea betonului/montarea cadre.
    2.1.2. Tipuri de pereţi din zidărie
    În funcţie de rolul pe care îl au în alcătuirea clădirii, pereţii de zidărie se definesc astfel:
    ● Perete structural: perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale care acţionează, în principal, în planul său.
    ● Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlucrează la preluarea forţelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităţii acestuia.
    ● Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcţiei; acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.
    ● Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat/oţel, care nu face parte din structura principală dar care, în anumite condiţii, contribuie la rigiditatea laterală a clădirii şi la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatării clădirii sau crearea de goluri de uşi/ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unor justificări prin calcul (expertiză tehnică) şi cu măsuri constructive adecvate.
    2.1.3. Tipuri de mortare
    ● Mortar pentru zidărie: amestec de liant (ciment, var), nisip şi apă; poate conţine şi adaosuri/aditivi;
    ● Mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziţie şi metodă de obţinere este aleasă de producător în vederea obţinerii caracteristicilor specificate;
    ● Mortar de reţetă pentru zidărie: mortar produs conform proporţiilor predeterminate, ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcţie de proporţiile stabilite ale constituenţilor;
    ● Mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G): mortar pentru zidărie fără caracteristici speciale;
    ● Mortar pentru zidărie pentru straturi subţiri (T): mortar performant pentru zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată (având compoziţia realizată pe bază de ciment, nisip fin şi aditivi);

    Notă: Prevederile prezentului Cod se aplică numai mortarelor care se utilizează pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.5 ÷ 3.0 mm.

    ● Mortar pentru zidărie pentru blocuri şlefuite tip "glue": mortar sub formă de spumă polimerică aplicabil prin procedeul de "spumare" sau pensulare;
    ● Mortar-beton (grout): amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular - de dimensiunea unui bob de mazăre (sort 0-3 mm) - şi apă. Amestecul se realizează cu o consistenţă redusă - tasare de circa 20 ÷ 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălţime.
    2.1.4. Tipuri de elemente pentru zidărie
    ● Elemente pentru zidărie din argilă arsă: element pentru zidărie produs din argilă sau alte materiale argiloase, cu sau fără nisip, materiale combustibile sau alţi aditivi, ars la o temperatură suficient de ridicată pentru a obţine o legătură ceramică.
    ● Element pentru zidărie din beton celular autoclavizat: element pentru zidărie obţinut din lianţi hidraulici, ca de exemplu, ciment şi/sau var, combinaţi cu un material silicios fin, un material de expandare şi apă.
    ● Valoare declarată: valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu, rezistenţa medie la compresiune) pe care producătorul garantează că o poate atinge având în vedere precizia încercărilor şi variabilitatea procesului de producţie.
    ● Aria brută: aria definită de dimensiunile exterioare ale elementului în planul considerat.
    ● Aria netă: aria efectivă a elementului în planul considerat (aria brută din care se scad ariile golurilor interioare şi ale canelurilor exterioare).
    ● Rezistenţa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenţelor la compresiune ale elementelor.
    ● Rezistenţa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune corespunzătoare fractilului de 5% al distribuţiei statistice a rezistenţei la compresiune.
    ● Rezistenţa standardizată la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenţa echivalentă a unui element "uscat în aer" cu lăţimea de 100 mm şi înălţimea de 100 mm.
    ● Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenţa medie/caracteristică la compresiune declarată este ≤ 5%.
    ● Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I.
    2.1.5. Tipuri de elemente auxiliare
    Elementele auxiliare pentru zidărie sunt:
    ● Agrafe: dispozitive utilizate pentru a lega un perete de zidărie de alt perete de zidărie printr-o cavitate sau de structura construcţiei şi care rezistă eforturilor de tensiune şi de compresiune, permiţând o mişcare diferenţială limitată în planul peretelui.
    ● Armături de rost: armături prevăzute în rosturile orizontale pentru zidăria confinată şi armată în rost orizontal ZC+AR (bare oţel, plase din diferite materiale, alte forme speciale).
    ● Bride de fixare: dispozitive utilizate pentru a lega pereţii de zidărie de alte componente adiacente capabile să reziste la eforturi de tracţiune.
    ● Etriere suport: dispozitive utilizate pentru a sprijini o grindă din beton, metal sau lemn pe un perete de zidărie, prin încărcare directă prin intermediul unor şuruburi sau bride de fixare.
    ● Console: dispozitive fixate de elementele de construcţie din zidărie realizate dintr-un suport individual pentru două elemente adiacente pentru zidărie, care fac parte dintr-un perete de zidărie.
    ● Buiandrugi: elemente auxiliare de construcţie sub formă de grindă, aşezate deasupra unui gol (deschideri) într-un perete de zidărie şi care suportă o încărcare provenită din solicitările gravitaţionale superioare acestora sau din acţiunea montanţilor adiacenţi.
    ● Materiale de hidroizolare pentru ruperea capilarităţii: materiale auxiliare utilizate pentru asigurarea unor secţiuni de separare, astfel încât să se întrerupă ascensiunea apei capilare, în elementele structurale de zidărie.
    2.1.6. Tipuri de aditivi
    În funcţie de aplicaţie, aditivii se împart în următoarele categorii:
    ● Aditiv antrenor de aer/plastifiant: aditiv care sporeşte lucrabilitatea sau care permite reducerea conţinutului de apă, prin încorporarea în timpul amestecului a unei cantităţi controlate şi uniform distribuite, de bule mici de aer, care rămân după întărire.
    ● Aditiv întârzietor de priză pentru mortare de zidărie cu priza pe termen lung: aditiv întârzietor de priză destinat unei utilizări prevăzute specifice în mortarul de zidărie cu priză pe termen lung care încorporează aerul antrenat.
    2.2. Documente de referinţă
    2.2.1. Standarde
    A. Standarde referitoare la elementele pentru zidărie şi la încercarea acestora
    SR EN 771-1:2011 - Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: Elemente pentru zidărie de argilă arsă
    SR EN 771-4:2011 - Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 4: Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat
    SR EN 772-1: 2011 - Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 1: Determinarea rezistenţei la compresiune
    B. Standarde referitoare la mortare şi la încercarea acestora
    SR EN 998-2:2011 - Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie
    SR EN 1015-1:2001 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 1: Determinarea distribuţiei granulometrice (analiza prin cernere)
    SR EN 1015-2:2001 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Eşantionarea globală a mortarelor şi pregătire mortare de încercat
    SR EN 1015-3:2001 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 3: Determinarea consistenţei mortarului proaspăt (cu masa de împrăştiere)
    SR EN 1015-9:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 9: Determinarea duratei de lucrabilitate şi timpului de corecţie a mortarului proaspăt
    SR EN 1015-11:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 11: Determinarea rezistenţei la încovoiere a mortarului întărit
    C. Standarde referitoare la încercarea zidăriei
    SR EN 1052-1:2001 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 1: Determinarea rezistenţei la compresiune
    SR EN 1052-2:2001 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 2: Determinarea rezistenţei la încovoiere
    SR EN 1052-3:2003 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Determinarea rezistenţei iniţiale la forfecare
    SR EN 1052-3:2003/A1:2007 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Determinarea rezistenţei iniţiale la forfecare
    SR EN 1052-4:2001 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 4: Determinarea rezistenţei la forfecare ţinând seama de umiditatea inclusă
    D. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidărie şi la încercarea acestora
    SR EN 845-1:2013 - Specificaţie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport şi console
    SR EN 845-2:2013 - Specificaţie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 2: Buiandrugi
    SR EN 845-3:2013 - Specificaţie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 3: Plase de oţel pentru armarea îmbinărilor orizontale
    E. Alte standarde
    SR EN 196-1:2006 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor mecanice
    SR EN 196-3 +A1:2009 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii
    SR EN 413-2:2005 - Ciment pentru zidărie. Partea 2: Metode de încercare
    SR EN 933-1:2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii - Analiza granulometrică prin cernere
    SR EN 934-3 +A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidărie. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
    F. Eurocoduri pentru structuri
    SR EN 1996-1-2:2005 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc
    SR EN 1996-1-2:2005/AC:2012 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc
    SR EN 1996-1-2:2005/NA:2012 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc. Anexa naţională
    SR EN 1996-2:2006 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale şi execuţie zidărie
    SR EN 1996-2:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale şi execuţie zidărie
    SR EN 1996-2:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale şi execuţie zidărie. Anexa naţională

    2.2.2. Reglementări tehnice


┌────┬───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │        Reglementare tehnică           │Act normativ prin care se aprobă reglementarea│
│crt.│                                       │                tehnică/publicaţia            │
├────┼───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│1   │Cod de proiectare seismică - Partea I -│Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi  │
│    │Prevederi de proiectare pentru clădiri,│administraţiei publice nr. 2465/2013 din 8    │
│    │indicativ P 100-1/2013                 │august 2013, publicat în Monitorul Oficial al │
│    │                                       │României, Partea I nr. 558 şi nr. 558 bis din │
│    │                                       │3 septembrie 2013                             │
├────┼───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│2   │Cod de proiectare seismică - Partea a  │Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi  │
│    │III-a - Prevederi pentru evaluarea     │locuinţei nr. 704/2009 publicat în Monitorul  │
│    │seismică a clădirilor existente,       │Oficial al României, Partea I nr. 674 şi nr.  │
│    │indicativ P 100-3/2008                 │674 bis din 1 octombrie 2009, cu completările │
│    │                                       │ulterioare                                    │
├────┼───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│3   │Cod de proiectare pentru structuri din │Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi  │
│    │zidărie, indicativ CR 6-2013           │administraţiei publice nr. 2464/2013 din 8    │
│    │                                       │august 2013, publicat în Monitorul Oficial al │
│    │                                       │României, Partea I nr. 582 şi nr. 582 bis din │
│    │                                       │13 septembrie 2013                            │
├────┼───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│4   │Normativ pentru producerea betonului şi│Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor    │
│    │executarea lucrărilor din beton, beton │publice şi locuinţei nr. 577/2008 din 29      │
│    │armat şi beton precomprimat - Partea 1:│aprilie 2008, publicat în Monitorul Oficial   │
│    │Producerea betonului, indicativ        │al României, Partea I nr. 374 din 16 mai 2008 │
│    │NE 012/1-2007                          │                                              │
├────┼───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│5   │Normativ pentru producerea şi          │Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi  │
│    │executarea lucrărilor din beton, beton │turismului nr. 2.514/2010, publicat în        │
│    │armat şi beton precomprimat - Partea 2:│Monitorul Oficial al României, Partea I nr.   │
│    │Executarea lucrărilor din beton,       │853 şi nr. 853 bis din 20 decembrie 2010      │
│    │indicativ NE 012/2-2010                │                                              │
├────┼───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│6   │Specificaţie tehnică privind produse   │Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi  │
│    │din oţel utilizate ca armături: cerinţe│turismului nr. 683/2012, publicat în Monitorul│
│    │şi criterii de performanţă, indicativ  │Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012    │
│    │ST 009-2011                            │                                              │
└────┴───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

    CAP. 3
    DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE

    (1) Execuţia lucrărilor de zidărie se va face pe baza următoarelor categorii de documente:
    ● piese desenate - planuri la scări convenabile pentru descrierea completă a lucrărilor în ansamblu şi a tuturor detaliilor aferente; nu se acceptă trimiteri pentru detalii la documente normative sau la alte surse de informare
    ● piese scrise - documente scrise care explică/precizează prevederile proiectului în vederea executării clădirii în conformitate cu:
    - obiectivele/cerinţele investitorului
    - ipotezele de proiectare referitoare la materialele componente şi la procedurile de execuţie.
    Conţinutul minim obligatoriu al documentaţiei este detaliat la paragrafele 3.1 şi 3.2.
    (2) Execuţia lucrărilor de zidărie va fi începută numai dacă documentaţia tehnică menţionată la (1) este elaborată, verificată şi avizată potrivit prevederilor legale.
    (3) Verificarea calităţii execuţiei conform prevederilor din acest Cod se va face în raport cu condiţiile tehnice specificate în proiect şi cu reglementările specifice materialelor şi procedeelor respective de execuţie.
    3.1. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect
    (1) Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prezintă:
    ● identificarea/localizarea în clădire a lucrărilor de zidărie
    ● condiţiile tehnice şi nivelurile de performanţă ale materialelor pentru zidărie luate în considerare la proiectare.
    (2) Modificarea la execuţie a acestor prevederi nu este permisă fără acordul scris al proiectantului (din punct de vedere al soluţiei tehnice) şi al investitorului (din punct de vedere al costurilor care rezultă).
    (3) Documentaţia tehnică va conţine lista de mai jos în care se va bifa situaţia corespunzătoare din proiect şi se vor înscrie valorile specificate.
    3.1.1. Tipuri de zidărie
    3.1.1.1. Zidărie simplă /nearmată (ZNA)
    3.1.1.2. Zidărie confinată (ZC)
    3.1.1.3. Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR)
    3.1.1.4. Zidărie cu inimă armată (ZIA)
    3.1.1.5. Zidărie înrămată în cadre de beton armat/de oţel (ZIC)
    3.1.2. Pereţi exteriori
    3.1.2.1. Pereţi structurali
    => Tipul zidăriei ZNA/ZC/ZC+AR/ZIA
    => Alcătuirea pereţilor
      -> un singur strat/dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată)
      -> grosime .............. mm
    3.1.2.2. Pereţi nestructurali înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel ZIC
      -> grosime .............. mm
    3.1.2.3. Pereţi nestructurali care nu sunt înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel
      -> grosime .............. mm
    3.1.2.4. Pereţi de placare
      -> grosime .............. mm
    3.1.2.5. Sistem de termoizolaţie exterior (dacă este cazul)
      -> tipul sistemului
      -> caracteristici specifice
    3.1.3. Pereţi interiori
    3.1.3.1. Pereţi structurali
      -> Tipul zidăriei ZNA/ZC/ZC+AR/ZIA
      -> grosime .............. mm
    3.1.3.2. Pereţi nestructurali înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel ZIC
      -> grosime .............. mm
    3.1.3.3. Pereţi despărţitori nestructurali
      -> grosime .............. mm
    3.1.4. Materiale pentru zidărie
    Se specifică separat pentru:
    ● pereţi structurali/panouri înrămate
    ● pereţi exteriori/pereţi interiori
    3.1.4.1. Elemente pentru zidărie
    -> Material
      ● Ceramice f(b) = .............. N/mmp/ f(bh) = .............. N/mmp
      ● BCA f(b) = .............. N/mmp/ f(bh) = .............. N/mmp
    -> Dimensiuni
      ● lungime: ............... mm
      ● lăţime: .............. mm
      ● înălţime: .............. mm
    -> Clase de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4
    Valoare medie/Limite
    - Produse ceramice conform SR EN 771-1
    ● T1/R1
    ● T1+/R1+
    ● T2/R2
    ● T2+/R2+
    - Produse din BCA conform SR EN 771-4
    ● GPLM - pentru utilizare generală
    ● TLMA - pentru straturi (rosturi) subţiri
    ● TLMB - pentru straturi (rosturi) subţiri
    -> Încadrarea elementului în grupe în funcţie de caracteristicile geometrice conform CR 6, art. 3.1.2.2.
    ● Grupa 1
    ● Grupa 2
    ● Grupa 2S
    -> Configuraţie (grosimi de pereţi şi volum de goluri) conform tabelului 8.1 din codul P 100-1 (a se vedea şi Anexele C şi ZA din SR EN 771-1 şi SR EN 771-4)
    -> Forma feţei de capăt
    ● Plană
    ● Nut şi feder
    ● Cu locaş pentru mortar
    -> Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice - conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4:
    ● Categoria I
    ● Categoria II
    -> Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă - conform SR EN 771-1 pentru produse ceramice:
    ● Elemente LD
    ● Elemente HD
    -> Densitatea aparentă în stare uscată, pentru elementele ceramice şi BCA
    ● rho = .............. kg/mc
    -> Rezistenţele mecanice ale zidăriei
    ● Rezistenţele standardizate la compresiune
    - f(k) = .............. N/mmp
    - f(kh) = .............. N/mmp
    ● Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare - aderenţa la forfecare
    - f(vk0) = .............. N/mmp
    ● Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan - aderenţa la întindere din încovoiere
    - f(xk1) = .............. N/mmp
    - f(xk2) = .............. N/mmp
    -> Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare, prin declaraţie voluntară)
    ● Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ
    ● Conţinutul de săruri solubile active
    ● Dilatarea datorită umidităţii
    ● Permeabilitatea la vapori de apă
    ● Reacţia la foc
    -> Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect/proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod
    ● Calitatea A (superioară)
    ● Calitatea B (normală)
    3.1.4.2. Mortar
    -> Mortar tip
    ● de utilizare generală (G)/pentru rosturi subţiri (T)/mortar uşor (L)/ mortar tip (glue)
    -> Metoda de stabilire a compoziţiei
    ● mortar proiectat/mortar de reţetă
    -> Compoziţia pentru mortare de reţetă
    ● ciment ........./var ........./nisip .........
    -> Prevederi speciale pentru:
    ● aditivi
    ● adaosuri
    ● coloranţi
    -> Condiţii de preparare
    ● industrial
    ● în staţii centralizate
    ● la şantier
    -> Rezistenţa la compresiune
    ● M .........
    -> Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare)
    3.1.4.3. Materiale auxiliare
    -> Straturi de rupere a capilarităţii
    ● Material
    ● Tip
    ● Proprietăţi speciale
    -> Ancore/agrafe
    ● Material
    ● Dimensiuni
    ● Protecţie anticorozivă
    -> Armături pentru rosturi
    ● Material
    ● Dimensiuni
    ● Protecţie anticorozivă
    -> Buiandrugi prefabricaţi
    ● Descriere conform SR EN 845-2
    3.1.5. Specificaţie privind realizarea şliţurilor
    ● La realizarea zidăriei
    ● Prin frezare (cu dispozitive mecanice) după realizarea zidăriei
    3.2. Prevederi de verificare şi control
    (1) Documentaţia va conţine şi următoarele categorii de prevederi pe baza cărora executantul (constructorul) va întocmi programul de asigurare şi control al calităţii lucrărilor de zidărie:
    Fazele determinante, cu precizarea poziţiilor/mărimile care se verifică
    Valorile de control şi condiţiile pentru continuarea lucrărilor
    Fazele/etapele care devin lucrări ascunse (pentru care trebuie întocmite documente de recepţie parţială).

    CAP. 4
    CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALE ŞI PRODUSE PENTRU ZIDĂRIE

    4.1. Condiţii tehnice pentru elemente de zidărie
    (1) Elementele pentru zidărie folosite la şantier trebuie să satisfacă în totalitate următoarele cerinţe la locul de punere în operă pentru fiecare cantitate şi produs livrat la şantier (depăşirea unui procent de 10% neconformităţi conduce la respingerea cantităţii livrate; prelevarea se va face în conformitate cu specificaţiile din standardul de produs):
    ● specificaţiile tehnice ale proiectului;
    ● cerinţele de performanţă din SR EN 771-1 (pentru elementele din argilă arsă) şi din SR EN 771-4 (pentru elementele din BCA);
    ● condiţiile speciale de utilizare stabilite prin P 100-1 şi CR 6;
    ● condiţiile de calitate, din punct de vedere al aspectului şi al proprietăţilor fizice stabilite prin acest Cod.
    (2) Elementele pentru zidărie se clasifică din punct de vedere al cerinţelor de aspect şi al proprietăţilor fizice în două clase de calitate, astfel:
    ● Clasa de calitate A (superioară)
    ● Clasa de calitate B (normală).
    Parametrii care definesc clasele de calitate şi valorile acestora pentru fiecare clasă de calitate se dau în prezentul Cod.
    (3) Elementele pentru zidărie din cele două clase de calitate se folosesc după cum urmează:
    ● Elementele pentru zidărie din clasa de calitate A se vor folosi obligatoriu, pentru toate lucrările de zidărie, în următoarele condiţii:
      - pentru toate clădirile din clasele de importanţă-expunere I şi II în toate zonele seismice;
      - clădirile din clasa de importanţă - expunere III cu înălţime ≥ P+2E în zonele seismice cu acceleraţia terenului pentru proiectare a(g) ≥ 0.25 g, pentru pereţi structurali.
    ● Elementele pentru zidărie din clasa de calitate B se vor folosi pentru toate clădirile la care nu este obligatorie folosirea elementelor din clasa de calitate A.
    (4) În funcţie de aspect şi de caracteristicile fizice, elementele din argilă arsă HD, se împart în două clase de calitate: calitatea A şi calitatea B conform criteriilor şi valorilor toleranţelor din tabelul nr. 1.

    Tabelul nr. 1 Criterii şi valori ale toleranţelor pentru elemente din argilă arsă HD


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│                           │             Condiţii de admisibilitate           │
│      Caracteristica       ├─────────────────────────┬────────────────────────┤
│                           │       Calitatea A       │       Calitatea B      │
│                           │       (superioară)      │        (normală)       │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Absorbţie de apă, %: max.* │           18            │           20           │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Rezistenţa la îngheţ-      │     clasa F1 sau F2     │     clasa F1 sau F2    │
│dezgheţ*                   │                         │                        │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Eflorescenţe               │       nu se admit       │se admit în măsura în   │
│                           │                         │care nu sunt dăunătoare │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Culoarea                   │      nu se normează     │     nu se normează     │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Deformarea muchiilor şi a  │            3            │            4           │
│feţelor (săgeata), mm, max.│                         │                        │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Ştirbituri la muchii,      │                         │                        │
│colţuri şi feţe:           │                         │                        │
│- număr, max.              │            1            │            3           │
│- lungimea, mm, max. la mai│2 din feţele laterale şi │           35           │
│mult de 5% din cantitatea  │muchiile aferente trebuie│                        │
│livrată                    │să fie fără ştirbituri   │                        │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Crăpături mai mici de      │                         │Se admite maxim o crăpă-│
│0.1 mm                     │                         │tură cu deschiderea mai │
│(i) pe feţele laterale:    │(i) nu se admit crăpături│mare de 1 mm pe fiecare │
│                           │vizibile cu ochiul liber │dintre feţe             │
│- număr, max.              │                         │            1           │
│- lungime, mm, max.        │                         │           22           │
│                           ├─────────────────────────┼────────────────────────┤
│(ii) pe feţele de aşezare  │                         │                        │
│(l x b)                    │(ii) nu se admit crăpă-  │(ii) se admit crăpături │
│la mai mult de 5% din      │turi mai mari de 1 mm    │mai mari de 1 mm        │
│cantitatea livrată         │deschidere               │deschidere              │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Corpuri străine în cărămizi│            6            │            6           │
│în stare crudă, cu         │                         │                        │
│dimensiuni, max., mm       │                         │                        │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Granule de var în cărămizi │nu se admit mai mari de  │nu se admit mai mari de │
│arse                       │1 mm                     │2 mm                    │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Jumătăţi de cărămizi, %,   │5% din cantitatea livrată│5% din cantitatea       │
│max.                       │                         │livrată                 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Cărămizi insuficient arse, │       nu se admit       │            3           │
│%: max.                    │                         │                        │
└───────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘

──────────
    * pentru zidaria neprotejată/aparentă
──────────

    (6) În funcţie de aspect şi de caracteristicile fizice, elementele din argilă arsă LD din grupele 2 şi 2S (aşa cum sunt definite în codul CR 6) se împart în două clase de calitate: calitatea A şi calitatea B, conform criteriilor şi valorilor toleranţelor din tabelul nr. 2.

    Tabelul nr. 2 Criterii şi valori ale toleranţelor pentru elemente din argilă arsă LD


 ┌─────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
 │                  Denumirea                  │  Condiţii de acceptabilitate │
 ├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┬──────────────┤
 │             Clasa de calitate               │  Calitatea A  │  Calitatea B │
 │                                             │ (superioară)  │   (normală)  │
 ├──────────────┬───────────────┬──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Variaţii ale  │Lungime        │      mm      │Clasa de tole- │Clasa de tole-│
 │dimensiunilor │Lăţime         │      mm      │ranţă T2/R2 sau│ranţă T2/R2,  │
 │nominale      │Grosime        │      mm      │Tm/Rm          │sau T1/R1, sau│
 │              │               │              │               │Tm/Rm         │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Densitate     │               │      %       │      D2       │D2, sau D1,   │
 │              │               │              │               │sau Dm        │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Muchii interi-│    Procent    │      %       │      10       │      25      │
 │oare crăpate  │    lungime    │      cm      │               │              │
 │la mai mult de│               │              │               │              │
 │5% din canti- │               │              │               │              │
 │tatea livrată │               │              │               │              │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Muchii exte-  │Număr maxim/pe-│număr maxim   │     max. 1    │     max. 2   │
 │rioare crăpate│rimetrul ele-  │              │               │              │
 │              │mentului       │              │               │              │
 │              │lungime        │              │               │              │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Muchii inte-  │Întreruperi de │număr maxim   │2 (dar nu      │3 (dar nu     │
 │rioare între- │la faţa supe-  │              │alăturate)     │alăturate)    │
 │rupte         │rioară la faţa │              │               │              │
 │(accidente    │inferioară de  │              │               │              │
 │locale        │aşezare        │              │               │              │
 │rezultate din │               │              │               │              │
 │extrudarea    │               │              │               │              │
 │argilei, etc.)│               │              │               │              │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Planeitate    │Concavă/Convexă│     mm/mm    │≤1,2% din      │≤1,5% din     │
 │              │               │              │diagonala su-  │diagonala su- │
 │              │               │              │prafeţei de    │prafeţei de   │
 │              │               │              │aşezare/idem   │aşezare/idem  │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Ştirbituri la │     maxim     │    buc/mm    │2 la max. 1/3  │4 la max. 1/2 │
 │muchii la mai │               │              │din înălţimea  │din înălţimea │
 │mult de 5% din│               │              │elementului de │elementului de│
 │cantitatea    │               │              │zidărie        │zidărie       │
 │livrată       │               │              │               │              │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Ştirbituri la │     maxim     │    buc/mm    │2 la max. 1/3  │4 la max. 1/2 │
 │colţuri la mai│               │              │din înălţimea  │din înălţimea │
 │mult de 5% din│               │              │elementului de │elementului de│
 │cantitatea    │               │              │zidărie        │zidărie       │
 │livrată       │               │              │               │              │
 └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘

──────────
* abaterea de formă spaţială reprezintă diferenţa de formă faţă de figura geometrică considerată paralelipiped dreptunghic (măsurabil prin verificarea unghiurilor de 90 grade între laturile corpului).
──────────

    (7) Elementele care nu se încadrează în limitele stabilite în tabelul nr. 2 se vor folosi numai pentru anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii pentru toate zonele seismice.
    (8) În funcţie de aspect şi de caracteristicile fizice, elementele pentru zidărie din BCA se clasifică în două clase de calitate conform criteriilor şi valorilor toleranţelor din tabelul nr. 3.

    Tabelul nr. 3 Criterii şi valori ale toleranţelor pentru BCA


 ┌─────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
 │                  Denumirea                  │  Condiţii de acceptabilitate │
 ├─────────────────────────────────────────────┼───────────────┬──────────────┤
 │             Clasa de calitate               │  Calitatea A  │  Calitatea B │
 │                                             │ (superioară)  │   (normală)  │
 ├──────────────┬───────────────┬──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │GPLM           │              │               │              │
 │Variaţii ale  │Lungime        │      mm      │     ± 3 mm    │   +3/-5 mm   │
 │dimensiunilor │Înălţime       │      mm      │     ± 2 mm    │   +3/-5 mm   │
 │nominale      │Lăţime         │      mm      │     ± 2 mm    │    ± 3 mm    │
 │              ├───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │TLMB           │              │               │              │
 │              │Lungime        │      mm      │     ± 1,5 mm  │       -      │
 │              │Înălţime       │      mm      │     ± 1,0 mm  │       -      │
 │              │Lăţime         │      mm      │     ± 1,5 mm  │       -      │
 │              ├───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │TLMA           │              │               │              │
 │              │Lungime        │      mm      │       -       │     ±3 mm    │
 │              │Înălţime       │      mm      │       -       │     ±2 mm    │
 │              │Lăţime         │      mm      │       -       │     ±2 mm    │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Abatere de la │GPLM           │              │               │              │
 │rectiliniari- │Max.           │      mm      │       3       │      3       │
 │tatea         ├───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │muchiilor     │TLMB           │              │               │              │
 │              │Max.           │      mm      │       1       │      -       │
 │              ├───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │TLMA           │              │               │              │
 │              │Max.           │      mm      │       -       │      2       │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Abatere de la │GPLM           │              │               │              │
 │planeitate a  │Max.           │      mm      │       3       │      3       │
 │feţelor       ├───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │TLMB           │              │               │              │
 │              │Max.           │      mm      │       1       │      -       │
 │              ├───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │TLMA           │              │               │              │
 │              │Max.           │      mm      │       -       │      2       │
 ├──────────────┼───────────────┴──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │Ştirbituri la │           Cel mult           │     2 buc     │     4 buc    │
 │muchii        │                              ├───────────────┴──────────────┤
 │              │                              │cu adâncimea: ≤ 15 mm şi      │
 │              │                              │lungimea: ≤ 30 mm fiecare     │
 ├──────────────┼──────────────────────────────┼───────────────┬──────────────┤
 │Ştirbituri la │           Cel mult           │     2 buc     │     4 buc    │
 │colţuri       │                              ├───────────────┴──────────────┤
 │              │                              │cu dimensiunile: ≤ 25 mm x    │
 │              │                              │35 mm x lăţimea elementului   │
 ├──────────────┼──────────────────────────────┼───────────────┬──────────────┤
 │Adâncituri pe │           Cel mult           │     2 buc     │     4 buc    │
 │feţe          │                              ├───────────────┴──────────────┤
 │              │                              │cu dimensiunea cea mai mare,  │
 │              │                              │în planul feţelor,: ≤ 100 mm  │
 │              │                              │şi adâncimea: ≤ 20 mm         │
 └──────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────────┘

    (9) Elementele care nu se încadrează în limitele stabilite în tabelul nr. 3 se vor folosi numai pentru anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii pentru toate zonele seismice. Pentru abateri minore faţă de cerinţele şi limitele din prezentul Cod, proiectantul poate decide pe baza unei evaluări, ce se va ataşa la Cartea tehnică a construcţiei, acceptarea sau respingerea loturilor cu astfel de probleme.
    4.2. Condiţii tehnice pentru mortare de zidărie
    4.2.1. Condiţii tehnice pentru mortar de uz general (G)
    4.2.1.1. Prevederi pentru mortarele preparate industrial şi semifabricate industrial
    (1) Mortarele de tip industrial şi semifabricate industrial se vor utiliza pe baza fişelor tehnice ale producătorilor, în conformitate cu SR EN 998-2 şi ţinând seama de clasele de expunere.
    4.2.1.2. Prevederi pentru mortarele preparate la şantier
    4.2.1.2.1. Condiţii pentru folosirea mortarelor preparate la şantier
    (1) Utilizarea mortarelor preparate la şantier este permisă numai pentru pereţii structurali, panourile de zidărie înrămată şi pereţii nestructurali din următoarele clădiri:
    ● Clădiri din clasele de importanţă-expunere III şi IV în toate zonele seismice
    ● Clădiri din clasa de importanţă-expunere II în zonele seismice cu a(g) ≤ 0.20 g.
    Pentru toate elementele de construcţie din zidărie ale clădirilor din clasa de importanţă-expunere I în toate zonele seismice nu este permisă folosirea mortarelor preparate la şantier.
    (2) Lucrabilitatea mortarului proaspăt şi rezistenţa mortarului întărit pentru mortarele de reţetă preparate la şantier vor fi verificate obligatoriu prin încercări prealabile pentru rezistenţă, conform SR EN 1015-11 şi pentru lucrabilitate, conform SR EN 1015-3 şi SR EN 1015-9, pentru următoarele categorii de clădiri:
    ● Clădiri din clasa de importanţă-expunere III cu înălţime ≥ P+2E în zonele seismice cu a(g) ≥ 0.15 g
    ● Clădiri din clasa de importanţă-expunere II cu înălţime ≥ P+1E în zonele seismice cu a(g) = 0.15 g şi a(g) = 0.20 g.
    (3) Mortarele preparate la şantier sunt mortare de utilizare generală (G)
    (4) Compoziţia mortarelor preparate la şantier se va stabili prin specificaţiile de proiectare, având în vedere cerinţele de:
    ● rezistenţă la compresiune,
    ● rezistenţă de aderenţă în asociere cu elementele pentru zidărie specificate,
    ● durabilitate,
    ● execuţie.
    (5) Pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă la compresiune şi de aderenţă, mortarele preparate la şantier vor avea compoziţiile date în tabelul nr. 4 conform CR 6, art. 3.2.2.(3)

    Tabelul nr. 4 Compoziţiile mortarelor preparate la şantier


 ┌──────────┬──────┬─────┬───┐
 │  Clasa   │Ciment│Nisip│Var│
 │mortarului│      │     │   │
 ├──────────┼──────┼─────┼───┤
 │M 2.5 c   │   1  │  4  │---│
 ├──────────┼──────┼─────┼───┤
 │M 2.5 c-v │   1  │  7  │ 1 │
 ├──────────┼──────┼─────┼───┤
 │M 5 c     │   1  │  3  │---│
 ├──────────┼──────┼─────┼───┤
 │M 5 c-v   │   1  │  5  │1/4│
 ├──────────┼──────┼─────┼───┤
 │M 7.5c    │   1  │ 2.75│---│
 ├──────────┼──────┼─────┼───┤
 │M 10      │   1  │ 2.5 │---│
 └──────────┴──────┴─────┴───┘

(6) Pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate conform CR 6, art. 4.3.3.2., în funcţie de clasa de expunere, mortarele preparate la şantier vor avea compoziţiile specificate mai jos (pentru clasa de rezistenţă minimă M 5) :


   ● Mortar S
    - ciment CEM II/B-M 32.5                                 385 kg
    - nisip 0-4 mm                                          1540 kg
    - aditiv antrenor de aer                                3.73 l/mc
    - apă în cantitatea necesară obţinerii lucrabilităţii

    ● Mortar M
    - ciment CEM II/B-M 32.5                                 315 kg
    - nisip 0-4 mm                                          1540 kg
    - aditiv antrenor de aer                                3.00 l/mc
    - apă în cantitatea necesară obţinerii lucrabilităţii

    ● Mortar P
    - ciment CEM II/B-M 32.5R                                240 kg
    - nisip 0-4 mm                                          1540 kg
    - aditiv antrenor de aer                                2.33 l/mc
    - apă în cantitatea necesară obţinerii lucrabilităţii.

    (7) La stabilirea reţetei se va avea în vedere limitarea conţinutului de cloruri conform SR EN 998-2 cu excepţia cazurilor în care specificaţiile au prevederi explicite în acest sens.
    4.2.1.2.2. Condiţii tehnice privind materialele componente pentru mortarele preparate la şantier
    4.2.1.2.2.1. Condiţii privind agregatele
    (1) Agregatele folosite pentru mortarele preparate la şantier vor respecta cerinţele specificate în prezentul Cod.
    4.2.1.2.2.2. Condiţii privind lianţii
    (1) Lianţii folosiţi pentru mortarele preparate la şantier vor respecta cerinţele specificate în prezentul Cod.
    (2) Condiţiile de folosire a adaosurilor şi aditivilor pentru mortarele preparate la şantier se stabilesc prin specificaţiile de proiectare. În lipsa acestor precizări nu este permisă folosirea adaosurilor şi aditivilor.
    (3) Pentru mortarele folosite la zidăriile din zonele seismice cu a(g) ≥ 0.25 g adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% din cantitatea de ciment.
    (4) La prepararea mortarului se vor utiliza adaosuri şi aditivi cu performanţe ale caracteristicilor esenţiale (dozaj, conţinut de aer antrenant, conţinut maxim de ioni de clor/alcali, conţinut/emisie de substanţe periculoase, comportare la coroziune, etc.) conforme cu prevederile din reglementările tehnice de la pct. 2.2.2 privind proiectarea/execuţia construcţiilor din zidărie, precum şi cu cele din legislaţia privind punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii, în vigoare.
    (5) La prepararea mortarelor "decorative se vor utiliza coloranţi cu performanţe ale caracteristicilor esenţiale (timp de priză, rezistenţă la compresiune, compoziţie mortar cu coloranţi, conţinut de substanţe solubile în apă, cloruri solubile, conţinut/emisie de substanţe periculoase, pierdere la calcinare, putere de colorare, rezistenţă la intemperii, stabilitate termică, etc.) conforme cu prevederile din reglementările tehnice de la pct. 2.2.2 privind proiectarea/execuţia construcţiilor din zidărie, precum şi cu cele din legislaţia privind punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii, în vigoare.
    (6) Lianţii mortarelor preparate pe şantier trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe privind caracteristicile fizico-mecanice:

    Tabelul nr. 5 Cerintele pentru lianţii utilizaţi în şantier


 ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
 │     Caracteristica      │   Valoare de referinţă  │ Standardul de încercări│
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Timp de priză iniţial    │          ≥ 120          │        SR EN 196-3     │
 │(min)                    │                         │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Timp de priză final (ore)│          ≤ 15           │        SR EN 196-3     │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Stabilitate (mm)         │          ≤ 10           │        SR EN 196-3     │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Rezistenţa la compresiune│                         │        SR EN 196-1     │
 │- 2 zile:                │          ≥ 7 Mpa        │                        │
 │- 28 zile:               │          ≥ 12,5Mpa      │                        │
 └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘

(7) Mortarul proaspăt preparat pe bază de lianţi trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

Tabelul nr. 6 Cerinţe pentru mortarul proaspăt


 ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
 │     Caracteristica      │   Valoare de referinţă  │ Standardul de încercări│
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Conţinut de aer % din    │         8 ÷ 20          │SR EN 413-2/SR EN 1015-2│
 │volum                    │                         │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Reţinerea de apă % din   │        80 ÷ 95          │        SR EN 413-2     │
 │masă                     │                         │                        │
 ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
 │Timp de împrăştiere (sec)│                         │SR EN 413-2/SR EN 1015-3│
 │Lucrabilitate corespunză-│         5 ÷ 30 sec      │                        │
 │toare pentru un ciment   │                         │                        │
 │de zidărie               │                         │                        │
 └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘

(8) Pentru mortarul preparat pe baza de lianţi, se recomandă utilizarea următoarelor reţete de preparare:

Tabelul nr. 7 Reţete pentru mortarul preparat pe baza de lianţi


 ┌──────────────┬───────────────┬────────┬───────┐
 │Caracteristica│Mortar predozat│ Nisip  │  Apă  │
 │              │     sac       │(litri) │(litri)│
 ├──────────────┼───────────────┼────────┼───────┤
 │M 10          │       1       │10 (1   │   28  │
 │              │               │găleată)│       │
 ├──────────────┼───────────────┼────────┼───────┤
 │M 5           │       1       │   12   │   35  │
 ├──────────────┼───────────────┼────────┼───────┤
 │M 2.5         │       1       │   17   │   43  │
 └──────────────┴───────────────┴────────┴───────┘

    (9) În cazul în care nu sunt specificate alte domenii de utilizare, mortarele preparate pe bază de lianţi nu se folosesc în medii sulfatice şi acide.
    4.2.1.2.2.3. Condiţii privind apa de amestec
    (1) Apa de amestec trebuie să fie limpede, potabilă şi să nu conţină cantităţi periculoase de acizi, alcali şi materiale organice.
    (2) Pentru prepararea mortarului nu se acceptă folosirea apei de mare.
    4.2.1.2.3. Condiţii privind amestecarea componentelor
    (1) Amestecarea componentelor pentru prepararea mortarului pentru zidărie folosit la clădirile din toate clasele de importanţă-expunere şi în toate zonele seismice, indiferent de numărul de niveluri, se va face obligatoriu cu malaxorul mecanic
    (2) Amestecarea manuală este permisă numai pentru anexele gospodăreşti şi clădirile provizorii.
    (3) În malaxor sunt amestecate mai întâi jumătate din cantitatea de apă şi agregatele fine. Lianţii şi restul de apă se adaugă apoi. Amestecarea finală va dura cel puţin 5 minute.
    4.2.1.2.4. Timp de utilizare şi de corectare
    (1) Mortarul va fi utilizat în timp de cel mult 1 oră de la amestecare.
    (2) Dacă mortarul se întăreşte datorită absorbţie apei de amestecare poate fi reamestecat după ce s-a adăugat o cantitate de apă. Această operaţie se poate face o singură dată.
    (3) Mortarul care a început să facă priză va fi înlăturat de la punctul de lucru.
    4.3. Condiţii tehnice pentru materiale auxiliare pentru zidărie
    4.3.1. Condiţii tehnice pentru bride, console, ancore
    (1) Dimensiunile, detaliile constructive şi modul de dispunere în plan şi în elevaţie a elementelor de prindere vor fi cele stabilite prin proiect. Modificarea acestora de către executant se poate face numai cu acordul scris al proiectantului.
    (2) Bridele, consolele şi ancorele utilizate vor avea performanţe ale caracteristicilor esenţiale (dimensiuni - lungimi, grosimi, diametre -, toleranţe, rezistenţă mecanică la compresiune/tracţiune - după caz, deplasare sub încărcare, penetrare a apei în cavitate, durabilitate, etc.) conforme cu prevederile din reglementările tehnice de la pct. 2.2.2 privind proiectarea/execuţia construcţiilor din zidărie, precum şi cu cele din legislaţia privind punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii, în vigoare. Atunci când elementele de ancorare sau de fixare sunt furnizate sau sunt specificate ca parte integrantă dintr-o componentă auxiliară, cerinţele de performanţă se aplică întregului produs.
    (3) Elementele de ancorare pentru zidăria cu rosturi subţiri nu fac obiectul prezentului Cod.
    4.3.1.1. Materiale
    (1) Materialele utilizate pentru executarea produselor (bride, console, ancore, etc.) şi a acoperirilor de protecţie împotriva coroziunii trebuie să corespundă specificaţiilor din proiect pentru satisfacerea exigenţelor de rezistenţă şi de durabilitatea impuse de condiţiile de expunere. Materialele trebuie să fie compatibile cu mortarele/betoanele în care se înglobează.
    (2) Materialele utilizate pentru fabricarea bridelor de fixare, consolelor şi ancorelor (de exemplu: oţel inoxidabil austenitic, bronz, cupru, sârmă de oţel zincată, table sau benzi din oţel zincate cu acoperire organică, benzi de oţel prezincate, etc.) trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute în anexa A a standardului SR EN 845-1 în ceea ce priveşte sistemele de protecţie împotriva coroziunii.
    (3) Producătorul trebuie să declare modul de combinare a elementelor pentru zidărie, mortare şi fixări pentru care valorile declarate ale caracteristicilor de performanţă pentru produs corespund specificaţiilor din proiect
    4.3.1.2. Protecţia anticorozivă
    (1) Elementele de ancorare, care nu sunt realizate din materiale rezistente la coroziune, se vor proteja anticoroziv prin procedee chimice sau electrochimice conform specificaţiilor din proiect.
    (2) Toate elementele care alcătuiesc ancorajele trebuie să fie încadrate şi tratate împotriva coroziunii în aceiaşi clasă de expunere. În condiţiile în care unul dintre elementele sistemului de ancorare are o încadrare într-o clasă de expunere inferioară, clasa de expunere a sistemului va fi cea a elementului cu încadrarea cea mai defavorabilă.
    (3) Caracteristica de material pentru protecţia la coroziune va fi dată printr-o referinţă unică material/acoperire.
    (4) Referinţele privind alegerea materialului şi a protecţiilor, în funcţie de clasa de expunere sunt date în anexa C a standardului SR EN 1996-2.
    (5) În cazul în care elementele de fixare auxiliare trebuie să permită deformaţii în timpul montajului sau al utilizării, se va ţine seama de capacitatea materialului de acoperire pentru protecţie de a rezista deformaţiilor specifice.
    (6) Acoperirea cu material de protecţie împotriva coroziunii, trebuie aplicată după fasonarea ancorelor şi trebuie să îşi menţină integritatea pe toată durata de serviciu a ancorelor răspunzând la solicitările normale de exploatare şi la solicitările excepţionale (seismice).
    4.3.2. Condiţii tehnice pentru buiandrugi prefabricaţi
    4.3.2.1. Materiale
    (1) Buiandrugii folosiţi în clădirile din zidărie pot avea una dintre următoarele alcătuiri:
    ● buiandrugi simpli
    ● buiandrugi compuşi
    ● buiandrugi combinaţi.
    (2) Buiandrugii prefabricaţi (simpli) se vor realiza din următoarele materiale:
    ● Oţel
    ● Beton armat sau precomprimat.
    (3) Atunci când materialele sau părţile componente ale unui buiandrug combinat sau a unui buiandrug compus nu sunt furnizate pentru a fi parte din produs, materialele componente trebuie specificate conform specificaţiilor tehnice de produs.
    4.3.2.2. Dimensiuni şi toleranţe
    (1) Lungimea buiandrugului este definită de lăţimea golului la care se adaugă de două ori lungimea de rezemare. Lungimea de rezemare minimă trebuie să fie cel puţin egală cu cea specificată în proiect.
    (2) Forma şi dimensiunile buiandrugului trebuie să corespundă prevederilor proiectului cu încadrarea în toleranţele date în tabelul nr. 8.

    Tabelul nr. 8 Toleranţe pentru buiandrugi


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │          Caracteristica              │              Toleranţa              │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │Lungimea                              │               ± 15 mm               │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │Lăţimea şi înălţimea                  │                ± 5 mm               │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │Liniaritate sau curbură               │0.5 % din lungime, dar ≤ 10 mm în    │
 │                                      │raport cu profilul prevăzut          │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │Curbura părţii prefabricate a         │0.7 % din lungime, în raport cu      │
 │buiandrugului compus                  │profilul prevăzut                    │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

    4.3.2.3. Protecţia anticorozivă
    (1) Protecţia împotriva coroziunii depinde de tipul de buiandrug, de prezenţa sau absenţa unui sistem de etanşeitate separat, de gradul de expunere şi de condiţiile climatice.
    (2) Buiandrugii din oţel, alţii decât cei din oţel inoxidabil austenitic, trebuie protejaţi împotriva coroziunii, în funcţie de clasa de expunere în care este încadrat elementul structural din zidărie în conformitate cu anexa C 1 a standardului SR EN 845-2.
    (3) În cazul buiandrugilor din beton şi a buiandrugilor compuşi armătura trebuie protejată conform condiţiilor din anexele C 2 şi C 3 ale standardului SR EN 845-2.
    4.4. Condiţii tehnice pentru betoane
    4.4.1. Specificaţii tehnice pentru betoanele elementelor de confinare
    (i) Pentru betoanele folosite la realizarea elementelor de confinarea a pereţilor din zidărie se vor respecta cerinţele şi toate condiţiile de calitate din NE 012/2 în ceea ce priveşte:
    ● materialele folosite la preparare;
    ● cerinţe de bază privind compoziţia betoanelor;
    ● prepararea betonului;
    ● cerinţele şi niveluri de performanţă pentru caracteristicile betonului proaspăt şi întărit;
    ● transportul;
    ● punerea în operă;
    ● sistemul de asigurare şi de control al calităţii.
    (2) În cazul în care se doreşte îmbunătăţirea unor caracteristici ale betonului se vor introduce aditivi, după caz, pentru creşterea lucrabilităţii, pentru reducerea contracţiei sau pentru accelerarea sau reducerea timpului de priză şi de întărire. Cantitatea de aditivi se va specifica în lista componenţilor constitutivi din reţeta de preparare dată în specificaţiile de proiectare. Cantităţile vor fi menţionate gravimetric sau volumetric.
    (3) Limitarea aditivilor/adaosurilor:
    ● Antrenorii de aer se vor utiliza conform specificaţiei din proiect
    ● Aditivii pentru timp friguros (clorura de calciu) se vor utiliza conform 5.2.2.1.
    (4) Pentru betonul elementelor de confinare şi pentru betonul din stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se vor respecta prevederile din CR 6 în ceea ce priveşte dimensiunile agregatelor şi lucrabilitatea.
    (5) Betonul de reţetă fabricat la şantier poate fi utilizat la turnarea elementelor de confinare şi a stratului median al ZIA numai pentru următoarele categorii de clădiri:
    ● Clădiri din clasele de importanţă-expunere III şi IV în toate zonele seismice
    ● Clădiri din clasa de importanţă-expunere II în zonele seismice cu a(g) ≥ 0.20 g.
    ● Pentru elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA ale clădirilor din clasa de importanţă-expunere I în toate zonele seismice nu este permisă folosirea betoanelor preparate la şantier.
    (6) La utilizarea betonului de reţetă, fabricat la şantier, se vor verifica calităţile componentelor din punct de vedere al concordanţei cu cerinţele din reglementările tehnice în vigoare. În cazul în care cimentul este procurat de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului trebuie să fie însoţită de o declaraţie de conformitate în care se va menţiona:
    ● tipul de ciment şi fabrica producătoare;
    ● data sosirii în depozit;
    ● numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;
    ● garanţia respectării condiţiilor de păstrare;
    ● numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată potrivit reglementărilor tehnice şi legislaţiei aplicabile în vigoare şi datele conţinute în acesta;
    ● precizarea condiţiilor de utilizare în cazurile în care termenul de garanţie a expirat.
    4.4.2. Condiţii tehnice pentru grout (mortar-beton)
    (1) Betoanele de tip grout (mortar-beton) sunt utilizate pentru umplerea golurilor din elementele cu forme speciale folosite la zidăria armată cât şi pentru stratul central al zidăriei cu inimă armată.
    (2) În funcţie de aplicaţie şi de modul de preparare mortar-betonul se clasifică în:
    ● mortar-beton fin preparat numai cu nisip, în cazul folosirii în spaţii mici, înguste sau cu aglomerare de armături;
    ● mortar - beton grosier preparat cu nisip şi pietriş monogranular sau cu granulaţie continuă, cu dimensiunea maximă a agregatului de:
    - 10 mm, în cazul folosirii în spaţii mai largi, orientativ ≥ 75 mm;
    - 16 mm, în cazul folosirii în spaţii cu lărgime ≥ 18 ÷ 20 cm; această granulaţie se foloseşte, în special, pentru stratul central al zidăriei cu inimă armată.
    În cazul mortar-betonului grosier se va prefera pietrişul cu granulaţie continuă, folosind agregate fine în proporţie de 60 ÷ 70% din volumul total de agregate iar restul de 30 ÷ 40% agregate mari.
    (3) La alegerea agregatelor se va ţine seama de înălţimea stratului de mortar-beton care se toarnă într-o singură etapă, pentru a se evita segregarea componentelor. Alegerea curbei granulometrice se va face ţinând seama şi de consistenţa betonului.
    (4) În cazul în care în specificaţiile din proiect nu sunt prevăzute condiţii diferite referitoare la limitele de folosire, pentru mortar-betonul fin/grosier, se recomandă utilizarea următoarelor valori:

    Tabelul nr. 9 Condiţii pentru mortarul şi betonul utilizat la execuţie


 ┌─────────────┬───────────┬─────────────────────┐
 │Tipul mortar-│ Înălţimea │Dimensiunea minimă a │
 │betonului    │  maximă   │  spaţiilor (cm)     │
 │             │de turnare ├──────────┬──────────┤
 │             │   (m)     │ Stratul  │Elemente  │
 │             │           │central la│cu goluri │
 │             │           │  ZIA     │  mari    │
 ├─────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │    Fin      │   0.30    │   2.0    │ 4.0 x 5.0│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   1.50    │   4.0    │ 4.0 x 5.0│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   2.40    │   4.0    │ 4.0 x 7.5│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   3.60    │   4.0    │ 4.5 x 7.5│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   7.20    │   5.0    │ 7.5 x 7.5│
 ├─────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │  Grosier    │   0.30    │   4.0    │ 4.0 x 7.5│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   1.50    │   5.0    │ 6.5 x 7.5│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   2.40    │   5.0    │ 7.5 x 7.5│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   3.60    │   6.5    │ 7.5 x 7.5│
 │             ├───────────┼──────────┼──────────┤
 │             │   7.20    │   7.5    │7.5 x 10.0│
 └─────────────┴───────────┴──────────┴──────────┘

    (5) În cazul folosirii agregatelor mărunte se recomandă următoarele proporţii ale componentelor de masă recomandate:
    ● pietriş: 25% ÷ 50%;
    ● nisip: 75% ÷ 50%.
    (6) În cazul preparării la şantier, amestecarea componentelor se face în malaxor timp de 3 ÷ 10 minute (chiar şi în cazul amestecurilor preparate industrial).
    (7) Cantitatea de apă folosită pentru prepararea groutului va fi specificată prin reţetă şi se va corecta în funcţie de aditivii utilizaţi şi de tipul elementelor cu care betonul intră în contact (se va ţine seama de absorbţia de apă a elementelor pentru zidărie).
    4.4.3. Condiţii tehnice pentru armăturile din rosturile zidăriei şi din elementele de confinare
    (1) Armăturile din rosturile zidăriei, din elementele de confinare şi din stratul median al ZIA trebuie să satisfacă integral cerinţele din ST 009.
    (2) Armarea rosturilor orizontale ale zidăriei cu alte produse (grile polimerice, polimeri armaţi cu fibre, fibre de carbon, etc.) se va face în baza reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
    (3) Armăturile din oţel utilizate pentru armarea zidăriei în rosturile orizontale, şi pentru armarea elementelor de confinare şi a stratului median al ZIA vor fi alese în funcţie de condiţiile de expunere, specificate în NE 012/1.
    (4) Pentru asigurarea durabilităţii se va folosi oţel pentru beton armat (oţel carbon), protejat prin măsurile date în continuare, sau oţel rezistent la coroziune. Măsurile de protecţie sunt corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN 1996-2, Anexa A (informativă)
    (5) În funcţie de clasele de expunere MX2 şi MX3, protecţia oţelului utilizat pentru armarea zidăriei se va realiza prin:
    ● înglobare în mortar sau beton;
    ● galvanizare;
    ● acoperire cu răşini epoxidice.
    (6) Protecţia armăturilor din elementele de confinare şi din stratul median al ZIA se va asigura prin stratul de acoperire cu grosimea prevăzută în proiect pentru condiţiile de expunere în care este încadrată zidăria. Pentru barele montate în rosturile orizontale protecţia se asigură prin grosimea acoperirii laterale cu mortar conform CR 6.
    (7) Armăturile prefabricate (plasele) utilizate pentru armarea rosturilor orizontale ale zidăriei vor avea performanţe ale caracteristicilor esenţiale (grosime, limită de curgere caracteristică, dimensiuni, toleranţe, rezistenţă mecanică, clasă de ductilitate, aderenţă şi lungime de acoperire, durabilitate, etc.) conforme cu prevederile din reglementările tehnice de la pct.2.2.2 privind proiectarea/execuţia construcţiilor din zidărie, precum şi cu cele din legislaţia privind punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii, în vigoare.

    CAP. 5
    CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE ÎN ŞANTIER

    5.1. Transportul, depozitarea şi manipularea materialelor pentru zidărie
    5.1.1. Elemente pentru zidărie
    (1) Elementele pentru zidărie vor fi transportate paletizat, protejate în folii de polietilenă şi, după caz, asigurate cu benzi de fixare.
    (2) Încărcarea şi descărcarea în mijloacele de transport se va realiza prin procedee mecanice utilizând motostivuitoare, macarale, etc, prevăzute cu dispozitive speciale pentru evitarea apariţiei fenomenelor de strivire locală a elementelor de zidărie.
    (3) Elementele pentru zidărie pot fi transportate în vehicule rutiere sau în vagoane de cale ferată. În vehicul, paleţii vor fi bine fixaţi cu chingi speciale pentru a nu se produce deplasarea lor şi nici distrugerea elementelor prin strivire. Paleţii vor fi astfel aşezaţi încât să fie posibilă încărcarea/descărcarea lor cu dispozitive mecanice.
    (4) Pentru a se asigura integritatea produselor în timpul manipulărilor:
    ● se vor lua măsuri pentru a evita ciocnirea sau dezechilibrarea paleţilor în timpul transportului
    ● se interzice descărcarea prin aruncarea sau bascularea paleţilor.
    (5) Elementele pentru zidărie se vor depozita în aer liber, ambalate în folie; paleţii vor fi aşezaţi pe teren plan şi sigur.
    (6) La depozitarea pe timp friguros se va verifica integritatea foliei astfel încât să nu se producă, în cazul elementelor cu goluri verticale, pătrunderea şi îngheţarea apei sau pătrunderea zăpezii situaţii care pot produce distrugerea elementelor.
    (7) Dacă depozitarea s-a făcut pentru o perioadă mai lungă în cursul căreia elementele au fost supuse unor fenomene de îngheţ-dezgheţ, executantul va proceda la verificarea lotului prin încercări ale căror rezultate vor fi comparate cu valorile declarate de producător. Verificările constau în:
    ● analiza vizuală a aspectului elementelor şi a defectelor constatate;
    ● determinarea rezistenţei la compresiune f(b) în conformitate cu prevederile standardului SR EN 772-1.
    (8) Pe parcursul depozitării se va urmări păstrarea integrităţi marcajelor care conţin datele de identificare şi instrucţiunile tehnice care însoţesc produsul.
    5.1.2. Lianţi
    (1) Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă.
    (2) Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor.
    (3) Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.
    (4) Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.
    (5) Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat şi mortare numai după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice.
    5.1.3. Elemente auxiliare
    (1) Produsele auxiliare se vor transporta în ambalaje (specifice produsului) pe care sunt marcate clar toate elementele care permit identificarea corectă a elementului respectiv.
    (2) Pe ambalaj se va specifica modalitatea de manipulare şi de depozitare la şantier în funcţie de specificul elementului.
    (3) Elementele auxiliare vor fi păstrate în ambalajul iniţial până la punerea în operă pentru a se evita deteriorarea mecanică, chimică sau stropirea acestora cu vopsele, produse petroliere sau solvenţi.
    (4) Depozitarea produselor ambalate se va face în conformitate cu specificaţia tehnică a producătorului în ceea ce priveşte măsurile specifice de securitate la foc pe timpul depozitării de scurtă sau lungă durată şi a măsurilor de protecţia şi igiena muncii.
    5.1.4. Buiandrugi prefabricaţi
    (1) Buiandrugii prefabricaţi realizaţi ca elemente liniare de beton armat sau beton precomprimat se vor livra în pachete alcătuite de către producător în funcţie de gabaritul, greutatea, şi capacitatea de rezistenţă a acestora, etc.
    (2) Se recomandă ca buiandrugii să fie dispuşi pe cant pe elemente de rezemare şi să fie legaţi cu benzi din materiale rezistente.
    (3) Pachetele vor fi inscripţionate şi vor fi însoţite de documente întocmite conform legislaţiei în vigoare cu privire la punerea pe piaţa a produselor pentru construcţii.
    (4) Manipularea se va face cu mijloace mecanice, folosind dispozitive de prindere adecvate, pentru a se limita solicitarea la încovoiere a buiandrugilor şi deteriorarea mecanică care s-ar putea produce din această cauză.
    (5) Depozitarea se va face în aer liber, pe platforme special amenajate, plane şi stabile. Depozitarea se va face în zone în care nu este posibilă stropirea buiandrugilor cu noroi sau cu alte materiale. Se vor lua măsuri pentru a împiedica lovirea sau răsturnarea buiandrugilor după tăierea bridelor de ancorare.
    5.1.5. Materiale de izolare/ruperea capilarităţii
    (1) Condiţiile de transport şi de manipulare ale materialelor de izolare/ruperea capilarităţii vor fi cele stabilite de producătorii acestora în fişele tehnice de produs.
    (2) Pe parcursul transportului, al depozitării şi manipulării materialelor de izolare/ruperea capilarităţii se va evita contactul direct cu produse ce pot deteriora mecanic, prin strivire, înţepare sau tăiere membranele şi contactul direct al acestora cu diferiţi solvenţi.
    (3) La depozitare vor fi respectate următoarele condiţii:
    ● membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri, în poziţie verticală, pe platforme sau paleţi, în spaţii acoperite;
    ● materialele hidroizolante fluide se depozitează în bidoane sau butoaie, eventual paletizat, în spaţii închise, acoperite şi ventilate.
    5.1.6. Agregate
    (1) La executarea mortarelor şi betoanelor se vor folosi agregate cu densitate normală (1201 - 2000 kg/mc) provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor.
    (2) Caracteristicile geometrice şi granulometria agregatelor pentru mortarele şi betoanele care se pun în operă vor satisface cerinţele de performanţă din reglementările tehnice NE 012/1 şi CR 6.
    (3) Agregatele utilizate vor fi însoţite de documentele de calitate impuse de legislaţia în vigoare pentru punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii.
    5.1.7. Armături
    (1) Cerinţele aplicabile armăturilor sunt specificate în ST 009.
    5.2. Execuţia lucrărilor de zidărie
    5.2.1. Operaţiuni pregătitoare
    (1) Înainte de începerea execuţiei zidăriei se vor verifica:
    ● orizontalitatea suprafeţei de pozare;
    ● verticalitatea elementelor structurale adiacente pentru zidăria înrămată şi nestructurală;
    ● poziţia armăturilor pentru elementele de confinare;
    ● existenţa la punctul de lucru a sculelor şi dispozitivelor necesare execuţiei menţionate la art. 5.2.1.1.
    (2) Pentru execuţia pereţilor cu înălţimi mai mari de 1.25 m se vor amenaja schele de lucru.
    (3) Trasarea poziţiei zidăriei se va face în raport cu reperele din planurile de execuţie sau în raport cu elementele deja executate (după verificarea corectitudinii acestora) folosind dreptare, colţare şi şabloane. Trasarea va fi materializată cu produse rezistente la apă.
    (4) Golurile de uşă se vor materializare pe planşeu prin marcarea dimensiunilor din planurile de detaliu şi din specificaţiile proiectului.
    (5) Pentru zidăria de umplutură se vor verifica distanţele între elementele verticale, starea suprafeţelor şi existenţa pieselor de ancorare în conformitate cu planurile de execuţie şi cu specificaţiile proiectului.
    (6) Golurile de fereastră se vor trasa respectând prevederile proiectului de structură privind dimensiunile, forma şi înălţimea parapetului raportată la faţa superioară brută (nefinisată) a planşeului.
    Notă: Înălţimea parapetului din planurile de detaliu de arhitectură diferă de înălţimea parapetului din planurile de structură deoarece este raportată la nivelul pardoselii finite.
    (7) La trasarea şi execuţia parapetului se va ţine seama de eventualele elemente de glaf (realizate din elemente prefabricate sau furnitură a ferestrei). Executantul va verifica dacă înălţimea parapetului reprezintă un multiplu întreg al înălţimii elementului/blocului pentru a se putea realiza ţeserea parapetului cu spaleţii adiacenţi. Această cerinţă nu este obligatorie dacă golul respectiv este mărginit de stâlpişori din beton armat care se dezvoltă pe toată înălţimea nivelului.
    (8) În cazul în care suprafaţa de aşezare a primului strat de elemente nu este plană şi orizontală, pentru corecţie se va executa un strat de mortar de uz general a cărui grosime va fi stabilită pentru preluarea denivelărilor Acest strat este obligatoriu şi în cazul zidăriei cu elemente din BCA şi cu mortar pentru rosturi subţiri.
    (9) Pentru fiecare element (perete structural sau nestructural) sau spalet, executantul va verifica posibilitatea de ţesere a zidăriei şi utilizarea, pentru elementele din grupa 2S a subdiviziunilor de bloc din sortimentul curent (de exemplu jumătăţi), conform prevederilor din CR 6. În situaţia în care această modulare nu este asigurată se va solicita proiectantului aplicarea prevederilor din CR 6, art. 7.1.2. Pentru zidăria cu elemente din B.C.A. se va realiza trasarea şi se vor tăia blocurile la dimensiunile necesare ţeserilor folosind mijloace manuale sau mecanice.
    (10) În cazul în care în proiect este prevăzută utilizarea mortarelor pentru rosturi subţiri constructorul va consulta fişele tehnologice întocmite de producător şi va asigura procurarea dispozitivelor necesare şi instruirea personalului pentru modalităţile de aplicare alese:
    ● prin uniformizarea mortarului cu dispozitive speciale;
    ● prin imersarea în mortar, la faţa inferioară, a elementelor din fiecare strat.
    5.2.1.1. Instrumente pentru asigurarea şi controlul preciziei execuţiei
    Fiecare formaţie de lucru va avea în dotare cel puţin următoarele dispozitive pentru trasarea/măsurarea/verificarea cerinţelor de precizie geometrică a lucrărilor de zidărie:
    ● Instrumente de măsurat (ruletă, metru pliabil)
    ● Fir cu plumb
    ● Dreptar de 1.0 ÷ 2.0 m
    ● Colţar pentru unghiuri de 90°
    ● Nivelă cu bulă de aer
    ● Fire (de preferinţă de material plastic) pentru trasarea/verificarea orizontalităţii
    5.2.2. Execuţia lucrărilor de zidărie
    (1) Execuţia zidăriei se va face utilizând elementele pentru zidărie şi mortarul specificate în proiectul de execuţie (a se vedea Cap. 3 din prezentul Cod). Nu se acceptă înlocuirea materialelor (elemente şi/sau mortar) fără acordul scris al proiectantului.
    5.2.2.1. Execuţia pereţilor din zidărie nearmată
    (1) Zidăria se alcătuieşte din elemente aşezate pe lat sau pe cant (cu excepţia celor cu goluri verticale, care se aşează numai pe lat), în rânduri orizontale şi paralele. La alcătuirea zidăriilor din elemente pline şi cu goluri verticale, pe lângă elementele întregi se folosesc şi fracţiuni, necesare realizării ţeserii legăturilor, ramificaţiilor şi colţurilor. La ziduri cu grosimea de 1/2 element şi de un element se admite folosirea elementelor de tip HD (din grupa 1) sparte (jumătăţi sau mai mari) în proporţie de cel mult 15%.
    (2) Toţi pereţii structurali de pe un nivel al clădirii se vor zidi din elemente cu aceiaşi înălţime; în cazul în care acest lucru nu este posibil, legătura dintre ziduri se va realiza prin executarea de stâlpişori în zonele unde se modifică înălţimea elementelor pentru zidărie.
    (3) Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea elementelor din două rânduri succesive pe înălţime, atât în câmp cât şi la intersecţii, ramificaţii şi colţuri să se facă pe minimum 1/4 din lungimea elementului în lungul peretelui şi pe 1/2 element pe grosimea acestuia. Ţeserea se va face obligatoriu la fiecare rând figura 1.
    (4) Grosimea nominală a rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile admisibile la grosimea rosturilor sunt cele prezentate în tabelul nr. 10.

    Figura 1.
    Alcătuirea zidăriei în câmp curent (ţeserea) pentru elemente de zidărie cu înălţime de asiza ≤ 150 mm

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 35 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    Figura 2.
    Perete cu grosimea de 290 mm alcătuit din elemente cu dimensiunile 290 x 290 mm

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 36 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (5) Legăturile la colţuri între pereţii cu elemente pline sau cu goluri verticale se vor face ca în figura 3.

    Figura 3.
    Legături la colţuri pentru elemente de zidărie cu înălţime de asiza ≤ 150 mm

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 36 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (6) Legăturile la intersecţii de pereţi din elemente pline şi din elemente cu goluri verticale se vor realiza ca în figura 4.

    Figura 4.
    Legături la intersecţii pentru elemente de zidărie cu înălţime de asiza ≤ 150 mm

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 37 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (7) În cazul zidăriilor realizate cu elemente de zidărie cu înălţimea ≥ 150 mm şi cu lăţimea egală cu grosimea zidului legăturile la colţuri între pereţi se vor face ca în figurile 5 şi 6.

    Figura 5.
    Realizarea colţurilor la zidăria cu asiza > 150 mm utilizând polistiren extrudat

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 5 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 38 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    Figura 6.
    Realizarea colţurilor la zidăria cu asiza > 150 mm utilizând placaj ceramic

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 6 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 38 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (8) În aceleaşi condiţii ca la (7) legăturile la ramificaţii se vor face folosind principiul arătat în figura 7.

    Figura 7.
    Exemplu de realizare a ramificaţiilor

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 7 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 38 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (9) Zidăria cu elemente din BCA se va executa din elemente întregi şi fracţiuni de element obţinute prin tăierea celor întregi cu fierăstrăul special. Se interzice înlocuirea parţială a elementelor din BCA cu elemente din argilă arsă.
    (10) Ţeserea zidăriei cu elemente din BCA se va face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2 până la 1/4 din lungimea elementului (figura 8).

    Figura 8.
    Ţeserea zidăriei din BCA în trepte la colţuri, fără stâlpişor de confinare

──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura 8 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 bis din 26 august 2014 la pagina 39 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (11) Colţurile şi ramificaţiile pereţilor din elemente din BCA se vor realiza obligatoriu prin ţesere în trepte (fig. 8). Succesiunea etapelor în care se execută zidăria pe înălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure posibilitatea realizării ţeserii în trepte.
    (12) La pereţii structurali, pe cantul vertical al elementului din BCA se va aplica obligatoriu cu mistria mortar, după care acesta va fi aşezat în poziţia definitivă, prin lovire cu ciocanul de cauciuc. La zidăria cu rosturi subţiri, mortarul adeziv se va aplica uniform cu mistria dinţată sau cu maşina pentru mortar pe suprafaţa respectivă într-un strat de circa 3 mm grosime (fără udarea în prealabil a elementelor). Consistenţa mortarului adeziv se determină vizual după urmele lăsate de mistria dinţată, urme care trebuie să fie clare şi fără tendinţa de scurgere.
    (13) Înainte de aplicarea mortarului adeziv, pe faţa superioară a elementelor de BCA montate anterior se va aplica o amorsă, dacă mortarul nu specifică eliminarea acestei prevederi în mod expres.
    5.2.2.2. Execuţia pereţilor din zidărie confinată
    (1) Un perete de zidărie este considerat confinat dacă este mărginit pe toate cele patru laturi de elemente de beton armat verticale (stâlpişori) şi orizontale (centuri) turnate după executarea zidăriei asigurând conlucrarea acestora în toate stadiile de solicitare
    (2) Elementele verticale de confinare se vor executa în poziţiile şi cu dimensiunile şi armările prevăzute în proiect
    (3) Legarea elementelor verticale de confinare cu zidăria se va face prin ştrepi (executaţi la zidire) sau prin bare de armătură
    (4) Zidăria confinată executată cu blocuri care au înălţimea asizei > 150 mm se va realiza fără ştrepi (cu faţă plană la contactul cu betonul) şi legături prin elemente din oţel. Pentru ţesere se vor folosi elemente cu dimensiuni mai mici din sortimentul respectiv (de regulă 1/2 din lungimea blocului). Nu este permisă utilizarea fragmentelor de element rezultate prin spargerea elementelor întregi în cazul elementelor din argilă arsa. Pentru elemente din BCA se admite obţinerea elementelor cu dimensiuni mai mici, prin debitare la dimensiunile cerute prin procese mecanice.
    (5) Armătura dispusă în rosturile orizontale se va monta în mod obligatoriu conform prevederilor din proiect în ceea ce priveşte sortimentul oţelului, diametrul, numărul de bare şi distanţa pe verticală între rosturile armate.
    (6) Armătura dispusă în rosturile orizontale se va proteja prin imersarea în lapte de ciment. În cazul în care zidăria se utilizează în zone cu agresivitate chimică, la execuţie se vor aplica măsuri speciale de protecţie în conformitate cu clasa de expunere a peretelui stabilite conform specificaţiilor din proiect.
    (7) La montarea armăturilor din elementele de confinare şi din rosturile orizontale ale zidăriei se vor respecta următoarele prevederi
    ● Armăturile vor fi fasonate şi montate în conformitate cu detaliile şi cu specificaţiile din proiect şi cu toleranţele corespunzătoare.
    ● Ancorarea armăturilor din rosturile orizontale în elementele de beton de confinare se va realiza conform detaliilor din proiect.
    ● Se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe şi distanţieri pentru legarea armăturilor în poziţiile corespunzătoare, astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect.
    ● Înădirea barelor se va realiza numai în poziţiile indicate în proiect.
    ● Armăturile se vor lega provizoriu cu sârmă în vederea menţinerii poziţiei corecte a acestora, pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului.
    5.2.2.3. Execuţia pereţilor din zidărie cu inimă armată
    (1) Cele două straturi exterioare din elemente pentru zidărie, care formează cofrajul pentru inima armată, trebuie să fie bine legate între ele cu ancore astfel încât să poată suporta împingerile date de betonul proaspăt.
    (2) Legătura dintre cele două straturi exterioare ale peretelui se va face cu dispozitive de ancorare ale căror dimensiuni şi poziţii se vor determina prin calcul şi se vor specifica în proiect.
    (3) Dispozitivele de legătură vor fi rezistente la coroziune pentru clasa de expunere a peretelui.
    (4) La capetele libere se vor introduce legături suplimentare în vederea creşterii stabilităţii peretelui.
    (5) Alegerea tipurilor de legătură trebuie să ţină seama de posibilitatea producerii unor deplasări diferenţiate ale celor două straturi.
    (6) În zonele în care peretele este străpuns de goluri legătura între straturi se va asigura prin prevederea de ancore suplimentare.
    (7) Turnarea betonului de umplutură, în stratul median, se va realiza în straturi de circa 80 ÷ 100 cm pentru asigurarea posibilităţii de compactare manuală sau mecanică şi pentru a evita solicitarea zidăriei proaspete. Se recomandă utilizarea betonului autocompactant.
    5.2.2.4. Execuţia pereţilor din zidărie înrămată în cadre de beton armat sau de oţel
    (1) Pereţii din zidărie înrămată în cadre de beton se vor executa folosind elemente pentru zidărie din grupele 1, 2 şi 2S. Elementele cu goluri, din grupele 2 şi 2S se vor aşeza obligatoriu cu golurile în poziţie verticală.
    (2) În cazul în care în proiect este prevăzută realizarea panoului înrămat din două straturi cu gol interior liber sau umplut cu material termoizolant, fiecare strat va fi ancorat separat de structura de rezistenţă iar cele două straturi vor fi solidarizate cu elemente de legătură metalice alcătuite conform standardului SR EN 845-1. Se vor folosi numai elemente de legătură protejate împotriva coroziunii conform specificaţiilor din proiect. Se interzice legarea celor două straturi prin cărămizi dispuse transversal
    (3) Zidăria înrămată în cadre de beton armat va fi bine împănată la partea superioară şi ancorată de elementele portante ale clădirilor (stâlpi, pereţi structurali) conform detaliilor din proiect
    (5) Pentru zidăria înrămată în cadre se recomandă execuţia unui panou de zidărie într-o singură etapă.
    5.2.2.5. Execuţia zidăriei cu rosturi subţiri
    (1) Mortarele pentru rosturi subţiri se utilizează pentru realizarea zidăriei cu blocuri ceramice şlefuite sau cu elemente din BCA tip TLMB.
    (2) Pentru zidăria cu rosturi subţiri se recomanda să se aleagă elemente din argilă arsă şi din BCA fără ştirbituri pe feţe sau pe muchii.
    (3) Prepararea mortarelor se va face în conformitate cu specificaţia tehnică a producătorului. În mortar se pot introduce adaosuri sub formă de fibre pentru creşterea rezistenţelor sau pentru reducerea contracţiei. Coloranţii utilizaţi pentru zidăria aparentă se pot utiliza numai pe baza specificaţiei proiectantului.
    (4) Mortarele cu adaosuri se pot utiliza la execuţie timp de doua ore după preparare. Dacă mortarul nu este pus în operă în acest interval se interzice utilizarea lui.
    (5) Rosturile de mortar, verticale şi orizontale, vor avea grosimi de 0.5 ÷ 3 mm.
    (6) Mortarele pentru rosturi subţiri sunt mortare cu rezistenţe iniţiale şi finale mari permiţând execuţia rapidă a lucrărilor. După 24 ore zidăria cu rosturi subţiri se poate încărca cu sarcina verticală.
    5.2.3. Rostuirea zidăriei
    5.2.3.1. Rostuire în timpul execuţiei zidăriei
    (1) În cazurile prevăzute în proiect, zidăria se va executa cu rosturi aparente. În rosturile aparente faţa expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este încă plastic pentru a realiza o faşă finisată, astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate şi rezistenţă la ploaie ale peretelui. Dacă este specificat în proiect, rosturile se pot umple la faţa expusă cu mortar de marcă superioară.
    (2) Pentru pereţii cu grosimea mai mică de 200 mm, rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm, decât dacă în proiect este prevăzută o altă adâncime.
    5.2.3.2. Rostuire la zidăria existentă
    (1) Dacă rostuirea se execută după realizarea zidăriei, folosind materiale de adaos, acestea trebuie să aibă proprietăţi asemănătoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidăriei.
    (2) În acest caz rostul se va curăţa prin scoaterea mortarului existent, astfel încât feţele zidăriei să fie curate, pe o adâncime de cel puţin 15 mm, dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui, iar apoi se va umple cu mortar.
    (3) Înainte de rostuire, mortarul neaderent se va îndepărta, iar suprafeţele adiacente rostului se vor uda cu apă.
    5.2.4. Montarea buiandrugilor prefabricaţi
    (1) Zidăria se execută astfel încât sub punctele de reazem ale buiandrugilor să fie aşezate elemente întregi.
    (2) Înainte de montarea buiandrugului se verifică dimensiunea golului în zidărie. În cazul în care dimensiunea golului nu se încadrează în prevederile din proiect (inclusiv abaterile admisibile) se va solicita proiectantului prezentarea unei soluţii pentru corectarea neconformităţii. Se acceptă, cu avizul scris al proiectantului, înlocuirea buiandrugului prefabricat cu un buiandrug monolit
    (3) Se aşează buiandrugul pe un pat de mortar de ciment, dispus pe capetele zidăriei pe care reazemă. Rezemarea buiandrugilor se face pe lungimea specificată în proiect.
    (4) În cazul buiandrugilor de tip liniar se va realiza o sprijinire provizorie, la maximum 1 m distanţă, cu 1 sau 2 popi, în funcţie de deschiderea pe care o acoperă.
    (5) Porţiunea de perete de deasupra buiandrugilor se poate realiza fie din beton pentru o înălţime mai mică de 40 ÷ 50 cm, fie din zidărie.
    (6) Popii provizorii se îndepărtează numai după realizarea rezistenţei necesare a betonului, respectiv a zidăriei, din porţiunea de perete de deasupra buiandrugilor.
    (7) La realizarea porţiunii de perete de deasupra buiandrugului se interzice introducerea în buiandrug a unor elemente de prindere prin găurire, împuşcare sau dăltuire care pot afecta rezistenţa acestuia.
    5.2.5. Prevederi speciale pentru execuţia în condiţii climatice dificile
    5.2.5.1. Execuţia pe timp friguros
    (1) Utilizarea apei calde la realizarea zidăriei se face atunci când temperatura exterioară coboară sub 4°C pentru următoarele cazuri:
    ● temperatura elementelor pentru zidărie este mai mare de - 7°C
    ● elementele nu prezintă crustă de gheaţă pe suprafaţa lor
    ● mortarul obţinut va avea temperaturi cuprinse între 4°C şi 49°C
    ● până la intrarea în priză nu există riscul ca mortarul să îngheţe.
    (2) Utilizarea pe timp friguros a elementelor pentru zidărie cu goluri verticale se va face numai pe baza specificaţiei tehnice a producătorului. Pe perioada de iarnă zidăria cu aceste elemente se protejează prin acoperire cu folii din PVC astfel încât să nu se producă îngheţarea apei sau a zăpezii în golurile elementelor ceramice. Dacă pe parcursul execuţiei se constată existenţa unor elemente cu microfisuri datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ, acestea se vor înlătura şi zidirea elementului se va relua de la stratul de elemente neafectate.
    (3) Dacă se constată urme de gheaţă pe faţa superioară a zidăriei continuarea lucrărilor se va face după îndepărtarea totală a acesteia.
    5.2.5.2. Protecţia zidăriei pe timp friguros
    (1) În cazul execuţiei zidăriei la temperaturi negative se vor utiliza surse suplimentare de încălzire astfel încât să se asigure temperatura ≥ 0°C la faţa zidăriei.
    (2) Pentru temperaturi cuprinse între - 7°C şi - 4°C se vor utiliza surse suplimentare pe ambele feţe ale zidăriei; curenţii de aer rezultaţi nu trebuie să depăşească 24 Km/h pentru a se evita deshidratarea rapidă a mortarului.
    (3) Pentru temperaturi cuprinse între 0°C şi + 4°C zidăria executată se va proteja în totalitate împotriva ploii şi a zăpezii cu o membrană rezistentă la apă pe o durată de cel puţin 24 ore de la execuţie.
    (4) Dacă după execuţia zidăriei temperaturile diurne coboară sub - 4°C zidăria se va proteja prin acoperire cu materiale termoizolante pe o durată de cel puţin 24 de ore de la execuţie.
    5.3. Execuţia zidăriei în condiţii de expunere speciale
    (1) Execuţia lucrărilor de zidărie în condiţii de expunere speciale implică luarea următoarelor măsuri:
    ● În condiţii de expunere la medii agresive se va evita execuţia pe timp ploios sau în condiţii de ceaţă, dacă există riscul de condens a suspensiilor corozive (ioni de cloruri şi sulfuri)
    ● La prepararea mortarelor nu se va utiliza apă cu conţinut de substanţe corozive.
    5.4. Protecţia zidăriei după execuţie
    (1) Încărcările verticale exterioare se vor aplica pe elementele de construcţie din zidărie executată cu mortar de uz general (G) preparat industrial sau preparat la şantier numai după un interval de trei zile de la data terminării execuţiei elementului respectiv.
    (2) Nu se vor realiza într-o singură zi pereţi sau stâlpi din zidărie cu înălţime > 4.0 m.
    (3) Se interzice sprijinirea sau ancorarea schelelor pe zidăria proaspăt executată.
    (4) Pentru zidăria executată în condiţii în care temperatura este mai mare de 40°C iar viteza vântului depăşeşte 15 km/h se va asigura udarea suplimentară a zidăriei, de minim trei ori pe zi, pe perioada de întărire a mortarului dar nu mai puţin de 3 zile. În aceste condiţii se recomandă ca elementele pentru zidărie şi malaxorul pentru prepararea mortarului să nu fie expuse direct razelor de soare.
    (5) După terminarea execuţiei, fiecare perete de zidărie se va proteja cu folie din polietilena pentru păstrarea umidităţii, pe perioada prizei.
    (6) Tăierea şliţurilor şi a canalelor pentru instalaţii se va face cu mijloace mecanice după ce mortarul de uz general va atinge 70% din valoarea rezistentei dar nu mai puţin de 7 zile şi de 3 zile pentru zidăria realizată cu mortare pentru rosturi subţiri.
    5.5. Precizia geometrică a lucrărilor de zidărie
    (1) Trasarea şi execuţia pereţilor de zidărie se va face pe baza desenelor de execuţie şi a specificaţiilor din proiect. Cotele din proiect sunt valori care se referă la pereţii netencuiţi.
    (2) Abaterile limită (admisibile) de la dimensiunile totale şi parţiale şi de la poziţiile prevăzute în proiect sunt date în tabelul nr. 10.

    Tabelul nr. 10 Abaterile limită (admisibile) de la dimensiunile totale şi parţiale de la poziţiile prevăzute în proiect


 ┌────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────┐
 │Nr. │Denumirea caracteristicilor              │Nivele de prag│ Observaţii  │
 │crt.│                                         │     (mm)     │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  1 │La dimensiunile zidurilor, la grosimea de│              │             │
 │    │execuţie a zidurilor:                    │              │             │
 │    │a. din elemente de argilă arsă:          │              │             │
 │    │- pereţi cu grosimea ≤ 63 mm             │      ± 3     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea de 90 mm            │      ± 4     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea de 115 mm           │    +4/-6     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea de 140 mm           │    +4/-6     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea de 240 mm           │    +6/-8     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea > 240 mm            │     ± 10     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │b. din elemente de BCA:                  │              │             │
 │    │- pereţi cu grosimea ≤ 126 mm            │     ± 4      │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea de 190 mm           │     ± 5      │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pereţi cu grosimea de 240 mm           │     ± 8      │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  2 │La goluri:                               │              │             │
 │    │a. pereţi din elemente de argilă arsă:   │              │             │
 │    │- pentru dimensiunea golului ≤ 100 cm    │     ± 10     │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │- pentru dimensiunea golului >100 cm     │   +20/-10    │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┤             │
 │    │ b. pereţi din elemente de BCA           │     ± 20     │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  3 │La dimensiunile în plan ale încăperilor: │              │             │
 │    │- cu latura încăperii ≤ 300 cm           │     ± 15     │             │
 │    │- cu latura încăperii >300 cm            │     ± 20     │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  4 │La dimensiunile în plan ale              │              │             │
 │    │neregularităţilor (nişe, spaleţi, etc.)  │     ± 20     │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  5 │La dimensiunile în plan ale întregii     │              │Cu condiţia  │
 │    │clădiri                                  │     ± 50     │ca denivelă- │
 │    │                                         │              │rile unui    │
 │    │                                         │              │planşeu să nu│
 │    │                                         │              │depăşească   │
 │    │                                         │              │15 mm        │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  6 │La dimensiunile verticale:               │              │             │
 │    │a. pereţi din elemente de argilă arsă:   │              │             │
 │    │- pentru un etaj                         │     ± 20     │             │
 │    │- pentru întreaga clădire (cu n(niv) ≤ 5)│   +50/-20    │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │b. pereţi din elemente de BCA            │              │             │
 │    │- pentru un etaj                         │     ± 20     │             │
 │    │- pentru întreaga clădire                │     ± 30     │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  7 │La dimensiunea rosturilor dintre         │              │             │
 │    │elementele pentru zidărie:               │              │             │
 │    │- rosturi orizontale                     │   + 5/- 2    │             │
 │    │- rosturi verticale                      │   + 5/- 2    │             │
 │    │- rosturi la zidării aparente            │     ± 2      │             │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  8 │La suprafeţe şi muchii:                  │              │             │
 │    │La planeitatea suprafeţelor:             │              │≤ 10 mm      │
 │    │- pentru pereţi portanţi                 │    3 mm/m    │pentru       │
 │    │- pentru pereţi neportanţi               │    5 mm/m    │o cameră     │
 │    │- pentru zidărie aparentă, la pereţi     │    2 mm/m    │             │
 │    │  portanţi şi neportanţi                 │              │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │La rectilinitatea muchiilor:             │              │≤ 20 mm pe   │
 │    │- pentru pereţi portanţi                 │    2 mm/m    │lungimea     │
 │    │                                         │              │neîntreruptă │
 │    │                                         │              │a peretelui  │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- pentru zidărie aparentă, la pereţi     │              │≤ 10 mm pe   │
 │    │portanţi şi neportanţi                   │    1 mm/m    │lungimea     │
 │    │                                         │              │neîntreruptă │
 │    │                                         │              │a peretelui  │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │La verticalitatea suprafeţelor şi a      │              │≤ 10 mm pe   │
 │    │muchiilor:                               │              │etaj şi      │
 │    │- pentru pereţi portanţi                 │    3 mm/m    │≤ 30 mm pe   │
 │    │                                         │              │înălţimea    │
 │    │                                         │              │clădirii     │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- pentru pereţi neportanţi               │    2 mm/m    │≤ 10 mm pe   │
 │    │                                         │              │etaj         │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- pentru zidărie aparentă, la pereţi     │              │≤ 5 mm pe    │
 │    │portanţi şi neportanţi                   │    2 mm/m    │etaj şi      │
 │    │                                         │              │≤ t 20 mm pe │
 │    │                                         │              │înălţimea    │
 │    │                                         │              │clădirii     │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │  9 │Abateri faţă de orizontală a suprafeţelor│              │≤ 15 mm pe   │
 │    │superioare ale fiecărui rând de elemente:│              │lungimea     │
 │    │a. pentru pereţi cu elemente din argilă  │              │neîntreruptă │
 │    │arsă:                                    │              │a peretelui  │
 │    │- pentru pereţi structurali              │    2 mm/m    │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- pentru pereţi nestructurali            │    3 mm/m    │≤ 20 mm pe   │
 │    │                                         │              │lungimea     │
 │    │                                         │              │neîntreruptă │
 │    │                                         │              │a peretelui  │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │b. pentru pereţi cu elemente din BCA     │              │≤ 15 mm pe   │
 │    │- pentru pereţi structurali              │    4 mm/m    │lungimea     │
 │    │                                         │              │neîntreruptă │
 │    │                                         │              │a peretelui  │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- pentru pereţi nestructurali            │    6 mm/m    │≤ 20 mm pe   │
 │    │                                         │              │lungimea     │
 │    │                                         │              │neîntreruptă │
 │    │                                         │              │a peretelui  │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │ 10 │La dezaxarea zidurilor suprapuse:        │              │≤ 20 mm pe   │
 │    │- dezaxarea de la un nivel la următorul  │     ± 10     │lungimea     │
 │    │                                         │              │neîntreruptă │
 │    │                                         │              │a peretelui  │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- maximă pe întreaga construcţie         │     ± 30     │≤ 30 mm      │
 │    │                                         │              │dezaxarea    │
 │    │                                         │              │maximă       │
 │    │                                         │              │cumulată pe  │
 │    │                                         │              │mai multe    │
 │    │                                         │              │niveluri     │
 ├────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │ 11 │La rosturile de dilataţie, tasare şi     │              │             │
 │    │seismice:                                │              │             │
 │    │- la lăţimea rostului                    │   + 20/-10   │             │
 │    ├─────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
 │    │- la verticalitatea muchiilor rosturilor │    2 mm/m    │≤ 20 mm      │
 │    │                                         │              │pentru       │
 │    │                                         │              │întreaga     │
 │    │                                         │              │înălţime a   │
 │    │                                         │              │clădirii     │
 └────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────┴─────────────┘

    CAP. 6
    VERIFICAREA, URMĂRIREA ŞI CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE

    6.1. Categorii de control şi frecvenţa controlului
    (1) Controlul execuţiei lucrărilor de zidărie se face, pentru fiecare clădire, diferenţiat, funcţie de clasa de importanţă - expunere şi de zona seismică conform tabelului nr. 11.

    Tabelul nr. 11 Controlul execuţiei lucrărilor de zidărie


 ┌─────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ Clasa de    │           Zona seismică             │
 │importanţă - ├──────────────┬──────────────────────┤
 │expunere     │a(g) ≤ 0.20 g │a(g) = 0.25 g ÷ 0.40 g│
 ├─────────────┼──────────────┼──────────────────────┤
 │     IV      │   Redus (R)  │      Normal (N)      │
 ├─────────────┼──────────────┴──────────────────────┤
 │     III     │          Normal (N)                 │
 ├─────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │   I şi II   │         Special (Sp)                │
 └─────────────┴─────────────────────────────────────┘

    (2) Fiecare categorie de control (R, N, Sp) implică activităţi diferenţiate prin conţinutul lor şi prin frecvenţa cu care sunt realizate, după cum urmează:
    ● Controlul prealabil se efectuează înainte de începerea lucrărilor de execuţie (se referă la documentele de calitate şi la lucrările premergătoare celor de zidărie);
    ● Controlul periodic se efectuează la intervale stabilite de proiectant. Proiectantul poate stabili intervale diferenţiate în funcţie de zona seismică şi de caracteristicile clădirii;
    ● Controlul permanent se efectuează pentru toate etapele de execuţie ale tuturor lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect.
    Relaţia între categoria de control şi frecvenţa operaţiilor de control este dată în tabelul nr. 12.

    Tabelul nr. 12 Relaţia între categoria de control şi frecvenţa operaţiilor


 ┌────────────┬────────────────────────────────┐
 │Categoria   │     Frecvenţa controlului      │
 │de control  ├─────────┬──────────┬───────────┤
 │            │Prealabil│ Periodic │ Permanent │
 ├────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
 │Redus (R)   │    Da   │    Nu    │     Nu    │
 ├────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
 │Normal (N)  │    Da   │    Da    │     Nu    │
 ├────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
 │Special (Sp)│    Da   │    Nu    │     Da    │
 └────────────┴─────────┴──────────┴───────────┘

    (3) Obiectivele controlului execuţiei se referă la:
    1. Verificarea documentelor
    2. Verificarea lucrărilor prealabile
    3. Verificarea materialelor în şantier
    4. Verificarea execuţiei
    6.2. Verificarea documentelor
    (1) Documentele care se supun verificărilor şi frecvenţa verificărilor sunt date în tabelul nr. 13

    Tabelul nr. 13 Documentele care se supun verificărilor şi frecvenţa verificărilor


 ┌────┬───────────────────────────────────────┬────────────────┐
 │Nr. │1. VERIFICAREA DOCUMENTELOR            │  Categoria de  │
 │crt.│                                       │     control    │
 │    │                                       ├────┬─────┬─────┤
 │    │                                       │  R │  N  │  Sp │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.1│Conformitatea proiectului cu           │    │     │     │
 │    │prevederile Legii nr. 10/1995, cu      │ da │  da │  da │
 │    │completările şi modificările ulterioare│    │     │     │
 │    │● existenţa/valabilitatea autorizaţiei │    │     │     │
 │    │de construire                          │    │     │     │
 │    │● verificarea de un verificator tehnic │    │     │     │
 │    │atestat(*)                             │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.2│Verificarea conformităţii elementelor  │    │     │     │
 │    │pentru zidărie cu prevederile          │    │     │     │
 │    │specificaţiilor tehnice pentru fiecare │ da │  da │  da │
 │    │lot                                    │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.3│Verificarea conformităţii cimentului   │    │     │     │
 │    │pentru prepararea mortarului la şantier│    │     │     │
 │    │cu prevederile specificaţiilor tehnice │ da │  da │  da │
 │    │pentru fiecare lot                     │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.4│Verificarea conformităţii mortarului   │    │     │     │
 │    │preamestecat/fabricat industrial/      │ da │  da │  da │
 │    │semi-industrial cu prevederile         │    │     │     │
 │    │specificaţiilor tehnice pentru fiecare │    │     │     │
 │    │lot                                    │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.5│Verificarea conformităţii mortarului   │    │     │     │
 │    │pentru rosturi subţiri cu prevederile  │ da │  da │  da │
 │    │specificaţiilor tehnice pentru fiecare │    │     │     │
 │    │lot                                    │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.6│Verificarea conformităţii betonului cu │    │     │     │
 │    │prevederile specificaţiilor tehnice    │    │     │     │
 │    │pentru fiecare lot                     │ da │  da │  da │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.7│Verificarea conformităţii armăturilor  │    │     │     │
 │    │cu prevederile specificaţiilor tehnice │ da │  da │  da │
 │    │pentru fiecare lot                     │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.8│Verificarea conformităţii elementelor  │    │     │     │
 │    │auxiliare (bride, console, agrafe) şi a│    │     │     │
 │    │straturilor de rupere a capilarităţii  │ da │  da │  da │
 │    │cu prevederile specificaţiilor tehnice │    │     │     │
 │    │pentru fiecare lot                     │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 1.9│Verificarea documentelor existente     │    │     │     │
 │    │privitoare la:                         │    │     │     │
 │    │- recepţia terenului de fundare        │    │     │     │
 │    │- recepţia armăturilor/pieselor        │ nu │  nu │  da │
 │    │înglobate                              │    │     │     │
 │    │- calitatea betoanelor turnate şi      │    │     │     │
 │    │condiţiile de turnare (temperaturi     │    │     │     │
 │    │normale/timp friguros)                 │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │1.10│Verificarea documentaţiei privind      │    │     │     │
 │    │execuţia lucrărilor pe timp friguros/  │    │     │     │
 │    │călduros                               │ nu │  da │  da │
 └────┴───────────────────────────────────────┴────┴─────┴─────┘

──────────
    (*) Verificarea proiectului se va face conform prevederilor Legii nr. 10/1995, cu completările şi modificările ulterioare.
──────────

    (2) Materialele care nu corespund specificaţiilor din proiect şi pentru care proiectantul nu dă acordul scris de utilizare, vor fi depozitate separat până la îndepărtarea din şantier.
    (3) Verificarea mortarului şi a betonului provenit de la staţii sau centrale de beton se face pe baza fişei de transport în care se precizează marca, consistenţa şi conţinutul de agregate mari, temperatura.
    6.3. Verificarea lucrărilor prealabile
    (1) Lucrările de construcţii prealabile începerii zidăriei care trebuie verificate şi frecvenţa verificărilor sunt date în tabelul nr. 14.

    Tabelul nr. 14 Lucrările de construcţii prealabile începerii zidăriei care trebuie verificate şi frecvenţa verificărilor


 ┌────┬───────────────────────────────────────┬────────────────┐
 │Nr. │2. VERIFICAREA LUCRĂRILOR EFECTUATE    │  Categoria de  │
 │crt.│      ÎN FAZA ANTERIOARĂ               │     control    │
 │    │                                       ├────┬─────┬─────┤
 │    │                                       │  R │  N  │  Sp │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 2.1│Verificarea dimensiunilor şi a         │    │     │     │
 │    │poziţiilor elementelor infrastructurii/│ da │  da │  da │
 │    │fundaţiilor în conformitate cu desenele│    │     │     │
 │    │şi specificaţiile proiectului          │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 2.2│Verificarea poziţiilor şi dimensiunilor│    │     │     │
 │    │golurilor de trecere prin fundaţii     │ nu │  da │  da │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 2.3│Verificarea dimensiunilor, tipului de  │    │     │     │
 │    │oţel şi a poziţiilor mustăţilor pentru │    │     │     │
 │    │elementele verticale de confinare şi   │ nu │  da │  da │
 │    │pentru stratul median al zidăriei cu   │    │     │     │
 │    │inimă armată                           │    │     │     │
 └────┴───────────────────────────────────────┴────┴─────┴─────┘

    (2) Neconformităţile constatate la lucrările efectuate în faza anterioară vor fi comunicate imediat proiectantului pentru stabilirea măsurilor de corectare. Lucrările de zidărie nu vor fi începute/reluate înainte de soluţionarea neconformităţilor constatate.
    6.4. Verificarea materialelor înainte de punerea în operă
    (1) Toate materialele care se folosesc la executarea zidăriilor de toate tipurile (structurale, nestructurale şi înrămate în cadre) se vor pune în operă numai după ce conducătorul tehnic al lucrării a efectuat verificările documentelor prevăzute la paragraful 6.2. şi verificările prevăzute în tabelul nr. 15.
    (2) Verificările prevăzute în tabelul nr. 15 se vor face, prin examinare vizuală şi/sau prin măsurători numai pentru materialele care au fost declarate corespunzătoare după verificarea documentelor conform prevederilor de la 6.2.
    (3) Verificarea calităţii produselor se va face pe loturi de aceeaşi formă, dimensiune, clasă, marcă şi calitate.
    (4) Verificarea materialelor pentru zidărie şi frecvenţa verificărilor sunt date în tabelul nr. 15.

    Tabelul nr. 15 Verificarea materialelor pentru zidărie şi frecvenţa verificărilor


 ┌────┬───────────────────────────────────────┬────────────────┐
 │Nr. │     3. VERIFICAREA MATERIALELOR       │  Categoria de  │
 │crt.│                                       │     control    │
 │    │                                       ├────┬─────┬─────┤
 │    │                                       │  R │  N  │  Sp │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 3.1│Verificarea condiţiilor de depozitare a│    │     │     │
 │    │materialelor conform                   │ da │  da │  da │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 3.2│Verificarea rezistenţei la compresiune │    │     │     │
 │    │a elementelor                          │ nu │  nu │  da │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 3.3│Verificarea condiţiilor de aspect      │    │     │     │
 │    │pentru elemente                        │ nu │  da │  da │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 3.4│Verificarea proprietăţilor fizice ale  │    │     │     │
 │    │elementelor conform Declaraţiei de     │    │     │     │
 │    │conformitate                           │ nu │  nu │  da │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 3.5│Verificarea lucrabilităţii mortarului  │    │     │     │
 │    │de reţetă preparat la şantier (la      │    │     │     │
 │    │începerea lucrărilor şi la schimbarea  │ nu │  da │  da │
 │    │sursei de agregate)                    │    │     │     │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼─────┼─────┤
 │ 3.6│Verificarea rezistenţei la compresiune │    │     │     │
 │    │a mortarului de reţetă preparat la     │    │     │     │
 │    │şantier (la începerea lucrărilor şi la │ nu │  nu │  da │
 │    │schimbarea sursei de agregate)         │    │     │     │
 └────┴───────────────────────────────────────┴────┴─────┴─────┘

    (2) Criteriile şi procedurile de verificare a materialelor pentru zidărie sunt detaliate la paragrafele 6.4.1.÷.6.4.1.4.
    6.4.1. Elemente pentru zidărie
    (1) Înainte de punerea în operă se vor efectua următoarele verificări asupra elementelor pentru zidărie
    ● Se va examina starea suprafeţelor elementelor pentru zidărie; se interzice folosirea elementelor acoperite de praf sau alte impurităţi;
    ● Se va verifica în special, pe timp călduros, dacă sunt udate elementele pentru zidărie înainte de punerea în operă. Se vor uda cu câteva ore înainte de zidire elementele care au viteza iniţială de absorbţie > 1500 g/mc/minut;
    ● Pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de cele întregi nu depăşeşte limita maximă de 15%.
    6.4.2. Mortare
    (1) Se va verifica cu frecvenţa indicată în specificaţiile din proiect, la fiecare punct de lucru şi la fiecare şarjă de mortar dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele adecvate tehnologiei de lucru.
    (2) Pentru mortarele preparate industrial, semifabricate, înainte de utilizare se vor efectua următoarele verificări:
    ● Inscripţionarea de pe ambalaj.
    ● Existenţa pe ambalaj sau în documentele de însoţire a reţetelor necesare realizării mortarelor de clase M 2.5 ÷ M 10.
    ● Dozajul de ciment recomandat la prepararea mortarelor în funcţie de clasa de rezistenţă şi de condiţiile de expunere. Modificarea dozajului stabilit de producător se poate face numai după consultarea acestuia şi cu acordul proiectantului (în cazul în care marca rezultată este mai mică decât cea specificată în proiect).
    ● Valabilitatea produsului. În general, valabilitatea mortarelor industriale se va confirma prin verificarea cu data prezentată pe ambalaj, cu condiţia respectării măsurilor adecvate de transport şi de depozitare specificate de producător.
    (3) Pentru punerea în operă a mortarele preparate industrial, semifabricate la temperaturi sub 5°C se va consulta producătorul asupra posibilităţii de a utiliza aditivi împotriva îngheţului.
    6.4.3. Elementele auxiliare
    (1) Verificarea elementelor de ancorare auxiliare se va efectua la şantier, bucată cu bucată, înainte de montare, din punct de vedere al conformităţii elementelor cu specificaţiile din proiect, specificaţiile tehnice de produs şi, după caz, cu marcajul CE.
    (2) Verificarea elementelor de ancorare auxiliare din punct de vedere al conformităţii cu specificaţiile din proiect constă în:
    ● Verificarea formei şi dimensiunilor elementelor în raport cu detaliile din planşele de execuţie. Producătorul va menţiona în documentele ce însoţesc produsul, modul în care cerinţele şi criteriile de proiectare au fost îndeplinite, verificate, controlate şi evidenţiate;
    ● Verificarea marcajului CE, în cazul elementelor auxiliare de catalog;
    ● Verificarea componentelor elementelor auxiliare compuse (existenţa dispozitivelor de reglare şi fixare, tipul şi dimensiunile diblurilor de fixare, etc.);
    ● Verificarea documentelor în care se specifică tipul şi grosimea stratului de acoperire aplicat pentru protecţia anticorozivă.
    (3) În cazul în care unele produse nu sunt conforme cu specificaţiile, proiectantul va putea decide folosirea acestora în condiţii mai puţin severe de solicitare (prin sporirea numărului ancorelor pe mp de perete, de exemplu) sau izolarea produselor neconforme şi îndepărtarea lor de pe şantier.
    (4) Verificarea buiandrugilor prefabricaţi se va efectua la şantier, bucată cu bucată, înainte de montarea acestora. Verificarea se referă la conformitatea elementelor cu specificaţiile din proiect şi, după caz, cu marcajul CE, standardul naţional/agrementul tehnic, inclusiv în ceea ce priveşte documentele însoţitoare ale produsului potrivit legii.
    (5) Înainte de punerea în operă, buiandrugul prefabricat trebuie să fie examinat din punct de vedere al integrităţii fizice (existenţa defectelor, fisurilor sau a altor urme de deteriorare). În cazul în care se constată unele deteriorări, acestea vor fi comunicate proiectantului care va decide asupra eventualelor posibilităţi de folosire în condiţii mai puţin severe de solicitare (pe deschideri mai mici, de exemplu) sau izolarea şi îndepărtarea lor de pe şantier.
    6.4.4. Verificarea materialelor pentru izolare/ruperea capilarităţii
    (1) Verificarea la şantier a materialelor pentru ruperea capilarităţii în construcţiile din zidărie se realizează în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri, prevederile documentaţiei de execuţie şi cele ale specificaţiei tehnice de produs pentru materialele utilizate.
    (2) Pentru materialele pentru izolare/ruperea capilarităţii se vor face următoarele verificări:
    ● Verificarea, prin măsurare directă, a caracteristicilor geometrice: lungime, lăţime şi grosime;
    ● Verificarea comportării la temperaturi scăzute sau ridicate (se verifică comportarea la desfăşurare/îndreptare a materialelor transportate sub formă de sul). În cazul în care se constată că materialul este lipit între spirele sulului sau se constată crăparea ale acestuia, materialul de izolare se consideră a fi neconform.
    6.4.5. Armături pentru zidărie şi elementele pentru confinare
    (1) Pentru armăturile pentru zidărie şi pentru elementele de confinare se vor verifica, în raport cu specificaţiile proiectului:
    ● tipul oţelului şi limita de elasticitate;
    ● diametrele;
    ● starea suprafeţei (existenţa ruginii aderentă/neaderentă);
    ● alcătuirea plaselor sudate prin puncte.
    (2) Nu se vor accepta pentru folosire barele ce prezintă urme de noroi, ulei, grăsime, vopsea sau adaosuri provenite din procedee de sudare.
    6.5. Verificarea execuţiei
    6.5.1. Verificări în timpul executării lucrărilor
    (1) Verificările obligatorii care se efectuează în timpul executării lucrărilor sunt arătate în tabelul nr. 16 şi sunt detaliate la paragrafele 6.5.1. ÷ 6.5.1.4.4.
    (2) Verificările se clasifică în funcţie de frecvenţa cu care se realizează în două categorii:
    ● Verificări permanente
    ● Verificări periodice.
    (3) Verificările permanente se efectuează pentru clădirile supuse controlului special (Sp) în condiţiile stabilite la 6.1.
    (4) Verificările periodice se efectuează pentru clădirile supuse controlului normal (N) la intervalele stabilite de către proiectant prin specificaţiile tehnice. Se recomandă ca fiecare verificare dintre cele menţionate în tabelul nr. 16 să fie făcută la cel puţin odată la 150 mp de perete dar cel puţin odată la fiecare nivel.
    (5) Rezultatele tuturor verificărilor prevăzute în acest capitol care se referă la zidării care urmează a fi tencuite, se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, rezultatele verificărilor tuturor zidăriilor care au rol de izolare termică, fonică sau de rezistenţă la foc.

    Tabelul nr. 16 Verificări efectuate odată la 150 mp perete dar cel puţin odată la fiecare nivel


 ┌────┬───────────────────────────────────────┬──────────────────┐
 │Nr. │     4. VERIFICAREA EXECUŢIEI          │  Categoria de    │
 │crt.│                                       │     control      │
 │    │                                       ├────┬───────┬─────┤
 │    │                                       │  R │   N   │  Sp │
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.1│Verificarea operaţiilor de zidire      │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.2│Verificarea mortarului                 │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.3│Calitatea şi dimensiunile armăturilor  │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.4│Poziţionarea şi dimensiunile           │    │       │     │
 │    │elementelor de confinare               │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.5│Poziţionarea şi dimensiunile           │    │       │     │
 │    │elementelor auxiliare                  │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.6│Poziţionarea straturilor de rupere a   │    │       │     │
 │    │capilarităţii                          │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.7│Fasonarea şi amplasarea armăturilor    │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.8│Fixarea cofrajelor pentru elementele de│    │       │     │
 │    │confinare                              │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │ 4.9│Ţeserea zidăriei şi umplerea rosturilor│ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │4.10│Poziţionarea şi dimensiunile           │    │       │     │
 │    │şliţurilor/golurilor de trecere pentru │    │       │     │
 │    │instalaţii                             │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │4.11│Verificarea preciziei geometrice a     │    │       │     │
 │    │pereţilor                              │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │4.12│Tratarea şi protejarea zidăriei după   │    │       │     │
 │    │execuţie                               │ nu │period.│perm.│
 ├────┼───────────────────────────────────────┼────┼───────┼─────┤
 │4.13│Aplicarea procedurilor de execuţie     │    │       │     │
 │    │pentru lucru pe timp friguros/călduros │ nu │period.│perm.│
 └────┴───────────────────────────────────────┴────┴───────┴─────┘

    6.5.1.1. Verificarea operaţiilor de zidire
    (1) Verificarea operaţiilor de zidire se referă la:
    ● Verificarea ţeserii zidăriei
    - pentru zidăria cu înălţimea rândului ≤ 150 mm se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând astfel ca suprapunerea elementelor din două rânduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum 1/4 din lungime în lungul zidului şi 1/2 din lungime pe grosimea zidului;
    - pentru zidăria cu înălţimea rândului > 150 mm cu elemente ceramice şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând astfel încât suprapunerea elementelor, pentru doua rânduri succesive pe înălţime, să se facă pe 1/4 sau 1/2 din lungimea elementului şi pe 1/2 element pe grosimea acestuia.
    ● Verificarea umplerii şi grosimii rosturilor de mortar
    - se va verifica vizual, în toate zidurile, dacă toate rosturile verticale şi orizontale sunt umplute cu mortar, cu excepţia adâncimii de 10 ÷ 15 mm de la feţele văzute ale zidăriei care urmează a fi tencuită;
    - se admit rosturi neumplute cu mortar pentru zidăriile cu elemente cu îmbinare "nut şi feder" numai dacă acest tip de alcătuire a fost prevăzută în proiect;
    - se vor verifica grosimile rosturilor verticale şi orizontale ale zidăriei prin măsurarea a 5 ÷ 20 de rosturi la fiecare zid; media aritmetică a măsurătorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să fie egală cu valoarea nominală a grosimii prevăzută în proiect în limitele abaterilor admisibile din tabelul nr. 10.
    ● Verificarea modului de realizare a legăturilor zidăriilor
    - se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile executarea ţeserii conform prevederilor din prezentul Cod.
    6.5.1.2. Verificarea mortarelor
    (1) În cazul clădirilor pentru care se aplică controlul special, la execuţia zidăriei se vor preleva probe de mortar minim 3 prisme pe zi sau la maxim 50 mc de zidărie. Probele de mortar se vor încerca în conformitate cu standardele din seria SR EN 1015 şi legislaţia în vigoare privind punerea pe piaţă a produselor pentru construcţii. Rapoartele de încercare a mortarelor întocmite conform celor susmenţionate vor fi anexate la Cartea tehnică a construcţiei.
    (2) În cazul clădirilor la care se aplică controlul normal controlul calităţii mortarului se va face în următoarele condiţii:
    ● la schimbarea sursei de aprovizionare cu agregate
    ● la schimbarea tipului/calităţii liantului
    ● la intervalele stabilite de proiectant.
    6.5.1.3. Verificarea poziţionării, dimensiunilor şi armării elementelor de confinare
    (1) La zidăria confinată se vor verifica, la fiecare stâlpişor din beton armat următoarele:
    ● trasarea poziţiei stâlpişorilor;
    ● sortimentul şi diametrele armăturilor;
    ● dimensiunile şi intervalele dintre ştrepii de zidărie (atunci când aceştia sunt prevăzuţi în proiect);
    ● poziţionarea pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează legătura dintre stâlpişori şi zidărie (la feţele fără ştrepi);
    ● montarea pieselor înglobate;
    ● cofrarea;
    ● betonarea.
    (2) La zidăria armată în rosturile orizontale, pe lângă verificările de la (1) se verifică şi:
    ● sortimentul oţelului, diametrul barelor şi numărul acestora;
    ● dacă armarea zidăriei cu bare individuale sau cu plase sudate prin puncte se face în secţiunile prevăzute în proiect;
    ● grosimea rosturilor orizontale, se va verifica prin măsurători cu precizie de 1 mm astfel încât acestea să fie egale cel puţin cu suma grosimilor a două bare + 4 mm;
    ● se va controla dacă stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este din ciment şi are cel puţin 20 mm grosime.
    (3) Pentru zidăria înrămată în cadre de beton armat se va verifica vizual dacă zidăria a fost bine împănată între planşee şi dacă rosturile verticale dintre zidărie şi stâlpi sau pereţii structurali sunt umplute complet cu mortar. Se va controla dacă suprafeţele stâlpilor sau ale pereţilor structurali din beton armat care vin în contact cu zidăria se amorsează cu mortar de ciment.
    6.5.1.4. Verificarea montajului elementelor auxiliare
    6.5.1.4.1. Verificarea montajului elementelor de ancorare
    (1) Verificarea elementelor de ancorare, din punct de vedere al conformităţii montajului cu detaliile de execuţie din proiect, constă în:
    ● Verificarea poziţionării elementelor de ancorare în structura peretelui sau pe elementele de fixare structurale. Verificarea se face prin examinare vizuală şi prin măsurare. Abaterile dimensionale trebuie să se încadreze în toleranţele stabilite prin proiect. Verificarea poziţionării elementelor auxiliare se va consemna într-un proces verbal de lucrări ascunse.
    ● În cazul agrafelor de prindere se vor verifica:
    - utilizarea agrafelor corespunzător tipului zidăriei (rost normal /rost subţire),
    - poziţionarea în plan şi pe verticală,
    - lungimile de ancorare,
    - încastrarea corespunzătoare în stratul de mortar din rost.
    ● În cazul consolelor se vor verifica:
    - poziţionarea plăcilor de sprijin în plan şi pe verticală
    - fixarea prin strângere a dispozitivelor de reglare la efortul prescris prin proiect.
    ● În cazul etrierelor de susţinere se vor verifica:
    - poziţia pe elementul de rezistenţă,
    - numărul şuruburilor de prindere, dimensiunile acestora şi cota de montaj.
    6.5.1.4.2. Verificarea montajului buiandrugilor prefabricaţi
    (1) Verificarea conformităţii montajului buiandrugilor prefabricaţi cu detaliile de execuţie din proiect se va face pentru următoarele caracteristici:
    (i) Dimensiuni. Caracteristicile dimensionale se vor verifica prin măsurare directă a acestora, cu precizia de 1 mm şi încadrarea în limitele toleranţelor. Valorile constatate se vor consemna într-un proces verbal de lucrări ascunse.
    (ii) Orizontalitate. Se determină prin verificarea cu nivela prin amplasarea acesteia la faţa inferioară a buiandrugului prefabricat. Înainte de pozarea mortarului în zona de rezemare a buiandrugului se va verifica, prin măsurare, înălţimea golului pe ambele laturi ale acestuia. Abaterea admisibilă între cele două valori măsurate este de 10 mm. În cazul buiandrugilor precomprimaţi se va ţine seama de contrasăgeata elementului înainte de încărcare.
    (iii) Rezemarea. Rezemarea buiandrugului pe zidărie se va realiza pe lungimea specificată în proiect. Lungimea minimă de rezemare este cea stabilită prin proiect. Lungimea de rezemare se va măsura de la faţa zidăriei până la extremitatea buiandrugului prefabricat. La montaj se va urmări ca lungimile de rezemare la ambele extremităţi să aibă valori cât mai apropiate.
    (iv) Ţeserea. După montajul buiandrugului prefabricat se va urmări modul în care se realizează completarea cu zidărie a părţii superioare a acestuia pentru a se asigura ţeserea cu restul zidăriei. În cazul în care nu este posibilă montarea unui element cu dimensiunile din restul peretelui, se recomandă completarea cu beton simplu. În cazul în care înălţimea buiandrugului până la centura planşeului este prevăzută să fie realizată din beton armat se vor respecta prevederile specifice din normativul NE 012-1/2007.
    (v) Configuraţia. În cazul în care buiandrugul este realizat din mai multe componente, cu lăţimea modulată, se va verifica montajul pentru fiecare dintre elementele componente precum şi pentru elementul finit. Pentru buiandrugii prefabricaţi de exterior se va verifica etanşeitatea acestora la apă. Măsurile de protecţie se vor detalia în proiect în funcţie de: materialul din care este confecţionat buiandrugul, destinaţia construcţiei, gradul de expunere, cerinţele tehnologice, etc.
    (2) Se interzice găurirea sau tăierea buiandrugilor prefabricaţi pentru trecerea de conducte, instalaţii, elemente auxiliare, etc. Se accepta tăierea, în lungime a buiandrugilor prefabricaţi pretensionaţi turnaţi în elemente de cochilie ceramice. Lungimea pe care se poate realiza scurtarea elementelor se va specifica de către producător.
    6.5.1.5. Verificarea montajului materialelor pentru ruperea capilarităţii
    (1) La punerea în operă a materialelor pentru ruperea capilarităţii se vor folosi tehnologiile, utilajele, sculele şi dispozitivele prevăzute de producător în concordanţă cu specificaţiile tehnice ale proiectului.
    (2) Pentru utilizarea de materiale sau tehnologii speciale se vor respecta cerinţele impuse prin specificaţiile din proiect.
    (3) În cazul în care se utilizează tehnologia de zidire cu rosturi subţiri şi mortare adezive de tip glue se va solicita efectuarea unor teste de compatibilitate între mortare şi membranele hidroizolatoare.
    (4) Pentru membranele utilizate ca hidroizolaţii orizontale curente, împotriva ascensiunii apei capilare nu sunt necesare testele de aderenţă la suport având în vedere faptul ca acestea se încarcă imediat cu sarcina de compresiune şi nu există riscul de desprindere/deplasare. Fac excepţie hidroizolaţiile realizate pentru protecţia apelor sub presiune.
    6.5.1.6. Verificarea preciziei geometrice
    (1) Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor din punct de vedere al preciziei geometrice, se va face după cum urmează:
    ● Orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica la toate zidurile cu ajutorul furtunului de nivel şi a dreptarului;
    ● Grosimea zidăriei se va verifica la fiecare perete. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin măsurarea cu precizie de 1 mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele feţe ale zidului. Măsurarea grosimii se face la trei înălţimi sau puncte diferite ale zidului; media aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea nominală prevăzută în proiect ţinând seama de abaterile admisibile din tabelul nr. 10;
    ● Verticalitatea suprafeţelor şi a muchiilor zidăriei se verifica cu ajutorul firului cu plumb şi a dreptarului cu lungimea înălţimii de nivel; verificarea se va face în câte 3 puncte pe înălţimea fiecărui zid;
    ● Planeitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa zidului a unui dreptar având lungimea elementelor verificate şi prin măsurarea cu precizia de 1 mm a distanţei dintre riglă şi suprafaţă sau muchia respectivă. Verificarea se face la toţi pereţii;
    ● Se vor verifica, prin măsurare directă cu ruleta sau cu metrul, lungimea şi înălţimea tuturor pereţilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor dintre goluri. Media a trei măsurători se va compara cu dimensiunile nominale din proiect ţinând seama de abaterile admisibile.
    6.5.2. Verificări la încheierea unei faze de lucru
    (1) La încheierea unei faze de lucru se va efectua:
    ● Verificarea documentelor întocmite conform prevederilor legale
    ● Verificări directe asupra lucrărilor executate
    (2) Verificarea documentelor constă în examinarea existenţei şi analizarea conţinutului următoarelor categorii de documente:
    ● procese verbale de lucrări ascunse;
    ● certificate de calitate;
    ● buletine de încercare (dacă au fost solicitate/efectuate);
    ● dispoziţii privind modul de realizare a remedierilor (dacă au fost necesare);
    ● dispoziţii de şantier date de beneficiar, de proiectant sau de organele de control şi modul de realizare a acestora.
    (4) După executarea recepţiei pentru faza respectivă, se va încheia un proces verbal în care se vor consemna:
    ● verificările efectuate
    ● rezultatele detaliate ale verificărilor
    ● concluziile stabilite în urma verificărilor:
    - continuarea lucrărilor (următoarelor faze de execuţie);
    - informarea proiectantului şi solicitarea stabilirii de către acesta a măsurilor de remediere a neconformităţilor înainte de continuarea lucrărilor (următoarelor faze de execuţie).
    6.5.3. Verificări la recepţia lucrărilor de zidărie
    (1) La recepţia clădirilor care includ lucrări de zidărie (pereţi structurali, nestructurali şi panouri înrămate în cadre) se vor consemna următoarele:
    ● dacă materialele şi piesele (accesoriile) întrebuinţate corespund celor precizate în proiect şi în specificaţiile tehnice de produs;
    ● dacă dimensiunile elementelor de construcţie executate corespund celor din proiect;
    ● dacă rosturile de dilatare şi de tasare sunt corect executate (dimensiuni, acoperire/umplere) şi dacă sunt plasate în locurile prevăzute în proiect;
    ● dacă s-au produs deteriorări ale zidăriei din cauza tasărilor (la pereţii structurali) sau din cauza deformaţiilor elementelor structurale (la pereţii nestructurali şi la panourile înrămate);
    ● dacă s-au realizat golurile, nişele şi şliţurile pentru conductele de apă, canalizare, încălzire, etc., în poziţiile şi cu dimensiunile prevăzute în proiect;
    ● dacă sunt respectate verticalitatea zidurilor,a stâlpilor şi a ferestrelor şi orizontalitatea glafurilor;
    ● dacă buiandrugii sunt aşezaţi deasupra golurilor de uşi şi ferestre în poziţiile indicate în proiect;
    ● planeitatea şi calitatea suprafeţei pereţilor netencuiţi;
    ● dacă s-au realizat legăturile dintre panourile de zidărie înrămate şi elementele cadrului.

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Alte Institutii, ORDIN nr. 1.426 din 6 august 2014

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ORDIN nr. 1.426 din 6 august 2014 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie", indicativ NE 036-2014

Comentarii

Atentie, Juristi!

ORDIN nr. 1.426 din 6 august 2014 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie", indicativ NE 036-2014