Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale pentru politici de sănătate şi resurse umane nr. A.V. 1.162/2009, în temeiul prevederilor: - Hotărârii Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea învăţământului postuniversitar medical şi farmaceutic uman, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârii Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării*), cu modificările şi completările ulterioare,──────────*) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a fost reorganizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009.────────── ministrul sănătăţii, interimar, şi ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, emit prezentul ordin. ART. I Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 şi 671 bis din 1 octombrie 2007, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La anexa nr. 4 se introduc curriculumurile de pregătire în rezidenţiat: medicină de familie cu timp parţial, endodonţie, parodontologie şi protetică dentară, conform anexei nr. 1. 2. La anexa nr. 4, curriculumurile de pregătire în specialităţile: diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, epidemiologie, igienă, psihiatrie pediatrică, medicină de laborator, sănătate publică şi management, ortodonţie şi ortopedie dento-facială, chirurgie dento-alveolară şi chirurgie orală şi maxilo-facială se modifică şi se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 2. ART. II Anexele nr. 1 şi 2**) fac parte integrantă din prezentul ordin.──────────**) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.────────── ART. III Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, precum şi Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. ART. IV Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul sănătăţii, interimar, Cristian-Anton Irimie, secretar de stat p. Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, Cătălin Ovidiu Baba, secretar de stat ANEXA 1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENŢIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARŢIAL Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENŢIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARŢIAL 1.1 DEFINIŢIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistenţa medicală primară şi continuă şi, prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei şi colectivităţii, având următoarele funcţii: ● De asigurare a accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală ● De supraveghere a sănătăţii ● De prevenţie primară, secundară, terţiară ● De prevenţie specifică ● De promovare a sănătăţii ● De asigurare a îngrijirilor medicale curente ● De selecţionarea pacienţilor care au nevoie de asistenţă de specialitate ● De coordonare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile concrete ale bolnavului ● De sinteza diagnostică şi terapeutică ● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei şi a colectivităţii ● De recuperare şi reabilitare a bolnavilor ● De asigurare a îngrijirilor paliative şi terminale ● De cercetare ştiinţifică specifică 1.2 DURATA REZIDENŢIATULUI - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.3 OBIECTIVE GENERALE Absolvenţii rezidenţiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activităţi: 1. Să asigure asistenţa medicală primară, preventivă şi curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntaţi. 2. Să acorde asistenţă medicală preventivă omului sănătos, familiei şi colectivităţii. 3. Să acorde tuturor pacienţilor asistenţă medicală de prim contact, asumându-şi responsabilitatea deciziei iniţiale şi toate problemele medicale pe care le prezintă pacienţii lor şi să apeleze în timp util la ceilalţi medici specialişti. 4. Să acorde asistenţă medicală de urgenţă adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitaţi ca medici de prim contact. 5. Să asigure asistenţă medicală continuă tuturor pacienţilor lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice şi socio-culturale ale fiecărui pacient. 6. Să medieze în mod corect relaţiile pacientului cu sistemul de asistenţă medicală şi să poată lucra şi echipa de asistenţă medicală. 7. Să elaboreze şi să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. 1.4 STRUCTURA STAGIILOR 5 ANI DE PREGĂTIRE
┌────────┬─────────────────────────────────────┬───────┐
│Stagiul │Denumirea stagiului │Durata │
├────────┼─────────────────────────────────────┼───────┤
│1.4.1 │Medicină de familie │9 luni │
│1.4.2 │Medicină internă │8 luni │
│1.4.3 │Pediatrie │8 luni │
│1.4.4 │Chirurgie generală │4 luni │
│1.4.5 │Obstetrică-ginecologie │3 luni │
│1.4.6 │Oncologie medicală │3 luni │
│1.4.7 │Boli infecţioase │2 luni │
│1.4.8 │Psihiatrie │2 luni │
│1.4.9 │Dermato-venerologice │2 luni │
│1.4.10 │Neurologie │2 luni │
│1.4.11 │Diabet │2 luni │
│1.4.12 │Epidemiologie şi management sanitar │2 luni │
│1.4.13 │Bioetică │1 lună │
│1.4.14 │Medicină de familie │12 luni│
└────────┴─────────────────────────────────────┴───────┘
ANUL I ŞI ANUL II CONŢINUTUL STAGIILOR 1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE 1.4.1.1 Tematica introductivă în M.F (100 ore) 1. Introducere în problematica M.F 2. Condiţiile de lucru ale M.F 3. Descrierea cabinetului 4. Echipa de lucru a M.F 5. Locul M.F în medicina modernă 6. Obiectul şi metodologia M.F 7. Principiile M.F 8. Funcţiile M.F 9. Definiţia şi conţinutul M.F 10. Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale 11. Activitatea preventivă în M.F 12. Activitatea curativă în M.F 13. Asistenţa medicală a familiei 14. Asistenţa medicală a unei colectivităţi 15. Relaţiile M.F cu celelalte specialităţi 1.4.1.2 Baremul activităţilor practice 1. Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru: 1 2. Participarea la consultaţiile curente: 30 3. Participarea la consultaţiile preventive: 20 4. Participarea la vizitele la domiciliu: 10 5. Acordarea primului ajutor medical: 10 6. Completarea unor documente: 10 7. Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 10 8. Analiza unor probleme epidemiologice: 5 9. Monitorizarea unor bolnavi cronici: 20 10. Asistenţa medicală a copilului: 20 11. Asistenţa medicală a bătrânului: 20 1.4.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore). 1. Traheobronşite acute 2. Bronhopneumonii 3. Pneumopatiile acute 4. Astm bronşic 5. Bronhopatii cronice obstructive 6. Bronşectazii 7. Embolia pulmonară 8. Edem pulmonar 9. Pneumotorax spontan 10. Cancer bronho-pulmonar 11. Pleureziile 12. Insuficienţa respiratorie 13. Tulburări de ritm şi de conducere 14. Cardiopatia ischemică 15. Pericarditele şi miocarditele 16. Afecţiuni valvulare 17. HTA şi criza hipertensivă 18. Insuficienţa cardiacă 19. Arteriopatii acute şi cronice 20. Insuficienţa venoasă, varice, hemoroizi 21. Lipotimia, sincopa, colapsul, şocul 22. Cefaleea şi migrena 23. Gastritele 24. Ulcerul gastro-duodenal 25. Cancerul gastric 26. Hepatitele acute şi cronice 27. Ciroza hepatică 28. Bolile colecistului 29. Afecţiuni pancreatice 30. Icterul 31. Hemoragiile digestive 32. Constipaţia 33. Colonul iritabil şi colita ulcerativă 34. Cancerul colo-rectal 35. Infecţii urinare şi ale tractului urinar 36. Glomerulonefritele 37. Insuficienţa renală 38. Sindromul nefrotic 39. Lupusul eritematos sistemic 40. Poliartrita reumatoidă 41. Artritele 42. Artrozele 43. Spondilozele şi lombalgiile 44. Guta 45. Piciorul dureros 46. Epicondilita, tenosinovite, bursite 47. Osteoporoza 48. Obezitatea 49. Diabetul zaharat 50. Sindromul hipoanabolic 51. Anemiile 52. Adenopatiile 53. Leucemiile 54. Limfoamele 55. Sindroame hemoragice 56. Intoxicaţii acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanţe organo-fosforice, substanţe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene 57. Intoxicaţiile cronice profesionale şi neprofesionale 58. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară. 1.4.2.2 Baremul activităţilor practice 1. Examinarea clinică a bolnavului: 300 2. Interpretarea examenului radiologic şi afecţiunile prevăzute şi tematica pe aparate şi sisteme: 30 3. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30 4. Interpretarea unei EKG: 30 5. Interpretarea principalelor date ecografice şi endoscopice pentru patologia prevăzută şi programa: 30 6. Interpretarea oscilometriei: 10 7. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10 8. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduvă: 10 9. Interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnicile de explorare a secreţiei gastrice: 10 10. Sondajul şi spălătura gastrică: 5 11. Examenul de fund de ochi: 10 12. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 30 13. Recoltarea şi interpretarea examenului coprologic: 5 14. Alimentaţia omului sănătos: 50 15. Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecţiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50 16. Puncţia pleurală: 5 1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE 1.4.3.2 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore) 1. Creşterea şi dezvoltarea copilului 2. Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos 3. Malnutriţia protein-energetică 4. Rahitismul 5. Diabetul copilului 6. Anemiile 7. Sindroame hemoragice 8. Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice 9. Limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene 10. Malformaţii congenitale 11. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice 12. RAA şi cardiopatia reumatismală 13. Artritele cronice juvenile 14. Sindromul febril prelungit 15. Durerea toracică la copil şi adolescent 16. Infecţiile tractului respirator superior 17. Amigdalitele 18. Sinuzitele 19. Otita medie acută şi cronică. 20. Bronşiolita acută 21. Bronhopneumonia 22. Pneumoniile acute şi cronice 23. Miocarditele 24. Pericarditele 25. Endocarditele infecţioase 26. Tulburări de ritm şi de conducere 27. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil 28. Stomatitele, glositele şi cheilitele 29. Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil 30. Diareea cronică şi sindromul de malabsorbţie 31. Parazitozele digestive 32. Hepatitele acute şi cronice 33. Sindromul nefrotic 34. Glomerulonefritele acute 35. Insuficienta renală şi cronică 36. Enurezisul şi encoprezisul 37. Urgenţe pediatrice majore: ● convulsiile ● intoxicaţiile acute ● înţepături de insecte veninoase ● muşcături de animale ● insolaţia ● şocul ● insuficienţa cardio-respiratorie ● sindroame de deshidratare acută ● comele 38. Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului. 1.4.3.2. Baremul activităţilor practice 1. Examinarea clinică a copilului: 50 2. Măsurători antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50 3. Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului: 50 4. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 50 5. Instalarea unui cateter venos: 10 6. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste: 5 7. Interpretarea examenului de sânge periferic şi LCR: 20 8. Examen otoscopic la sugar şi copilul mare: 10 9. Examenul fundului de ochi: 10 10. Interpretarea EKG-ului la sugar şi copilul mare: 20 11. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii: 10 12. Interpretarea probelor hepatice: 30 13. Interpretarea probelor renale: 30 14. Interpretarea probelor de digestie: 30 15. Interpretarea radiografiei toracice: 20 16. Interpretarea radiografiei schelet: 20 17. Interpretarea radiografiei craniene: 10 18. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 20 19. Interpretarea urografiei: 5 20. Efectuarea bilanţului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50 21. Urmărirea epidemiologică şi igienică a colectivităţilor de copii: 30 22. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârsta: 50 23. Stabilirea necesitaţilor nutriţionale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi:50 24. Alimentaţia nou-născutului, sugarului şi copilului pe etape de vârsta (alimentaţia naturală, preparate dietetice): 50 25. Preluarea copilului la domiciliu: 10 1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ŞI SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE. 1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore) 1. Plăgile 2. Hemoragii posttraumatice 3. Arsurile 4. Degerăturile 5. Electrocutarea 6. Entorse 7. Luxaţii 8. Fracturi 9. Rinita acută 10. Sinuzita acută 11. Laringita acută 12. Angine acute 13. Flegmon amigdalian 14. Epistaxis 15. Otita acută 16. Traumatisme fizice, chimice şi termice ale ochiului 17. Ochiul roşu şi dureros 18. Cataractele 19. Glaucomul 20. Hemoragia digestivă superioară 21. Hemoragia digestivă inferioară 22. Complicaţiile ulcerului gastro-duodenal 23. Litiaza biliară 24. Colecistita acută 25. Pancreatita acută 26. Cancerul de cap de pancreas 27. Abdomenul acut chirurgical 28. Apendicita acută 29. Peritonitele 30. Ocluzia intestinală 31. Icter mecanic 32. Cancer gastric 33. Cancer de colon 34. Cancer de rect 35. Litiaza renală 36. Adenom de prostată 37. Cancer de prostată 38. Retenţia acută de urină 39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine 40. Tumorile sânului 1.4.4.2 Baremul activităţilor practice 1. Sutura plăgilor: 20 2. Hemostaza provizorie: 20 3. Tamponament nazal anterior şi posterior şi epistaxis: 10 4. Aspiraţia nazală: 10 5. Extragerea corpilor străini din canalul auditiv şi din fosele nazale: 10 6. Inhalaţii: 10 7. Pulverizări: 10 8. Administraţiile de aerosoli: 10 9. Instilaţia şi spălătura auriculară: 10 10. Fundul de ochi: 20 11. Acuitatea vizuală: 30 12. Acuitatea cromatică: 30 13. Spălătura oculară: 20 14. Instilaţia oculară: 20 15. Îndepărtarea corpilor străini oculari: 5 16. Reducerea luxaţiilor: 5 17. Imobilizarea cu pansamente compresive şi gipsate: 10 18. Incizia şi drenajul unor colecţii: 5 19. Denudare venoasă: 10 20. Perfuzii şi transfuzii: 30 21. Paracenteza evacuatoare: 10 22. Puncţie articulară: 5 23. Infiltraţii: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenţi: 20 24. Traheostomie 25. Spălătura gastrică şi intestinală: 5 26. Puncţie vezicală 27. Sondaj vezical: 5 1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE 1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore) 1. Noţiuni de planning familial 2. Diagnosticul de sarcină 3. Sarcina normală 4. Sarcina cu risc obstetrical crescut 5. Sarcina patologică 6. Lăuzia 7. Iminenţa de avort 8. Placenta praevia 9. Eclampsia 10. Apoplexia utero-placentară 11. Metroragiile 12. Sarcina extrauterină 13. Vulvovaginita acută 14. Boala inflamatorie pelviană 15. Fibrom uterin 16. Cervicite acute şi cronice 17. Cancer genito-mamar 1.4.5.2 Baremul activităţilor practice 1. Examenul clinic şi genital al femeii gravide: 50 2. Asistarea naşterii normale: 30 3. Naşterea patologică: 5 4. Perineotomie şi perineorafie: 5 5. Colporafie 6. Tamponament şi hemoragiile genitale: 5 7. Recoltarea: 10 8. Indicarea metodelor contraceptive: 20 9. Montarea unui sterilet: 5 1.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ A. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor şi funcţiilor medicinei de familie (40 ore) 1. Etiologia cancerului - factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali) – factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie) – factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici) 2. Factori de pronostic în cancer - factori legaţi de tumoră – factori legaţi de gazdă 3. Principii şi metode de diagnostic în cancer - diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte) – diagnosticul biologic – diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive) – particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori. 4. Rolul chirurgiei în oncologie - rolul chirurgiei în profilaxia cancerului – rolul chirurgie în diagnosticul cancerului – rolul chirurgiei în tratamentul cancerului – principiile tratamentului chirurgical 5. Principiile radioterapiei în oncologie - definiţia şi scopurile radioterapiei în oncologie – tipuri şi surse de radiaţii utilizate – mărimi şi unităţi de măsură în radioterapie – bazele fizice şi biologice ale radioterapiei – tipuri de iradiere – incidentele şi complicaţiile radioterapiei 6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului - date generale – cinetica celulare – mecanismul de acţiune al citostaticelor – rezistenţa la citostatice – căi de administrare a citostaticelor – indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei – incidentele şi complicaţiile chimioterapiei – tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor – clasificarea citostaticelor – evaluarea răspunsului la chimioterapie – principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice 7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie - principalele efecte ale hormonilor în cancer – principalele obiective ale tratamentului hormonal – clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului. 8. Urmărirea bolnavului 9. Infecţiile în cancer 10. Complicaţiile cancerului 11. Urgenţele în oncologie 12. Durerea în cancer - anatomia şi fiziologia durerii – sindroame dureroase în cancer – tratamentul durerii în cancer 13. Tratamentele paleative în cancer 14. Aspecte de psiho-oncologie 15. Alimentaţia în oncologie 16. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei 17. Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament 18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 21. Cancer ale sferei capului şi gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 27. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 28. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 30. Cancerul prostatei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) 31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) B. Baremul activităţilor practice 1. Examen chimic general şi loco-regional al bolnavului oncologic 2. Examen al ariilor ganglionare superficiale 3. Examen general al tegumentelor şi mucoaselor 4. Examen al cavităţii bucale 5. Examen al sânului 6. Examen ginecologic şi examen citologic cervico-vaginal 7. Tuşeu rectal şi examen al prostatei 8. Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice 1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE 1.4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Rujeola 2. Rubeola 3. Varicela 4. Gripa 5. Parotidita 6. Infecţii cu protozoare şi metazoare 7. Boala diareică acută 8. Mononucleoza infecţioasă 9. Zona zoster 10. Scarlatina 11. Hepatitele virale acute 12. Febra tifoidă 13. Salmonelozele 14. Toxiinfecţiile alimentare 15. Tetanos 16. Meningite 17. Encefalite 18. Holera 19. Enterocolite 20. SIDA şi infecţia HIV la adult şi copil 21. Antibiotice 1.4.7.2 Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea rezultatelor obţinute la hemocultură: 10 2. Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 10 3. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 10 4. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice şi transportul lor: 20 1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Normalitate, anormalitate şi boala psihică 2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice 3. Reacţii psihopatologice 4. Neurastenia şi tulburările de somatizare 5. Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii 6. Psihozele endogene 7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri şi tutun 8. Delirium tremens 9. Demente 10. Anxietatea şi atacurile de panică 11. Depresia 12. Personalităţi particulare şi patologice 1.4.8.2 Baremul activităţilor practice 1. Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică (observarea expresivităţii şi comportamentului, dialogul): 30 2. Interviuri şi chestionare semistructurate şi structurate ale psihopatologiei generale: 20 3. Anamneza biografica. Foaia de observaţie standardizată şi psihiatrie: 20 4. Scale de evaluare cantitativă a anxietăţii şi depresiei: 10 5. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor şi dizabilităţilor comportamentele şi psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 10 6. Evaluarea reţelei de suport social şi rolul ei şi evoluţia tulburărilor psihice: 10 7. Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic: 10 8. Evaluarea riscului suicidar: 5 9. Modalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică: 10 10. Tehnici de psihoterapie: 10 1.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE 1.4.9.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Dermatozele 2. Dermatita de contact 3. Eczeme 4. Infecţii streptococice ale pielii 5. Infecţii stafilococice ale pielii 6. Urticaria şi angioedemul 7. Eczema sugarului şi a copilului mic 8. Boli de colagen 9. Boli buloase 10. Bolile arterelor şi venelor 11. Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare 12. Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale 13. Boli cu transmitere sexuală 14. Psoriazis 15. Pemfigus 16. Lichenul plan şi erupţii lichenoide 17. Tumori cutanate benigne şi maligne 18. Scabia 19. Pediculoza 1.4.9.2 Baremul activităţilor practice 1. Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10 2. Interpretarea examenului micologic: 10 3. Interpretarea examenului bacteriologic: 10 4. Interpretarea examenului serologic şi ultramicroscopic: 5 5. Drenaj de colecţii şi evacuarea de hematoame: 5 6. Electrocauterizări: 5 7. Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate: 10 8. Biopsia cutanată: 5 1.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.10.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Cefaleea şi migrena 2. Vertijul 3 Tremurăturile 4. Boala Parkinson 5. Epilepsia 6. Scleroza multiplă 7. Polinevritele 8. Accidentele vasculare cerebrale 9. Comele 1.4.10.2 Baremul activităţilor practice 1. Examinarea bolnavului neurologic: 20 2. Puncţia lombară: 5 3. Interpretarea examenului LCR: 5 1.4.11 STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE 1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore) 1. DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie 2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice 3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri) 5. DZ complicaţii, evoluţie, prognostic 6. DZ rezistenţa la insulină 7. DZ dispensarizare, ghiduri de practică 1.4.11.2 Baremul activităţilor practice - prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie – prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie – examinarea clinică iniţială a pacientului cu DZ – investigaţii paraclinice la prima vizită la medicul de familie – realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbuminurie – efectuarea fundului de ochi – examinarea piciorului diabetic – principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II – realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi – scheme terapeutice – prevenirea complicaţiilor 1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ŞI MANAGEMENT SANITAR 1.4.12.1.a Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore) 1. - Epidemiologia definiţie, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile şi epidemiologia bolilor netransmisibile 2. - Epidemiologia de teren 3. - Prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale 4. - Sănătate publică, educaţia pentru sănătate 5. - Servicii de igiena alimentaţiei 6. - Servicii de igiena mediului, igiena şcolară, colectivităţilor 7. - Elemente de biostatistică, indicatori statistici 1.4.12.1.b Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore) 1. Sistemele de sănătate 2. Locul medicinii de familie şi sistemele de sănătate 3. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate 4. Relaţiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate 5. Evaluarea stării de sănătate a unei colectivităţi 6. Managementul cabinetului de medicina de familie 1.4.12.2.a Baremul activităţilor practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice 1. evaluarea riscului de îmbolnăvire 2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice 3. prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale 4. noţiuni despre dezinfecţii, sterilizare, decontaminare, curăţare 5. produse biocide noi 6. aprecierea stării de sănătate a unei colectivităţi 7. elaborarea de programe profilactice privind condiţiile de igienă din colectivităţi 8. proiectarea şi realizarea programelor de vaccinări 9. supravegherea şi controlul sterilizării şi unităţilor sanitare 10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol) 11. interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern 12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor 13. aprecierea dezvoltării fizice a şcolarilor 14. aprecierea dezvoltării psihice a şcolarilor 15. evaluarea regimului de activitate al şcolarilor 16. realizarea unui program de acţiuni privind educaţia pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivităţi) 1.4.12.2.b Baremul activităţilor practice de management sanitar 1. Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 5 2. Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivităţi: 5 3. Managementul unui cabinet de medicină de familie: 5 4. Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5 1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - (180 ore) INTRODUCERE: în anul III rezidenţii urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din: ● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală ● Seminarii ţinute de medicii instructori de medicină generală ● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ţinute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditaţi şi acest sens de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar ● Elaborarea şi susţinerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie ● În general rezidenţii vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs şi seminarii, 4 ore curs şi 3 ore seminarii. ● Seminariile se vor ţine din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie ● Medicii instructori acreditaţi vor efectua evaluarea periodică şi finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse. 1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie 1. Particularităţile M.F 2. Caracterul interdisciplinar al M.F 3. Pacientul sănătos şi pacientul bolnav 4. Relaţia dintre normal şi patologic 5. Despre conceptul de sănătate 6. Problemele medicale ale omului sănătos 7. Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane 8. Nevoile medicale ale fiecărei etape 9. Activitatea preventivă în M.F 10. Importanţa prevenţiei primare 11. Promovarea sănătăţii în M.F 12. Despre conceptul de boală 13. Despre conceptul de bolnav 14. Trecerea de la sănătate la boală 15. Patogenia psihosomatică 16. Rolul stresului şi patologia umană 17. Importanţa particularităţilor individuale 18. Particularităţile consultaţiilor în M.F 19. Sursele de informaţie şi M.F 20. Importanţa comunicării în M.F 21. Particularităţile diagnosticului în M.F 22. Strategia investigaţiilor paraclinice 23. Particularităţile tratamentului în M.F 24. Supravegherea tratamentului în M.F 25. Psihoterapia şi M.F 26. Terapiile alternative 27. Asistenţa medicală la domiciliu 28. Îngrijirile paleative 29. Rolul familiei şi viaţa individului 30. Structura şi funcţiile familiei 31. Ciclurile familiei 32. Problemele medicale ale familiei 33. Asistenţa medicală a unei colectivităţi 34. Asistenţă de M.F şi mediul rural 35. Bolile sociale 36. Atitudinea M.F în faţa unui bolnav cu o simptomatologie comună 37. Atitudinea M.F în faţa unei adenopatii 38. Atitudinea M.F în faţa unei astenii 39. Atitudinea M.F în faţa unei anxietăţi 40. Atitudinea M.F în faţa unei cianoze 41. Atitudinea M.F în faţa unei convulsii 42. Atitudinea M.F în faţa unei depresii 43. Atitudinea M.F în faţa unei cefalei 44. Atitudinea M.F în faţa unei diarei 45. Atitudinea M.F în faţa dispneei 46. Atitudinea M.F în faţa unei dureri precordiale 47. Atitudinea M.F în faţa unei dureri lombare 48. Atitudinea M.F în faţa unei febre 49. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii digestive 50. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii genitale 51. Atitudinea M.F în faţa unei hematurii 52. Atitudinea M.F în faţa unei insomnii 53. Atitudinea M.F în faţa unui icter 54. Atitudinea M.F în faţa unei palpitaţii 55. Atitudinea M.F în faţa unui tremor 56. Atitudinea M.F în faţa unei stări confuzionale 57. Diagnosticul diferenţial în M.F 58. Dificultăţile de diagnostic în M.F 59. Sinteza diagnostică şi M.F 60. Îngrijirea bolnavului cu infecţii ale căilor respiratorii superioare 61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronşic 62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC 63. Îngrijirea bolnavului cu HTA 64. Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană 65. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă cardiacă 66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric şi duodenal 67. Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian 68. Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică 69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil 70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă 71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat 72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie 73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate 74. Îngrijirea bolnavului cu infecţie urinară 75. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă renală 76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral 77. Îngrijirea bolnavului cu artroze 78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă 79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare 80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă 81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuţie 82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson 83. Managementul cabinetului de M.F 84. Drepturile pacientului 85. Obligaţiile M.F 86. Probleme de etică şi deontologie 87. Răspunderea M.F 88. Informatizarea activităţii de M.F 89. Posibilităţile şi limitele M.F 1.4.14.2 Tematica seminariilor În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme. a. Istoria naturală a bolilor (efectuare şi interpretare de cazuri) b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie) c. Evaluarea riscului secundar pentru complicaţii şi agravări ale unor afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie) d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă şi noul născut (elaborare de riscograme) e. Îngrijirea sugarului la domiciliu f. Sindroame mai frecvente în MF g. Abordarea consultaţiei primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situaţii - pacienţi cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.) h. Strategia de investigaţii paraclinice (analize de cazuri) i. Elaborarea diagnosticului în condiţiile asistenţei primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme) j. Sinteza diagnostică şi terapeutică în M.F k. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme) l. Supravegherea tratamentului în MF m. Programul profilactic şi practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme) n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date) o. Cercetarea ştiinţifică şi M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date) p. Comunicarea în M.F 1.4.14.3 Baremul activităţilor practice şi dispensar A. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde: ● Participarea la consultaţiile efectuate de medicul primar sau instructor MF şi discuţia cazurilor: 300 ● Efectuarea personală de investigaţii paraclinice accesibile: 100 ● Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: 100 ● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50 ● Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 50 ● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30 ● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50 ● Participarea la acordarea ajutorului de urgenţă şi toate condiţiile de necesitate: 50 ● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50 ● Participarea la activităţile de asistenţă comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50 ● Participarea la activităţile manageriale ale unităţii: 30 ● Efectuarea nemijlocită de acţiuni de educaţie pentru sănătate: 30 ● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10 ● Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor: 100 ● Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor: 50 ● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50 ● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.): 30 B. În decursul activităţii efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică: ● Asistenţa medicală a omului sănătos de diferite vârste. ● Asistenţa pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate ● Asistenţa de urgenţă ● Asistenţa gravidei şi a noului născut ● Asistenţa copilului şi adolescentului ● Asistenţa bolnavilor cronici ● Asistenţa bătrânilor ● Asistenţa comunitară ● Management sanitar(la nivelul asistenţei primare) ● Educaţia pentru sănătate ● Asistenţa şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc. ● Asistenţa familiei MEDICINĂ DE FAMILIE CU TIMP PARŢIAL DE PREGĂTIRE 5 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
┌────────┬─────────────────────────────────────┬───────┐
│Stagiul │Denumirea stagiului │durata │
├────────┼─────────────────────────────────────┼───────┤
│1.4.1 │Medicină de familie │9 luni │
│1.4.2 │Medicină internă │8 luni │
│1.4.3 │Pediatrie │8 luni │
│1.4.4 │Chirurgie generală │4 luni │
│1.4.5 │Obstetrică-ginecologie │3 luni │
│1.4.6 │Oncologie medicală │3 luni │
│1.4.7 │Boli infecţioase │2 luni │
│1.4.8 │Psihiatrie │2 luni │
│1.4.9 │Dermato-venerologice │2 luni │
│1.4.10 │Neurologie │2 luni │
│1.4.11 │Diabet │2 luni │
│1.4.12 │Epidemiologie şi management sanitar │2 luni │
│1.4.13 │Bioetică │1 lună │
│1.4.14 │Medicină de familie │12 luni│
└────────┴─────────────────────────────────────┴───────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDODONŢIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti 1. Definiţie Endodonţia reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia şi patologia pulpei dentare şi a ţesuturilor periapicale . Studiul şi practica endodonţiei cuprind cunoştinţele fundamentale şi clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea şi tratamentul afecţiunilor şi traumelor acesteia şi starea ţesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică şi de tratament se referă la: 1. Evidenţierea şi prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare şi apicale prin cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare şi a anatomiei spaţiului endodontic şi a parodontiului apical; 2. Evaluarea preoperatorie a posibilităţilor unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecţiunii pulpare; 3. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permiţând menţinerea totală sau parţială a pulpei vii în situaţia unei afecţiuni pulpare reversibile, ca şi a principiilor şi tehnicilor terapeutice aplicate în situaţia unei afecţiuni pulpare ireversibile; 5. Identificarea factorilor care pot afecta evoluţia şi prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum şi posibilităţile existente în situaţia necesităţii eventualei reluări a acestuia; 6. Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convenţional; 7. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcţionale specifice dinţilor trataţi endodontic; 8. Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare; 9. Corelaţiile endo-parodontale; 9. Chirurgia endodontică şi dento-alveolară; 5. Restaurări protetice adaptate specificului dinţilor trataţi endodontic; 6. Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonţie; 6. Implicaţiile endodontice ale terapiei ortodontice; 7. Implantologia ca alternativă de tratament. 2. Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 3. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat 3.A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni 3.A.1. Stagiul de Endodonţie: 20 luni 3.A.2. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni 3.A.3. Stagiul de Parodontologie: 2 luni 3.A.4. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 2 luni 3.A.5. Stagiul de Protetică: 2 luni 3.A.6. Stagiul de Pedodonţie: 4 luni 3.A.7. Stagiul de Ortodonţie: 2 luni 3.A.8. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni 3.A.9. Stagiul de Sănătate publică: 2 săptămâni 3.A.10. Stagiul de Farmacologie clinică: 1 lună 3.B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
Anul I: endodonţie 12 luni
Anul II: endodonţie 8 luni
odonto-terapie restauratoare 2 luni
parodontologie 2 luni
Anul III: chirurgie dento-alveolară 2 luni
protetică 2 luni
pedodonţie 4 luni
ortodonţie 2 luni
bioetică 2 săptămâni
sănătate publică 2 săptămâni
farmacologie clinică 1 lună
3.C. Barem de promovare:
Anul I
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială
b. Imunologie
c. Microbiologie
d. Parodontologie
e. Bioetică
Anul II
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic din:
a. Parodontologie
b. Endodonţie, Odontoterapie Restauratoare
c. Protetică
d. Prevenţie şi Management Sanitar
Anul III
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Parodontologie
b. Ortodonţie, Pedodonţie
c. Implantologie
d. Medicină Internă
4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Stagiul de ENDODONŢIE: 12 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 ore Cursuri 1. Introducere. Istoricul Endodonţiei. Obiectul Endodonţiei - ramură medico-chirurgicală a ştiinţelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoştinţelor de specialitate în Endodonţie. Terminologie. 2. Anatomia spaţiului endodontic. 3. Morfologia şi fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice şi funcţionale ale complexului pulpo-dentinar şi rolul acestora în reuşita unor metode terapeutice biostimulatoare. 4. Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonţie. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinţilor cu structurile anatomice locale. 5. Manifestări inflamatorii ale ţesutului pulpar şi periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităţilor unui tratament endodontic corect. 6. Caracterul reversibil şi ireversibil al inflamaţiilor pulpare. Indicaţii şi principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologică a leziunilor periradiculare. 7. Inflamaţia pulpară ireversibilă. Indicaţii şi principii ale extirpării parţiale sau totale a pulpei dentare. 8. Principii şi mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecinţele supra şi subevaluării lungimii de lucru. 9. Principii şi metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale şi rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenţionale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice şi bazate pe radiaţia laser. 10. Criterii de selecţie a soluţiilor de irigare a spaţiului endodontic, rolul antiseptic şi chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spaţiului endodontic. 11. Rolul medicaţiei endodontice, criterii de selecţie a substanţelor medicamentoase, posibilităţile de potenţare a efectelor antiseptice şi biostimulatoare. Evaluarea clinică şi microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturaţiei de canal tridimensionale. Sigilanţi. Materiale şi metode actuale de realizare a obturaţiei de canal tridimensionale. 13. Morfologia şi fiziologia parodonţiului apical. 14. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. Mijloace preventive. 15. Simptomatologia necrozei şi gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice. 16. Evaluarea preoperatorie a posibilităţilor unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă şi complicată. 17. Procedurile terapeutice de urgenţă în parodontitele apicale acute. 18. Evoluţia şi prognosticul parodontitelor apicale cronice. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.2. Barem de manevre, tehnici şi activităţi practice în cadrul anului I a rezidenţiatului în endodonţie 1. Examenul clinic în endodonţie: foaia de observaţie, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultaţie şi tratament în endodonţie - tehnici de utilizare. 2. Stabilirea planului de tratament în endodonţie. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic. 3. Stabilirea diagnosticului inflamaţiilor pulpare acute şi cronice şi a planului de tratament în inflamaţiile pulpare acute şi cronice. 4. Realizarea accesului în spaţiul endodontic - instrumentar, tehnici. 5. Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici. 6. Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal - step back şi crown down. 7. Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal. 8. Managementul parodontitelor apicale acute. 9. Managementul parodontitelor apicale cronice. 10. Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare. 4.2. Anul II 4.2.1. Stagiul de ENDODONŢIE: 8 luni 4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore 1. Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eşec în endodonţie. 2. Incidente, accidente şi eşecuri în tratamentul endodontic. 3. Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. 4. Limitele tratamentului endodontic convenţional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic. 5. Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcţionale pentru dinţii trataţi endodontic. Metode de restaurare corono-radiculară a dinţilor trataţi endodontic. 6. Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament. 7. Cauzele durerii dento-parodontale şi cranio-faciale. 8. Tratamentul de urgenţă în traumatismele dento-parodontale cu implicaţii pulpare şi apicale. 9. Cunoaşterea şi prevenirea infecţiei de focar de origine dento-parodontală. 10. Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienţi, inclusiv vârstnici şi pacienţi cu afecţiuni sistemice. 11. Materiale şi metode de rezolvare a discromiei dinţilor devitali. 12. Noţiuni de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.1.2. Barem de manevre, tehnici şi activităţi practice în cadrul anului II a rezidenţiatului în endodonţie 1. Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv şi diferenţial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea interpretării radiologice în raport cu datele examenului clinic. 2. Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluţia simptomatologiei clinice şi cu evoluţia interpretată radiologic a leziunilor periapicale. 3. Aprecierea şi managementul incidentelor şi accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforaţii radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spaţiul endodontic, etc. 4. Abordarea terapeutică a rezorbţiilor radiculare interne şi externe. 5. Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd şi prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică. 6. Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici şi metode. 7. Aplicarea de tehnici şi metode specifice de restaurare morfo-funcţională coronară şi/sau corono-radiculară a dinţilor trataţi endodontic. 4.2.2. Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare 2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune 3. Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare 4. Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice 5. Metode de restaurare odontală a dinţilor trataţi endodontic cu distrucţii coronare întinse 6. Tratamentul leziunilor coronare prin incrustaţii metalice şi nemetalice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.2.2. Pregătire practică 4.2.3. Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni 4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Modalităţi conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonţiului marginal în condiţii de sănătate şi de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale şi a stării de îmbolnăvire parodontală. 2. Criterii moderne de diagnostic în gingivite şi parodontite. 3. Influenţe reciproce clinico-terapeutice în contextul relaţiei endo-parodontale. 4. Parodontita marginală cronică superficială - entitate nosologică rezultată din evoluţia ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice şi simptomatologie. 5. Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic. 6. Semnificaţii actuale privind existenţa ca forme nosologice diferenţiate între parodontitele agresive şi parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde. 6. Consideraţii moderne privind clinica şi tratamentul retracţiilor gingivale. Corelaţii între patologia endodontică şi a parodonţiului marginal: - managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic; – regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale; – implicaţiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonţiului marginal. 7. Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice. 8. Orientări, direcţii şi etape principale ale tratamentului parodontal. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.3.2. Pregătire practică 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 ore Cursuri 1. Tratamentul accidentelor şi complicaţiilor extracţiilor dentare. 2. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic. 3. Accidente şi complicaţii de erupţie ale dinţilor temporari şi definitivi şi tratamentul acestora. 4. Tratamentul de urgenţă în traumatismele dento-parodontale. 5. Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale. 6. Infecţii oro-maxilo-faciale. 4.3.2. Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni 4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc) 3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară 5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare 6. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil 4.3.3. Stagiul de PEDODONŢIE: 4 luni 4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Cronologia erupţiei dentare 2. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi ale dinţilor permanenţi tineri 3. Caria precoce severă a dinţilor temporari. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri 4. Patologia molarului de şase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în distrucţia mare coronară 5. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri 6. principii de tratament endodontic la dinţii temporari şi permanenţi tineri 4.3.4. Stagiul de ORTODONŢIE: 2 luni 4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare 2. Dezvoltarea ocluziei 3. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 4. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare 5. Diagnosticul în ortodonţie 6. Principii de bază în tratamentul ortodontic 4.3.5. Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni 4.3.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 4.3.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.3.6. Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni 4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 4.3.6. Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună 4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri Cursuri 1. Anestezice locale 2. Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice 3. Antiinflamatoare steroidiene 4. Analgezice opioide 5. Chimioterapice antibacteriene 6. Chimioterapice antifungice 7. Antiseptice şi dezinfectante 8. Reacţii adverse stomatologice produse de medicamente 5.1. Competenţe generale Rezidenţiatul în endodonţie are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentişti a cunoştinţelor teoretice şi practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmăreşte totodată lărgirea orizontului de cunoaştere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonţiei şi orientării spre posibilităţile de cercetare. 5.2. Competenţe profesionale Obiectivul specific constă în formarea de specialişti în endodonţie, dotaţi cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic şi terapeutic, cele mai variate şi complexe situaţii din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoaşterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât şi însuşirea şi aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale şi tehnologii din sfera endodonţiei contemporane. Rezidenţii vor stăpâni problemele legate de: - Etiologia, diagnosticul şi patologia endodontică; – diagnosticul pozitiv şi diferenţial al afecţiunilor pulpo-periapicale; – tehnicile de tratament biomecanic a spaţiului endodontic; – materialele şi metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spaţiului endodontic; – managementul durerii în endodonţie; – posibilităţile de reluare a tratamentului endodontic; – materialele şi metodele moderne de restaurare coronară şi/sau corono-radiculară a dinţilor trataţi endodontic. Pregătirea rezidenţilor va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale şi cu utilizarea microscopului operator. Rezidenţii vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică şi practică, atât pe dinţi extraşi cât şi la pacient, în vederea verificării noţiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferinţe, colocvii şi alte manifestări ştiinţifice în domeniul specific endodonţiei. Absolvenţii rezidenţiatului de endodonţie vor putea asigura asistenţă de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialităţi în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică. ENDODONŢIE 3 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ ● ANUL I: ENDODONŢIE (I.1) 12 luni ● ANUL II: ENDODONŢIE (I.2) 8 luni ODONTO-TERAPIE RESTAURATOARE (I.3) 2 luni PARODONTOLOGIE (I.4) 2 luni ● ANUL III: CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.5) 2 luni PROTETICĂ (I.6) 2 luni PEDODONŢIE (I.7) 4 luni ORTODONŢIE (I.8) 2 luni BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni SĂNĂTATE PUBLICĂ (I.10) 2 săptămâni FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.11) 1 lună
┌─────────┬───────────────────┬────────────────┬───────────────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │
├─────────┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬────────┼────┬────┬────┬────┤
│ STAGIUL │I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9 │I.10│I.11│I.12│I.13│
└─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PARODONTOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti 1. Definiţie Parodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor parodonţiului marginal, în contextul afecţiunilor buco-dentare şi sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare şi tratament se referă la: 1. Evidenţierea şi îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonţiului marginal; 2. Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian 3. Chirurgie parodontală; 4. Restaurare protetică în parodontopatii 2. Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni)
3.A.1. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară şi
Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială 1+1 luni
3.A.2. Stagiul de Endodonţie şi
Odontoterapie restauratoare 1,5 luni
3.A.3. Stagiul de Protetică dentară 1,5 luni
3.A.4. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie 1,5 lună
3.A.5. Stagiul de Implantologie 2 luni
3.A.6. Stagiul de Parodontologie 24 luni
3.A.7. Stagiul de Microbiologie 1 lună
3.A.8. Stagiul de Imunologie 1/2 lună
3.A.9. Stagiul de Bioetică 1/2 lună
3.A.10. Stagiul de Medicină internă 1 lună
(Diabetologie, Cardiologie, Hematologie,
Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie)
3.A.11. Stagiul de Prevenţie şi Management
sanitar 1/2 lună
3.B. Ordinea de rotaţie a stagiilor:
Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară şi
Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială 1+1 luni
Stagiul de Microbiologie 1 lună
Stagiul de Imunologie 1/2 luni
Stagiul de Parodontologie 8 luni
Stagiul de Bioetică 1/2 luni
Anul II Stagiul de Parodontologie 8,5 luni
Stagiul de Endodonţie şi Odontoterapie
Restauratoare 1,5 luni
Stagiul de Protetică 1,5 luni
Stagiul de Prevenţie şi Management
Sanitar 1/2 lună
Anul III Stagiul de Parodontologie 7 luni
Stagiul de Implantologie 2 luni
Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie 2 luni
Stagiul de Medicină Internă 1 lună
3.C. Barem de promovare la finalul fiecărui stagiu Anul I Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială b. Imunologie c. Microbiologie d. Parodontologie e. Bioetică Anul II Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Parodontologie b. Endodonţie, Odontoterapie Restauratoare c. Protetică d. Prevenţie şi Management Sanitar Anul III Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Parodontologie b. Ortodonţie, Pedodonţie c. Implantologie d. Medicină Internă 4. Programul de activitate teoretică şi practică a fiecărui stagiu Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 1. Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei - ramură medico-chirurgicală a ştiinţelor stomatologice. Stadiul actual al cunoştinţelor de specialitate în Parodontologie. Terminologie. 2. Evoluţia filogenetică a sistemului de fixare a dinţilor de structurile maxilare. Dezvoltarea embrionară a dinţilor şi a parodonţiului marginal. Consideraţii privind structurarea funcţională a cementului, desmodonţiului şi osului alveolar 3. Structura funcţională a parodonţiului de înveliş. Comportamentul funcţional al componentelor gingivale: epiteliu, corion şi sistemul ligamentelor supraalveolare Structura funcţională a parodonţiului de susţinere. Comportamentul funcţional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonţiu şi os alveolar. 4. Epidemiologia bolii parodontale.Particularităţi şi semnificaţii ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopaţi cu afecţiuni sistemice. Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.) Rolul factorilor locali favorizanţi în producerea P.M.C. Rolul factorilor generali în producerea PMC. 5. Concepţii moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană şi al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale 6. Modalităţi conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonţiului marginal în condiţii de sănătate şi de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei bucale şi a stării de îmbolnăvire parodontală. 7. Criterii moderne de diagnostic în gingivite şi parodontite. Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect şi un tratament antimicrobian specific. Concepţia actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonţiului marginal. 8. Particularităţi nosologice ale formelor clinice şi a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoaşterii etiologiei microbiene şi a altor factori locali şi generali asociaţi. 9. Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluţia ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice şi simptomatologie. Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială. 10. Semnificaţii actuale privind existenţa ca forme nosologice diferenţiate între parodontitele agresive şi parodontitele marginale cronice. Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunde. 11. Consideraţii moderne privind clinica şi tratamentul retracţiilor gingivale. Corelaţii între patologia endodontică şi a parodonţiului marginal. Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice. 12. Orientări, direcţii şi etape principale ale tratamentului parodontal. Profilaxia prin igienizare în inflamaţiile parodonţiului marginal.Importanţa debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonţiului marginal şi pentru pregătirea unei stări morfofuncţionale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ. 13. Particularităţi ale tratamentului medicamentos antimicrobian şi antiinflamator în gingivitele cronice şi al parodontopatiile marginale cronice şi agresive. 14. Modalităţi de aplicare a substanţelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian şi antiinflamator al gingivitelor şi parodontitelor marginale cronice şi agresive. 15 Modalităţi terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicală a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicaţii, contraindicaţii, tehnică. 16. Gingivectomia gingivoplastică: indicaţii, contraindicaţii, tehnică. 17.Priorităţi de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operaţiile cu lambou: indicaţii, contraindicaţii, tehnică. 18. Tehnici de adiţie în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale. 19. Regenerarea tisulară parodontală - principii şi tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată - metodă particulară de restaurare morfofuncţională a prodonţiului marginal. 20. Procedee specifice şi modalităţi particulare de echilibrare ocluzală şi funcţională în parodontopatiile marginale. 21. Metode de imobilizare temporară a dinţilor mobili parodontotici Metode de imobilizare permanentă a dinţilor mobili parodontotici 22. Terapia de bioreactivare parodontală. 23. Orientări terapeutice principale şi scheme de tratament în boala parodontală. Pregătire practică 1.Evidenţierea prin metode şi tehnici specifice a plăcii bacteriene 2. Determinarea statusului dento-parodontal şi a indicilor de îmbolnăvire gingivo-parodontală 3. Însuşirea tehnicilor moderne de detartraj supra şi subgingival - manual şi cu ultrasunete 4. Însuşirea şi efectuarea tehnicilor de debridare gingivală 5. Metode şi tehnici de aplicare a substanţelor medicamentoase în gingivite şi parodontite marginale 6. Anestezia în parodontologie 7. Extracţia dinţilor parodontotici, amputaţia radiculară şi premolarizarea dinţilor cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal 8. Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal 9. Tratamentul de urgenţă al gingivitelor şi gingivitostomatitelor acute 10. Tratamentul hiperesteziei dentinare 11. Chiuretajul gingival 12. Chiuretajul subgingival în câmp închis 13. Chiuretajul subgingival în câmp deschis 14. Gingivectomie şi gingivectomie gingivo-plastică 15. Însuşirea unor metode diferite de sutură: sutura întreruptă, în lasou, continuă şi orizontală bidirecţională 16. Operaţii cu lambou total reflectat 17. Operaţii cu lambou parţial reflectat 18. Intervenţii chirurgicale gingivo şi muco-plastice 19. Intervenţii chirurgicale de adiţie 20. Intervenţii chirurgicale de regenerare tisulară şi osoasă ghidată Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară şi Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 1 lună + 1 lună Pregătire teoretică şi practică prin Cursuri/seminarii: 30 ore 1. Tratamentul chirurgical preprotetic 2. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale 3. Tratamentul chirurgical perimplantar 4. Supuraţii periosoase 5. Traumatologie oro-maxilo-facială 6. Supuraţii ale lojelor superficiale, profunde şi supuraţii difuze 7. Adenitele specifice şi nespecifice 8. Sinuzita maxilară de cauză dentară 9. Tumori benigne ale părţilor moi oro-maxilo-faciale 10. Tumori benigne ale oaselor maxilare 11. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale 12. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi şi osoase oro-maxilo-faciale 13. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale 14. Patologia glandelor salivare Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiul de Microbiologie: 1 lună Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Caracteristicile celulelor procariote: structurale şi funcţionale. Tehnici de colorare şi examinare microscopică. Structura, funcţia, evoluţia şi rolul microbiocenozei orale, noţiunea de ecosistem. Tehnici de recoltare şi studiul microbiocenozei orale. 2. Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice şi de patogenitate ale bacteriilor implicate în patologia orală. Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluţie şi rol în patologia orală. Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale şi subgingivale. Tartrul dentar: structură şi rol. Tehnici de evidenţiere şi studiu a plăcii bacteriene. 3. Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea şi identificarea acestora. Testarea sensibilităţii la antibiotice. Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale. Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare şi identificare. Testarea sensibilităţii la antibiotice şi antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii. 4. Rolul agenţilor bacterieni în producerea cariei şi a infecţiilor endodontice. Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene. Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare şi testare a probelor din periimplantite. Afecţiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi şi paraziţi. Tehnici de studiu pentru evidenţierea şi izolarea acestora. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiu de Imunologie 1/2 lună Cursuri 1. Antigenul. Răspunsul imun umoral Antigenul. Celulele APC. Populaţiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement Răspunsul imun celular Reacţiile de hipersensibilitate. Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor ţintă. Hipersensibilitatea de tip I. Şocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV 2. Bolile autoimune . Limfoproliferările Poliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren. Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene şi non-hodgkiniene. Mielomul multiplu Mecanismele de apărare specifică şi nespecifică la nivelul cavităţii bucale. Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficienţă. Imunopatologia parodonţiului marginal Mucoasa bucală. Saliva. Organizarea ţesutului limfoid la nivelul cavităţii bucale Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficienţelor (SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia şi evoluţia afecţiunilor parodonţiului marginal Pregatire practică Stagiul de Bioetică Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Recenzii ale articolelor de specialitate TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore Stagiul de Endodonţie + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare 2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune 3. Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare 4. Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice 5. Tratamentul cariei simple cu distrucţii coronare întinse 6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice 7. Metode de tratament în pulpita acută şi cronică 8. Metode de tratament în gangrena pulpară 9. Extirparea vitală cu obturaţie de canal 10. Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne 11. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc) 3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară 5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare 6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice 7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil 8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale Pregătire practică Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Stagiul de Prevenţie şi Management sanitar 1/2 luni Pregătire practică Stagiul de implantologie orală: 2 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară. 2. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii 3. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă 4. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto-protetice 5. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice. 6. Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare 7. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 8. Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale 9. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase. 10. Restaurări protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice 11. Accidente şi incidente în practica medicinei dentare 12. Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturi Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Stagiul de Ortodonţie+ Pedodonţie, 2 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare 2. Dezvoltarea ocluziei 3. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 4. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare 5. Diagnosticul în ortodonţie 6. Principii de bază în tratamentul ortodontic 7. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în distrucţia mare coronară 8. Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiu de Medicină Internă: 1 lună Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Pregătire practică. PARODONTOLOGIE 3 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară şi 1+1 luni
Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială (I.1)
Stagiul de Microbiologie (I.2) 1 lună
Stagiul de Imunologie (I.3) 1/2 lună
Stagiul de Parodontologie (I.4) 8 luni
Stagiul de Bioetică (I.5) 1/2 lună
Anul II Stagiul de Parodontologie (I.6) 8,5 luni
Stagiul de Endodonţie şi Odontoterapie
Restauratoare (I.7) 1,5 luni
Stagiul de Protetică (I.8) 1,5 luni
Stagiul de Prevenţie şi Management Sanitar (I.9) 1/2 lună
Anul III Stagiul de Parodontologie (I.10) 7 luni
Stagiul de Implantologie (I.11) 2 luni
Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie (I.12) 2 luni
Stagiul de Medicină Internă (I.13) 1 lună
┌─────────┬───────────────────┬────────────────┬───────────────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │
├─────────┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬────────┼────┬────┬────┬────┤
│ STAGIUL │I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9 │I.10│I.11│I.12│I.13│
└─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti 1. Definiţie În sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcţională şi estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară şi protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este divizată didactic şi metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentaţiilor parţiale şi protezarea mobilizabilă a edentaţiilor totale. Între acestea există zone de interferenţă determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare şi pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare - care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul şi extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare - protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavităţii bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară. De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcţionalităţii şi patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât: ● tratamentele protetice, prin definiţie ireversibile şi deseori, costisitoare - trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcţional, în vederea eliminării lor; ● orice tratament dentar şi în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relaţiile ocluzale funcţionale putând fi şi ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanţă de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă; ● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerinţelor funcţionale ocluzale. Există, pe de altă parte, o strânsă interdependenţă între protetică şi celelalte discipline clinice ale medicinei dentare: ● patologia orală şi radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic şi evaluare a lucrărilor protetice; ● parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorităţii protezelor dentare. Interacţiunea dintre protezele dentare şi parodonţiul dinţilor restanţi reprezintă un domeniu "de graniţă" de mare interes pentru ambele specialităţi ● odonto-stomatologia restauratoare, endodonţia şi protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic: - care este limita de conservabilitate pe arcade a dinţilor cu distrucţii coronare/radiculare severe? – care este graniţa terapeutică dintre restaurările prin obturaţii - prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinţilor afectaţi şi protezele fixe unitare? ● ortodonţia oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât şi soluţii de optimizare a suportului, esteticii, fiabilităţii etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziţie ale dinţilor sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic. ● chirurgia dento-alveolară şi parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate şi mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcţională şi estetică a restaurărilor protetice. ● chirurgia maxilo-facială şi ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor şi/sau stabilizare postoperatorie. Pregătirea medicilor dentişti în specialitatea protetică dentară se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenţi. Pregătirea teoretică şi practică se va desfăşura sub îndrumarea directă a profesorului/şefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcţiuni. La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat de activitatea practică depusă şi documentată, precum şi de participarea la cursuri şi seminarii. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică şi activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist. Fiecare an de rezidenţiat cuprinde 225 de ore didactice (curs şi seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, sub conducerea unui profesor/şef de catedră (director de program). 2. Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Cursuri teoretice şi seminarii obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic: Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an şi 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore în 3 ani. Împărţirea celor 5040 de ore se face astfel:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Activităţi realizate sub îndrumare (63 %) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┤
│Ore de activitate clinică/practică │ 2160 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Planificarea tratamentelor │ 150 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Evaluarea intermediară şi postterapeutică a cazurilor tratate│ 150 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Cursuri şi seminarii, pe grupe de lucru │ 675 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Participarea alături de medicii rezidenţi la demonstraţii │ │
│clinice/practice │ 150 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Consultaţii individuale, recomandări de cercetare │ 150 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Timp suplimentar pentru efectuarea lucrării de cercetare │ 1095 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Total │ 4530 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┤
│Studiu individual (37%) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┤
│Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului │ 240 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Activităţi de cercetare, documentare din literatura de │ │
│specialitate, pregătirea prezentării cazurilor, referatelor │ │
│şi a lucrărilor ştiinţifice │ 270 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru │ │
│cercetare teoretică individuală │ 770 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Total │ 1280 ore │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│TOTAL GENERAL │ 5040 ore │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘
Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore): ● cursuri extrauniversitare la sediul facultăţii sau în alte centre universitare ● acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăţi acreditate ● participarea la congrese şi conferinţe de specialitate, din specialităţi înrudite sau din specialităţi de suport diagnostic şi/sau terapeutic La sfârşitul fiecărei etape de pregătire (cel puţin o dată pe an), va avea loc o evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor practice acumulate, iar toate activităţile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book) Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU). 3 Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat Etapa iniţială include angajarea şi luarea în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative şi fixarea planului de activitate. Stagiul clinic de protetică dentară se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidenţiat şi se desfăşoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară. Stagiile practice şi cursurile-conferinţă sunt grupate astfel: ■ Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I - 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni şi în anul al III-lea, de 8.5 luni ■ Endodonţie 1 lună ■ Parodontologie 1 lună ■ Tehnologia protezelor şi materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I - de o lună şi în anul al II-lea - de 2 luni ■ Ortodonţie 1 lună ■ Pedodonţie 1 lună ■ Odontoterapie restauratoare 2 luni ■ Chirurgie dento-alveolară 3 luni ■ Patologie orală 1 lună ■ Reabilitare orală 2 luni ■ Bioetică 0.5 luni Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat Anul I 1. Endodonţie 1 lună 2. Parodontologie 1 lună 3. Protetică dentară (I) 9 luni 4. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (I) 1 lună Anul II 5. Ortodonţie 1 lună 6. Pedodonţie 1 lună 7. Odontoterapie restauratoare 2 luni 8. Chirurgie dento-alveolară 3 luni 9. Protetică dentară (II) 3 luni 10. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II) 2 luni Anul III 11. Patologie orală 1 lună 12. Protetică dentară (III) 8.5 luni 13. Reabilitare orală 2 luni 14. Bioetică 0.5 luni Disciplinele în cadrul cărora se desfăşoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:
An Modul Catedra/Disciplina Luni Ore
I 1. Endodonţie Endodonţie 1 19
2. Parodontologie Parodontologie 1 19
3. Protetică dentară (I) Protetică dentară 9 169
4. Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor
şi materiale dentare (I) şi materiale dentare 1 18
5. Ortodonţie Ortodonţie şi ortopedie
dento-facială 1 19
6. Pedodonţie Pedodonţie 1 19
7. Odontoterapie Odontoterapie
restauratoare restauratoare 2 37
II Chirurgie orală şi maxilo-
facială, anesteziologie şi
sedare în medicina
8. Chirurgie dento- dentară 3 56
alveolară
9. Protetică dentară (II) Protetică dentară 3 56
10. Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor
şi materiale şi materiale dentare 2 38
dentare (II)
11. Patologie orală Patologie orală 1 19
III 12. Protetică dentară (III) Protetică dentară 8,5 158
13. Reabilitare orală Reabilitare orală 2 38
14. Noţiuni de bioetică şi Medicină legală 0,5 10
legislaţie
TOTAL 36 675
Barem de promovare
┌────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│ Anul I │ Endodonţie │ Examen scris │
│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │
│ │Parodontologie │ Examen practic │
│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │ Protetică dentară │ Examen scris │
│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │
│ │Tehnologia protezelor şi│ Examen practic │
│ │materiale dentare │ Barem practic │
├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ Anul II │ Ortodonţie │ Examen scris │
│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │
│ │ Pedodonţie │ Examen practic │
│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │Odontoterapie │ Examen scris │
│ │restauratoare │ Prezentare de caz │
│ ├────────────────────────┤ Examen practic │
│ │Chirurgie dento- │ Barem practic │
│ │alveolară │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │Protetică dentară │ │
│ ├────────────────────────┤ │
│ │Tehnologia protezelor şi│ │
│ │materiale dentare │ │
├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ Anul III │Patologie orală │ Examen scris │
│ │ │ Prezentare de caz │
│ │ │ Examen practic │
│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │Protetică dentară │ Examen scris │
│ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │
│ │Reabilitare orală │ Examen practic │
│ │ │ Barem practic │
│ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │Bioetică │ Examen scris │
└────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────┘
4 Programul de activitate, teoretică şi practică pe ani de pregătire: se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic Anul I 4.1.1.1. Endodonţie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1. concepte curente în endodonţie 6 ore 2. restaurarea dinţilor cu tratament endodontic 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore 4.1.1.2. Parodontologie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1. Distribuţia, ecologia şi potenţialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore 2. concepte curente în parodontologie 4 ore 3. interacţiunea dintre parodonţiu şi restaurările protetice 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore 4.1.1.3. Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didactice Protezare fixă pe dinţi naturali şi implanturi dentare, 4 luni, 75 de ore didactice cursuri 1. examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 2. examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 3. principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 4. planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 5. tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 6. principii generale ale preparaţiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 7. coroana de acoperire total metalică 2 ore 8. tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore 9. restaurarea dinţilor cu tratament endodontic 2 ore 10. amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore 11. protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore 12. proba, adaptarea şi fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore 13. tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore 14. metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore 15. Aspecte ale motivării pacienţilor şi influenţa acestora asupra tratamentului protetic 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Protezare totală, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri 1. tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată şi un caz de căptuşire/rebazare ● un referat din literatura de specialitate Protezare parţială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didactice cursuri 1. edentaţia parţială - epidemiologie, fiziopatologie, terminologie - pentru cazuri complexe 2 ore 2. proteza parţială mobilizabilă - caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore 3. biomecanica protezelor parţiale, pentru cazuri complexe 2 ore 4. design-ul protezei parţiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore 5. diagnosticul şi elaborarea planului de tratament pentru proteze parţiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore 6. tratamentul preparator pentru proteze parţiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore 7. prepararea dinţilor stâlpi 2 ore 8. amprentarea pentru proteze parţiale mobilizabile 2 ore 9. inserţia şi adaptarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore 10. căptuşirea şi rebazarea protezelor parţiale mobilizabile, reparaţia şi completarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore 11. proteze parţiale mobilizabile provizorii 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptuşire/rebazare ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.4. Tehnologia protezelor şi materiale dentare, 1 lună, 18 ore didactice cursuri 1. Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore 2. Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore 3. Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore 4. Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţială mobilizabilă scheletată ● medicul rezident trebuie să realizeze personal şi să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Anul II 4.1.1.5. Ortodonţie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1. concepte curente în ortodonţia adultului 4 ore 2. legătura dintre anomaliile dento-maxilare şi tulburările cranio-mandibulare 2 ore 3. aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic - restaurator 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore 4.1.1.6. Pedodonţie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1. concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil şi adolescent 6 ore 2. particularităţi ale tratamentului protetic la copil şi adolescent 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore 4.1.1.7. Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri 1. Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parţiale, inlay, onlay 8 ore 2. Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice şi a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.8. Chirurgie dento-alveolară , 3 luni, 56 de ore didactice cursuri 1. Importanţa afecţiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore 2. fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie şi sedare 6 ore 3. Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore 4. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore barem practic ● realizarea şi documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenţii: - Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată 2 – Gingivectomie/gingivoplastie: 4 – Intervenţii chirurgicale proprotetice: 3 ■ mucoasa subţire ■ creasta gingivală balantă ■ fibromatoză tuberozitară ■ hiperplazie epitelio-conjunctivă ■ deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale ■ bride vestibulare şi paralinguale ■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) ■ regularizări de creastă ■ plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ● referat din literatura de specialitate 4.1.1.9. Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didactice Gnatologie clinică cursuri 1. concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă şi 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.10. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcţională a restaurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice cursuri 1. modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore 2. utilizarea articulatoarelor semi- şi total - adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare a protezelor dentare. 4 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil ● un referat din literatura de specialitate Biomateriale, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1. biomateriale şi tehnologii restauratorii contemporane 8 ore activitate practică/seminar demonstraţii practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore Anul III 4.1.1.11. Patologie orală, 1 lună, 19 ore didactice cursuri 1. Mecanisme de apărare faţă de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore 2. Potenţialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore 3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale 2 ore 4. Alergii nespecifice ale cavităţii orale 2 ore 5. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore 4.1.1.12. Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice Principii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri 1. principii estetice în protezarea fixă şi restaurări protetice ancorate pe implanturi, faţete vestibulare. 12 ore 2. principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea problemelor şi rezultatului estetic în cel puţin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puţin două cazuri de faţete ceramice ● realizarea şi documentarea clinică a cel puţin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală Principii diagnostice şi terapeutice la pacienţii cu tulburări temporo-mandibulare şi sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri 1. noţiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar şi importanţa clinico-terapeutică 2 ore 2. noţiuni de anatomie clinică a determinanţilor ocluziei dentare, în raport cu funcţia normală şi patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore 3. funcţia neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore 4. deglutiţia, fonaţia, funcţia gustativă. 2 ore 5. examinarea clinică şi paraclinică a pacienţilor cu tulburări temporo-mandibulare şi sindroame algice oro-faciale. 2 ore 6. diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare şi algiilor oro-faciale. 2 ore 7. principii de control terapeutic al pacienţilor cu tulburări temporo-mandibulare şi algii oro-faciale 2 ore 8. Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară şi pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare şi sindroamelor algice oro-faciale 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea etapelor diagnostice şi terapeutice în cel puţin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale ● un referat din literatura de specialitate Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri 1. supraproteze totale pe dinţi naturali şi implanturi dentare 16 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea în cel puţin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puţin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Protezare parţială mobilizabilă cu sisteme speciale şi proteze maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice cursuri 1. Principiile protezării parţiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore 2. Proteze maxilo-faciale 10 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă cu sisteme speciale ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.13. Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri 1. abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor de lucru în cel puţin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.14. Bioetică, 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 5. Limitele de responsabilitate La sfârşitul anului I de rezidenţiat ■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă ■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale ■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale. ■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parţiale mobilizabile ■ familiarizarea cu structura şi funcţionalitatea diferitelor componente ale protezelor parţiale mobilizabile ■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare ■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată ■ familiarizarea cu tehnicile de căptuşire/rebazare a protezelor mobilizabile ■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară ■ să poată realiza prepararea şi realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile ■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale şi cu conceptele ocluziei şi articulatoarelor semi - şi total adaptabile ■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare ■ identificarea şi elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare Barem practic ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată şi un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţială mobilizabilă scheletată ■ medicul rezident trebuie să realizeze personal şi să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată şi un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţială mobilizabilă scheletată ■ medicul rezident trebuie să realizeze personal şi să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi La sfârşitul anului II de rezidenţiat ■ realizarea examinării, diagnosticului şi elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar ■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile şi agregate pe implanturi ■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât şi cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice şi stereografice, a articulatoarelor semi- şi total adaptabile ■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica dentară şi utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice ■ realizarea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice Barem practic ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice şi a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii ■ realizarea şi documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenţii: - Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată 2 – Gingivectomie/gingivoplastie: 4 – Intervenţii chirurgicale proprotetice: 3 ■ mucoasa subţire ■ creasta gingivală balantă ■ fibromatoză tuberozitară ■ hiperplazie epitelio-conjunctivă ■ deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale ■ bride vestibulare şi paralinguale ■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) ■ regularizări de creastă ■ plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă şi 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice şi a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă şi 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil La sfârşitul anului III de rezidenţiat ■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica maxilo-facială şi cu tratamentul pacienţilor cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale ■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi ■ tratamentul protetic al pacienţilor cu patologie complexă, asociată şi multidisciplinară ■ familiarizarea cu principiile diagnostice şi terapeutice ale pacienţilor cu tulburări temporomandibulare şi sindroame algice oro-faciale Barem practic ● realizarea şi documentarea problemelor şi rezultatului estetic în cel puţin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puţin două cazuri de faţete ceramice ● realizarea şi documentarea clinică a cel puţin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală ● realizarea şi documentarea etapelor diagnostice şi terapeutice în cel puţin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale ● realizarea şi documentarea în cel puţin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puţin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi ● realizarea şi documentarea completă în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă cu sisteme speciale ● realizarea şi documentarea completă a etapelor de lucru în cel puţin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică Evaluarea finală pentru obţinerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică şi o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidenţiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist. Documentarea baremului practic Documentarea cazurilor va cuprinde: ■ documentarea iniţială: modele, bilanţ radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mând; fotografii extraorale faţă repaus, faţă zâmbet şi profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral) ■ fotografii ale etapelor intermediare clinice şi de laborator, care să ilustreze şi să susţină prezentarea de caz ■ documentarea finală: aceeaşi cu cea iniţială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident Descriere detaliată a cazurilor: Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acordă o mare importanţă în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţă se acordă descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptă de la acesta o limitare la esenţial, la o prezentare concisă şi clară. Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepţia modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă şi documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilităţilor terapeutice. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate şi tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist de protetică dentară Probă de prezentare de caz clinic Probă practică Examen teoretic Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze şi să conducă o echipă formată din personal medical şi auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice şi terapeutice ale pacienţilor cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică şi paraclinică a pacienţilor cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica aşteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ţinând totodată cont de factorii psiho-sociali care influenţează aceste aşteptări. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităţilor pentru opţiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane şi cu o perspectivă integratoare asupra sănătăţii orale şi generale. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanţa afecţiunilor asociate sistemice asupra intervenţiilor şi rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să menţină şi să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienţilor cu patologie restauratorie complexă. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască ştiinţele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilităţile şi limitele de utilizare ale acestora. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parţiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase şi proteze maxilo-faciale pentru pacienţi cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menţinerii unui nivel înalt de competenţă clinică în domeniul proteticii dentare. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-şi cunoască şi să-şi recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu - risc prezentat de opţiunile terapeutice restauratorii. ● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor ştiinţifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere ştiinţific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment ştiinţific, în realizarea şi comunicarea unei lucrări ştiinţifice de protetică dentară. PROTETICĂ DENTARĂ 3 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
An Modul Luni
I 1. Endodonţie 1
2. Parodontologie 1
3. Protetică dentară (I) 9
4. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (I) 1
5. Ortodonţie 1
6. Pedodonţie 1
II 7. Odontoterapie restauratoare 2
8. Chirurgie dento-alveolară 3
9. Protetică dentară (II) 3
10. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II) 2
11. Patologie orală 1
III 12. Protetică dentară (III) 8,5
13. Reabilitare orală 2
14. Bioetică 0,5
┌───────┬─────────────┬───────────────────────┬───────────────────┐
│ │ Anul I │ Anul II │ Anul III │
├───────┼───┬──┬──┬───┼──┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┤
│Stagiul│ 1.│2.│3.│4. │5.│ 6.│ 7.│ 8.│ 9.│ 10.│ 11.│ 12.│ 13.│ 14.│
└───────┴───┴──┴──┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘
ANEXA 2 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE Ordinea sugerată pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice DEFINIŢIE: Specialitatea Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice implică însuşirea abilităţilor privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenţie şi managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat şi al complicaţiilor sale (acute şi cronice), cât şi al altor boli metabolice. În plus, abordează atât nutriţia individului sănătos cat şi evaluarea stării de nutriţie, managementul nutriţional şi dietoterapia în patologia clinica. Specialiştii vor fi capabili sa diagnosticheze, sa evalueze şi sa acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condiţiile unei patologii multiple asociate. De asemenea, vor fi abilitaţi să evalueze mecanismele şi să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni şi controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile şi alte boli cu implicaţii metabolice şi nutriţionale cât şi să conducă educaţia medicală terapeutică şi activitatea de cercetare în domeniu. DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. STRUCTURA STAGIILOR 1. DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE: 17,5 luni 2. ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI 3. MEDICINA INTERNĂ: 15 LUNI (Cuprinde stagiile: Pneumologie 2 luni; Cardiologie 6 luni; Gastroenterologie 3 luni; Nefrologie 3 luni; Hematologie 1 lună) 4. BOLI INFECŢIOASE: 2 LUNI 5. NEUROLOGIE: 3 LUNI 6. TERAPIE INTENSIVĂ: 3 LUNI 7. BIOSTATISTICA MEDICALĂ: 1 LUNĂ 8. BIOETICĂ: 2 SAPTAMÂNI 9. DIABET ZAHARAT,NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE: 12 LUNI N.B. În cadrul stagiului de DIABET, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE DE 17,5 LUNI vor fi încorporate următoarele 2 stagii: - OCHIUL DIABETIC: 1 LUNĂ – RINICHIUL DIABETIC: 2 LUNI Aceste stagii se vor desfăşura în cadrul serviciilor de specialitate (Oftalmologie şi Nefrologie - Dializa renală), care funcţionează în Centrul de Diabet din Centrul Universitar respectiv. În centrele universitare în care nu există departament separat pentru rinichiul diabetic (Nefrologie-dializă renală) acest stagiu se va efectua în clinica de profil Nefrologie. TOTAL: 5 ANI STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (29, 5 luni) 1. Tematica cursurilor 1. Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic 3. Insulina, biosinteza, secreţie, mecanism de acţiune 4. Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat 5. Diabetul zaharat - diagnostic şi clasificare 6. Diabetul zaharat - epidemiologie, forme clinice 7. Diabetul tip I şi tip 2- etiopatogeneza 8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii şi strategia generală 9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat 10. Educatia în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare 11. Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat 12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat 13. Cetoacidoza diabetică 14. Coma diabetica hiperosmolara şi acidoza lactică 15. Hipoglicemiile 16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management 17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management 18. Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management 19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management 20. Riscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat 21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici) 22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- şi postoperator 23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie 24. Obezitatea - etiopatogeneza 25. Managementul obezităţii 26. Obezitatea - factor de risc în patologie 27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic 28. Dislipidemiile - etiopatogeneza 29. Managementul dislipidemiilor 30. Sindromul metabolic 31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular 32. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament 33. Hemocromatoza - diagnostic, tratament 34. Boala Wilson - diagnostic, tratament 35. Porfiriile - diagnostic, tratament 36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament 37. Leziunile cutanate în diabetul zaharat 38. Principiile alimentaţiei sănătoase, comportament alimentar 39. Principii de dietoterapie 15. Hipoglicemiile 16. Retinopatia diabetică - screening, diagnostic, management 17. Nefropatia diabetică - screening, diagnostic, management 18. Neuropatia diabetică - screening, diagnostic, management 19. Piciorul diabetic - screening, diagnostic management 20. Riscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat 21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici) 22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- şi postoperator 23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie 24. Obezitatea - etiopatogeneza 25. Managementul obezităţii 26. Obezitatea - factor de risc în patologie 27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic 28. Dislipidemiile - etiopatogeneza 29. Managementul dislipidemiilor 30. Sindromul metabolic 31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular 32. Hiperuricemiile - diagnostic,tratament 33. Hemocromatoza - diagnostic,tratament 34. Boala Wilson - diagnostic, tratament 35. Porfiriile - diagnostic, tratament 36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament 37. Leziunile cutanate în diabetul zaharat 38. Principiile alimentaţiei sănătoase, comportament alimentar 39. Principii de dietoterapie 40. Tulburări de nutriţie, tulburări de comportament alimentar 41. Alimentaţia parenterală 42. Principii de gastrotehnie 43. Principiile studiului epidemiologic 44. Grupele alimentare 45. Principiile nutritive II. Activităţi practice, manevre şi tehnici Diagnosticul şi managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic 1. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetre 2. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii) 3. Evaluarea riscului cardiovascular 4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei 5. Profilul glicemic - tehnică şi interpretare 6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnică şi interpretare 7. Explorarea funcţională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic) 8. Oftalmoscopia directă - tehnică şi interpretare 9. Explorarea echilibrului acido bazic şi hidro-electrolitic - tehnică şi interpretare 10. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilităţii(diapazon, monofilamente) 11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare 12. Tehnica şedinţelor de educaţie individuală şi de grup 13. Principii de gastrotehnie 14. Ancheta alimentară 15. Metodologia testului de toleranţă la glucoză oral 16. Screeningul familial în bolile metabolice 17. Metodologia cercetării epidemiologice 18. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional 19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii - Planning Familial 20. Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor cu risc. 21. Tehnica anchetei alimentare 22. Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună) 1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi a altor complicaţii ale ochiului diabetic 2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană 3. Determinarea acuităţii vizuale 4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic 5. Urgenţe oftalmologice Activităţi practice OFTALMOLOGIE/DIABET 1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului; 2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană; 3. Determinarea acuităţii vizuale. Baremul activităţilor practice 1. Oftalmoscopie: 20 2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 10 3. Determinarea acuităţii vizuale: 10 COMENTARIU: ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENŢIAT Rezidentul va menţiona atât pe durata trunchiului comun cât şi a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferinţele şi alte forme de pregătire teoretică la care participă cât şi activităţile practice pe care le desfăşoară individual. Vor fi menţionate, de asemenea, activităţile de cercetare la care participă medicii aflaţi în pregătire. Pentru evaluarea activităţii practice se va ţine cont de următoarele principii: - pregătirea teoretică să nu depăşească 25% din timpul efectiv de lucru – să participe la gărzi şi consultaţii în ambulator – să urmărească individual minimum 80 pacienţi cu diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie. MODALITATEA DE EVALUARE 1. La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidenţiat) 2. La finalizarea trunchiului comun - evaluare teoretică – evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activităţi practice din timpul stagiului) 3. Evaluare la sfârşitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie - evaluare teoretică – evaluare practică (prezentare de caz) – evaluarea portofoliului 4. Evaluare la sfârşitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie - evaluare teoretică – evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator) – evaluarea portofoliului Barem de deprinderi practice în clinică şi laborator: 1. Diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat şi a principalelor afecţiuni metabolice şi de nutriţie 2. Manevre practice specifice a. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetrie b. Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice şi de nutriţie c. Evaluarea semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente) d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare. e. Examinarea fundului de ochi şi utilizarea oftalmoscopului f. Evaluarea riscului cardiovascular g. Ancheta alimentară 2. Abilităţi de comunicare: a. identificarea problemelor şi aşteptărilor pacientului b. comunicarea comprehensibilă a informaţiei medicale c. înţelegerea impactului bolii asupra pacientului d. formularea şi implementarea managementului bolilor cronice e. educaţia pacienţilor 3. Însuşirea metodologiei cercetării moderne: a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicaţii medicale recente, ghiduri de practică şi consensuri medicale; b. înţelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate c. participarea la studii locale d. prezentări de cazuri 4. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgenţă diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie (minim 1 gardă/lună) şi îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii) STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acţiune 2. Sistemul endocrin - rolul şi funcţiile sale 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreţia hormonală şi efectele sale biologice 4. Acromegalia 5. Insuficienţa antehipofizară la adult şi copii 6. Neurohipofiza - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 7. Diabetul insipid 8. Tiroida - fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice 9. Hipertiroidia 10. Hipotiroidia 11. Guşa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni) 12. Paratiroidele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemi secundare 14. Insuficienţa paratiroidiană 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice 16. Sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală 17. Sindroame de hipofuncţie corticosupranală 18. Medulosuprarenale - secreţie hormonală şi efectele sale biologice 19. Gonadele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. Pubertatea 20. Menopauza II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Principalele dozări hormonale. 2. Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor 3. Scintigrafia şi iodocaptarea tiroidiană 4. Reflexograma achiliană 5. Interpretarea radiografiilor - şa turcească – pumn (vârsta osoasă) 6. Managementul disfuncţiei erectile 7. Explorarea funcţională a pancreasului endocrin Baremul activităţilor practice 1. Palparea glandei tiroide şi concordanţa cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri 2. Interpretarea scintigramei şi iodocaptării tiroidiene: 20 buletine 3. Reflexograma achiliană: 20 buletine 4. Interpretarea radiografiilor şa turcească (20), pumn (10) 5. Efectuarea şi interpretarea testelor dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor: 50 STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (2 luni) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Bronşita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia 3. Astmul bronşic 4. Supuraţiile bronho-pulmonare 5. Cancerul bronho-pulmonar 6. Pleureziile 7. Tuberculoza primară 8. Tuberculoza adultului 9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator 10. Pneumonii în condiţii speciale (cu anaerobi, la imunodeprimaţi, de aspiraţie) 11. Alveolitele fibrozante 12. Sindroame de detresă respiratorie acută şi cronică 13. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică 14. Sarcoidoza 15. Pneumoconiozele 16. Determinări pulmonare în boli sistemice şi colagen vasculare 17. Patologia mediastinului Baremul activităţilor practice 1. Radiografia pulmonară (interpretare): 300 2. Computer tomograf (interpretare): 50 3. Puncţie - biopsie pleurală: 5-10 efectuat 4. Efectuare şi interpretare IDR: 25 STAGIUL DE CARDIOLOGIE (6 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială primară şi secundară 3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament 4. Moarte subită: cauze şi mecanisme, clinica morţii subite, diagnostic, prevenirea morţii subite, evoluţie şi prognostic 5. Reanimarea cardio - respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 6. Metodologia determinării riscului cardiovascular 7. Ateroscleroza: etiopatogenia şi factorii de risc, evoluţia şi istoria naturala, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice – angina pectorală stabilă – angina pectorală instabilă – varianta anginei – infarctul miocardic – ischemia miocardică acută – boala coronariană neaterosclerotică – tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică 9. Tulburările ritmului cardiac 9. Insuficienţa cardiacă 10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Cost - eficienţa în cardiologie II. Activităţi practice, manevre şi tehnici Evaluarea factorilor de risc cardiovascular 1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism 2. Însuşire de tehnici: - înregistrarea ECG – tehnica de reanimare cardio-respiratorie – conversia electrică Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea unei electrocardiograme: 300 ecg Stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului Hipertrofiile atriale şi ventriculare Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic Tulburări de ritm cardiac 2. tulburări de conducere 3. indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii 5. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin 6. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre 7. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (3 luni) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Ulcerul gastric şi duodenal; esofagita de reflux 2. Suferinţele stomacului operat 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică 5. Cirozele hepatice 6. Icterele 7. Pancreatite acute şi cronic 8. Litiaza biliară 9. Cancerul gastric 10. Cancerul de pancreas 11. Cancerul colonului 12. Cancerul de rect 13. Sindromul de malabsorbţie 14. Rectocolita hemoragică 15. Boala Crohn 16. Noţiuni de endoscopie digestivă Baremul activităţilor practice 1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 100 2. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice, interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 4. Proba de digestie (interpretare): 20 5. Puncţie biopsie hepatică (asistat şi interpretare): 10 6. Paracenteza: 20 paracenteze 6. Ecografie abdominală (interpretare): 200 STAGIUL DE NEFROLOGIE (3 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Explorarea funcţională a rinichilor 2. Nefropatiile glomerulare 3. Nefropatiile tubulare 4. Nefropatiile interstiţiale 5. Insuficienţa renală acută 6. Insuficienţa renală cronică 7. Diabetul zaharat, nutriţia, boli metabolice şi patologia nefrologică II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Explorarea funcţională a funcţiei excretorii 2. Hemodializa acută 3. Dializa peritoneală 4. Managementul pacientului diabetic cu complicaţii renale Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine 2. Teste funcţionale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine 3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţiei/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri 4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri 5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste 6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletine STAGIUL DE HEMATOLOGIE (1 lună) 1. Anemiile 2. Leucemiile acute şi cronice 3. Sindroamele mieloproliferative Baremul activităţilor practice 1. Interpretarea rezultatelor de sânge: 200 buletine de sânge periferic STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (2 luni) Tematica lecţiilor conferinţă 1. Hepatita cronică 2. Enterocolita acută 3. Infecţia streptococică 4. Tetanosul 5. Infecţia stafilococică 6. Gripa 7. Herpes Zoster 8. Holera 9. Antibiotice 10. Sindromul meningeal 11. Septicemiile 12. Infecţia HIV Baremul activităţilor practice 1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi şi anaerobi: 20 determinări 2. Frotiu, produse patologice: 20 determinări 3. Recoltare şi însămânţare urocultură: 20 determinări 4. Puncţia rahidiană, însămânţări şi colorări: 10 determinări 5. Interpretarea antibiogramei şi concentraţie minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări 6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări 7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecţioase (pentru fiecare boală): 10 determinări STAGIUL DE NEUROLOGIE (3 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Examenul neurologic 2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos 3. Principalele sindroame neurologice 4. Patologia nervilor rahidieni 5. Accidentele vasculare cerebrale 6. Tumorile sistemului nervos 7. Traumatismele sistemului nervos 8. Epilepsia 9. Comele 10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriţie şi metabolism II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Evaluarea vascularizaţiei şi inervaţia membrelor inferioare 4. Determinarea sensibilităţilor tactilă, termică, vibratorie şi dureroasă 5. Diagnosticul şi managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică Baremul activităţilor practice 1. Examinarea fundului de ochi: 20 2. Efectuarea şi interpretarea puncţiei rahidiene: 5 3. Determinarea sensibilităţii termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ (3 luni) I. Tematica lecţiilor conferinţă 1. Echilibrul nutritiv - energetic şi tulburarea lui 2. Echilibrul respirator şi tulburarea lui 3. Echilibrul circulator şi tulburarea lui 4. Echilibrul excretor şi tulburarea lui 5. Durerea şi combaterea ei 6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă 7. Terapia intensivă a bolilor infecţioase 8. Terapia intensivă a intoxicaţiilor acute 9. Coma depăşită 10. Tehnici şi aparatură specifice terapiei intensive II. Activităţi practice, manevre şi tehnici 1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări) 2. Tehnica de aspiraţie a căilor respiratorii 3. Introducerea unei sonde gastrice 4. Sondajul vezical 5. Tehnica respiraţiei asistate 6. Tehnica defibrilării şi cardioversiei 7. Tehnica puncţiei lombare 8. Alimentaţia parenterală(preparate, indicaţii) Baremul activităţilor practice de anestezie ● Instalarea de linii venoase periferice -50 ● Instalarea de sondă gastrică -50 ● Instalarea de sondă uretrovezicală -20 ● Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice -50 ● Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavii neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi -10 ● Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică -10 ● Oxigenoterapie -10 ● Puncţie lombară -10 BIOSTATISTICĂ (1 luna) 1. Designul şi obiectivele unui studiu 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secţionale) 3. Metodele randomizării 4. Tipuri de date (tipuri dde variabile, distribuţii) 5. Conceptele ipotezei nule, semnificaţia statistică 6. Date continui (Distribuţia Student, testul t-pereche şi nepereche 7. Teste ne-parametrice 8. Corelaţia şi regresia liniară 9. Regresia logistică 10. Studii randomizate controlate 11. Studii observaţionale 12. Greşeli comune în utilizarea metodelor statistice Baremul activităţilor practice Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO Realizarea unei baze de date şi executarea de aplicaţii grafice utilizând Microsoft Excel MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariţiei bioeticii. 3. Definirea bioeticii. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. 5. Teorii şi metode în bioetică. II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă. 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii. 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.). III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient. 2. Paternalism versus autonomie. 3. Modele ale relaţiei medic-pacient. 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat. 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient. 3. Relaţia medic-pacient minor. 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient. V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare. 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice. 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală. VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei. 2. Dileme etice în avort. 3. Etica reproducerii umane asistate medical. 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină. 2. Probleme etice în stările terminale. 3. Tratamente inutile în practica medicală. 4. Eutanasia şi suicidul asistat. 5. Îngrijirile paliative. VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru. 2. Donarea de organe de la persoana vie. 3. Etica alocării de resurse în transplant. IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii. 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman. 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală. 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. 5. Terapia genică. 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice. X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani. 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani. 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale. 5. Comitetele de etică a cercetării. 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale. 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă. 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă. 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient. IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. 3. Rolul comitetelor de etică din spitale. V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE 5 ani STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.1)* 17,5 luni
ENDOCRINOLOGIE (1.2) 6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (1.3) 15 luni
(În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:
Pneumologie I.3.1 (2 luni), Cardiologie I.3.2 (6 luni),
Gastroenterologie I.3.3 (3 luni), Nefrologie I.3.4 (3 luni)
şi Hematologie I.3.5 (1 luna)
BOLI INFECŢIOASE (1.4) 2 luni
NEUROLOGIE (I.5) 3 luni
TERAPIE INTENSIVĂ (I.6) 3 luni
Biostatistică medicală (I.7) 1 lună
Bioetică (I.8) 2 săptămâni
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.9) 12 luni *N.B. În cadrul stagiului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice de 17,5 luni vor fi încorporate următoarele 2 stagii: - OCHIUL DIABETIC (I.1.1): 1 lună – RINICHIUL DIABETIC (I.1.2): 2 luni
┌───────┬──────┬──────────────────┬────────────────┬─────────────────┬─────────┐
│ │ANUL I│ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├───────┼──────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────┤
│STAGIUL│ I.1 │I.1; I.1.1; I.1.2;│I.3.1; I.3.2; │I.3.4;I.3.5; I.4;│ I.9 │
│ │ │I.2; I.3.1 │I.3.3; I.3.4 │I.5; I.6; I.7; │ │
│ │ │ │ │I.8 │ │
└───────┴──────┴──────────────────┴────────────────┴─────────────────┴─────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. A. Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar IA (6 luni) + Bioetica (1 B- 2 săpt)) Informatică medicală IC (2 luni) I. A.MODULUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (6 luni) - 120 ore 1.1. Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate şi caracteristicile ei. (1 lună) 1.2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (2 luni) 1.3. Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii: concepte, organizare, funcţionare, evaluare. (1 lună) 1.4. Managementul serviciilor de sănătate şi sociale. Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional. Integrarea structurală şi funcţională în sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale. Introducere în economia sanitară. 3 luni) 1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNĂ) 1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice. Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei. 2. Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate. 3. Morbiditatea. 4. Calitatea vieţii. 5. Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viaţă (comportamentali) ● Serviciile de sănătate 6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare. ● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor. ● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative. Tematica activităţilor practice 1. Starea de sănătate: ● Surse oficiale - naţionale şi internaţionale - accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică. 2. Demografie: ● Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. ● Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). ● Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate. 3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii. ● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. ● Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie. 5. Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii. ● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii. ● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei. 6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Realizarea şi testarea unui chestionar. 1.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) 1. Identificarea problemelor. 2. Analiza şi prezentarea problemei. 3. Ierarhizarea priorităţilor. 4. Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie. 5. Formularea obiectivelor. 6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor. 7. Pretestarea metodologiei. 8. Planul de lucru. 9. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor. 10. Bugetarea acţiunilor. 11. Implementarea proiectului. 12. Prezentarea rezultatelor. Tematica activităţilor practice 1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate. 2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare. 3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare. 4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date. 5. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu). 6. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor. 7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT. 8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate. 9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor. 10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice. ● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate. ● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup. ● Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. ● Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate. 1.3. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII (1 lună) 1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa. 2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. 3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. 4. Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului. 5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. 6. Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice. 7. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. 8. Marketing social. Tematica activităţilor practice 1. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică. > Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data. 2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală. 3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. > Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate. > Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat. > Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului: > Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile. > Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile. > Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. > Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii. > Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). > Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice: > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu. > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi. > Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor. 1.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ - 3 luni 1. Planificare şi programare. 2. Comunicare în organizaţie 3. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate. 4. Organizarea serviciilor de sănătate - macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. 5. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare. 6. Principiile şi funcţiile managementului: ● Procesul de luare a deciziei ● Conflict şi negociere 7. Management organizaţional - structură, cultură, managementul schimbării. 8. Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar. 9. Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private). 10. Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor). 11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar. 12. Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate. 13. Noţiuni de legislaţie medicală s 14. Integrare în UE: instituţii, legislaţie, programe. Tematica activităţilor practice 1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate. 2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate. 3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic). 4. Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor. 5. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu. 6. Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate. 7. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic). 8. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic). 9. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului. 10. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal. 11. Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă. 12. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile. 13. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie. 14. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate. 15. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară. 16. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE). 17. Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor. I.B. MODULUL DE BIOETICĂ 2 săpt TEMATICĂ CURS (20 ore) TEMATICĂ CURS (20 ore) 2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică. 2.2) Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii, influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor 2.3) Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. 2.4) Relaţia medic - pacient: consimţământul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementează relaţia medic - pacient. 2.5) Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management. 2.6) Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei., dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă. 2.7) Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative. 2.8) Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane 2.9) Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică. 2.10) Etica cercetării pe subiecţi umani, principii etice, coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. TEMATICA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE - Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice – Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă – Rolul comunicării în relaţia medic - pacient. – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice – Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. – Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. – Rolul comitetelor de etică din spitale. – Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. – Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. – Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. – Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică, cercetarea pe subiecţi umani. I.C. BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA- 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore - Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc. – Editarea de documente (text şi grafică) – Baza de date – Documentarea asistată de calculator – Programe de comunicaţii – Biostatistică: – Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie – Eşantionaj şi inferenţă statistică – Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice) – Regresia logistică – Corelaţia şi regresia liniară – Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E. – Statistică superioară Tematica activităţilor practice Introducere în informatică: - Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale – Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică – Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date – Utilizarea unui program de calcul tabelar – Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator – Utilizarea poştei electronice – Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică: - Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu – Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor – Proiectarea unui studiu pe eşantion – Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice B. Trunchiul de specialitatea "Medicină preventivă -Epidemiologie" ● Epidemiologie fundamentală = 11,5 luni ● Boli infecţioase = 5 luni ● Igienă = 5 luni ● Laborator clinic şi Microbiologie = 6 luni i. Microbiologie = 4 luni îi. Laborator clinic = 2 luni ● Epidemiologie specială = 12 luni I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni la Catedră) - 200 ore Pregătire teoretică: 1. Definirea noţiunii de sănătate individuală şi comunitară, factori condiţionali. 2. Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare. 3. Metoda epidemiologică şi metoda clinică: utilizarea şi interpretarea lor în cunoaşterea problemelor sănătăţii comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară. 4. Raţionamentul epidemiologic. 5. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional. 6. Investigarea epidemiologică. 7. Analiza epidemiologică. 8. Evaluarea epidemiologică şi analiza deciziei. 9. Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - infecţioase şi neinfecţioase - (factori determinanţi, factori condiţionali primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional. 10. Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecţioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenţi etiologici ai bolilor infecţioase. Condiţionarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecţioase: proces infecţios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală. 11. Studiul cauzalităţii stărilor de sănătate. 12. Epidemiologie clinică. 13. Prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară şi terţiară). 14. Conceptul de asistenţă primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea şi controlul stărilor de sănătate şi boală la nivel comunitar. 15. Etica activităţilor epidemiologice. Aplicaţii practice 1. Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecţioasă şi neinfecţioasă. 8 b. Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici - i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalenţă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10 îi. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii. Comparaţii pe baza ratelor brute. 5 c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologie infecţioasă şi neinfecţioasă. 10 2. Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporţională): exemplificare, interpretarea şi justificarea standardizării. 3. 3. Studii epidemiologice. a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. 5. b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3. c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4. d. Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2 4. Erorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacţiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea şi controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5. 5. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective. Aplicare în boli infecţioase şi neinfecţioase. 5 6. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigaţiei, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciţii pe calculator: 5. 7. Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening. 3. 8. Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale şi patologice, evaluarea validităţii testului diagnostic. Evaluarea practică a validităţii testului diagnostic 1. 9. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5 10. Meta-analiză - etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea meta-analizei. 1 II. MODULUL DE BOLI INFECŢIOASE = 5 luni Pregătire teoretică (75 ore): PARTEA GENERALĂ: 1. Agenţi etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice. 2. Procesul infecţios: relaţia agent infecţios - gazda; dinamica procesului infecţios. 3. Clasificarea infecţiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate. 4. Mecanisme de apărare antiinfecţioasă: rezistenţa antiinfecţioasă nespecifică şi specifică. 5. Patogeneza bolilor infecţioase. 6. Manifestări clinice locale şi generale ale procesului infecţios. 7. Elemente clinice de recunoaştere în unele sindroame infecţioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean. 8. Examene complementare în patologia infecţioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic şi imagistic, teste nespecifice. 9. Tratamentul unor sindroame infecţioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăţi, mecanisme de acţiune şi farmacodinamie, indicaţii, contraindicaţii, limite de utilizare, reacţii adverse, rezistenţă - sensibilitate (cu testare) a substanţelor şi produselor utilizate în tratamentul infecţiilor cu produse biologice, antibiotice şi chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice şi nesteroidiene), imunomodulatori. PARTEA SPECIALĂ: Definiţie, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaştere, diagnostic (pozitiv şi diferenţial) clinic şi de laborator, evoluţie, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecţii cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecţioasă, infecţia cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita şi infecţiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecţii cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecţia cu virusul Papilloma uman, encefalite şi meningoencefalite determinate de agenţi etiologici transmişi prin insecte hematofage (infecţia cu virusul West Nile); 2. Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană. 3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q. 4. Boli determinate de bacterii: infecţii cu stafilococi, infecţii cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecţii determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă şi alte salmoneloze, infecţii determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra. 5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme. 6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza. 7. Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, pneumocistoza. 8. Boli determinate de helminţi: ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza. 9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecţii nosocomiale, boala diareică acută, infecţiile călătorilor. Baremul activităţilor practice 1. Recunoaşterea semnelor clinice şi precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecţioase eruptive: 12 2. Recoltarea produselor patologice şi interpretarea rezultatelor: 10 3. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii şi interpretarea rezultatelor: 5 4. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii şi interpretarea rezultatelor: 5 5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian şi interpretarea rezultatelor: 10 6. Interpretarea examenului LCR: 3 7. Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5 8. Interpretarea antibiogramei: 25 9. Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultaţii Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni Pregătire teoretică (90 ore): MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1 lună 1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. 2. Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului. 3. Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului). 4. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării. IGIENA HABITATULUI UMAN- 1 1/2 luni 1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. 2. Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. 3. Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. 4. Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei. 5. Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. 6. Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. 7. Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare. 8. Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI- 1 1/2 luni 1. Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie - nutriţie-sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate. 2. Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): compoziţia şi valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat. 3. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor. 4. Igiena unităţilor cu profil alimentar. IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 1 lună 1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară. 2. Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere. 3. Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice. Baremul activităţilor practice 1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 2. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic. 3. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 4. Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei. 5. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă. 6. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 7. Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). 8. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 9. Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici. 10. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ŞI MICROBIOLOGIE-6 LUNI MICROBIOLOGIE (4 luni) - 75 ore Pregătire teoretică: 1. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic. 2. Medii de cultură controlul mediilor. 3. Recoltarea şi transportul produselor patologice. 4. Testarea sensibilităţii la chimioterapice (mecanisme de acţiune, rezistenţă, antibiograma, CMI, CMB, interpretare). 5. Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecţii. BACTERIOLOGIE 1. Morfologia şi structura celulei bacteriene. 2. Fiziologie bacteriană, proces infecţios, factori de patogenitate 3. Bacteriofagi, lizotipie. 4. Diagnostic de laborator în infecţiile cu: stafilococ; streptococ (Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 şi non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire. VIRUSOLOGIE 1. Proprietăţi generale ale virusurilor, structură, compoziţie, clasificare. 2. Multiplicarea virusurilor. 3. Patogeneza infecţiilor virale, infecţii virale persistente. 4. Răspunsul imun în infecţiile virale. 5. Diagnostic de laborator în: a. Poliomielită. b. Gripă. c. Rujeolă. d. Hepatitele virale acute. e. Infecţia cu HIV/SIDA. PARAZITOLOGIE Diagnosticul de laborator în: 1. Amoebiaza intestinală şi extraintestinală 2. Giardioză 3. Malarie 4. Toxoplasmoză 5. Ascaridioză 6. Trichineloză 7. Teniaze 8. Echinococoza MICOLOGIE Diagnosticul de laborator în micoze. Baremul activităţilor practice 1. Testarea eficienţei măsurilor de dezinfecţie şi sterilizare: 2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicaţii practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot. 3. Examenul citologic al sputei şi fecalelor. 4. Diagnosticul în infecţii stafilococice. Citire, identificare, interpretare: 5. Diagnosticul în infecţii streptococice. Citire, identificare, interpretare: 5. Diagnosticul în infecţii streptococice şi pneumococice. Citire, identificare, interpretare: 6. Diagnosticul în infecţii meningococice. Citire, identificare, interpretare: 7. Diagnosticul în infecţii gonococice. Citire, identificare, interpretare: 8. Diagnosticul în tuberculoză (coloraţia Ziehl). Citire şi interpretare: 9. Diagnosticul în infecţii cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare: 10. Diagnosticul în infecţii cu E. coli. Citire, identificare, interpretare: 11. Diagnosticul în infecţii cu Shigella. Citire, identificare, interpretare: 12. Diagnosticul în infecţii cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare: 13. Diagnosticul în infecţii cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare: 14. Diagnosticul în infecţii cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare: 15. Diagnosticul în infecţii cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare: 16. Diagnosticul în infecţii cu anaerobi. Citire şi interpretare: 17. Diagnosticul în infecţii cu Treponema pallidum. Citire şi interpretare: 18. Diagnosticul în infecţii cu leptospire. Serologie. Citire şi interpretare: 19. Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire şi interpretare: 20. Sputa (recoltare, conservare, examen citologic): 21. Coprocultura: recoltare, conservare, transport: 22. Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare: 23. Diagnosticul hepatitei virale B şi C (ELISA) interpretare: 24. Diagnosticul serologic al gripei (HA şi HAI) interpretare: BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ŞI IMUNOLOGIE/LABORATOR CLINIC (2 luni) - 40 ore Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening şi diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare): 1. Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, în boli cardio-vasculare şi boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.). 2. Teste de screening şi diagnostic în boli genetice. 3. Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal. 4. Teste de screening şi diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronşic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.). Baremul activităţilor practice: participarea la efectuarea şi interpretarea testelor de laborator. 1. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic: 2. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular: 3. Screening în neoplazii: testul Papanicolau: 4. Screening în boli genetice: Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni Pregătire teoretică (200 ore): 1. Epidemiologia, prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase a. Boli infecţioase cu transmitere aeriană: infecţii bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecţia urliană, rujeola, rubeola, varicela - herpes zoster, alte infecţii herpetice), parazitare (pneumocistoza). b. Boli infecţioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A şi tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecţii alimentare. c. Boli infecţioase cu transmitere preponderent parenterală: 1. hepatite acute virale tip B, D, C; 2. infecţia cu HIV/SIDA. d. Boli infecţioase cu transmitere prin mod de viaţă: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice - sifilis, infecţii gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza). e. Boli infecţioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare. f. Boli infecţioase produse la gazde imunocompromise (particularităţi epidemiologice). g. Boli infecţioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.). h. Infecţii nosocomiale. 2. Imunoprofilaxia activă şi pasivă a bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Bazele strategice şi tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanţe epidemiologice. 3. Chimioprofilaxia bolilor infecţioase. 4. Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor neinfecţioase. a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric. c. Traumatisme, accidente, intoxicaţii, suicidul. d. Boli psihice. e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite. f. Boli de nutriţie: diabetul zaharat, supraponderea şi obezitatea. g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronşic. h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice. i. Epidemiologia patologiei vârstnicului. j. Farmacoepidemiologie (noţiuni de bază). k. Epidemiologia patologiei transfuzionale. l. Epidemiologie moleculară (noţiuni de bază). Aplicaţii practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP judeţeană): 1. Activitatea antiepidemică preventivă. 2. Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar). a. Intervenţia în focar de boli infecţioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viaţă, produse de microorganisme oportuniste, infecţii nosocomiale (în unităţi medicale de diverse profiluri - spitaliceşti şi ambulatorii). b. Tipurile, etapele şi obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea şi interpretarea unei fişe de anchetă epidemiologică în circumstanţe epidemiologice variate. c. Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecţia (decontaminarea), dezinsecţia şi deratizarea: metode, mijloace şi organizarea acţiunilor de decontaminare şi sterilizare în variate circumstanţe epidemiologice. d. Recoltarea, conservarea şi transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice şi din mediu. 3. Supravegherea în medicina comunitară: a. Definiţie, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor şi a sistemului de supraveghere. b. Metode şi mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei şi dispensarizării bolilor. c. Prezentarea structurii, obiectivelor şi prestaţiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită. d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naţionale de Supraveghere a bolilor infecţioase. 4. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni. 5. Supravegherea bolilor neinfecţioase: principii, metode, mod de realizare şi controlul eficienţei acestora. 6. Activităţi specifice ale Sistemului de alertă rapidă. 7. Programul Naţional de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanţul de frig, evaluarea eficienţei, supravegherea şi controlul reacţiilor postvaccinale. 8. Circuitul informaţional al datelor epidemiologice. 9. Legislaţia în activitatea antiepidemică. Baremul activităţilor practice 1. Insuşirea sistemului informaţional sanitar în bolile infecţioase (evidenţă, raportare): 2. Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică şi interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvenţă, gravitate, potenţial epidemiologic, factori de risc şi calculare a riscurilor în bolile infecţioase şi neinfecţioase: - Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3) – Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz - martor sau de cohortă) în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3) – Prognoze epidemiologice privind evoluţia unor boli infecţioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare şi boli infecţioase cu evoluţie naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România) 3. Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecţioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluţie naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriţie şi diabet, boli psihice - în diverse categorii de populaţie: 4. Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice de profilaxie şi combatere: - Efectuarea triajului epidemiologic profilactic: – Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentaţie, apă, copii, medical) prin control periodic şi la angajare: – Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni: 5. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activităţii de supraveghere a infecţiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută: 6. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitaţie (de pe obiecte, suprafeţe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale şi parazitare cu importanţă epidemiologică deosebită: 7. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice în vederea orientării diferenţiate a măsurilor antiepidemice: 8. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice pentru orientarea diferenţiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere: 9. Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor de dezinfecţie în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren:. 10. Controlul eficienţei acţiunilor de dezinfecţie prin metode fizice, chimice şi bacteriologice: 11. Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării): 12. Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică: 13. Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia de vector şi agent patogen vehiculat: 14. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecţioasă: - tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară şi definitivă: – măsuri pentru limitarea şi/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat: – supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia: 15. Organizarea acţiunilor specifice Sistemului Naţional de Supraveghere pentru unele boli infecţioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecţiile nosocomiale: 16. Desfăşurarea planului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie - hematologie, alte specialităţi: 17. Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecţiilor nosocomiale în circumstanţe date (studiu de caz la alegere): 18. Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanţele circulaţiei unor tulpini de spital cu rezistenţă dobândită (studiu de caz la alegere): 19. Stabilirea algoritmului de prevenire şi combatere a unor infecţii nosocomiale la personalul medical şi de îngrijire din unităţi sanitare cu risc/hazard crescut (secţii de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare, boli infecţioase etc.): 20. Aplicarea acţiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situaţii cu risc epidemiologic crescut: 22. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei. a. Imunoprofilaxia artificială activă - vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Naţional de Imunizare şi alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condiţiile de păstrare şi transport al vaccinurilor; indicaţii, contraindicaţii, tehnici de administrare, reacţii postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România: - pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de vaccinoprofilaxie în comunităţi urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea "lanţului de frig", planificarea etapelor de desfăşurare, efectuarea, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor): – alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecţioase, persoane din categorii de risc – alcătuirea unui program de imunizări în situaţii epidemiologice deosebite cauzate de calamităţi naturale (inundaţie, cutremur): – metode de evaluare a eficacităţii vaccinurilor şi acţiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice şi de laborator): – testarea susceptibilităţii populaţiei la infecţie. b. Imunoprofilaxia artificială pasivă: - alcătuirea unor scheme de sero- şi imunoglobulinoprofilaxie în situaţii particulare: contacţii din focar de boala infecţioasă (hepatită A şi B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere): 21. Legislaţia sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă), prevederi privind patologia infecţioasă de import, participarea la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale: 22. Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecţioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive şi respiratorii cronice, boli de nutriţie, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc): 23. Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienţei unor intervenţii (preventive, medicamentoase, educaţionale): CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE 4 ani Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar + Bioetica + Informatică medicală
● Modulul de pregătire fundamentală în sănătate publică şi
managementul serviciilor de sănătate 6 luni
o Bioetică 2 săpt
● Modulul de informatică medicală 2 luni
Medicină preventivă -Epidemiologie
● Epidemiologie fundamentală 11,5 luni
● Boli infecţioase 5 luni
● Igienă 5 luni
● Laborator clinic şi Microbiologie 6 luni
i. Microbiologie 4 luni
îi. Laborator clinic = 2 luni
● Epidemiologie specială 12 luni
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ DEFINIŢIE IGIENA este ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ţinerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populaţiei prin eforturi concertate ale societăţii şi utilizarea eficientă a resurselor. DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. STRUCTURA STAGIILOR 1. Mediul în relaţie cu sănătatea umană (1,5 luni) 2. Epidemiologie (6 luni) 3. Sănătate publică (6 luni) 4. Bioetică (2 săptămâni) 5. Biostatistica şi informatica medicală (2 luni) 6. Medicină ocupaţională (2 luni) 7. Igiena mediului (10 luni) 8. Igiena alimentaţiei şi nutriţiei (10 luni) 9. Igiena copiilor, adolescenţilor şi tinerilor (10 luni). CONŢINUTUL STAGIILOR 1. MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1,5 luni 1.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. ● Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului. ● Toxicologie de mediu: principii generale; absorbţie, distribuţie, excreţie, bio-transformare; efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice. ● Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale şi antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului). ● Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanţilor la procesul de luare a deciziilor. ● Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării. 2. EPIDEMIOLOGIE - 6 luni 2.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 3 luni 2.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Introducere în epidemiologie: definiţie, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară şi terţiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică). ● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare). ● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii); studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri şi controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice). ● Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare). ● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiţie, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii. 2.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 3 luni 2.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă 2.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecţioase - 2 luni ● Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare). ● Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare). ● Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare). ● Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie). ● Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea). ● Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase. - Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B. – Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus. – Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina. – Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C. – Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială. – Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia. – Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză. – Parazitoze. – Infecţii nosocomiale. 2.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună ● Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie). ● Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică). ● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului). 2.2.2. Tematica activităţilor practice epidemiologie generală şi specială ● Sistemul informaţional în bolile transmisibile ● Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase ● Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni. ● Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere. ● Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD: tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie - activitatea şi tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării); tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor; tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor. ● Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară şi definitivă; măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare. ● Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei - imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă. ● Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje). ● Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase. ● Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţi naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism. ● Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile netransmisibile. 3. SĂNĂTATE PUBLICĂ - 6 LUNI 3.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNA) 1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice. Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei. 2. Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate. 3. Morbiditatea. 4. Calitatea vieţii. 5. Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viaţă (comportamentali) ● Serviciile de sănătate 6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare. ● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor. ● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative. Tematica activităţilor practice 1. Starea de sănătate: ● Surse oficiale - naţionale şi internaţionale - accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică. 2. Demografie: ● Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. ● Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). ● Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate. 3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii. ● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. ● Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie. 5. Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii. ● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. ● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii. ● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei. 6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează. ● Realizarea şi testarea unui chestionar. 3.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) 1. Identificarea problemelor. 2. Analiza şi prezentarea problemei. 3. Ierarhizarea priorităţilor. 4. Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie. 5. Formularea obiectivelor. 6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor. 7. Pretestarea metodologiei. 8. Planul de lucru. 9. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor. 10. Bugetarea acţiunilor. 11. Implementarea proiectului. 12. Prezentarea rezultatelor. Tematica activităţilor practice 1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate. 2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare. 3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare. 4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date. 5. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu). 6. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor. 7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT. 8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate. 9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor. 10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice. ● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate. ● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condiţiile practicii de grup. ● Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. ● Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate. 3.3. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII (1 luna) 1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa. 2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. 3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. 4. Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului. 5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. 6. Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice. 7. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. 8. Marketing social. Tematica activităţilor practice 1. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică. > Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data. 2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. > Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală. 3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate. > Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate. > Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat. > Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului: > Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile. > Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile. > Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. > Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii. > Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). > Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice: > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu. > Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi. > Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. > Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor. 3.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ - 3 luni 1. Planificare şi programare. 2. Comunicare în organizaţie 3. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate. 4. Organizarea serviciilor de sănătate - macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. 5. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare. 6. Principiile şi funcţiile managementului: ● Procesul de luare a deciziei ● Conflict şi negociere 7. Management organizaţional - structură, cultură, managementul schimbării. 8. Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar. 9. Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private). 10. Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor). 11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar. 12. Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate. 13. Noţiuni de legislaţie medicală 14. Integrare în UE: instituţii, legislaţie, programe. Tematica activităţilor practice 1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate. 2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate. 3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar curativ şi profilactic). 4. Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor. 5. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu. 6. Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate. 7. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic). 8. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar curativ şi profilactic). 9. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului. 10. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal. 11. Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă. 12. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile. 13. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie. 14. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate. 15. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară. 16. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE). 17. Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor. 4. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) ● Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică. ● Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii, influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor ● Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. ● Relaţia medic - pacient: consimţământul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementează relaţia medic - pacient. ● Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management. ● Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă. ● Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative. ● Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane ● Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică. ● Etica cercetării pe subiecţi umani, principii etice, coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. TEMATICA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE - Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice – Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă – Rolul comunicării în relaţia medic - pacient. – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice – Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. – Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. – Rolul comitetelor de etică din spitale. – Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. – Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. – Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. – Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică, cercetarea pe subiecţi umani. 5. BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA MEDICALĂ (2 luni) Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore - Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc. – Editarea de documente (text şi grafică) – Baza de date – Documentarea asistată de calculator – Programe de comunicaţii – Biostatistică: – Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie – Eşantionaj şi inferenţă statistică – Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice) – Regresia logistică – Corelaţia şi regresia liniară – Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E. – Statistică superioară Tematica activităţilor practice Introducere în informatică: - Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale – Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică – Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date – Utilizarea unui program de calcul tabelar – Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator – Utilizarea poştei electronice – Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică: - Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu – Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor – Proiectarea unui studiu pe eşantion – Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice 6. MEDICINĂ OCUPAŢIONALĂ -2 luni 6.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Introducere în medicina muncii: definiţie, atribuţiile serviciului de medicina muncii. ● Legislaţie, organizarea medicinei muncii, sistemul informaţional în domeniu. ● Riscul profesional. ● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularităţile efortului fizic şi psihic în funcţie de sex, vârstă şi stare fiziologică. ● Noţiuni de toxicologie profesională. ● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecţioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc. ● Stresul profesional. ● Patologia profesională declarată şi cea nedepistată - influenţe asupra morbidităţii generale. ● Patologia profesională cu latenţă mare: rolul colaborării diferitelor instituţii în profilaxie şi control. 6.2. Tematica activităţilor practice ● Formularele de semnalizare şi declarare a bolilor profesionale. ● Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere. ● Măsuri de protecţia muncii, depistarea şi declararea bolilor profesionale şi a accidentelor în unităţile medico-sanitare. 7. IGIENA MEDIULUI - 10 luni 7.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. ● Radiaţii ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane. ● Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive. ● Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. ● Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei. ● Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere. ● Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere. ● Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Aşezările urbane şi efectele asupra sănătăţii date de urbanizare. Conceptul de "oraş sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural. ● Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire şi combatere. ● Mediul ocupaţional medico-sanitar în relaţie cu sănătatea umană. ● Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. ● Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. ● Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversităţii speciilor, despăduririle, deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase. 7.2. Tematica activităţilor practice ● Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect. ● Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic. ● Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei. ● Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă. ● Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei. ● Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă. ● Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară). ● Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore. ● Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante. ● Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare. ● Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupaţional medico-sanitar. ● Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe. ● Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situaţie dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată. 8. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI - 10luni 8.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie-nutriţie-sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate. ● Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente, şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat). ● Etiopatogenia bolilor carenţiale: hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-calorică, anemii nutriţionale. ● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic. ● Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. ● Aspecte populaţionale în relaţie cu alimentaţia: tipuri de diete. ● Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat. ● Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, micotoxine, biotoxine marine, etc.) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar. ● Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relaţia cu starea de sănătate. ● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor şi relaţia cu starea de sănătate. ● Principii de gastrotehnie. ● Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente. ● Igiena unităţilor cu profil alimentar. 8.2. Tematica activităţilor practice ● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calităţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. ● Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). ● Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici. ● Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete. ● Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv. ● Principii generale de dietoterapie. ● Analiza riscului legat de consumul de alimente. ● Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţională, intervenţie nutriţională în teren (şcoală, colectivităţi locale, parteneriat public/privat). ● Strategie şi comunicare nutriţională: mediile şi actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing - lansarea unui produs alimentar nou - de la reglementări până la comunicare. 9. IGIENA COPIILOR, ADOLESCENŢILOR ŞI TINERILOR - 10 luni 9.1. Tematica lecţiilor conferinţă ● Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară. ● Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta. ● Dezvoltarea neuropsihică abordată prin prisma principalelor legi care o guvernează. ● Dezvoltarea neuropsihică şi factorii care o influenţează: ereditatea, mediul, educaţia. ● Etapele de dezvoltare neuropsihică a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină şi după naştere. ● Dezvoltarea neuropsihică în relaţie cu activitatea intelectuală: condiţionare reciprocă; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolară, tulburările de învăţare; problematica instruirii şi educării copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat. ● Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi. ● Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreşcolari (0 - 3 ani): particularităţi igienice pe grupe de vârstă, jocurile şi jucăriile, creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul instituţionalizat din creşele de copii. ● Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preşcolari (3 - 7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţie fizică, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grădiniţele de copii. ● Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi şi studenţi: capacitatea de lucru şi curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, programul instituţionalizat din şcoli şi facultăţi, orarul şcolar, reuşita şcolară, orientarea şcolară şi profesională, creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţia fizică, odihna şi somnul. ● Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere. ● Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile şi materialele didactice, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice pentru creşe, leagăne de copii, grădiniţe, şcoli, universităţi. ● Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noţiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminaţi în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvenţă crescută, măsuri de prevenire şi combatere a bolilor acute transmisibile. ● Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri: boli cronice şi forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficienţa măsurilor medicale în morbiditatea cronică. 9.2. Tematica activităţilor practice ● Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile. ● Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnoză. ● Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi. Aprecierea reuşitei şcolare. ● Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională. ● Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. ● Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie. ● Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii, adolescenţi şi tineri. ● Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii, adolescenţi şi tineri. ● Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară.
IGIENĂ
4 ANI
> MEDIUL IN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ(I.1) - 1,5 LUNI
> EPIDEMIOLOGIE - - 6 LUNI
● EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ(I.2) - 3 luni
● EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ din care:
- EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE (I.3)
- EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE(I.4)
> SĂNĂTATE PUBLICĂ - - 6 LUNI
● MĂSURAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A
DETERMINANŢILOR EI(I.5)
● PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE(I.6)
> BIOETICĂ (I.8) - 2 săptămâni
> BISTATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ (I.9) - 2 LUNI
> MEDICINA OCUPAŢIONALĂ (I.10) - 2 LUNI
> IGIENA MEDIULUI (I.11) - 10 LUNI
> IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI(I.12) - 10 LUNI
> IGIENA COPIILOR, ADOLESCENŢILOR ŞI TINERILOR(I.13) - 10 LUNI
┌─────────────────────────────┬────────────────────┬──────────┬───────────┐
│ AN I │ AN II │ AN III │ AN IV │
├─────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┼───────────┤
│I.1, I.2, I.3, I.4, I.5, I.6,│I.7, I.8, I.9, I.10,│I.11, I.12│I.12, I 13 │
│ │I.11, │ │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────┴──────────┴───────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ 1.1. Definiţie. Psihiatria şi psihoterapia copilului şi adolescentului se defineşte ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea şi (re)abilitarea tulburărilor psihice, psiho somatice, psiho-organice şi a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani. 2.2. Durata pregătirii Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului şi adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanţă cu normele europene. Numărul de ore de pregătire teoretică include 1000 ore de învăţământ. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module: Modulul I: cunoaşterea domeniului prin stagiu în specialitate Anul I: cursuri-conferinţe formative Modulul II: domenii medicale complementare, Anul II: servicii medicale de legătură Modulul III: aprofundarea informaţiilor de specialitate Anul III, IV şi V: orientare spre domenii preferenţiale de competenţă 2.3. Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu anul I clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului -12 luni cursul informativ în specialitate -10 luni psihologia dezvoltării -2 luni anul II neurologie pediatrică --------------- 3 luni psihiatrie adulţi-------------------- 6 luni pediatrie---------------------------- 3 luni anul III, IV şi V: stagiu de specialitate psihiatria copilului şi adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie şi bioetică şi stagiu opţional. 6 luni (de ex. Genetică psihiatrică, epidemiologie psihiatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medicolegală psihiatrică, psihoterapie). Stagiile constau în:examinare clinică, completarea foii de observaţie şi a evoluţiei, investigaţii, prezentări de cazuri, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activităţi în ambulatoriu şi comunitate, cercetare ştiinţifică şi elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.) 3. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL MODULELOR 3.1. modulul I................12 luni 3.1.1. Informaţia teoretică trebuie să cuprindă un număr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul.....10luni a 3 ore-săptămână=120 ore 3.1.2. Tematica va cuprinde noţiuni de: - dezvoltarea copilului şi adolescentului(neuro-psihică, psiho-socială) – simptome şi sindroame specifice – clasificarea internaţionala(ICD, DSM) şi diagnosticul – funcţionalitatea familială – principii de terapie(farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară) Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă şi oral 3.1.3. Activităţile practice în clinicile universitare de specialitate constau din examinarea cazului, completarea fişei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluţiei, prezentări de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoţirea pacienţilor la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 3.2. modulul II ..............12 luni 3.2.1. Domenii medicale complementare şi de legătură 3.2.1.1. Neurologie pediatrică..................3 luni (50 ore) Va familiariza medicul rezident cu acele afecţiuni neurologie ce determină modificări în dezvoltarea funcţiilor psihice pe perioada dezvoltării: - Paraliziile cerebrale – Tumorile cerebrale – Epilepsiile şi sindroamele convulsive – Traumatismele cerebrale – Afecţiuni neurologice cu transmitere genetică Activităţile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică şi paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală TC, RMN,) 3.2.1.2. Psihiatrie adulţi...........................6 luni (100 ore) Va avea ca obiective recunoaşterea şi diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinţii copiilor ce sunt examinaţi. 3.2.1.3. Pediatrie......................................3 luni (50 ore) Completează cunoştinţele cu referire la:urgenţe în pediatrie, neonatologie, Boli cronice:SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecţioase: neuroviroze 3.2.1.4. Stagiu opţional...........................6 luni (100 ore) La alegere pot fi domenii complementare Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni aplicaţii EEG, Ex Psihologic, neuroimagistică, abilitare, reabilitare, recuperare, servicii speciale (forensic, probaţiune, autism, etc.) 4.1. modulul III......................30 luni 4.1.1. CUNOŞTINŢE EXTINSE IN PSIHIATRIA ŞI PSIHOTERAPIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI ........... 24 luni (400 ore) 4.1.1.2.Informaţii teoretice Obţinute prin traduceri, lecturarea şi consultarea unor tratate de specialitate consacrate internaţional, reviste de specialitate interne şi internaţionale, Documentare prin Internet În această etapă medicul rezident va desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări ştiinţifice şi va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferinţe naţionale şi internaţionale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia şi psihopatologia familiei. 4.1.1.3. Instruirea în psihoterapie. Se va face prin participări la cursuri susţinute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială, Este recomandată formarea cu precădere în psihoterapie familială. 4.1.2 Activităţi practice 4.1.2.1. Activitate în ambulatoriu Se vor desfăşura în special consultaţii, activităţi de prevenţie, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare) programe de sănătate mentală, psihoprofilaxie 4.1.2.2. Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare 4.1.2.3. Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare 5.1. STAGIU OPŢIONAL DE STUDII APROFUNDATE..............6 luni (100 ore) Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu: - sănătate mentală, psihoigienă, psihoprofilaxie – management în psihiatrie – psihiatrie comunitară – psihoterapii – urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului – psihiatria şi psihoterapia adolescentului – psihiatria de legătură 6.1. Recunoaşterea specialităţii se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.P PSIHIATRIE PEDIATRICĂ 5 ANI
┌─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Anul │Psihiatria copilului şi adolescentului │12 luni │
│ I │ │ │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Pediatrie │3 luni │
│Anul ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ II │Neurologie pediatrică şi EEG │3 luni │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Psihiatrie adulţi │6 luni │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Bioetică │2 săptămâni │
│Anul ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ III │Psihiatrie comunitară │6 luni │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Psihiatria de urgenţă │2 luni │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Psihiatria de legătură │6 săptămâni │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Psihiatrie forensică │1 lună │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ │Management sanitar │1 lună │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Anul │Psihiatria şi psihoterapia copilului şi adolescentului │12 luni │
│ IV │ │ │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Anul │Psihiatria copilului şi adolescentului │12 luni │
│ V │ │ │
└─────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unităţile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, etc.) 2. DURATA STAGIILOR - 5 ANI Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ Modulul │ Durata │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Biochimie │I.1 - 8 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Biologie moleculară │I.2 - 3 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Genetică │I.3 - 3 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Imunologie │I.4 - 4 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzională (2 l) │I.5 - 12 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Bacteriologie │I.6 - 8 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Micologie │I.7 - 1 lună │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Virusologie │I.8 - 4 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Parazitologie │I.9 - 3 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Managementul laboratorului │I.10- 2 luni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Bioetică │I.11- 2 săptămâni │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular │ │
│opţional şi cu acordul coordonatorului de program │II.1 - 11 1/2 luni │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘
I.1. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 8 LUNI Tematica lecţiilor conferinţă/200 ore (1). METABOLISMUL PROTEIC - Peptide biologic active. – Nivele de organizare a macromoleculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor). – Biosinteza proteică – Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon. – Biosinteza ureei. (2). ENZIME - Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime. – Funcţia catalitică a ARN. – Noţiuni de cinetică enzimatică. (3). METABOLISMUL GLUCIDIC - Glicoliza. – Gluconeogeneza. – Ciclul acizilor carboxilici. (4). METABOLISMUL LIPIDIC - Biosinteza acizilor graşi. – Degradarea acizilor graşi. – Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie. – Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene. – Biosinteza colesterolului. – Acizii biliari. – Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare). (5). VITAMINE şi HORMONI (6). APA şi ELECTROLIŢI (7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN: - Patologia renală. – Patologia hepatică. – Patologia cardiacă şi vasculară. – Maladii metabolice şi endocrine. (8). MARKERI TUMORALI (9) BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ (10) BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI (11) BIOCHIMIE GERIATRICĂ (12) BIOCHIMIE PEDIATRICĂ (13) TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT (14) ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR (15) METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc); b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") - cu detectarea microdeleţiilor cromozomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii; c) detectarea anomaliilor cromozomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc. Stagiul practic/900 ore În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi: - prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate; – efectuarea practică a testului respectiv. 1 Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie. - metode de măsură (spectrometrice, optice, etc) – tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) – tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare – sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice – tehnici de bază în Biologia Moleculară: extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray 2 Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice EXAMENUL DE URINĂ 1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. - barem 100 determinări 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. - barem 50 determinări 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări 4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinări B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI 1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 100 determinări 2. Electroforeza proteinelor - metode; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 3. Compuşi azotaţi non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări. 6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări. 7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări. 8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări. 9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări - transaminazele (TGP, TGO), – creatinkinaza (CK), izoenzime; – lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime; – fosfataza acidă şi alcalină; – gamma glutamil transpeptidaza (GGT) – amilaza; – lipaza. C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 25 determinări. D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 50 determinări. I.2. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ - 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ● Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. ● Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului. ● Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli. ● În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. ● De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare. A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore) I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului. Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului. Extracţia ARN-ului. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului. Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dot-blot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromozomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips"). Aplicaţii clinice ale hibridizării: Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomiale sau situate pe cromozomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă. Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, "single strand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.). Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicaţii clinice în Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice. III. Tehnici de analiză a proteinelor Purificarea proteinelor. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică. Cromatografia proteinelor. Difracţia razelor X. Secvenţierea proteinelor şi cartografierea peptidelor. Dozarea proteinelor. Electroeluţia. Electro-transferul. Identificarea cu anticorpi. Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii. IV. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare. B. PARTEA PRACTICĂ a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului. b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor. c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral. d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă. e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori. f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă. g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance. a) Celulele "natural killer". b) Celulele killer activate de limfokine. c) Bazofile activate. a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. 1. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională. 2. Colorarea, interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă. 3. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă. 4. Extracţia ADN- ului din ţesuturi (ficat). 5. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite). 6. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie. 7. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. 8. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. EXAMEN 1. Test scris din tematica teoretică. 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI) A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore) 1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor. a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor. b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica. c. Mutaţiile: cauza majoră de boală. d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe). e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. 3. Bolile monogenice. 4. Bolile multifactoriale. a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare. b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea. 5. Retardul mental. 6. Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate. 9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală. B. PARTEA PRACTICĂ 9. Consultul genetic. 10. Explorarile genetice. a. Cromozomiale. b. Moleculare. 11. Sfatul genetic. 12. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional). 13. Diagnosticul prenatal. EXAMEN 3. Test scris din tematica teoretică. 4. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). I.4. Modulul de Imunologie (4 luni) Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore) A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie. 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. B. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută şi dobândită. 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia. 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare şi prezentare. 4. Alergenele - structură, epitopi. 5. Imunogenetica. 6. Imunitatea mediată prin celulele T. 7. Imunitatea mediată prin celule B. 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: 9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. C. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere. 2. Inflamaţia şi modularea ei. D. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing". 3. Imunosupresia post transplant E. Imunologia transplantului. 1. Mecanismele de rejet. 2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. F. Imunologia tumorală. 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. 2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale. 3. Mecanismele imunosupravegherii. G. Mecanisme imunoreglatoare. 1. Mecanismele de toleranţă. 2. Reţele idiotipice. 3. Apoptoza. II. Tematica activităţilor practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice. 2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice. 3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor. 4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor. 5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline. 6. Măsurarea proteinelor de fază acută. 7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă. 8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului. 9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc). 10. Măsurarea IgE total şi specific. 11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. 12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate). 13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene. 14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen). 15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2. 16. Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice. 17. Apoptoză. 18. Tehnici şi metode de imunohistopatologie. 19. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare. 20. Hibridoame şi anticorpi monoclonali. 21. Citometrie în flux. 22. PCR. 23. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare 1. Referate generale - cel puţin 1 prezentare. 2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare. Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu. 1.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) şi HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ (2 luni) 1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore) ● Laborator clinic ● Hematologie (1). Hematopoeza - generalităţi – celula stem (2). Structura măduvei osoase - (noţiuni de embriologie) (3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (6). Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) (7). Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica) (8). Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome. (9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12. (10). Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator) (11). Anemii hemolitice. - generalităţi – clasificare (12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator). (13). Imunoserologia unei anemii hemolitice. (14). Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. (15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. (16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). (17). Sindromul mielodisplazic. (18). Sindromul mieloproliferativ cronic. (19). Sindromul limfoproliferativ cronic. - Leucemie limfatică cronică. – Boli proliferative limfatice de graniţă. – Generalităţi limfoame. (20). Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). (21). Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator). (22). Gamapatii monoclonale maligne. (23). Gamapatii monoclonale benigne. (24). Hemostaza (generalităţi). (25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar. (26). Purpura trombocitopenică. (27). Coagulare intravasculară diseminată. (28). Boala tromboembolică şi fibrinoliza. (29). Porfirii - clasificare, diagnostic. 1.5.2. Baremul activităţilor practice 1. Recoltare: 10 2. Colonare: 10 3. V.S.H.; Hematocrit: 10 4. Indici eritrocitari: 10 5. Reticulocite: 20 6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20 7. Test Hamm: 5 8. Test Coombs - anti Ig G, -anti C: -5 9. Celule lupice: 10 10. Determinări F.A.N.: 5 11. Imunograma: 5 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10 14. Grupe sanguine şi RH: 5 15. Electroforeza - imunoelectroforeza: 10 16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 10 17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 50 18. Examinare frotiu medular: 25 I.6. MODULUL BACTERIOLOGIE - 8 luni Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore) Bacteriologie generală 1. Microbiologia medicală - importanţa în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. Aplicaţii în managementul cazurilor clinice şi al situaţiilor epidemice naturale şi induse (2 conferinţe). 2. Morfologia şi structura celulei bacteriene (2 conferinţe). - Peretele celular şi membrana citoplasmatică. – Citoplasma - factori citoplasmatici (Plasmidele). – Nucleul - cromozomul şi variabilitatea genetică la bacterii. 2. Noţiuni de microbiologie moleculară (2 conferinţe). 3. Fiziologia bacteriană (2 conferinţe). - Nutriţia – Respiraţia – Creşterea - multiplicarea – Aplicaţii - cultivarea, principii de izolare şi identificare, caracterizare fenotipică 4. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici, chimici şi biologici (5 conferinţe). - Agenţi fizici: desicaţie, căldură, radiaţii, sterilizare. – Agenţi chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranţi. – Agenţi biologici. – Bacteriocine. – Bacteriofagi. – Antibiotice. 5. Interacţiunea bacterie - gazdă (5 conferinţe). ● Patogenitatea bacteriilor. - Mecanisme de patogenitate. – Bacterii patogene şi condiţionat patogene. ● Rezistenţa naturală. - Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă. ● Rezistenţa dobândită. - Antigenele bacteriene. – Factori de apărare specifică: umorali, celulari. ● Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară. 6. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinţă). 7. Controlul infecţiilor în spital şi în comunitate (1 conferinţă). Bacteriologie specială 8. Grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană *)──────────*) Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.────────── Bacili gram negativ glucozo-fermentativi. ● Familia Enterobacteriaceae (7 conferinţe). - Genul: Escherichia, Shigella, Edwarsiella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Yersinia, altele descrise în patologie. ● Familia Vibrionaceae (2 conferinţe). - Genul: Vibrio, Plesiomonas, Aeromonas Bacili gram negativ glucozo-oxidativi (1 conferinţă). - Familia Pseudomonadaceae. Genul Pseudomonas. Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţă). - Genul: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes. Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe). - Genul: Brucella, Bordetella, Legionella, Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe). – Genul: Haemophilus, Flavobacterium, Streptobacillus. Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţă). - Genul: Bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia. Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţă). - Genul: Campylobacter, Vibrio. Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţă). - Genul: Lysteria, Erysipelotrix, Lactobacillus. Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe). - Genul: Bacillus, Clostridium. Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferinţă). - Genul: Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium. Coci gram pozitivi (3 conferinţe). ● Familia Micrococcaceae. - Genurile: Staphylococcus, Micrococcus. ● Familia Streptococcaceae. - Genul: Streptococcus. Coci gram negativ (1 conferinţă). - Genul: Neisseria. Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe). - Genul: Mycobacterium. Bacteriile spiralate (3 conferinţe). - Genul: Treponema, Borellia, Leptospira. Bacterii simbiotice (2 conferinţe). ● Familia Rickettsiaceae. - Genul: Rickettsia. ● Familia Chlamydiaceae. Genul: Chlamydia. Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţă). - Genul: Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma. Total conferinţe: 54 Baremul activităţilor practice (lp - lucrare practică, d = demonstraţie) 1. Microscopia - optica: directă, contrast de faza (lp) – în imunofluorescenţă (d) 2. Coloranţii în microbiologie - gram (lp) – albastru de metilen (lp) – Ziehl-Neelsen (lp) – Giemsa(lp) – speciale (Spori, Rickettsia etc.) 3. Medii de cultură - nutritive, de conservare şi transport (lp) – de izolare - îmbunătăţire, selective (lp) 4. Teste de identificare: sisteme convenţionale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d); 5. Controlul sterilizării prin: - agenţi fizici (d) – agenţi chimici (lp, d) 6. Testarea sensibilităţii la antibiotice şi chimioterapie - metoda difuzimetrică (lp) – metoda diluţiilor (d) – E - test 7. Tipizări bacteriene prin agenţi biologici - antibiotipia (lp) – fagotipia (lizotipia) (lp) – bacteriocino/geno/tipia (d) 8. Toxinogeneza: metode de evaluare/Titrare - în vitro (lp) - în vivo (d) 9. Virulenţa: metode de evidenţiere - în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d) – în vivo (d) 10. Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian: - umoral: diagnosticul serologic (lp) – în vitro – metode convenţionale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescenţa (lp şi d) – metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp şi d) – în vivo – reacţii imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d) – teste de imunoprotecţie pe animal (d) 11. Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d) 12. Izolarea bacteriilor din: ● Materii fecale - Coprocultura (lp) ● Sânge - Hemocultura (d) ● Urină - Urocultura (lp) ● L.c.r. (d) ● Exsudat faringian (lp) ● Exsudat nazal (lp) ● Exsudat otic (d) ● Exsudat conjunctival (d) ● Spută (lp) ● Exsudat pleural (d) ● Exsudat peritoneal (d) ● Secreţie uretrală (d) ● Secreţie vaginală (d) ● Secreţie col uterin (d ● Lichid articular (d) ● Exsudat abcese părţi moi (d) ● Alimente ● Apă 13. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp şi d) ● Enterobacteriaceae ● Vibrio ● Campylobacter, Helicobacter ● Pseudomonas ● Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes ● Bacili gram negativ anaerobi (d) ● Brucella ● Bordetella ● Legionella ● Haemophilus ● Lysteria ● Bacillus ● Clostridium ● Corynebacterium ● Staphylococcus ● Streptococcus ● Neisseria ● Mycobacterium ● Treponema ● Borellia ● Leptospira ● Rickettsia ● Chlamydia ● Mycoplasma, Ureaplasma I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 luna Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore) 1. Biologia şi morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor. 2. Genul Candida. Infecţiile candidomicotice. 3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza. 4. Infecţii produse de ciuperci "oportuniste" din genul Aspergillus (aspergiloza) şi Geotrichum (geotricoza). 5. Fungii dermatofiţi: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton. 6. Agenti antifungici. Antifungigrama. Baremul activităţilor practice. 1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp 2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d 3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d 4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d 5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de dermatofiţi. d 6. Antifungigrama. lp I.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 4 luni Tematica lecţiilor conferinţă Virusologie generală - 40 ore 1. Generalităţi despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore 2. Diferenţe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore 3. Replicarea virusurilor. 2 ore 4. Genetică virală. 1 oră 5. Funcţionarea celulei parazitate viral. 1 oră 6. Patogenia infecţiei virale. Persistenţa virală. 2 ore 7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunităţii naturale. Interferoni. Efectorii imunităţii dobândite. 8 ore 8. Chimioterapie antivirală. Rezistenţa la antivirale - 3 ore 9. Noţiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore 10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea şi cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular şi umoral în viroze. Diagnostic prin evidenţierea genomului viral. 2 ore 11. Evoluţia virusurilor. Zoonoze. 4 ore 12. Vaccinuri virale. 4 ore 13. Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore 14. Co-infecţii bacterii-virusuri şi virusuri-virusuri. 2 ore Virusologie specială - 63 ore 1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore 2. Gastroenterite virale. Agenţi etiologici virali implicaţi în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenţie - 4 ore 3. Arbovirusuri. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie şi tratament - 4 ore 4. Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenţi fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică - 3 ore 5. Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore 6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie - vaccinarea MMR - 4 ore 7. Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore 8. HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecţia HIV versus SIDA, diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. Terapia antiretrovirală - 5 ore 9. Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore 10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 3 ore 11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 4 ore 12. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore 13. Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore 14. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore 15. Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore 16. Virusuri şi cancer. Oncogene şi antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză - 5 ore 17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3 ore 18. Diagnosticul şi prevenirea infecţiilor virale cu potenţial bioterorist - 3 ore Activităţi practice (20 săptămâni) 1. Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare şi evidenţă (traseibilitate). Organizarea unei colecţii de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranţa activităţii în laborator. Tehnicile de decontaminare şi sterilizare. Întreţinerea şi controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare şi acreditare. Cunoştinţe necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna 2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea şi menţinerea laboratorului de culturi de celule. Menţinerea aparaturii aferente. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Prepararea şi controlul mediilor de cultură. Metode de obţinere a culturilor celulare primare şi a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic; producţia de vaccinuri virale; producţia de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni 3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare [DIC(50) PFU]. 2 săptămâni 4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână 5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiţie, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână 6. Evidenţierea genomului viral. Mod de funcţionare şi întreţinere a aparaturii. Prepararea reagenţilor. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacţia de hibridizare genică. PCR şi RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidenţierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidenţiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. 1 săptămână 7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenţi etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sinciţial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacţii imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecţia antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână 8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacţii imunoenzimatice. Reacţii de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral 1 săptămână 9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiilor oculare. Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescenţa. Serologie. Evidenţierea genomului viral. 1 săptămână 10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacţia de virusneutralizare. Serologie. Evidenţierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână 11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane şi genotipare pentru evidenţierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii şi mycoplasme. 1 săptămână 12. Diagnosticul de laborator în infecţiile virale congenitale şi perinatale. Agenţi etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecţia antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescenţă. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral (PCR pentru ADN CMV şi ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână 13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână 14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei. 2 săptămâni 15. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. Risc profesional şi al infecţiilor iatrogene. Izolarea agenţilor virali. Serologie - screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescenţa. 1 săptămână 16. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenţei la antivirale 2 săptămâni Barem activităţi obligatorii: 1. Prepararea şi controlul mediilor de cultură - 10 activităţi 2. Menţinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activităţi. 3. Determinarea viabilitatii celulare - 10 activităţi 4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule - 20 activităţi 5. Recunoaşterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate - 20 activităţi 6. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare - 5 activităţi 7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic - câte 10 probe 8. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare - câte 20 reacţii 9. Seroneutralizarea - câte 10 reacţii 10. Detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă (v. respiratorii, herpesvirusuri) - 30 probe 11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecţia markerilor infecţiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) - câte 50 reacţii 12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecţiei VHC - câte 20 reacţii 13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecţiei HIV - câte 30 reacţii 14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV - câte 20 reacţii 15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacţii 16. PCR şi RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacţii 17. PCR şi RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecţia cu VHB, VHC şi HIV - câte 20 reacţii 18. Detecţia ampliconilor după electroforeză - 20 de reacţii 19. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern) - 20 reacţii 20. Genotipare HPV - 20 reacţii I.9. MODULUL PARAZITOLOGIE - 3 luni Tematica lecţiilor conferinţa (I - IX), 50 ore Baremul activităţilor practice (Tehnici de diagnostic) I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza, B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms) Tehnici de diagnostic: 1. Examenul coproparazitologic direct între lamă şi lamela, în ser fiziologic şi Lugol. 2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann - Langeron, Kato - Miura. 3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, coloraţia Ziehl - Nielsen modif. Hendricson 4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali marcaţi. II. Examenul parazitologic al sângelui A. Diagnosticul hematologic al malariei. B. Diagnosticul hematologic al babesiozei. C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor. D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice. Tehnici de diagnostic: 1. Tehnica frotiului. 2. Tehnica picăturii groase. III. Examenul parazitologic al sputei şi al secreţiei laringo - traheale: A. Diagnosticul pneumocistozei. B. Sindromul Loeffler. Tehnici de diagnostic: 1. Coloraţia Giemsa. 2. Coloraţia cu albastru de toluidină. 3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare. IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată şi viscerală): A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate şi viscerale. B. Diagnosticul cisticercozei. C. Diagnosticul hidatidozei. D. Diagnosticul trichinelozei. E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice. F. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală". G. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată". Tehnici de diagnostic: 1. Coloraţia Giemsa. 2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN. 3. Teste serologice imunoenzimatice. V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii: A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale. Tehnici de diagnostic: 1. Izolarea parazitului din produsele patologice. 2. Teste serologice imunoenzimatice şi imunoflorescenţă indirectă. 3. Teste de tip PCR. 4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcaţi. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital: A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale, B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium. Tehnici de diagnostic: 1. Examenul secreţiei vaginale. 2. Examenul secreţiei uretrale. 3. Examenul secreţiei prostatice. 4. Examenul sedimentului urinar. 5. Tehnici de cultivare. VII. Diagnosticul afecţiunilor SNC produse de amoebele libere potenţial patogene aparţinând genurilor Naegleria şi Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici de izolare a amoebelor. 2. Tehnici de cultivare a amoebelor. 3. Examinarea L.C.R. ului. VIII. Eozinofilia şi infecţiile parazitare IX. Ectoparaziţi A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus şi Ptirius I.10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore) 1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe) a. planificarea activităţilor; b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente; c. managementul personalului, evaluarea personalului; d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc; e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului; 2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă). 3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă). 4. Sistemul de management al calităţii: a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă) b. Cerinţe de management (2 conferinţe) c. Cerinţe tehnice (1 conferinţă) d. Auditul intern (1 conferinţă) e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe) f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă) g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă) h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă) 5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă) Baremul activităţilor practice Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp I.11. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariţiei bioeticii. 3. Definirea bioeticii. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. 5. Teorii şi metode în bioetică. II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă. 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii. 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.). III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient. 2. Paternalism versus autonomie. 3. Modele ale relaţiei medic-pacient. 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat. 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient. 3. Relaţia medic-pacient minor. 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient. V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare. 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice. 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală. VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei. 2. Dileme etice în avort. 3. Etica reproducerii umane asistate medical. 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină. 2. Probleme etice în stările terminale. 3. Tratamente inutile în practica medicală. 4. Eutanasia şi suicidul asistat. 5. Îngrijirile paliative. VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru. 2. Donarea de organe de la persoana vie. 3. Etica alocării de resurse în transplant. IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii. 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman. 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală. 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. 5. Terapia genică. 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice. X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani. 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani. 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale. 5. Comitetele de etică a cercetării. 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale. 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă. 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă. 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient. IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. 3. Rolul comitetelor de etică din spitale. V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL DIN I.1-I.9 11 1/2 Luni BIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂ BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, MICOLOGIE Tematica lecţiilor conferinţă (180 ore) (1). Diagnosticul etiologic al infecţiilor acute şi cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri) - Rinosinuzite: 1 curs – Angine: 2 cursuri – Bronşite: 1 curs – Pneumonii: 2 cursuri – Infecţii bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze): 2 cursuri (2). Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale infecţioase: virale, bacteriene, micotice şi parazitare: 16 cursuri - Virale: 1 curs – Bacteriene: 8 cursuri – Micotice: 1 curs – Parazitare: 6 cursuri (3). Toxiinfecţiile alimentare - caracteristici etiologice, clinice şi epidemiologice: 2 cursuri. (4). Infecţii urogenitale - particularităţi etiologice şi de laborator: 2 cursuri (5). Sindromul meningeal - diagnostic etiologic: 2 cursuri (6). Septicemiile/bacteriemiile - conduita examenului bacteriologic: 2 curs (7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităţilor şi părţilor moi: 1 curs (8). Particularităţi etiologice şi epidemiologice ale infecţiilor nosocomiale: 2 cursuri (9). Investigaţia bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs (10). Investigaţia bacteriologică a apelor potabile şi reziduale: 2 cursuri şi 2 demonstraţii. (11). Investigaţia bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri şi demonstraţii - Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs – Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs – Controlul bacteriologic al cărnii şi produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate) – Controlul bacteriologic al laptelui şi produselor lactate: 1 curs – Controlul bacteriologic al ouălelor şi derivatelor de ou: 1 curs – Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs (12). Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice şi parazitare: 2 cursuri (13). Hepatitele virale - determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri (14). Infecţia cu HIV - cerinţe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri 1. Baremul activităţilor practice 1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecţii acute şi cronice ale tractului respirator. 1.1. Secreţii rinosinusale - 1 l.p. 1.2. Exudate faringo-amigdaliene - 1 d. + 2 l.p. 1.3. Sputa 1 d. + 3 l.p. 2. Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale. 2.1. Izolarea şi identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.) 2.2. Coprocultura (2 d + 9 l.p.) 2.3. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.) 3. Examenul microbiologic al infecţiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.) 4. Examenul l.c.r.: citologic, microbiologic (1 d + 1 l.p.) 5. Hemocultura (1 d.) 6. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente (abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.) 7. Particularităţi şi cerinţe ale investigaţiei microbiologice în infecţiile nosocomiale (1 d.) 8. Investigaţia bacteriologică a mediului înconjurător (1 d.) 9. Investigaţia bacteriologică a apelor potabile reziduale (2 l.p.) 10. Norme şi metodologii de control microbiologic al alimentului (1 d. + 7 l.p.) 11. Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase (4 d.) 12. Hepatitele virale - markeri etiologici cu valoare epidemiologică (2 d.) 13. Infecţia cu HIV. Cerinţe ale diagnosticului etiologic (2 d.) 14. Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d. MEDICINĂ DE LABORATOR 5 ANI
● Biochimie I.1 - 8 luni
● Biologie moleculară I.2 - 3 luni
● Genetică I.3 - 3 luni
● Imunologie I.4 - 4 luni
● Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzională (2 l) I.5 - 12 luni
● Bacteriologie I.6 - 8 luni
● Micologie I.7 - 1 lună
● Virusologie I.8 - 4 luni
● Parazitologie I.9 - 3 luni
● Managementul şi asigurarea calităţii I.10 - 2 luni
● Bioetică I.11- 2 săptămâni
II. Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional şi cu acordul directorului de program - 11 1/2 luni
┌────────┬──────────────┬───────────────┬──────────┬────────────────┬────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┼────────┤
│STAGIUL │I.1, I.2, I.3 │ I.3, I.4, I.5 │ I.5, I.6 │ I.6, I.7, I.8, │ II │
│ │ │ │ │I.9, I.10, I.11 │ │
└────────┴──────────────┴───────────────┴──────────┴────────────────┴────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT DEFINIŢIE: Sănătatea Publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea şi de evaluarea serviciilor de sănătate. "Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate şi organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizării stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate a populaţiei aceasta include organizarea personalului şi a unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizică, socială şi profesională". DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate STRUCTURA STAGIILOR
Stagii de bază (modulele 1-5)
1 Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a
determinanţilor săi 5 1/2 luni
2 Bioetică 2 săpt
3 Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 3 luni
4 Biostatistica şi informatică 2 luni
5 Epidemiologie generală 4 luni
Stagii complementare (modulele 6-10)
6 Sănătatea ocupaţională 1 lună
7 Igiena mediului în relaţie cu Sănătatea Publică 2 luni
8 Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană 2 luni
9 Igiena copiilor şi tinerilor 1 lună
10 Epidemiologie specială 4 luni
Stagii de profil (11-14)
11 Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică 2 luni
12 Promovarea sănătăţii şi strategii preventive 3 luni
13 Managementul serviciilor de sănătate şi sociale 6 luni
14 Stagii practice de Sănătate Publică şi Management - se vor
efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi
sanitare, institute, Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene,
Case Judeţene de Asigurări de Sănătate 12 luni
CONŢINUTUL STAGIILOR 1) MĂSURAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A DETERMINANŢILOR EI - 5 1/2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 90 ore 1.1) Introducere în sănătatea publică: Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor Definirea domeniului sănătăţii publice Principiile metodei ştiinţifice Evoluţia conceptelor în sănătate publică Măsurarea stării de sănătate a populaţiei 1.2) Demografie: Statica populaţiei Mişcarea mecanică şi naturală: natalitatea şi mortalitatea Metode de standardizare Tabele de mortalitate 1.3) Evaluarea poverii bolilor: Ani de viaţă potenţial pierduţi Morbiditate, incidenţa, prevalenţa 1.4) Calitatea vieţii 1.5) Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: Factori biologici Factori de mediu Factori de stil de viaţă (comportamentali) Serviciile de sănătate 1.6) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează: Criterii de alegere a metodelor de cercetare Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative Tematica activităţilor practice Introducere în sănătatea publică: - Identificarea surselor de informare ştiinţifică şi de date statistice relevante pentru sănătatea publică – Citirea şi evaluarea critică a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice – Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea şi susţinerea unei comunicări, redactarea unui articol ştiinţific Demografie: - Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei – Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.) – Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile – Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate Morbiditate: - Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli – Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli – Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii: - Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii – Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care influenţează: – Realizarea şi testarea unui chestionar – Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ – Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei – Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii – Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei 2. BIOETICA - 2 săptămâni Tematica lecţiilor conferinţă -20 ore 2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioetică. domenii prioritare de studiu în bioetică. 2.2) Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii, influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor 2.3) Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. 2.4) Relaţia medic - pacient: consimţământul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementează relaţia medic - pacient. 2.5) Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management. 2.6) Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, reproducerea umana asistată medical, clonarea reproductivă. 2.7) Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative. 2.8) Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane 2.9) Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică. 2.10) Etica cercetării pe subiecţi umani, principii etice, coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. Tematica activităţilor practice - Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice – Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice – Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. – Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. – Rolul comitetelor de etică din spitale. – Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. - Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. – Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. – Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică, cercetarea pe subiecţi umani. 3. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE - 3 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 60 ore 3.1. Identificarea problemelor Analiza şi prezentarea problemei Ierarhizarea priorităţilor Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie Formularea obiectivelor 3.2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor: Pretestarea metodologiei:Planul de lucru 3.3. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor: Bugetarea acţiunilor 3.4. Implementarea proiectului Prezentarea rezultatelor Tematica activităţilor practice Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice - Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate – Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condiţiile practicii de grup – Evaluarea gradului de satisfacţie al pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. – Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate 4. BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore 4.1. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc. 4.2. Editarea de documente (text şi grafică) 4.3. Baza de date 4.4. Documentarea asistată de calculator 4.5. Programe de comunicaţii 4.6. Biostatistică: - Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie – Eşantionaj şi inferenţă statistică – Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice) – Regresia logistică – Corelaţia şi regresia liniară – Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E. 4.7. Statistică superioară Tematica activităţilor practice Introducere în informatică: - Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale – Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică – Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date – Utilizarea unui program de calcul tabelar – Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator – Utilizarea poştei electronice – Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică: - Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu – Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor – Proiectarea unui studiu pe eşantion – Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice 5. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 4 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 100 ore 5.1. Introducere în Epidemiologie: - Definiţie, scop, domenii de utilizare – Istoric – Concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.) – Istoria naturală a bolii – Nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară şi terţiară) Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică) 5.2) Epidemiologie descriptivă: - Tipuri de studii (populaţionale, clinice - individuale) 5.3) Studii analitice: - Conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii) – Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare) – Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri şi controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje) – Studii analitice tip cohortă (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje). – Studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice) 5.4 Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică) 5.5 Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului) 5.6 Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare) 5.7 Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică: - Istoric, definiţie, utilizare – Obiective – Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator) – Elementele unui sistem de supraveghere – Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere – Evaluarea unui sistem de supraveghere – Atributele supravegherii Tematica activităţilor practice - Sistemul informaţional în bolile transmisibile – Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase 6. SĂNĂTATEA OCUPAŢIONALĂ: 1 lună Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore 6.1. Metodologia de cercetare în medicina muncii 6.2. Metodologia de diagnostic, tratament şi profilaxie în bolile profesionale 6.3. Principalele boli profesionale; aspecte clinice, tratament, profilaxie 6.4. Legislaţia curentă în medicina muncii 7. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 60 ore 7.1. SĂNĂTATEA MEDIULUI: 7.2. Factorii meteoroclimatici şi influenţa lor asupra organismului 7.3. Poluarea aerului; sursele şi elementele de poluare; profilaxie 7.4. Radiaţiile neionizante şi relaţia lor cu sănătatea umană 7.5. Radiaţiile ionizante şi măsuri de profilaxie 7.6. Nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor; poluarea biologică şi chimică a apei; criterii de calitate a apei 7.7. Poluarea biologică şi chimică a solului; efecte asupra sănătăţii; mijloace de prevenire şi combatere 7.8. Poluarea sonoră; acţiunea asupra organismului; prevenire şi combatere 7.9. Locuinţa şi relaţia cu sănătatea Tematica activităţilor practice - Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor – Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect – Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic – Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor - Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei – Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă – Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei – Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă – Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor – Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară) – Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore – Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante – Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare – Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe – Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situaţie dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată – Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu ocupaţional 8. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 60 ore 8.1. Substanţele nutritive calorigene: protide, lipide, glucide: rol în nutriţie; raţii; efectele consumului neadecvat 8.2. Vitaminele (liposolubile şi hidrosolubile) şi elementele minerale (macro- şi microelemente): rol în nutriţie; raţii,; surse; efectele consumului neadecvat 8.3. Valoarea nutritivă şi condiţiile de igienă pentru: lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, ouă, legume, fructe, derivate din cereale, produse zaharoase, băuturi alcoolice şi nealcoolice 8.4. Poluarea chimică a alimentelor; efecte asupra alimentelor şi consumatorilor; măsuri de profilaxie 8.5. Toxiinfecţiile alimentare; profilaxie 8.6. Boli de nutriţie (carenţiale şi prin hiperconsum alimentar): etiopatologie; epidemiologie; profilaxie 8.7. Igiena unităţilor cu profil alimentar 8.8. Legislaţia privind igiena alimentaţiei Tematica activităţilor practice - Stagiu şi demonstraţii organizate sub conducerea specialistului în "Sănătatea nutriţională". 9. IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 1 lună Tematica lecţiilor conferinţă - 30 ore 9.1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară 9.2. Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi 9.3. Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreşcolari (0 - 3 ani), la preşcolari (3-7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţie fizică, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grădiniţele de copii, la elevi şi studenţi 9.3. Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive. Tematica activităţilor practice - Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile – Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnoză – Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi. Aprecierea reuşitei şcolare – Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională – Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri – Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară 10. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 4 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 100 ore I. Epidemiologia bolilor infecţioase Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare) Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare) Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare) Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie) Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea) 10.1 Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase 10.2. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B 10.3. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus. 10.4 Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina Curriculum în Sănătate publică şi Management 14 10.5. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C 10.6. Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială 10.7 Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia. 10.8. Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, bruceloza 10.9. Parazitoze. 10.10. Infecţii nosocomiale. Tematica activităţilor practice - Sistemul informaţional în bolile transmisibile – Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase – Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere: – Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni – Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu: Tehnici de recoltare, Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere – Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD: – Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: – Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară şi definitivă – Măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat – Urmărirea focarului epidemic până la lichidare – Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă – Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje) – Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase – Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţile naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism 11. BOLILE CRONICE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 50 ore Epidemiologia bolilor neinfecţioase 11.1. Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie) 11.2. Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică) 11.3. Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului) 11.4. - Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie) 11.5. Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educaţie pentru sănătate, programe de sănătate, organizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control în: - Boli cardiovasculare – Tumori maligne – Accidente – Boli respiratorii cronice – Boli digestive cronice – Boli reumatismale – Boli de nutriţie – Boli psihice Tematica activităţilor practice - Proiectarea unor anchete epidemiologice (scop, obiective, metode, rezultate parţiale şi/sau finale), privind bolile cronice 12. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE - 3 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 50 ore 12.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Carta de la Otawa 12.2) Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii 12.3) Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate 12.4) Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului 12.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală 12.6) Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice 12.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri 12.8) Marketing social 12.9) Bioetică Tematica activităţilor practice - Strategii preventive. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate – Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică – Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie dată – Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii – Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie nonguvernamentală – Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate – Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate – Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat – Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului: – Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile – Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile – Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală: – Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii – Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video) – Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice – Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu – Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi – Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri 13) MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE - 6 luni Tematica lecţiilor conferinţă - 120 ore 13.1) Planificare şi programare 13.2) Comunicare (în organizaţie, cu pacientul) 13.3) Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate 13.4) Organizarea serviciilor de sănătate - macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. 13.5) Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare 13.6) Principiile şi funcţiile managementului: - Procesul de luare a deciziei – Conflict şi negociere 13.7) Management organizaţional - structură, cultură, managementul schimbării 13.8) Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar 13.9) Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private) 13.10) Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor) 13.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar 13.12) Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate 13.13) Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente) 13.14) Noţiuni de legislaţie medicală 13.16) Integrarea în Uniunea Europeană (instituţii, programe, reguli şi recomandări) Tematica activităţilor practice 13.17) Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate 13.18) Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate 13.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate 13.20) Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor 13.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de sănătate şi în sisteme naţionale de sănătate 13.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu 13.23) Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sănătate 13.24) Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate 13.25) Măsurarea inflaţiei specifice sectorului de sănătate 13.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate 13.27) Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii 13.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii 13.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital 13.30) Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate 13.31) Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii 13.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie 13.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului 13.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal 13.35) Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă 13.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile 13.37) Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie 13.38) Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate 13.39) Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România şi a schimbărilor legate de reformă 13.40) Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor într-o unitate sanitară 13.41) Compararea unor instituţii de sănătate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane 13.42) Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unităţi sanitare sau al unui judeţ 13.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate 13.44) Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări 13.45) Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor 14. STAGII PRACTICE: Stagii practice de Sănătate Publică şi Management (12 luni) - se vor efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute, Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de Sănătate Notă: * În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat şi prezentat un referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu. Examenul final pentru obţinerea specialităţii, va consta din trei (3) probe: 1. probă scrisă. 2. probă practică. 3. susţinerea unei lucrări personale (de disertaţie). ** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susţinerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice şi publicarea manualelor unice pe specialităţi. SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT 4 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
Stagii de bază (modulele 1-5)
1 Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a
determinanţilor săi 5 1/2 luni
2 Bioetică 2 săpt.
3 Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 3 luni
4 Biostatistica şi informatică 2 luni
5 Epidemiologie generală 4 luni
Stagii complementare (modulele 6-10)
6 Sănătatea ocupaţională 1 lună
7 Igiena mediului în relaţie cu Sănătatea Publică 2 luni
8 Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană 2 luni
9 Igiena copiilor şi tinerilor 1 lună
10 Epidemiologie specială 4 luni
Stagii de profil (11-14)
11 Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică 2 luni
12 Promovarea sănătăţii şi strategii preventive 3 luni
13 Managementul serviciilor de sănătate şi sociale 6 luni
14 Stagii practice de Sănătate Publică şi Management - se vor
efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi
sanitare, institute, Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene,
Case Judeţene de Asigurări de Sănătate 12 luni
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ Curriculă de pregătire 1.1. DEFINIŢIE. Ortodonţia şi ortopedia dento-facială alcătuiesc specialitatea de medicină dentară care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creşterii şi a dezvoltării structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum şi terapia anomaliilor dento-maxilare. 1.1.1 Pregătirea medicilor dentişti în specialitatea ortodonţie şi ortopedie dento-facială se va desfăşura în cadrul unităţilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei pentru pregătirea medicilor rezidenţi. 1.1.2 Pregătirea Teoretică şi practică se va desfăşura sub îndrumarea directă a profesorului - şef de clinică şi cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcţiuni. 1.1.3 La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat atât de activitatea practică depusă cât şi de participarea la cursuri, seminarii şi realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât şi activitatea clinică depusă în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primeşte titlul de medic specialist. 1.1.4 Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregătire teoretică (curs seminarii şi studiu individual) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei sub conducerea unui profesor/şef de catedră. 1.2. DURATA: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi minim 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.3. STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENŢIAT 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul clinic şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 1 săptămână. 1.3.2. Pregătirea în ortodonţie: 1.3.2.1. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani 1.3.2.2. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic: - Discipline biologice şi medicale generale: 4 1/2 luni – Sănătate publică dentară: 2 luni – Subiecte ortodontice de bază: 8 luni – Subiecte ortodontice generale: 9 luni – Tehnici ortodontice: 5 luni – Proceduri de tratament ortodonţie inter disciplinare: 3 luni – Tehnici speciale de tratament ortodonţie: 2 luni – Managementul sănătăţii: 1 lună – Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lună – Bioetica: 1/2 lună 1.4. CONŢINUTUL PREGĂTIRII 1.4.1. STAGIUL CLINIC DE ORTODONŢIE: durata 3 ani Cuprinde: ● Ore de practică clinică şi preclinică BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE Baremul activităţii practice va fi reprezentat de documentaţia completă a 10 cazuri tratate de către medicul rezident (vezi 1.5. anexa privind baremul minimal al activităţii de pregătire). ● Pe lângă cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie să urmărească evoluţia a cel puţin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii care termină rezidenţiatul şi o altă parte, începute de acesta, ce vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenţilor ce vor începe la terminarea stagiului său. ● Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate ● Seminarii privind evaluarea tratamentelor - evaluarea cazurilor după tratament – reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul studiului ● activităţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate. 1.4.2. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂŞURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC: 1.4.2.1. DISCIPLINE BIOLOGICE Şl MEDICALE GENERALE: durata 4 1/2 luni 1.4.2.1.1. Creşterea şi dezvoltarea corpului omenesc (20 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Creşterea somatică şi variantele ei anormale ● Puseul de creştere pubertar şi relaţia sa cu creşterea viscero-neurocraniului ● Factori genetici şi dobândiţi ce pot influenţa creşterea somatică ● Conceptul de vârstă biologică şi stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum şi a maturităţii sexuale. Activităţi practice: 10 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.1.2. Anatomia extremităţii cefalice (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare şi anatomia funcţională, cu importanţă esenţială pentru înţelegerea: - creşterii viscero-neurocraniului, – apariţiei malformaţiilor scheletale – ortopediei dento-faciale, – corectării prin chirurgie ortognatică a malformaţiilor cranio-faciale, a disgnaţiilor şi a anomaliilor de ocluzie Activităţi practice: 20 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.1.3.Genetică (10 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea dezvoltării cranio-faciale ● Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea malformaţiilor cranio-faciale 1.4.2.1.4. Embriologia capului (20 ore) Cursuri conferinţă: 8 ore Creşterea şi dezvoltarea normală a feţei, maxilarelor şi dinţilor ● Teratogeneza ● Apariţia despicăturilor şi a altor malformaţii congenitale faciale. Activităţi practice: 12 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.1.5. Biologie celulară (20 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore - Aspecte citologice şi histochimice esenţiale pentru înţelegerea: – Metabolismului celular în condiţii normale şi anormale – Formării şi proliferării tisulare, dezvoltării oaselor, cartilajelor, dinţilor şi muşchilor – Creşterii faciale – ATM – Deplasării dentare şi reacţiei ţesuturilor de susţinere – Ortopediei dento-faciale – Mecanismelor resorbţiei radiculare. Activităţi practice: 15 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.1.6. Fiziologia respiraţiei,fonaţiei,deglutiţiei şi masticaţiei (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respiraţie ● Vorbirea normală şi anormală ● Diverse tipuri de deglutiţie ● Ciclul masticator. Activităţi practice: 10 ore ● studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.1.7. Sindroame în care este implicată extremitatea cefalică (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Principii de clasificare a sindroamelor în relaţie cu etiologia, prognosticul şi reacţia la tratamentul ortodontic şi chirurgical ortognatic. Activităţi practice: 10 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. 1.4.2.1.8. Psihologia copilului, adolescentului şi a adultului (20 ore) Cursuri conferinţă: 8 ore Concepte şi principii de dezvoltare psihologică Posibilităţi şi limite ale modificărilor de comportament Aspecte ale motivării pacienţilor şi influenţa acestora asupra cooperării Aspecte psihologice ale pubertăţii şi adolescenţei Impactul aspectului facial asupra autoevaluării Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice. Activităţi practice: 12 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.1.9. Biostatistica (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Metodologie statistică ● Folosirea curentă a metodelor statistice ● Proceduri de prelucrare a datelor Activităţi practice: 20 ore ● Prelucrarea aspectelor statistice din literatura actuală ● Analizarea metodologiei statistice şi a interpretării publicaţiilor din literatura clinică şi ştiinţifică, relevantă pentru ortodonţie. 1.4.2.1.10. Epidemiologie (10 ore) Cursuri conferinţă: 4 ore ● Elementele de baza ale studiilor epidemiologice ● Direcţii de cercetare şi metodică ● Compoziţia grupelor de cercetare şi condiţii pentru grupele de control Activităţi practice: 6 ore ● Analiza şi interpretarea datelor unor studii epidemiologice de specialitate 1.4.2.1.11. Metodologia cercetări (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Filozofia ştiinţifică ● Aspecte etice în experimentele pe animale şi pe oameni ● Diverse metode de planificare a cercetării Activităţi practice: 20 ore ● Realizarea unui raport analitic al unor publicaţii din domeniul cercetării biomedicale şi clinice ● Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare ● Interpretarea propriilor rezultate ale cercetării ● Evaluarea unor concluzii din publicaţiile ştiinţifice ● Prezentarea rezultatelor cercetării într-o comunicare sau articol scris. 1.4.2.1.12 SĂNĂTATE PUBLICĂ DENTARĂ (85 ore) 1. Starea de sănătate/noţiuni generale şi instrumente de reglementare Cursuri conferinţă: 25 ore ● Definiţia stării de sănătate ● Determinarea stării de sănătate ● Indicatori de măsurare a stării de sănătate ● Instrumente de reglementare/actul normativ ● Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc ● Principalele acte normative din sistemul de sănătate românesc 2. Demografia Cursuri conferinţă: 5 ore ● Statistica populaţiei/Definiţie, caracteristici la nivel mondial şi în România ● Dinamica populaţiei: natalitate, fertilitate, planificare familială. 3. Dinamica populaţiei/Componente negative Cursuri conferinţă: 25 ore ● Mortalitatea generală - definiţie, abordare transversală, abordare longitudinală, tendinţe la nivel mondial, european şi în România ● Mortalitatea infantilă - definiţie, modalitaţi de abordare, tendinţe la nivel mondial, european şi în România. 4. Epidemiologia bolii şi a sănătăţii Cursuri conferinţă: 10 ore ● Definiţie ● Domenii de aplicare ● Morbiditate - incidenţă, prevalenţă 5. Anchetele epidemiologice observaţionale Cursuri conferinţă: 10 ore ● Anchete descriptive - scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc ● Anchete analitice - scop, tipuri, modalităţi de proiectare, calculul riscurilor 6. Anchete epidemiologice experimentale Cursuri conferinţă: 5 ore ● Definiţie, scop, tipuri 7. Promovarea sănătăţii. Strategii preventive Cursuri conferinţă: 5 ore ● Definiţia conceptului de prevenire şi a nivelurilor de prevenire ● Tipuri de strategii preventive - avantaje şi limite ● Screening 1.4.2.2. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ 1.4.2.2.1. Dezvoltarea dentiţiei (normal şi anormal) (60 ore) Cursuri conferinţă: 20 ore ● Dezvoltarea ocluziei de la naştere până la vârsta adultă ● Variaţii ale acestei dezvoltări ● Anomalii dentare de număr, mărime, formă şi poziţie ● Factori genetici şi de mediu care influenţează dezvoltarea dentiţiei ● Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentară şi gradul lor de gravitate ● Efecte ale anodonţiilor şi ale dinţilor supranumererari precum şi ale pierderii sau extracţiei premature a dinţilor temporari sau permanenţi asupra dezvoltării dentiţiei. Activităţi practice: 40 ore ● Recunoaşterea şi identificarea unor stări ale dentiţiei privind: - normalitatea şi anormalitatea – stadiul de dezvoltare atins – aprecierea dezvoltării viitoare – posibilităţi pentru măsuri interceptive cu scopul îmbunătăţirii situaţiei finale. 1.4.2.2.2. Creşterea feţei (50 ore) Cursuri conferinţă: 18 ore ● Creşterea cartilajelor, oaselor, muşchilor ● Centre de creştere în scheletul cranio-facial ● Modificări postnatale ale creşterii zonei cranio-faciale, inclusiv a părţilor moi ● Variaţii funcţionale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanţă pentru creşterea feţei ● Variaţii individuale în configuraţia feţei ● Influenţa factorilor de mediu asupra creşterii feţei. Activităţi practice: 32 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.2.3. Fiziologia şi fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore ● Ocluzia funcţională normală şi anormală ● Comportamentul structurilor moi tisulare în condiţii normale şi anormale ● Funcţii normale şi anormale ale ATM ● Proceduri diagnostice pentru ATM ● Posibilităţi de tratament în cazul disfuncţiilor ATM. Activităţi practice: 23 ore ● Studiul ocluziei funcţionale, al structurilor moi tisulare şi al funcţiilor ATM la pacienţii aflaţi în tratament ● Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienţii cu disfuncţii ATM aflaţi în tratament 1.4.2.2.4. Aspecte ale deplasărilor dentare şi ale ortopedici dento-faciale (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore ● Procesul erupţiei dentare şi al deplasării dentare spontane ● Efectele diverselor forţe asupra celulelor şi ţesuturilor ● Efectul sistemelor de forţe şi al mărimii forţelor ● Modificări post-traumatice ● Aspecte celulare ale creşterii encondrale în septul nazal, condili şi epifize, precum şi ale creşterii osoase la nivelul suturilor şi suprafeţelor osoase ● Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare ● Relaţia între adaptabilitatea ţesuturilor şi rezultatele tratamentelor ortopedice dento-faciale Activităţi practice: 23 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.2.5. Radiologie şi alte mijloace imagistice (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Anomalii şi stări patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii ● Metode radiologice folosite în ortodonţie şi riscurile acestora ● Radiografia digitală şi alte tehnici imagistice. Activităţi practice: 20 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ● Identificarea unor anomalii şi stări patologice pe radiografii 1.4.2.2.6. Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore) Cursuri conferinţă: 15 ore ● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii ● Limitele cefalometriei şi metodelor cefalometrice Activităţi practice: 30 ore ● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii ● Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei ● Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normă laterală şi frontală ale structurilor anatomice esenţiale 1.4.2.2.7. Materiale folosite în ortodonţie (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Proprietăţile şi compoziţia materialelor ortodontice ● Reguli pentru alegerea corectă a materialelor şi substanţelor necesare în diverse tehnici ortodontice ● Manipularea şi folosirea materialelor şi substanţelor ortodontice. Activităţi practice: 15 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.2.2.8. Biomecanica ortodontică (35 ore) Cursuri conferinţă: 13 ore ● Folosirea principiilor de bază ale staticii şi biomecanicii ● Stabilirea unei relaţii între biomecanica şi problemele clinice şi de cercetare ● Rezolvarea problemelor privind forţele rezultante şi echivalenţa forţelor Activităţi practice: 22 ore Evaluarea forţelor produse de diverse aparate Evaluarea forţelor produse în zona dento-facială prin aparate ortopedice 1.4.1.3. SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE 1.4.1.3.1 Etiologia anomaliilor dento-maxilare (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Factori generali şi de mediu care influenţează dezvoltarea postnatală a dentiţiei şi creşterea masivului facial ● Influenţa nefavorabilă a factorilor de mediu şi metodele interceptive indicate. Activităţi practice: 15 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.1.3.2. Proceduri de diagnostic (85 ore) Cursuri conferinţă: 28 ore ● Obţinerea unei anamneze relevante ● Realizarea unui examen clinic complet ● Determinarea ocluziei habituale şi a diferitelor relaţii intermaxilare, precum şi evaluarea ocluziei funcţionale ● Evaluarea influenţei componentelor funcţionale ale părţilor moi asupra morfologiei ● dento-faciale ● Amprenta exactă cu o înregistrare maximală a proceselor alveolare ● înregistrarea cu arcul facial şi montarea modelelor în articulator ● Realizarea fotografiilor extra- şi intraorale ● Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice Activităţi practice: 57 ore ● Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienţii pe care medicul rezident îi are în tratament. 1.4.1.3.3. Diagnosticul în ortodonţie, stabilirea planului de tratament şi a obiectivelor acestuia (60 ore) Cursuri conferinţă: 20 ore ● Stabilirea diagnosticului prezumtiv şi încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic ● Consilierea pacienţilor, după un examen clinic superficial, asupra posibilităţilor unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau consultării unor medici din alte specialităţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament ● Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme şi alte date ● Previziunea dezvoltării posibile a feţei şi dentiţiei în condiţiile în care nu s-ar începe nici un tratament ● Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice şi dento-faciale, inclusiv evoluţia etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului şi a contenţiei. Activităţi practice: 40 ore. ● Consilierea pacienţilor, după un examen clinic superficial, asupra posibilităţilor unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau a consultării unor medici din alte specialităţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament ● Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament şi a obiectivelor acestuia, precum şi a previziunii duratei tratamentului şi contenţiei, pentru pacienţi cu diverse anomalii dento-maxilare. 1.4.1.3.4. Analiza creşterii şi corelarea cu planul de tratament (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore: ● Posibilităţi şi limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat ● Limitele analizelor creşterii şi modificările terapeutice ale acesteia ● Validitatea şi limitele previziunilor de creştere (inclusiv a celor computerizate) Activităţi practice: 23 ore ● Realizarea de analize ale creşterii după cefalograme în serie ● Constatarea modificărilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului 1.4.1.3.5. Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Recidiva asociată cu diferite anomalii şi metodele de tratament ● Modificări ce pot apare în perioada de contenţie ● Modificări ce pot apare după încheierea perioadei de contenţie Activităţi practice: 20 ore ● Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii. 1.4.1.3.6. Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Riscul diferitelor metode de tratament şi de contenţie ● Influenţa diferitelor condiţii şi a vârstei asupra efectelor iatrogene ● Influenţa tratamentului ortodontic asupra ATM ● Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonţiului ● Factori cu rol în resorbţia radiculară ● Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei ● Influenţa posibilă a tratamentului asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale Activităţi practice: 20 ore Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rădăcinilor dentare, parodonţiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare. 1.4.1.3.7. Epidemiologia în cercetarea ortodontică (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore ● Principiile de bază ale epidemiologiei ● Prevalenta şi incidenţa anomaliilor dento-maxilare ● Validitatea indicilor în estimarea necesităţii de tratament ● Metode pentru stabilirea necesităţii de tratament ● Influenţa societăţii asupra solicitării tratamentului ● Aspecte subiective asupra necesităţii de tratament ● Rolul ortodontului în legătură cu necesitatea tratamentului ● Factori implicaţi în estimarea necesităţii obiective de tratament. Activităţi practice: 23 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. 1.4.1.3.8. Literatura ortodontică (120 ore) Cursuri conferinţă: 40 ore ● Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinării ideilor esenţiale din literatura curentă ● Prezentarea diverselor publicaţii ortodontice Activităţi de pregătire practică: 80 ore ● Determinarea ideilor esenţiale din literatura curentă referitoare la o temă dată ● realizare de referate ● Prezentarea concisă şi analitică a unui articol - prezentare de referate. 1.4.1.4. TEHNICI ORTODONTICE 1.4.1.4.1. Aparate mobilizabile (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Indicaţie, design şi utilizare ● Posibilităţi şi limite ● Realizarea şi repararea acestor aparate Activităţi practice: 20 ore ● Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate). 1.4.1.4.2. Aparate funcţionale (40 ore) Cursuri conferinţă: 15 ore ● Indicaţie, design şi utilizare ● Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate ● Realizare şi reparaţie Activităţi practice: 25 ore ● Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate). 1.4.1.4.3. Aparate extraorale (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Indicaţie, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, măşti faciale, bărbiţe şi capeline, precum şi diverse combinaţii de aparate extraorale cu aparate funcţionale ● Posibilităţi şi limite Activităţi practice: 15 ore ● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate). 1.4.1.4.4. Aparate fixe parţiale (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore ● Indicaţie, utilizare (arcuri palatinale, linguale şi vestibulare, disjunctoare şi arcuri parţiale fixate pe inele sau braketuri) ● Posibilităţi şi limite Activităţi practice: 15 ore ● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 10 aparate). 1.4.1.4.5. Aparate fixe (60 ore) Cursuri conferinţă: 20 ore ● Indicaţii, aplicare ● Diverse concepte şi metode de tratament precum şi principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate ● Posibilităţi şi limite Activităţi practice: 40 ore ● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu cel puţin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate). 1.4.1.4.6. Aparate de contenţie (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Indicaţii, contraindicaţii, design şi utilizare ● Posibilităţi şi limite ● Durata necesară pentru contenţie Activităţi practice: 10 ore Aplicarea aparatelor de contenţie şi urmărirea pacienţilor pe durata necesară acesteia (minimum 20 aparate). 1.4.1.5. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINAR 1.4.1.5.1. Tratamentul despicăturilor LMP (10 ore) Cursuri conferinţă: 4 ore ● Metode de tratament ● Indicaţia, stabilirea momentului tratamentului şi abordarea multidisciplinară a acestuia ● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienţi Activităţi practice: 6 ore ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii cu despicături LMP (abordare multidisciplinară) 1.4.1.5.2. Tratamentul ortodontico-chirurgical (10 ore) Cursuri conferinţă: 4 ore ● Indicaţia şi realizarea procedurilor ortodontico-chirurgicale ● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţi care necesită şi tratament chirurgical Activităţi practice: 6 ore ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii care necesită şi tratament chirurgical (colaborare interdisciplinară) 1.4.1.5.3. Tratamentul ortodontico-parodontal (6 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore ● Indicaţii şi contraindicaţii ale tratamentului ortodontic în parodontopatii ● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în parodontopatii ● Influenţa tratamentului ortodontic asupra stării parodonţiului Activităţi practice: 4 ore ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară) ● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic asupra stării parodonţiului la pacienţii aflaţi în tratament. 1.4.1.5.4. Tratamentul ortodontic restaurativ (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore ● Indicaţia şi utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ ● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ Activităţi practice: 3 ore ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară) 1.4.1.5.5. Tratamentul ortodontico-pedodontic (39 ore) Cursuri conferinţă: 16 ore ● Formarea şi evoluţia sistemului dentar (formare şi dezvoltare, erupţie, cronologie, etc.) ● Indicaţii terapeutice specifice dentiţiei temporare şi mixte ● Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii şi tineri ● Importanţa tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus) Activităţi practice: 23 ore ● Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucţiilor/pierderilor precoce ale dinţilor temporari ● Evaluarea statusului buco-dentar şi a relaţiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea şi/sau interceptarea anomaliilor dento-maxilare ● Posibilităţi ortodontico-pedodontice pentru prevenirea şi tratarea leziunilor carioase la copii şi tinerii purtători de aparate ortodontice 1.4.1.6. TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT 1.4.1.6.1. Ghidarea dezvoltării ocluzale (10 ore) Cursuri conferinţă: 4 ore (Părţi importante ale acestui curs se regăsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiţiei) ● Indicaţii şi contraindicaţii ale metodelor interceptive Activităţi practice: 6 ore ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic 1.4.1.6.2. Tratamentul ortodontic la adult (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult ● Colaborarea cu medicul de stomatologie generală în tratamentul adultului Activităţi practice: 10 ore ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii adulţi aflaţi în tratament ortodontic 1.4.1.6.3. Disfuncţia cranio-mandibulară (15 ore) Cursuri conferinţă: 7 ore ● Etiologia disfuncţiei cranio-mandibulare ● Metode generale pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare ● Diverse metode terapeutice pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare ● Indicaţii, contraindicaţii ale procedurilor ortodontice la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare ● Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbări cranio-mandibulare ● Proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinară în tratamentul pacienţilor cu perturbări cranio-mandibulare Activităţi practice: 10 ore ● Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare aflaţi în tratament ortodontic (proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinară) ● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbări cranio-mandibulare 1.4.1.6.4. Proceduri terapeutice specifice ortodontico-pedodontice la copii cu nevoi speciale (23 ore) Cursuri conferinţă: 8 ore ● Specificitatea sistemului dentar la copilul cu nevoi speciale ● Posibilităţi şi intervenţii terapeutice pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor anomaliilor dento-maxilare ● Particularităţile tratamentului ortodontico-pedodontic la copii cu nevoi speciale Activităţi practice: 15 ore ● Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului pedodontic ● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii cu nevoi speciale aflaţi în tratament ortodontic sau care urmează a purta aparate ortodontice 1.4.1.7. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII Şl SECURITĂŢII 1.4.1.7.1. Managementul sănătăţii cavităţii bucale (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodontică în relaţie cu cariogeneza, parodontopatia şi modificările părţilor moi ● Posibilităţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la carie ● Posibilităţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la parodontopatii Activităţi practice: 10 ore ● Instruirea pacienţilor asupra importanţei igienei bucale ca măsură preventivă împotriva cariilor şi parodontopatiilor. 1.4.1.7.2. Măsuri de prevenţie în cabinetul de ortodonţie (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore Prevenirea infecţiilor, posibilităţi de dezinfecţie şi sterilizare pentru instrumente Supravegherea şi controlul substanţelor nocive Activităţi practice: 3 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate 1.4.1.8. MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni 1.4.1.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 1.4.1.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.1.9. MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAŢIE Şl ETICĂ PROFESIONALĂ 1.4.1.9.1. Management în cabinet (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Design-ul cabinetului de ortodonţie ● Mobilierul şi instrumentarul necesare cabinetului ortodonţie ● Pregătirea personalului auxiliar şi dovada competenţei acestuia ● Finanţare şi administraţie ● Relaţii cu publicul Activităţi practice: 10 ore ● Conceperea planului unui cabinet de ortodonţie (design, mobilier, instrumentar, finanţare, administraţie) 1.4.1.9.2. Folosirea computerelor (10 ore) (cursanţii vor trebui să fie dotaţi cu un computer compatibil cu al institutului de învăţământ) Cursuri conferinţă: 4 ore ● Folosirea computerelor în clinica ortodontică şi în îngrijirea pacienţilor Activităţi practice: 6 ore ● Aplicaţii practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienţilor aflaţi în tratament 1.4.1.9.3. Modul de lucru (ergonomia) (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore ● Poziţia optimă a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului în vederea manipulării clinice specifice ● Ordinea cea mai eficientă a etapelor de tratament (ergonomia) Activităţi practice: 3 ore ● Demonstraţii practice privind poziţia optimă a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului pentru manipularea clinică specifică în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului. 1.4.1.9.4. Probleme juridice (10 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore ● Reguli şi legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic ● Responsabilitate şi probleme legate de procese de mal praxis ● Necesarul de acoperire de risc prin asigurări Activităţi practice: 5 ore ● Comportamentul în cazul unui conflict juridic 1.4.1.9.5. Etică profesională (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore ● Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sănătate ● Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienţii şi cu colegii. Activităţi practice: 3 ore ● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. 1.5.ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE Documentaţia celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1. Documentaţia cazuistică cuprinde 10 cazuri. Ea poate să cuprindă doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare ştiinţifică originală în domeniul ortodonţiei (dizertaţie exclusivă) 2. Cazurile vor trebui să demonstreze un spectru larg de anomalii de poziţie şi de ocluzie: - prin diagnosticul, planificarea şi conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui să dovedească cunoştinţe de specialitate adecvate – medicul rezident va trebui să dovedească cunoaşterea posibilităţilor de a folosi mijloacele şi aparatura necesare tratamentului ortodontic în măsura în care se impune – măsurile aplicate vor trebui să fie adaptate problematicii cazului. 3. Documentaţia cazuistică va trebui, pentru o excelentă notare, să cuprindă: ● Documentaţia de început: Modele, status radiologie (cel puţin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucală: frontal/lateral/lateral/max/mând; faţă şi profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral) ● Documentaţia de sfârşit: Aceeaşi cu cea iniţială. Pachetul de date finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepţia datelor radiologice). 4. Descriere amănunţită a cazului: Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acordă o mare importanţă în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţă se acordă descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptă de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisă şi clară. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde consideră necesar pentru notarea de către comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esenţiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonţie cu chirurgie vor trebui să conţină un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- şi postoperatorii. Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare: - originalul pentru preşedintele comisiei: conţine toate documentele originale – 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenţi suplimentari): conţin descrierea completă a cazului şi copii ale documentaţiei finale amintite mai sus, exceptând modelele. În documentaţia finală trebuie să fie erupţi toţi dinţii definitivi, cu excepţia molarului de minte. Sunt acceptate excepţii pentru care există o motivaţie suficientă. 4. Stabilirea timpului de contenţie şi/sau controalele ulterioare sunt de dorit însă nu reprezintă o regulă. 5. Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilităţilor terapeutice. 6. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate şi tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist ortodont. Cu această condiţie, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienţi al unei Facultăţi de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei şcoli, sau dintr-un cabinet privat. 1.6 PROGRAMUL DE STUDIU Programul academic se bazează pe un timp minim de 42 săptămâni/an şi 40 ore/săptămână, în total 5040 ore în 3 ani. Împărţirea celor 5040 ore se face astfel: 1.6.1. Activităţi de îndrumare - Cursuri, seminarii (63 %)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│1.6.1.1 Ore de practică clinică şi preclinică │ 2100 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.1.2 Planificarea tratamentelor │ 120 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor │ 100 ore │
│ │ │
│ 5. Evaluarea cazurilor după tratament │ │
│ 6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia │ │
│ preluării acestora de la rezidenţi aflaţi la │ │
│ sfârşitul stagiului │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.1.4 Cursuri şi seminarii pe grupe de lucru │ 674 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.1.5 Participarea alături de studenţi la cursuri, │ │
│ seminarii, demonstraţii practice │ 260 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii │ │
│ individuale, indicaţii de cercetare în afara │ │
│ activităţii obişnuite │ 180 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare│ │
│ şi pentru efectuarea tezei) │ 1096 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Total │ 4530 ore │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
1.6.2. Studiu individual (37%)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│1.6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului │ 230 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.2.2 Activităţi de cercetare, documentare în literatura de │ │
│ specialitate în vederea susţinerii de referate - │ │
│ pregătire cazuistică │ 280 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari │ │
│ pentru cercetare teoretică individuală │ 770 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Total │ 1280 ore │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│TOTAL │ 5040 ore │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore): - cursuri extrauniversitare la sediul facultăţii sau în alte centre universitare – acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăţi acreditate – participarea la congrese şi conferinţe de specialitate sau de stomatologie generală. Pe lângă acestea, se aşteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziţie. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual. După încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist în cadrul pregătirii continue medicii ortodonţi vor acumula puncte de pregătire conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor dentişti din România. ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 ani I. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic: II.1. Discipline biologice şi medicale generale: 4 1/2 luni II.2. Sănătate publică dentară: 2 luni II.3. Subiecte ortodontice de bază: 8 luni II.4. Subiecte ortodontice generale: 9 luni II.5. Tehnici ortodontice: 5 luni II.6. Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luni II.7. Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luni II.8. Managementul sănătăţii: 1 lună II.9. Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lună II.10. Bioetica: 1/2 lună
┌───────────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Anul I │ Anul II │ Anul III │
├───────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │ │
│ I.+II.1.+II.4.+II.10 │ I.+II.2.+II.5.+II.7. │ I.+II.3.+II.6.+II.8.+II.9.│
│ │ │ │
└───────────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti 1. Definiţie Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu şi care se ocupă cu studiul, prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicaţii ale cariilor dentare. Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la: 1. chirurgia endodontică 2. chirurgia preprotetică 3. chirurgia parodontală 4. accidentele de erupţie ale dinţilor 5. incluziile dentare 6. traumatisme dento-parodontale 7. tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare 2. Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, inafara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii în vederea echivalarii, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecarui modul de pregatire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi indrumator. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari ştiinţifice şi de educaţie continuă. 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat 3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni 3A.2. Stagiul de Chirurgie orală şi maxilo-facială: 3 luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 15 luni + 2 săptămâni 3A.4. Stagiul de Implantologie: 5 luni 3.A5. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni 3.A6. Stagiul de Parodontologie 2 luni 3.A7. Stagiul de Stagiul de Patologie orală: 2 luni 3.A8. Stagiul de Endodonţie 2 luni 3.A9. Stagiul de Ortodonţie-Pedodonţie 2 luni 3.A10.Stagiul de Protetică 2 luni 3.A11.Stagiul de Odontoterapie restauratoare 1 lună 3.A12.Stagiul de Managementul cabinetului dentar 1 lună * Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfăşoară în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială. 3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat Anul I: Chirurgie orală şi maxilo-facială 3 luni Chirurgie Dento-Alveolară 9 luni Anul II: Chirurgie dento-alveolară 6 luni + 2 săptămâni Implantologie 5 luni Bioetică 2 săptămâni Anul III: Parodontologie 2 luni Patologie orală 2 luni Endodonţie 2 luni Ortodonţie-Pedodonţie 2 luni Protetică 2 luni Odonterapie restauratoare 1 lună Managementul cabinetului dentar 1 lună 3C. Barem de promovare: Anul I Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Chirurgie orală şi maxilo-facială b. Chirurgie Dento-Alveolară Anul II Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Chirurgie Dento-Alveolară b. Implantologie Anul III Examen scris Prezentare caz Examen practic din a. Patologie orală b. Endodonţie c. Parodontologie 4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Stagiul de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 3 luni 4.1.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20 Cursuri 1. Traumatologie orală şi maxilo-facială 2. Supuraţii periosoase 3. Supuraţii ale lojelor superficiale, profunde şi supuraţii difuze 4. Adenitele specifice şi nespecifice 5. Sinuzita maxilară de cauză dentară 6. Tumori benigne ale părţilor moi orale şi maxilo-faciale 7. Tumori benigne ale oaselor maxilare 8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale şi maxilo-faciale 9. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi orale şi maxilo-faciale 10. Forme de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare 11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale şi maxilo-faciale 12. Patologia glandelor salivare 13. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare 14. Anomalii cranio-maxilo-faciale 15. Despicături labio-maxilo-palatine Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.2. Pregătire practică 4.1.2. şi 4.2.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 15 1/2 luni 4.1.2.1. şi 4.2.1.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 40 ore Cursuri 1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăţi 2. Tehnici de anestezie loco-regională 3. Accidente şi complicaţii în anestezia loco-regională 4. Anestezia generală în stomatologie 5. Extracţia dentară. Indicaţii, contraindicaţii, tehnici generale 6. Tehnica extracţiei dentare pe grupe de dinţi, tehnici speciale 7. Extracţii dentare la copii, indicaţii, tehnici 8. Extracţia dinţilor incluşi 9. Accidentele extracţiei dentare, cauze, prevenţie, tratament 10. Complicaţiile extracţiei dentare, etiologie, tratament 11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic 12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic 13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare 14. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical 15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar 16. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale 17. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.2.2. şi 4.2.1.2. Pregătire practică: 1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5 2. Extracţii dentare: 5 3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 2 4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 5 5. Odontectomii molari de minte inferiori: 5 6. Odontectomii canini superiori: 5 7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 1 8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 1 9. Rezecţii apicale: 10 10. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 1 11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1 12. Gingivectomie: 2 13. Gingivoplastii: 2 14. Intervenţii chirurgicale proprotetice în: 3 - mucoasa subţire – creasta gingivală balantă – fibromatoză tuberozitară – hiperplazie epitelio-conjunctivă – deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale – bride vestibulare şi paralinguale – îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) – regularizări de creastă – plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare 15. Deschiderea de supuraţii periosoase: 5 4.2.2. Stagiul de Implantologie orală: 5 luni 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore Cursuri 1. Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare 2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară. 3. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică, edentaţii şi modalităţi de soluţionare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic. 4. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii 5. Biomecanica A.D.M. şi rolul acesteia în terapia implanto-protetică 6. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă 7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării şi patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice 8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare - asanarea cavităţii orale, chirurgia mucoasei patologice şi a leziunilor parodontale 9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto-protetice 10. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice. 11. Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare 12. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13. Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale 14. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase. 15. Restaurări protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice 16. Accidente şi incidente în practica medicinei dentare 17. Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturi Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.2.2. Pregătire practică 4.2.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni 4.2.3.1. Tematică curs (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 4.2.3.2.Tematica seminariilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 2 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore Cursuri 1. Etiopatogenia bolilor parodontale 2. Metode de investigaţie în bolile parodontale 3. Forme clinice ale bolii parodontale 4. Tratamentul complex al bolilor parodontale 5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1.2. Pregătire practică 4.3.2. Stagiul de Patologie orală: 2 luni 4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore Cursuri 1. Completarea foii de observaţie în patologia orală 2. Sistemul imunitar al cavităţii orale 3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale 4. Lichenul plan oral şi lupusul oral 5. Stomatitele buloase şi ulcerative 6. Hiperplazii gingivale 7. Alergii nespecifice ale cavităţii orale 8. Examene complementare în patologia orală 9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.2.2. Pregătire practică 4.3.3. Stagiul de Endodonţie: 2 luni 4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 1. Metode de tratament în pulpita acută şi cronică 2. Metode de tratament în gangrena pulpară 3. Extirparea vitală cu obturaţie de canal 14. Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne 15. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.3.2. Pregătire practică 4.3.4. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie: 1+1 luni = 2 luni 4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore Cursuri 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare 2. Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial 3. Dezvoltarea ocluziei 4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare 6. Diagnosticul în ortodonţie 7. Principii de bază în tratamentul ortodontic 8. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor 9. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontală 10. Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă 11. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă 12. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară 13. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă 14. Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament 15. Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescent Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.4.2. Pregătire practică 4.3.5. Stagiul de Protetică dentară: 2 luni 4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore Cursuri 1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc) 3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară 5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare 6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice 7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil 8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale 9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentaţiei totale 10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.5.2. Pregătire practică 4.3.6. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 1 lună 4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 Cursuri 1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare 2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune 3. Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare 4. Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice 5. Tratamentul cariei simple cu destrucţii coronare întinse 6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.6.2. Pregătire practică 4.3.7. Stagiul de Managementul cabinetului dentar Pregătire practică Prezentări de caz CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ 3 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ ● CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 3 luni ● CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1 şi II.1) 15 şi 1/2 luni ● IMPLANTOLOGIE (II.2) 5 luni ● BIOETICĂ (II.3) 2 saptamani ● PARODONTOLOGIE (III.1) 2 luni ● PATOLOGIE ORALĂ (III.2) 2 luni ● ENDODONŢIE (III.3) 2 luni ● ORTODONŢIE, PEDODONŢIE (III.4) 2 luni ● PROTETICĂ (III.5) 2 luni ● ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (III.6) 1 lună ● MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (III.7) 1 lună
┌───────┬────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Stagiul│ Anul I │ Anul II │ Anul III │
├───┬───┼───┬────┼────┬────┬────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │ │I.1│I.II│II.1│II.2│II.3│III.1│III.2│III.3│III.4│III.5│III.6│III.7│
└───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti 1. Definiţie Chirurgia orală şi maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părţilor moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulaţiei temporomandibulare, diformităţilor şi malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală şi maxilo-facială şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părţi: a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale: ● chirurgia endodontică ● chirurgia preprotetică ● accidente de erupţie ale dinţilor şi incluziile dentare ● traumatisme dento-parodontale ● chirurgia parodontală ● inserarea implanturilor dentare b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia şi tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale părţilor moi cervico-faciale, infecţii oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţi şi malformaţii congenitale ale feţei şi maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc. 2. Durata: 5 ani (cu dublă licenţă:Medicină Generală/Medicină Dentară) În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunităţii Europene, specialiştii în chirurgia orală şi maxilo-facială trebuie să posede o dublă licenţă, cea de absolvent al Facultăţii de Medicină Dentară şi de absolvent al Facultăţii de Medicină Generală. În acest context, pot fi acceptaţi la specializare în chirurgia orală şi maxilo-facială absolvenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară (care îşi completează studiile de Medicină Generală) şi absolvenţi ai Facultăţii de Medicină (care îşi completează studiile de medicină dentară). Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă în specialitate. 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat 3A.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinică repartizată, fixarea planului de activitate. 3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.3. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 3 ani 5 luni şi 2 săptămâni (anii II, III, IV, V). În secţiile clinice acreditate de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie/clinică, medicii rezidenţi se vor familiariza cu activităţile practice de chirurgie orală şi maxilo-facială, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialităţii. 3A.4. Stagiul de O.R.L.: 2 luni 3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 3A.7.Stagiul de Bioetică 2 săptămâni 3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat Anul I: Chirurgie generală 12 luni Anul II: Chirurgie orală şi maxilo-facială 12 luni Anul III: Chirurgie orală şi maxilo-facială 12 luni Anul IV: Chirurgie orală şi maxilo-facială 12 luni Anul V: Chirurgie orală şi maxilo-facială 5 1/2 luni O.R.L.: 2 luni Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni Neurochirurgie: 1 lună Bioetică 2 săptămâni 4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I Cuprinde stagiu de Chirurgie generală: 12 luni 4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore Cursuri: 70 ore 1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală: 4 ore 2. Instrumentarul de chirurgie generală şi folosirea lui: 2 ore 3. Tehnici de drenaj: 2 ore 4. Tehnici de sutură: 2 ore 5. Tehnica pansamentului: 2 ore 6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecţiei tetanice: 4 ore 7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore 8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore 9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore 10. Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală: 4 ore 11. Transfuzia (indicaţii, contraindicaţii, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenţi de sânge: 2 ore 12. Reechilibrarea hidroelectrică şi echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore 13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgenţe): 2 ore 14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore 15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore 16. Tubajul şi spălătura gastrică: 2 ore 17. Sondajul vezical: 2 ore 18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore 19. Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore 20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore 21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore 22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore 23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore 24. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore 25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore Prezentări de caz: 80 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore 4.1.2. Pregătire practică: 1. Participare la: - tiroidectomii subtotale: 2 – tiroidectomii totale: 2 – tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2 – gastrostomii: 5 – pleurotomii: 2 – apendicectomii: 10 – colecistoctemii: 10 2. Asistare la intervenţii sau manopere chirurgicale: - chirurgia reconstructivă vasculară – urgenţe (camera de gardă) la: – politraumatizaţi:10 – traumatisme toracice:10 – traumatisme abdominale:10 3. Manopere: - abord venos periferic: 40 – aspiraţii şi spălături gastrice:10 – cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10 – tratamentul infecţiilor mâinii şi degetelor: 5 4.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 4.2. Anul II Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni 4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore Cursuri: 80 ore 1. Anatomia capului şi gâtului: 10 ore 2. Probleme generale ale chirurgiei orale şi maxilo-faciale: 4 ore - particularităţile chirurgiei orale şi maxilo-faciale – examenul clinic oral şi maxilo-facial 3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală şi maxilo-facială: 4 ore - anestezia generală în chirurgia orală şi maxilo-facială – reanimare şi reechilibrare funcţională în chirurgia orală şi maxilo-facială – anestezia loco-regională şi locală: substanţe, tehnici, accidente şi complicaţii 4. Extracţia dentară: indicaţii, tehnici, accidente, complicaţii: 4 ore 5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice şi terapeutice: 4 ore 5. Chirurgie endodontică: 4 ore 6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore 7. Chirurgia proprotetică: 4 ore 8. Incluzia dentară şi patologia erupţiei dentare: 6 ore 9. Infecţiile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: 4 ore - generalităţi, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică – supuraţii periosoase 10. Implantologie orală: 10 ore 11. Atitudinea terapeutică faţă de pacienţii cu afecţiuni generale asociate: 20 ore 12. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore Prezentări de caz: 80 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore 4.2.2. Pregătire practică: Intervenţii de mică dificultate: 1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 150 2. Extracţii chirurgicale: 150 3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 4 4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 15 5. Odontectomii molari de minte inferiori: 30 6. Odontectomii canini superiori: 5 7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 3 8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 2 9. Rezecţii apicale: 30 10. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 2 11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 5 12. Gingivectomie: 2 13. Operaţii parodontale cu lambou: 3 14. Gingivoplastii: 3 16. Intervenţii chirurgicale proprotetice în: - mucoasa subţire: 2 – creasta gingivală balantă: 2 – fibromatoză tuberozitară: 1 – hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6 – deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale: 6 – bride vestibulare şi paralinguale: 4 – îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale): 2 – regularizări de creastă: 3 – plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 2 17. Deschiderea de supuraţii periosoase: 20 4.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.3. Anul III Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni 4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore Cursuri: 64 ore 1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore - plăgile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: particularităţi anatomo-clinice, tratament de urgenţă şi definitiv – şocul şi reanimarea în traumatismele orale şi maxilo-faciale – fracturile mandibulei – fracturile maxilarului – fracturile orbito-zigomatice – fracturile asociate 2. Infecţiile orale şi maxilo-faciale: 10 ore - supuraţiile lojelor superficiale – supuraţiile lojelor profunde şi supuraţiile difuze – particularităţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii – osteita şi osteomielita maxilarului şi mandibulei – necroza maxilarelor – infecţiile specifice orale şi maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza – limfadenite acute şi cronice 3. Afecţiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore 4. Tumorile benigne ale părţilor moi: 10 ore - pseudotumori – tumori benigne epiteliale – tumori benigne mezenchimale – chisturile părţilor moi – chisturi şi fistule 5. Tumorile benigne osoase: 6 ore - tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene – tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale – chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene 6. Patologia glandelor salivare: 10 ore - infecţiile glandelor salivare – traumatismele glandelor salivare – litiaza salivară – tumorile benigne şi maligne ale glandelor salivare – sialozele 7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare: 6 ore - sindroame disfuncţionale temporo-mandibulare – artropatiile acute şi cronice temporo-mandibulare – traumatismele articulaţiei temporo-mandibulare – luxaţiile articulaţiei temporo-mandibulare – construcţia mandibulei – anchiloza temporo-mandibulară 8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore - osteita fibroasă – boala Recklinghausen – boala Paget – Leontiasis ossea 9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală şi maxilo-facială: 2 ore 10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore Prezentări de caz: 80 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore 4.3.2. Pregătire practică: Intervenţii de mică dificultate: 1. Rezecţii apicale: 30 2. Deschiderea de supuraţii periosoase: 10 3. Imobilizarea de urgenţă a fracturilor dentare la copii şi adulţi: 10 4. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă în fracturile de mandibulă: 10 5. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feţei: 10 6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală şi maxilo-facială: 10 7. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinţilor: 6 8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planşeului oral şi ale gingiei: 5 9. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuităţii osoase:2 10. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 2 11. Extirpare de tumori ale glandelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz şi planşeu oral: 2 12. Reducerea nechirurgicală a luxaţiei de articulaţie temporo-mandibulară: 2 Intervenţii de dificultate medie: 1. Deschidere de abcese ale lojelor superficiale: 10 2. Deschidere de supuraţii ale lojelor profunde ale feţei şi gâtului (fosa infratemporală, spaţiul laterofaringian, loja marilor vase): 10 3. Deschidere de supuraţii difuze ale planşeului oral sau feţei: 3 4. Deschiderea supuraţiilor limfonodulilor feţei şi gâtului: 10 5. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare: 5 6. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC): 3 7. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară: 3 8. Plastia comunicării oro-sinuzale: 3 9. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor: 2 10. Corticotomia în osteomielita maxilarelor: 2 11. Tratamentul primar şi secundar al plăgilor orale şi cervicofaciale: 20 12. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice: 5 13. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuţe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 5 14. Ligatura arterei carotide externe: 3 15. Traheotomie: 3 4.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.4. Anul IV - chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni 4.4.1. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni 4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore Cursuri: 40 ore 1. Tumori maligne orale şi maxilo-faciale: 40 ore - Noţiuni de biologie a procesului neoplazic – Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială – Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – Adenopatia metastatică cervicală – Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I) – Tumorile maligne ale buzelor – Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal – Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin – Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei – Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale – Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială – Tumorile maligne ale glandelor salivare – Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT+CT) Prezentări de caz: 40 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore 4.4.1.2. Pregătire practică Intervenţii de dificultate medie: 1. Submaxilectomie: 3 Intervenţii de dificultate mare: 1. Rezecţie de platou palato-alveolar: 2 2. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator: 4 3. Hemirezecţii de mandibulă (participare): 2 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5 5. Hemiglosectomie (participare): 5 6. Hemipelvectomie (participare): 5 7. Hemiglosopelvectomie (participare):5 8. Evidare cervicală supraomohioidiană: 2 9. Extirpare de tumoră laterocervicală: 2 4.4.3. Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator 4.5. Anul V Cuprinde stagii de: – Chirurgie orală şi maxilo-facială: 5 1/2 luni – O.R.L: 2 luni – Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni – Neurochirurgie: 1 lună – Bioetică: 1/2 lună 4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 ore Cursuri: 35 ore 1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală şi maxilo-facială: 20 ore - fiziopatologia lambourilor – clasificarea metodelor de plastie reconstructivă – tipuri de închidere primară – grefe de piele – lambouri locale – lambouri loco-regionale pediculate – lambouri liber vascularizate – grefe osoase nevascularizate – tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic 2. Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore - prognatismul şi retrognatismul mandibular – prognatismul şi retrognatismul maxilar – proalveolia şi proalveolodentia – ocluzia deschisă – laterodeviaţiile mandibulare – anomalii asociate 3. Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: 5 ore - despicăturile labio-maxilo-palatine – malformaţii cranio-faciale Prezentări de caz: 20 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore 4.5.2. Pregătire practică Intervenţii de dificultate mare: 1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 2 2. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 2 3. Evidare cervicală radicală: 2 4. Evidare cervicală radicală modificată: 2 5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2 7. Plastii de boltă, văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2 9. Faringoplastii în insuficienţe velare: 2 10. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie: 2 12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare): 2 4.5.2. Stagiul de O.R.L: 2 luni 4.5.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore 1. Metode de explorare rino-sinuzală 2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale 3. Epistaxisul 4. Sinuzite acute şi cronice 5. Complicaţiile sinuzitelor 6. Alergia rino-sinuzală 7. Amigdalita şi adenoidita acută 8. Tumorile benigne ale faringelui 9. Tumorile maligne laringiene 10. Tumorile parafaringiene 11. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană 12. Tumorile benigne laringiene 13. Tumorile maligne laringiene 14. Corpii străini traheo-bronşici 15. Metode de explorare traheo-bronşică 16. Afecţiunile urechii externe 17. Tumorile benigne şi maligne ale urechii 18. Traumatismele urechii 4.5.2.2. Pregătire practică (participare): 1. Tamponament nazal anterior: 10 2. Tamponament nazal posterior: 10 3. Puncţii sinuzale maxilare: 10 4. Reducere fracturi piramidă nazală: 2 5. Incizie flegmon periamigdalian: 5 6. Chirurgia sinuzitei maxilare: 5 7. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 5 8. Traheotomia: 2 9. Traheotomii în condiţii dificile: 1 10. Asistenţă la intervenţii cu lasser în sfera ORL: 5 4.5.3. Stagiul de Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 4.5.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore 1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament) 2. Chirurgia arsului 3. Arsuri asociate cu traumatisme 4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale) 4.5.3.2. Pregătire practică (participare): 1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei: 2 2. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate: 1 3. Incizii de decompresiune circumvolare: 2 4. Grefarea plăgilor granulare: 2 5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 2 6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 2 7. Plastii pediculate cu lambouri locale: 1 8. Neurorafii: 1 9. Plastia cu lambouri loco-regionale: 1 10. Plastia cu lambouri de la distanţă: 1 11. Plastia de transpoziţie de la nivelul scalpului: 1 12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical: 1 4.5.4. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 4.5.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore 1. Examen clinic neuro-chirurgical 2. Traumatisme craniocerebrale 3. Diagnosticul şi tratamentul comelor 4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară 4.5.4.2. Pregătire practică 1. Examene clinice neurochirurgicale: 10 2. Puncţii rahidiene lombare: 2 (participare): 3. Puncţii rahidiene suboccipitale: 2 (participare) 4. Neurorafie: 2 (participare) 4.5.5 Stagiul de Bioetică: 1/2 lună Tematică curs (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 4.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.5.6. Barem de promovare a anului V de rezidenţiat: 1. Participare la cursuri şi seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3 articole 6. Examen practic din baremul operator CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ 5 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ ● ANUL I: CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 luni ● ANUL II: CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 12 luni ● ANUL III: CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni ● ANUL IV: CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.4) 12 luni ● ANUL V: CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 5 1/2 luni OTORINOLARINGOLOGIE (I.6) 2 luni CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI RECONSTRUCTIVĂ (I.7) 3 luni NEUROCHIRURGIE (I.8) 1 lună BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni
┌───────┬──────┬───────┬────────┬───────┬───────────────────┐
│ │ANUL I│ANUL II│ANUL III│ANUL IV│ ANUL V │
├───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼───┬───┬───┬───┬───┤
│STAGIUL│ I.1 │ I.2 │ I.3 │ I.4 │I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│
└───────┴──────┴───────┴────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┘
